Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)
1959-01-03 / nr. 665
In »»UTava basmeloik## * -j In ajunul marii sărbători a proclamării Republicii, oraşul Tg. Mureş s-a împodobit cu drapele, lozinci şi becuri multicolore. Nu departe de centrul oraşului, in parcul din Piaţa Eroilor Sovietici se lucra de *tor. In jurul unui brad se înălţaseră schele, de pe care miini pricepute împodobeau bradul. Vechiul parc îmbrăcat în haină de toamnă, aşteptind fulgii albi de zăpadă devenise de nerecunoscut. înspre centrul parcului grandiosul „Moş Gerilă“ supraveghea cu severitate ţara sa, care se năştea acum sub ochii curioşi ai sutelor de copii ce-şi îndemnau părinţii sau fraţii mai mari să se oprească, sau puneau mereu întrebări: „Tăticule, ce se face ?“, „Mămico, acesta e Moş Gerilă ?“ şi alte şi alte întrebări. Parcul fu transformat în ţara basmelor, pădurea fermecată in castele, animale... In seara zilei de 30 decembrie 1958 poarta luminată multicolor părea neîncăpătoare pentru sutele de vizitatori ce umpluseră această ţară a farmecelor. De atunci in fiecare zi şi seară rămîi fermecat de tot ceea ce-ţi oferă ţara basmelor creată pentru cei mici: pom. de iarnă, Moş Gerilă, castelul, ciuperca, pădurea de brăduleţi, vulpea şi multe, multe altele. Ingîndurat te lasă privirile agere şi pline de curiozitate al celor mici, la a căror întrebări părinţii se luptă să răspundă. Ce fericire, ce bucurie. Ei nu pot uita tot ce văd aici. Pentru ei, viitorul patriei, s-a creat ţara basmelor. Tot pentru ei, părinţii lor şi fraţii mai mari construiesc o viaţă nouă,in care multe lucruri, ce pentru ei au fost basme, zi de zi, prin munca însufleţită a oamenilor muncii din ţara noastră, se transformă în realitate. „Ţara basmelor“ din Piaţa Eroilor Sovietici din Tg. Mureş stirneşte bucuria şi curiozitatea a sute de copii ce se desfată în frumuseţile sale, neputîndu-şi exprima aceste bucurii şi fericiri. M. MAIOR 10 ani de activitate a cercului de cultură generală din Lueriu . Unul dintre cele mai importante mijloace de muncă culturală la sate este cercul de cultură generală. Această formă de răspindire a culturii în satele patriei noastre s-a înfiripat, s-a cristalizat și s-a consolidat în focul luptei pentru traducerea în viaţă a marilor şi importantelor sarcini, care stau la baza revoluţiei culturale, iniţiat de partid după 23 August 1944. La Lueriu, cercul de cultură generală a luat fiinţă in anul 1948, din iniţiativă locală. Acesta şi-a desfăşurat activitatea an de an (în timpul iernii), de la înfiinţarea sa pînă astăzi. In luna decembrie 19581 a avut loc şedinţa de re- începere a activităţii cercului, cu care ocazie s-a sărbătorit împlinirea a 10 ani de activitate a lui. Lă această importantă sărbătoare culturală a luat parte întreg tineretul, precum şi o mare parte a restului cetăţe- nilor satului. Cu acest prilej s-a prezentat celor prezenţi — cu cifre şi date concrete — activitatea cercului în acest lung interval de timp, precum şi rezultatele practice, concrete, ale acestei activităţi. Credem că nu este lipsit de interes să spicuim şi să însăilăm cîte ceva din această lăudabilă şi meritorie activitate. Din darea de seamă — prezentată — rezultă că, în cadrul acestui cerc, s-au ţinut — în cursul celor 10 ani — peste 120 de conferinţe, cu caracter: ideologic, politic, cultural, ştiinţific, tehnic, literar, agrotehnic etc.; că cercul a fost frecventat — cu foarte rare excepţii — de întreg tineretul satului; că activitatea cercului a contribuit — în foarte mare măsură — la ridicarea