Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)

1959-01-03 / nr. 665

Din carnetul de reporter O ^■^«snm«n­oaisa construcţie socia­listă In anii din urmă, viaţa înscrie In jurnalul ei, zi de zi, fapte noi In construcţia socialistă. Ici, un cartier muncitoresc construit din temelii, colo, o fabrică nouă, spi­tal sau aşezămint de cultură. Mii şi­ mii de ţărani cu gospodărie individuală păşesc pe drumul agriculturii socialiste. Una din filele acestui jurnal al vremii, inserează construcţia combinatului de la Gălăuţaş­i comună împrăştiată la poalele munţilor din vecinătatea Topliţei. Aici, in inima munţilor, cuvin­tele „combinat“, „tehnicitate înal­tă­“, capătă, semnificaţii noi, ţa­­pinei şi joagărului le ia locul ma­şini moderne. Mai­ precis, e vorba de construcţia celui mai modern­ combinat de industrializare a lemnului din regiunea noastră. Au trecut doar doi ani de cind s-au pus bazele acestei noi con­strucţii socialiste şi iată că astăzi combinatul a căpătat contururi precise, inălţindu-şi maiestuos clădirile, ca o sfidare a sălbăti­ciei ce-l înconjoară. Şi nu va mai trece mult pînă cinci din gura maşinilor instalate în halele uriaşe, buştenii vor căpăta forme finite-furnire, placaje, plăci ce­lulare — produse care vor avea întrebuinţări pe cit de diverse, pe atît de multiple: de la mobilă elegantă pentru locuinţe, la con­strucţiile de vagoane, ambarca­ţiuni navale şi avioane. Am vizitat zilele acestea com­binatul de la Gălăruţaş. De la pri­ma înfăţişare, proporţia construc­ţiei mi s-a întipărit grandioasă. Aici, totul poartă amprenta ce­lei mai inalte tehnici. Mecaniza­rea întregului proces tehnologic, de la bazinele de păstrare şi con­servare a buştenilor, pînă la rampa de încărcare a produselor finite, va uşura considerabil munca oamenilor. Electro­circuri, poduri rulante, transportoare şi mese cu role acţionate mecanic, ascensoare, precum şi întregul utilaj de producţie modern, vor înlocui munca manuală. Halele mari, luminoase, prevăzute cu in­stalaţii moderne de aerisire con­diţionată, ca o iluminaţie fluores­centă, asigură cele mai bune condiţii de muncă. Din explicaţiile inginerilor de aici, întrezăresc aspectul fabricii de plăci aglomerate din aşchii de lemn, care va face parte integran­tă din acest combinat. Aici, pro­cesul de fabricaţie va fi automa­tizat, ceea ce înseamnă că mun­citorilor le va reveni doar sarci­na să urmărească procesul de producţie de la tablourile de co­mandă. Caracteristic acestui combinat — şi tocmai in aceasta constă im­portanţa sa economică — e fap­tul că­ aici nimic nu se va pier­de, întreaga masă lemnoasă va fi valorificată în produse folosi­toare. Pînă şi puţinului rumeguş rezultat de la retezarea buşteni­lor sau a foilor de placaj, i s-a găsit o întrebuinţare utilă. In vreme ce făceam cunoştinţă cu toate aceste contraste dintre combinatul in a­­cărui construc­ţie şi utilare, tehnica şi-a spus ultimul cuvînt, şi sălbăticia me­leagurilor intre care triumfă, am fost martor la forfota ce domneş­te pe întregul şantier, la munca entuziastă in care îşi aduc deo­potrivă obolul tehnicienii şi con­structorii, pentru darea in folo­sinţă a construcţiei, în cel mai scurt termen. De la aceşti constructori care înfăptuiesc o muncă, eroică, am mai aflat ceva, cum va arăta combinatul în viitor. In locul molozului, a gropilor şi noroa­ielor inerente oricărui şan­tier, vor fi construite şosele