Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)

1959-01-03 / nr. 665

In »»UTava basmeloik## * -j In­ ajunul marii sărbători a proclamării Republicii, oraşul Tg. Mureş s-a împodobit cu drapele, lozinci şi becuri multi­colore. Nu departe de centrul oraşului, in parcul din Piaţa Eroilor Sovietici se lucra de *tor. In jurul unui brad se înăl­­ţaseră schele, de pe care miini pricepute împodobeau bradul. Vechiul parc îmbrăcat în haină de toamnă, aşteptind fulgii albi de zăpadă devenise de nerecu­noscut. înspre centrul parcului gran­diosul „Moş Gerilă“ supraveghea cu severitate ţara sa, care se năştea acum sub ochii curioşi ai sutelor de copii ce-şi îndem­nau părinţii sau fraţii mai mari să se oprească, sau puneau me­reu întrebări: „Tăticule, ce se face ?“, „Mămico, acesta e Moş Gerilă ?“ şi alte şi alte întrebări. Parcul fu transformat în ţara basmelor, pădurea fermecată in castele, animale... In seara zilei de 30 decembrie 1958 poarta luminată multicolor părea neîncăpătoare pentru su­tele de vizitatori ce umpluseră această ţară a farmecelor. De atunci in fiecare zi şi sea­ră rămîi fermecat de tot ceea ce-ţi oferă ţara basmelor creată pentru cei mici: pom. de iarnă, Moş Gerilă, castelul, ciuperca, pădurea de brăduleţi, vulpea şi multe, multe altele. Ingîndurat te lasă privirile agere şi pline de curiozitate al celor mici, la a căror întrebări părinţii se luptă să răspundă. Ce fericire, ce bucurie. Ei nu pot uita tot ce văd aici. Pentru ei, viitorul patriei, s-a creat ţa­ra basmelor. Tot pentru ei, pă­rinţii lor şi fraţii mai mari con­struiesc o viaţă nouă,­in care multe lucruri, ce pentru ei au fost basme, zi de zi, prin mun­ca însufleţită a oamenilor mun­cii din ţara noastră, se transfor­mă în realitate. „Ţara basmelor“ din Piaţa Eroilor Sovietici din Tg. Mureş stirneşte bucuria şi curiozitatea a sute de copii ce se desfată în frumuseţile sale, neputîndu-şi exprima aceste bucurii şi feri­ciri. M. MAIOR 10 ani de activitate a cercului de cultură generală din Lueriu . Unul dintre cele mai impor­tante mijloace de muncă cultu­rală la sate este cercul de cul­tură generală. Această formă de răspindire a culturii în satele patriei noastre s-a înfiripat, s-a cristalizat și s-a consolidat în focul luptei pentru traduce­rea în viaţă a marilor şi im­portantelor sarcini, care stau la baza revoluţiei culturale, iniţiat de partid după 23 August 1944. La Lueriu, cercul de cultură generală a luat fiinţă in anul 1948, din iniţiativă locală. Aces­ta şi-a desfăşurat activitatea an de an (în timpul iernii), de la înfiinţarea sa pînă astăzi. In luna decembrie 19581 a avut loc şedinţa de re-­­ începere a activităţii cercului, cu care ocazie s-a sărbătorit împlinirea a 10 ani de activitate a lui. Lă această importantă sărbătoare culturală a luat­­ parte întreg tineretul, precum şi­­ o mare parte a restului cetăţe-­ nilor satului. Cu acest prilej s-a prezentat celor prezenţi — cu cifre şi date concrete — activitatea cercului în acest lung interval de timp, precum şi rezultatele practice, concrete, ale acestei activităţi. Credem că nu este lipsit de interes să spicuim şi să însăilăm cîte ceva din această lăudabilă şi meritorie activitate. Din darea de seamă — pre­zentată — rezultă că, în cadrul acestui cerc, s-au ţinut — în cursul celor 10 ani — peste 120 de conferinţe, cu caracter: ideo­logic, politic, cultural, ştiinţific, tehnic, literar, agrotehnic etc.; că cercul a fost frecventat — cu foarte rare excepţii — de întreg tineretul satului; că acti­vitatea cercului a contribuit — în foarte mare măsură — la ri­dicarea