nivelului ideologic şi cultural al tineretului, la disciplinarea şi mai ales — lucru extrem de important — la antrenarea acestuia în cele patru formaţii artistice de amatori ale căminului cultural: echipa de dansuri populare, echipa de teatru, brigada artistică de agitaţie şi echipa de fluieraşi. Darea de seamă a mai arătat că activitatea cercului a fost, în permanenţă, îndrumată şi ajutată de către organizaţia de bază P.M.R. din satul Lueriu. Cele relatate mai sus nu au nevoie de comentariu sau de concluzii, cu caracter de îndemn. Ele grăiesc de la sine, în limba dulce, caldă şi limpede a faptelor. MIHAILI MOLDOVANU Dezbaterea documentelor recentei Plenare a C.C. al P.M.R.in Invăţămintul da partid Comitetul raional de partid Topliţa a luat măsuri ca documentele Plenarei din 26—28 noiembrie să fie studiate şi dezbătute în toate cercurile de învăţămînt de partid. Astfel, în cele două cercuri organizate pe lîngă comitetul raional de partid, în care studiază activişti de partid, de stat, conducători de întreprinderi şi instituţii, documentele s-au dezbătut zilele acestea cu un viu interes, scoţîndu-se în evidenţă realizările obţinute în toate domeniile de activitate din raion precum şi sarcinile izvorîte din aceste documente. Discuţiile au fost însoţite de propuneri şi angajamente, menite să ducă la îmbunătăţirea muncii din toate domeniile. „Rezultate avem şi la întreprinderile noastre ca de pildă la I.F.E.T. Topliţa unde planul de producţie global pe anul 1958 a fost realizat în proporţie de 100 la sută încă la data de 28 noiembrie 1958, iar planul de producţie marfă a fost realizat pînă la data de 6 decembrie 1958, în proporţie de 101 la sută, şi unde s-a construit un bloc pentru 8 familii — a spus printre altele cursantul Berthalan Iosif, directorul filialei R.R.P.R. Un prim fapt însă care contribuie la reducerea preţului de cost este sporirea productivităţii muncii, pe care unii şefi contabili din întreprinderi o nesocotesc în mod nepermis“. Acelaşi vorbitor a venit apoi cu o serie de propuneri pentru reducerea personalului administrativ, prin unificarea unor întreprinderi din aceeași ramură cum este Ocolul silvic, I.F.E.T., U.I.L., sau cele trei bănci unde sînt 3 directori, 3 șefi de credite etc. O sumă mare de bani se cheltuiește de întreprinderi pentru diferite penalizări, a arătat în continuare vorbitorul. Pînă la această dată s-au plătit locaţii în valoare de 111.000 lei, magazionaj 101.000. întreprinderea „Apemin“ Borsec, de exemplu, a plătit 43.000 lei locaţii şi 12.000 lei magazionaj, iar U.R.C.C. Topliţa locaţii 3.000 lei iar magazionul 22.000 lei. Pe lîngă aceasta a suferit şi producţia deoarece marfa nu s-a desfăcut la timp. Pentru îmbunătăţirea muncii în această direcţie a propus să se facă o analiză cu toţi conducătorii de întreprinderi şi instituţii pentru a găsi soluţia înlăturării acestor lipsuri. Realizări importante în raion s-au obţinut în urma consfătuirii de la Constanţa şi în domeniul agriculturii atît în transformarea socialistă a inculturii cît şi în mărirea şeptelului. Tov. Labonţiu Nicolae, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, a arătat că în oraşul Topliţa în acest an s-au inaugurat 4 unităţi socialiste cu un număr de 254 familii, faţă de una existentă în anul trecut. Dumbrava şi satul Rîpa sunt complet cooperativizate, ca număr de familii. Totuşi, în lumina documentelor Plenarei mai sunt multe de făcut. Pentru înlăturarea pagubelor aduse de inundaţiile din acest an, în special în sectorul Deda.Ruşii Munţi, a arătat