asfaltate, parcuri şi alei, iar ■­ locuri muncitoreşti şi construc­ţii sociale vor întregi armonia a­­cestei moderne construcţii socia­liste, edificiu solid al operei de industrializare a ţării. O. HOSSU Una din maşinile moderne de la combinatul de la Gălăuţaş. Rezultatele unui an de muncă şi perspectivele anului 1959. Un proverb bătrînesc spune că : „Toamna se numără bobocii“. La fel se procedează şi acum, în preaj­ma sfîrşitului de an, în toate locu­rile. Cei din mine, îşi numără „bo­bocii“ în tone, cei de la sonde în vagoane, unii pe şantiere în metri liniari şi metri cubi, unii pe ogoa­re în kilograme boabe, uzinele şi fabricile în piese date peste plan şi aşa, fiecare întreprindere, fiecare uzină, sau fabrică în sortimentul realizat de ele. La fel se petrec lucrurile în a­­ceasta perioadă şi la fabrica de că­rămizi şi ţigle Mureşeni care şi-a încheiat anul cu cantităţi de ţigle şi cărămizi date peste plan. Colecti­vul acestei fabrici de la 15 septem­brie, de cînd şi-a realizat sarcinile planului anual a dat în plu, 3.100.000 ţigle şi 3.080.000 bucăţ cărămizi din care s-ar putea con­strui 110 apartamente cu cîte 2 ca­mere, bucătărie, baie şi cu ţiglele acoperi 1.550 asemenea apartamen­te. De asemeni, prin reducerea pre­ţului de cost s-au economisit peste 570.000 lei, iar productivitatea mun­cii a crescut cu 14 la sută faţă de plan. Pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare a economiei naţiona­le pe anul 1959, expuse la Plenar, C. C. al PM.R. de către tovarăşu Gheorghe Gheorghiu-Dej, colectiva de la această fabrică a dezbătut în amănunţime planul ce le revin pentru anul 1959. Astfel, producţia globală pe anul 1959 va creşte cu 29,3 la sută faţă de anul 1958, pro­ducţia de marfă cu 19 la sută, pro­ductivitatea muncii va creşte cu 6,2 la sută, iar preţul de cost va f redus cu 89.000 faţă de ce planificat. Pentru realizarea acestor obiective s-au propus o se­rie de măsuri tehnico-organizatori­ce. Astfel, prin buna organizare a carierei, utilizarea raţională a ex­cavatorului M. C. şi prin încărcarea argilei direct din groapa de mace­rare se va realiza o economie de 65.000 lei la ţigle şi 35.000 lei la cărămizi. Prin buna organizare a întreţinerii utilajului, reducerea consumului de metale se vor redu­ce­­cheltuielile de întreţnere cu 70.000 lei. Printr-o mai raţională folosire a combustibilului, se vor obţine economii în valoare de 60.000 lei. Folosirea argilei gal­bene în fabricaţie, introducerea unei mese automate de tăiat calupuri şi altele, vor aduce economii de 20.000 lei. In total, se vor obţine pe anul 1959 economii în valoare de peste 170.000 lei. Avînd în vedere rezultatele ob­ţinute în anul trecut colectivul de la fabrica de ţigle şi cărămizi din Mureşeni îşi va realiza cu cinste şi obligaţiunile ce-i revine pe anul 1959. BUŞCU IO­AN El Isa Majwan­'t A apărut . Dicţionarul limbii române moderne După Dicţionarul limbii române literare contemporane, în 4 volu­me, Institutul de lingvistică al Academiei R.P.R. puiblică astăzi Dicţionarul limbii române moderne într-un singur volum, ilustrat şi însoțit de etimologii, destinat ma­selor largi de cititori. Dicţionarul cuprinde peste 50 000 de termeni , (ceva mai mult decît dicţionarul în 4 volume) şi răspunde unei cerinţe ■ generale adine simţite, bogăţia lexicală a limbii române moderne (cuvinte, expresii, locuţiuni) fiind concen­trată într-un singur volum şi pre­zentată