nivelului ideologic şi cultural al tineretului, la disci­plinarea şi mai ales — lucru extrem de important — la an­trenarea acestuia în cele patru formaţii artistice de amatori ale căminului cultural: echipa de dansuri populare, echipa de teatru, brigada artistică de agi­taţie şi echipa de fluieraşi. Da­rea de seamă a mai arătat că activitatea cercului a fost, în permanenţă, îndrumată şi aju­tată de către organizaţia de bază P.M.R. din satul Lueriu. Cele relatate mai sus nu au nevoie de comentariu sau de concluzii, cu caracter de în­demn. Ele grăiesc de la sine, în limba dulce, caldă şi limpede a faptelor. MIHAILI MOLDOVANU Dezbaterea documentelor recentei Plenare­­ a C.C. al P.M.R.in Invăţămintul da partid Comitetul raional de partid To­­pliţa a luat măsuri ca documentele Plenarei din 26—28 noiembrie să fie studiate şi dezbătute în toate cercurile de învăţămînt de partid. Astfel, în cele două cercuri or­ganizate pe lîngă comitetul raio­nal de partid, în care studiază ac­tivişti de partid, de stat, conducă­tori de întreprinderi şi instituţii, documentele s-au dezbătut zilele acestea cu un viu interes, scoţîn­­du-se în evidenţă realizările obţi­nute în toate domeniile de activi­tate din raion precum şi sarcinile izvorîte din aceste documente. Dis­cuţiile au fost însoţite de propu­neri şi angajamente, menite să ducă la îmbunătăţirea muncii din toate domeniile. „Rezultate avem şi la întreprin­derile noastre ca de pildă la I.F.E.T. Topliţa unde planul de producţie global pe anul 1958 a fost realizat în proporţie de 100 la sută încă la data de 28 noiem­brie 1958, iar planul de producţie marfă a fost realizat pînă la data de 6 decembrie 1958, în proporţie de 101 la sută, şi unde s-a construit un bloc pentru 8 familii — a spus prin­tre altele cursantul Berthalan Io­sif, directorul filialei R.R.P.R. Un prim fapt însă care contribuie la reducerea preţului de cost este spo­rirea productivităţii muncii, pe care unii şefi contabili din între­prinderi o nesocotesc în mod ne­­permis“. Acelaşi vorbitor a venit apoi cu o serie de propuneri pen­tru reducerea personalului admi­nistrativ, prin unificarea unor în­treprinderi din aceeași ramură cum este Ocolul silvic, I.F.E.T., U.I.L., sau cele trei bănci unde sînt 3 di­rectori, 3 șefi de credite etc. O su­mă mare de bani se cheltuiește de întreprinderi pentru diferite pena­lizări, a arătat în continuare vorbi­torul. Pînă la această dată s-au plătit locaţii în valoare de 111.000 lei, magazionaj 101.000. întreprin­derea „Apemin“ Borsec, de exem­plu, a plătit 43.000 lei locaţii şi 12.000 lei magazionaj, iar U.R.C.C. Topliţa locaţii 3.000 lei iar maga­zionul 22.000 lei. Pe lîngă aceasta a suferit şi producţia deoarece mar­fa nu s-a desfăcut la timp. Pentru îmbunătăţirea muncii în această direcţie a propus să se facă o ana­liză cu toţi conducătorii de între­prinderi şi instituţii pentru a găsi soluţia înlăturării acestor lipsuri. Realizări importante în raion s-au obţinut în urma consfătuirii de la Constanţa şi în domeniul a­­griculturii atît în transformarea socialistă a inculturii cît şi în mărirea şeptelului. Tov. Labonţiu Nicolae, şeful secţiei agricole a sfa­tului popular raional, a arătat că în oraşul Topliţa în acest an s-au inaugurat 4 unităţi socialiste cu un număr de 254 familii, faţă de una existentă în anul trecut. Dum­brava şi satul Rîpa sunt complet cooperativizate, ca număr de fami­lii. Totuşi, în lumina documentelor Plenarei mai sunt multe de făcut. Pentru înlăturarea pagubelor aduse de inundaţiile din acest an, în spe­cial în sectorul Deda.Ruşii Munţi, a