vorbitorul, este necesar de exemplu, să se depună eforturi pentru îndiguirea Mureşului în acest sector. S-au arătat investiţiile pe care le va acorda statul în acest sens în anul 1959 agriculturii din raion, adică 2,9 miliarde lei. Pentru anul 1959, în domeniul social cultural, a arătat tov. Apostol Leon, se prevede în Bugetul Statului suma de 12 miliarde 300 milioane lei. Dacă înainte de 1948 în raion exista un dispensar cu 2 medici, astăzi avem un spital cu 150 de paturi deservit de 17 medici, iar în circumscripţii lucrează încă 10 medici. In trecut pelagra, bolile de copii secerau zeci de vieţi omeneşti, mamele năşteau copiii pe brazdă, îi creşteau în diferite cocioabe. Astăzi, prin casele de naşteri, ocrotirea şi obăduirea micuţilor se face cu mare grijă. Din fondul acordat ocrotirii sănătăţii se vor bucura şi oamenii muncii din raionul nostru. Asemenea dezbateri au început pe cuprinsul raionului nostru în toate formele şi cercurile de învăţămînt de partid, unde cursanţii, făcînd bilanţul realizărilor pe care le-au obţinut sub conducerea partidului, vin cu o serie de propuneri şi angajamente specifice locului de muncă, care să contribuie la aplicarea în viaţă a prevederilor planului de stat, pentru dezvoltarea economiei naţionale în anul 1959 CIREŞ PETRU j ^Steaua roşie j&X Un fenomen care trebuie stivuit bun^uuismmui Pe calea educării maselor largi populare în spiritul respectului faţă de regulile de convieţuire socială, în anii de democraţie populară s-au obţinut succese însemnate. Partidul şi guvernul au luat toate măsurile necesare educării tineretului în spiritul nou socialist, iar în rîndul oamenilor maturi, de asemeni s-a depus o muncă asiduă pentru eliminarea apucăturilor vechi şi a rămăşiţelor educării retrograde burgheze care mai există în mentalitatea unor cetăţeni. Rezultatele obţinute în această direcţie le observăm cu toţii. Oamenii muncii lucrează cinstit şi cu mult elan, fiecare, la locul lui de muncă, respectă pe semenii lui, şi întăreşte zi de zi disciplina în muncă, factor important în îndeplinirea atribuţiunilor de serviciu a fiecăruia şi a realizării planurilor de producţie. Oamenii muncii au deasemeni o atitudine corectă şi demnă şi în afara locului de muncă, căutînd ca în timpul liber să-şi ridice nivelul cultural şi profesional, participînd la diferite manifestaţii culturale, artistice, conferinţe, manifestaţii sportive etc. In practica noastră judecătorească ne întîlnim totuşi cu o serie de cazuri care demonstrează că pe linia educării cetăţenilor, în ceea ce priveşte comportarea în societate, este necesar să se depună eforturi sporite, în vederea preîntîmpinării comiterii infracţiunii celei mai tipice, care atentează la regulile de convieţuire socială — huliganismul. Acest fenomen caracteristic societăţii burghezo-capitaliste, va trebui stîrpit din rădăcina, fiind- ică este inadmisibil ca într-un re- æ gim democrat, în care puterea a- aparţine clasei muncitoare, în frunte cu partidul ei marxist-leninist, să se mai ivească totuşi cazuri cînd unele elemente duşmănoase, retrograde şi cu o mentalitate veche, să se mai dedea la comiterea de fapte, acte şi gesturi, care încalcă cele mai elementare reguli care stau la baza convieţuirii noastre sociale. Oamenii muncii nu pot tolera ca în public să fie apostrofaţi, insultaţi şi înjuraţi sau ca liniştea lor să fie conturbată. De asemeni este inadmisibil ca să se provoace scandaluri în diferite localuri sau cu ocazia unor manifestări culturale, artistice sau sportive. Nu se pot tolera