într-o form­ă accesibilă ci­titorilor de toate categoriile. Dicţionarul limbii române mo­derne are un număr de aproxima­tiv 3 000 de ilustraţii, precum şi o serie de planşe, menite să ajute la înţelegerea noţiunilor definite. Explicarea termenilor este înso­ţită şi de anumite indicaţii gra­maticale : pluralul substantivelor, femininul adjectivelor, indicativul prezent al verbelor etc. Dicţiona­rul indică şi etimologia cuvinte­lor, completare care răspunde şi interesului atît de des manifestat de public in această privinţă. Lucrarea cuprinde 964 de pa­gini şi este legată în pînză. Formatul 27X21. Preţul 60 lei. Se găseşte în librării şi se poate comanda şi prin poştă de la Librăria Academiei R.P.R., Ca­lea Victoriei 27, Bucureşti.­ Dicţionare în prezentarea Editurii Acad. Reft. Apărute. Mic dicţionar ortografic, 1953, II,50X12,50, 176 p. + erata, bro­şat, 2 lei (epuizat). Mic dicţionar ortografic, ediţia a 2-a, 1954, 17,50X12,50, 168 p., I broşat sau legat, 2 lei (epuizat); I ediţia a 2-a (tirajul II), 1955, 164­­ p. + erata, broșat, 2 lei (epuizat). I Dicționar ortoepic, 1956, 17,50­­­X 12,50 135 p., broșat, 3,25 lei. Dicționarul limbii române lite­rare contemporane, 27X21, 4 vol.; vol. I, A—C, 1955, XXVI 11+626 p. legat p. anvelopă, 45 lei (epuizat); vol. II, D—L, 1956, VIII+ 814 p. + erata, legat p. + anvelopă, 55 lei (epuizat) ; vol. I Hi. M—R, 1957, V­ , 804 p„ legat p. + anvelopă, 60 lei; voi. IV, ' S—Z, 1957, VI + 783 p„ legat p. + anvelopă, 60 lei. Dicţionar invers, 1957, 25 X ' 17,50, 772 p. + erata, legat p. + anvelopă, 33 lei.­­ Va apare: Dicţionar german—român. şi bilanţ rt­ile Organizîndu-şi munca pe baza unui plan de măsuri tehnico-orga­­nizatoric şi în anul ce a trecut co­lectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Atelierele de repa­raţii auto nr. 2 Tg. Mureş, a reuşit să-şi realizeze planul anual de producţie înainte de termen. Pe baza experienţelor din anii trecuţi, în anul 1958 planul de măsuri a fost întocmit în urma consultării muncitorilor care au completat pla­nul cu noi propuneri. Aprovizionarea ritmică cu mate­rii şi materiale, defalcarea din timp, pe ateliere şi oameni a pla­nului, organizarea muncii pe bri­găzi, activizarea permanentă a în­trecerii socialiste, buna organizare a procesului tehnologic etc., sunt factoriii care au asigurat realiza­rea înainte de termen a planului anual. întreaga activitate a între­prinderii a fost îndrumată perma­nent de organizaţia de bază de partid de aici. La 10 noiembrie 1958, muncito­rii de aici au raportat partidului realizarea planului anual la pro­ducţia globală şi marfă. Tot la aceeaşi dată au realizat şi planul pe sortimente. Corelaţia indicilor este justă. Preţul de cost a fost re­dus cu 6,25 la sută faţă de cel pla­nificat, realizînd o economie de 981.883 lei. Datorită factorilor de mai sus ei au reuşit să execute re­paraţii generale la un număr de 110 camioane peste planul iniţial. Aceste 110 camioane, în timp de­­ o lună, pot parcurge 495.000 km cu încărcătura plină de 3,5 tone. Economia a fost realizată prin re­ducerea consumului specific la ma-­­ terii şi materiale în valoare de 351.000 lei, la manoperă prin mă­rirea productivităţii muncii în va­loare de 369.110 lei iar restul ia 261.773 lei prin realizarea unor economii la regie (combustibil, energie electrică, întreţinere ma­şini şi clădiri etc.). Mişcarea de inovaţii a contribuit la realizarea unor­ economii de cca. 70.000 lei.