arătat vorbitorul, este necesar de exemplu, să se depună eforturi pen­tru îndiguirea Mureşului în acest sector. S-au arătat investiţiile pe care le va acorda statul în acest sens în anul 1959 agriculturii din raion, adică 2,9 miliarde lei. Pentru anul 1959, în domeniul social cultural, a arătat tov. Apos­tol Leon, se prevede în Bugetul Statului suma de 12 miliarde 300 milioane lei. Dacă înainte de 1948 în raion exista un dispensar cu 2 medici, astăzi avem un spital cu 150 de paturi deservit de 17 medici, iar în circumscrip­ţii lucrează încă 10 medici. In trecut pelagra, bolile de copii secerau zeci de vieţi omeneşti, ma­mele năşteau copiii pe brazdă, îi creşteau în diferite cocioabe. As­tăzi, prin casele de naşteri, ocroti­rea şi obăduirea micuţilor se face cu mare grijă. Din fondul acordat ocrotirii sănătăţii se vor bucura şi oamenii muncii din raionul nostru. Asemenea dezbateri au început pe cuprinsul raionului nostru în toate formele şi cercurile de învă­ţămînt de partid, unde cursanţii, făcînd bilanţul realizărilor pe care le-au obţinut sub conducerea parti­dului, vin cu o serie de propuneri şi angajamente specifice locului de muncă, care să contribuie la aplicarea în viaţă a prevederilor planului de stat, pentru dezvolta­rea economiei naţionale în anul 1959 CIREŞ PETRU j ^Steaua roşie j&X Un fenomen care trebuie stivuit bun­^uuismmui Pe calea educării maselor largi populare în spiritul respectului fa­ţă de regulile de convieţuire socia­lă, în anii de democraţie populară s-au obţinut succese însemnate. Partidul şi guvernul au luat toa­te măsurile necesare educării tine­retului în spiritul nou socialist, iar în rîndul oamenilor maturi, de a­­semeni s-a depus o muncă asiduă pentru eliminarea apucăturilor vechi şi a rămăşiţelor educării re­trograde burgheze care mai există în mentalitatea unor cetăţeni. Rezultatele obţinute în această direcţie le observăm cu toţii. Oamenii muncii lucrează cinstit şi cu mult elan, fiecare, la locul lui de muncă, respectă pe semenii lui, şi întăreşte zi de zi disciplina în muncă, factor important în înde­plinirea atribuţiunilor de serviciu a fiecăruia şi a realizării planuri­lor de producţie. Oamenii muncii au deasemeni o atitudine corectă şi demnă şi în afara locului de muncă, căutînd ca în timpul liber să-şi ridice nive­lul cultural şi profesional, partici­­pînd la diferite manifestaţii cultu­rale, artistice, conferinţe, manifes­taţii sportive etc. In practica noastră judecăto­rească ne întîlnim totuşi cu o se­rie de cazuri care demonstrează că pe linia educării cetăţenilor, în ceea ce priveşte comportarea în societate, este necesar să se depună eforturi sporite, în vede­rea preîntîmpinării comiterii in­fracţiunii celei mai tipice, care atentează la regulile de convie­ţuire socială — huliganismul. Acest fenomen caracteristic so­cietăţii burghezo-capitaliste, va trebui stîrpit din rădăcina, fiind- i­că este inadmisibil ca într-un re- æ gim democrat, în care puterea a- a­parţine clasei muncitoare, în­­ frunte cu partidul ei marxist-leni­­nist, să se mai ivească totuşi ca­zuri cînd unele elemente duşmă­noase, retrograde şi cu o menta­litate veche, să se mai dedea la comiterea de fapte, acte şi gesturi, care încalcă cele mai elementare reguli care stau la baza convieţui­rii noastre sociale. Oamenii muncii nu pot tolera ca în public să fie apostrofaţi, insul­taţi şi înjuraţi sau ca liniştea lor să fie conturbată. De asemeni este inadmisibil ca să se provoace scan­daluri în diferite localuri sau cu ocazia unor manifestări culturale, artistice sau sportive. Nu se pot tolera