nici comiterea de acte obscene sau proferarea de expresii jignitoare şi triviale, în public, faţă de persoane, fiindcă astfel de fapte demonstrează lipsa de respect faţă de întreaga noastră societate, faţă de oamenii muncii, faţă de regulile de convieţuire socială care pretind din partea noastră a tuturora o atitudine şi comportare corectă, demnă şi serioasă. Faptele unor elemente ca Bloj Nicolae, care deşi a mai fost condamnat pentru huliganism, totuşi în ziua de 25 octombrie a. c. se apucă şi fără nici un motiv începe să ofenseze şi să exprime cele mai triviale expresii faţă de persoanele care se aflau într-un bufet din Reghin, precum şi faţă de personalul bufetului, după care s-a dedat şi la diferite acte obscene, constituie acte huliganice tipice şi instanţele noastre judecătoreşti le reprimă cu toată severitatea. In cazul acestuia, Tribunalul Reghin a aplicat o pedeapsă de 4 ani închisoare, care a fost menţinută de Tribunalul regional, prin respingerea recursului iculpatului. Tot astfel, în mod exemplar au fost sancţionaţi şi numiţii Kocsis B. Andrei şi Kocsis B. Lazăr, care fiind în stare de ebrietate au acostat pe stradă un cetăţean paşnic, necunoscut de ei, pe care l-au bătut crunt, fapt pentru care li s-a aplicat de Tribunalul Sf. Gheorghe cîte 3 ani şi 8 luni închisoare corecţională. De asemeni Tribunalul popular al Oraşului Tg. Mureş a condamnat sever pe inculpaţii Ruzsi Anton şi Gábor Adalbert, care în parcul distractiv din oraşul Tg. Mureş, fiind în stare de ebrietate, au acostat femei şi au lovit persoane necunoscute. Primul inculpat a fost condamnat la 3 ani închisoare, iar secundul la un an închisoare, pedepse rămase definitive. Numiţii Tanko Ioan şi Tanko Geza din comuna Lunca de Jos, de asemeni au fost condamnaţi de Tribunalul Ciuc la cîte un an închisoare corecţională pentru huliganism, constînd în aceia că în stare de ebrietate fiind, au intrat în Căminul cultural din acea comună, împiedecînd desfăşurarea programului şi spărgînd un geam. Este de menţionat că majoritatea infracţiunilor de huliganism s-au comis în urma consumului de alcool peste măsură, din partea făptuitorilor. Astfel de exemple s-ar mai putea da, dar considerăm că prin acestea am reuşit să învederăm o serie de aspecte ale acestei infracţiuni, care continuă să mai fie comisă de unele demente înrăite şi cu apucături retrograde. Instanţele noastre judecătoreşti şi în viitor vor da toată atenţia cuvenită judecării unor asemenea fapte, aplicînd pedepse corespunzătoare celor care vor fi găsiţi vinovaţi. Pentru a preveni însă asemenea fapte, este necesar ca atît organele sindicale, de tineret, cît şi restul organizaţiilor de masă să se ocupe mai îndeaproape cu eliminarea din conştiinţa unor cetăţeni a rămăşiţelor mentalităţii vechi, dînd toată atenţia educării morale a maselor şi căutînd să demaşte la timp orice manifestări necorespunzătoare din partea unor elemente. De asemeni se va insista şi asupra combaterii consumului de alcool peste măsură. Părinţii şi educatorii, la rîndul lor au iarăşi datoria să vegheze pentru înlăturarea de îndată a manifestărilor huliganice din partea unor copii şi elevi, educîndu-i în spiritul respectării semenilor şi a tuturor regulilor de convieţuire socială. Sîntem siguri că toate acestea vor contribui să ajungem, ca în cel mai scurt timp să stîrpim pentru totdeauna comiterea de acte huliganice care nu mai au ce căuta în sînul societăţii noastre, aflată în plin avînt de construire a socialismului. PAVEL MUSCA judecător la Tribunalul regional Tg. Mureş