­­ Aşa bunăoară, prin modificarea roatei volante la au­tocamioanele „Csepel“, care constă în inversarea poziţiei coroanei din­ţate de pe volant, la punctul de cuplare a electromotorului pentru pornire s-a realizat o economie a­­nuală în valoare de 20.700 lei. Prin aceasta modificare se dublea­ză timpul de funcţionare a roatei volante. Autorul inovaţiei, mecani­cul Aszalós Ladislau, a fost pre­miat cu 2.600 lei. Asemenea ino­vaţii au avut şi maistrul Osz Dezi­­deriu, mecanicul Moraru Ioan, lă­cătuşul Kiss Károly şi alţii. Din sumele repartizate din fon­dul întreprinderii s-a construit un bloc cu 18 apartamente care a fost dat în folosinţă la începutul anului 1958. Tot la începutul anului 1958 a fost dată în folosinţă noua can­tină. Băile şi duşurile instalate şi date în folosinţă în anul ce s-a în­cheiat au creat noi condiţii igieni­ce pentru muncitorii de aici. Mun­citorii atelierelor prin munca vo­luntară, au dat un ajutor preţios şi la construirea blocurilor munci­toreşti din strada Gheorghe Doja din Tg. Mureş. Echipele de cruce roşie ale întreprinderii au ocupat locul I pe regiune şi locul VI pe ţară. Pentru rezultatele frumoase obţinute in producţie, în primul semestru al anului 1958, colectivul de muncitori a fost distins cu menţiune, ocupînd locul II pe mi­nister. T. ŞTEFANESCU Inovatorul Varga Ştefan, lucrînd la dispozitivul pentru găurirea şi filatarea piuliţelor. Realizări ale uzinelor de fier Vlăhiţa Colectivul de muncitori, te­hnicieni şi ingineri al uzinelor de fier „Vlăhiţa", ca şi celelalte colective din ţară a încheiat planul anual cu noi succese în muncă. Astfel, colectivul de munci­tori al uzinei, a terminat înainte de vreme sarcinile anuale de plan şi păstrind ordinea cronologică putem vedea că la data de 18 noiembrie primii din uzină, forjorii au fost aceia care şi­­au terminat sarcinile de plan. Ei au fost urmaţi îndeaproape de turnătorii de fontă care la data de 20 noiembrie şi-au în­deplinit planul, terminîndu-se astfel la această dată şi planul valoric anual al uzinei. Furna­­liştii uzinei de fier şi-au termi­nat planul anual la data de 12 decembrie 1958 la care dată toa­te sectoarele productive din uzi­nă au lucrat deja in contul anului 1959. In uzină se fabrică lingotic­e pentru oţelăriile din Hunedoa­ra, Oţelul Roşu şi Reşiţa. Ci­lindrii de laminor din fontă dură pentru laminoarele din Cîmpia Tur­zii, Reşiţa,­ Indus-­ tria Sîrmei Brăila, Galaţi etc. Pe lingă aceste piese necesare industriei siderurgice în cadrul m­inei se fabrică carcase per­­n electromotoare necesare uzi­nelor „Electro-Precizie“ şi „Electromotor“, multe din aces­te carcase sunt destinate expor­tului. Se fabrică piese pentru maşinile de cusut, fabricate la Cugir. In decursul acestui an uzina noastră a luat mai multe împrumuturi pentru mica mecanizare din care s-au achizi­ţionat 9 maşini de formare care in cursul anului 1959 vor con­tribui la ridicarea productivi­tăţii muncii. La fel a fost achi­ziţionat şi deja montată o bandă de transport pe 60 m. lungime in silozul de minereu care după calculele anterioare aduce o economie de 190.000 Iei anual şi eliberează 9 muncitori de muncile fizice grele. La fel se montează aparate de sablaj care vor uşura munca muncitorilor din curăţătoria turnătoriei. Aceste măsuri vor contribui la realizarea şi depăşirea sarci­nilor de plan pe anul 1959. Inginer Fuhrmann Coloman

Next