nici comiterea de acte obsce­ne sau proferarea de expresii jig­nitoare şi triviale, în public, faţă de persoane, fiindcă astfel de fapte demonstrează lipsa de respect faţă de întreaga noastră societate, faţă de oamenii muncii, faţă de regu­lile de convieţuire socială care pre­tind din partea noastră a tuturora o atitudine şi comportare corectă, demnă şi serioasă. Faptele unor elemente ca Bloj Nicolae, care deşi a mai fost con­damnat pentru huliganism, totuşi în ziua de 25 octombrie a. c. se a­­pucă şi fără nici un motiv începe să ofenseze şi să exprime cele mai triviale expresii faţă de persoanele care se aflau într-un bufet din Re­ghin, precum şi faţă de personalul bufetului, după care s-a dedat şi la diferite acte obscene, constituie acte huliganice tipice şi instanţele noastre judecătoreşti le reprimă cu toată severitatea. In cazul acestui­a, Tribunalul Reghin a aplicat o pedeapsă de 4 ani închisoare, care a fost menţinută de Tribunalul re­gional, prin respingerea recursului iculpatului. Tot astfel, în mod exemplar au fost sancţionaţi şi numiţii Kocsis B. Andrei şi Kocsis B. Lazăr, care fiind în stare de ebrietate au acos­tat pe stradă un cetăţean paşnic, necunoscut de ei, pe care l-au bă­tut crunt, fapt pentru care li s-a aplicat de Tribunalul Sf. Gheorghe cîte 3 ani şi 8 luni închisoare co­­recţională. De asemeni Tribunalul popular al Oraşului Tg. Mureş a condam­nat sever pe inculpaţii Ruzsi An­ton şi Gábor Adalbert, care în parcul distractiv din oraşul Tg. Mureş, fiind în stare de ebrietate, au acostat femei şi au lovit per­soane necunoscute. Primul inculpat a fost condamnat la 3 ani închisoa­re, iar secundul la un an închisoa­re, pedepse rămase definitive. Numiţii Tanko Ioan şi Tanko Geza din comuna Lunca de Jos, de asemeni au fost condamnaţi de Tribunalul Ciuc la cîte un an în­chisoare corecţională pentru huli­ganism, constînd în aceia că în sta­re de ebrietate fiind, au intrat în Căminul cultural din acea comună, împiedecînd desfăşurarea progra­mului şi spărgînd un geam. Este de menţionat că majoritatea infracţiunilor de huliganism s-au comis în urma consumului de al­cool peste măsură, din partea făp­tuitorilor. Astfel de exemple s-ar mai putea da, dar considerăm că prin acestea am reuşit să învederăm o serie de aspecte ale acestei infracţiuni, care continuă să mai fie comisă de unele demente înrăite şi cu apucături retrograde. Instanţele noastre judecătoreşti şi în viitor vor da toată atenţia cuvenită judecării unor asemenea fapte, aplicînd pedepse corespunză­toare celor care vor fi găsiţi vino­vaţi. Pentru a preveni însă asemenea fapte, este necesar ca atît organele sindicale, de tineret, cît şi restul organizaţiilor de masă să se ocupe mai îndeaproape cu eliminarea din conştiinţa unor cetăţeni a rămăşiţe­lor mentalităţii vechi, dînd toată atenţia educării morale a maselor şi căutînd să demaşte la timp orice manifestări necorespunzătoare din partea unor elemente. De asemeni se va insista şi asupra combaterii consumului de alcool peste măsură. Părinţii şi educatorii, la rîndul lor au iarăşi datoria să vegheze pentru înlăturarea de îndată a ma­nifestărilor huliganice din partea unor copii şi elevi, educîndu-i în spiritul respectării semenilor şi a tuturor regulilor de convieţuire socială. Sîntem siguri că toate acestea vor contribui să ajungem, ca în cel mai scurt timp să stîrpim pentru totdeauna comiterea de acte huli­ganice care nu mai au ce căuta în sînul societăţii noastre, aflată în plin avînt de construire a socialis­mului. PAVEL MUSCA judecător la Tribunalul regional Tg. Mureş

Next