Steaua Roşie, ianuarie 1959 (Anul 8, nr. 665-673)
1959-01-03 / nr. 665
Din carnetul de reporter O ^■^«snm«noaisa construcţie socialistă In anii din urmă, viaţa înscrie In jurnalul ei, zi de zi, fapte noi In construcţia socialistă. Ici, un cartier muncitoresc construit din temelii, colo, o fabrică nouă, spital sau aşezămint de cultură. Mii şi mii de ţărani cu gospodărie individuală păşesc pe drumul agriculturii socialiste. Una din filele acestui jurnal al vremii, inserează construcţia combinatului de la Gălăuţaşi comună împrăştiată la poalele munţilor din vecinătatea Topliţei. Aici, in inima munţilor, cuvintele „combinat“, „tehnicitate înaltă“, capătă, semnificaţii noi, ţapinei şi joagărului le ia locul maşini moderne. Mai precis, e vorba de construcţia celui mai modern combinat de industrializare a lemnului din regiunea noastră. Au trecut doar doi ani de cind s-au pus bazele acestei noi construcţii socialiste şi iată că astăzi combinatul a căpătat contururi precise, inălţindu-şi maiestuos clădirile, ca o sfidare a sălbăticiei ce-l înconjoară. Şi nu va mai trece mult pînă cinci din gura maşinilor instalate în halele uriaşe, buştenii vor căpăta forme finite-furnire, placaje, plăci celulare — produse care vor avea întrebuinţări pe cit de diverse, pe atît de multiple: de la mobilă elegantă pentru locuinţe, la construcţiile de vagoane, ambarcaţiuni navale şi avioane. Am vizitat zilele acestea combinatul de la Gălăruţaş. De la prima înfăţişare, proporţia construcţiei mi s-a întipărit grandioasă. Aici, totul poartă amprenta celei mai inalte tehnici. Mecanizarea întregului proces tehnologic, de la bazinele de păstrare şi conservare a buştenilor, pînă la rampa de încărcare a produselor finite, va uşura considerabil munca oamenilor. Electrocircuri, poduri rulante, transportoare şi mese cu role acţionate mecanic, ascensoare, precum şi întregul utilaj de producţie modern, vor înlocui munca manuală. Halele mari, luminoase, prevăzute cu instalaţii moderne de aerisire condiţionată, ca o iluminaţie fluorescentă, asigură cele mai bune condiţii de muncă. Din explicaţiile inginerilor de aici, întrezăresc aspectul fabricii de plăci aglomerate din aşchii de lemn, care va face parte integrantă din acest combinat. Aici, procesul de fabricaţie va fi automatizat, ceea ce înseamnă că muncitorilor le va reveni doar sarcina să urmărească procesul de producţie de la tablourile de comandă. Caracteristic acestui combinat — şi tocmai in aceasta constă importanţa sa economică — e faptul că aici nimic nu se va pierde, întreaga masă lemnoasă va fi valorificată în produse folositoare. Pînă şi puţinului rumeguş rezultat de la retezarea buştenilor sau a foilor de placaj, i s-a găsit o întrebuinţare utilă. In vreme ce făceam cunoştinţă cu toate aceste contraste dintre combinatul in acărui construcţie şi utilare, tehnica şi-a spus ultimul cuvînt, şi sălbăticia meleagurilor intre care triumfă, am fost martor la forfota ce domneşte pe întregul şantier, la munca entuziastă in care îşi aduc deopotrivă obolul tehnicienii şi constructorii, pentru darea in folosinţă a construcţiei, în cel mai scurt termen. De la aceşti constructori care înfăptuiesc o muncă, eroică, am mai aflat ceva, cum va arăta combinatul în viitor. In locul molozului, a gropilor şi noroaielor inerente oricărui şantier, vor fi construite şosele asfaltate, parcuri şi alei, iar ■ locuri muncitoreşti şi construcţii sociale vor întregi armonia acestei moderne construcţii socialiste, edificiu solid al operei de industrializare a ţării. O. HOSSU Una din maşinile moderne de la combinatul de la Gălăuţaş. Rezultatele unui an de muncă şi perspectivele anului 1959. Un proverb bătrînesc spune că : „Toamna se numără bobocii“. La fel se procedează şi acum, în preajma sfîrşitului de an, în toate locurile. Cei din mine, îşi numără „bobocii“ în tone, cei de la sonde în vagoane, unii pe şantiere în metri liniari şi metri cubi, unii pe ogoare în kilograme boabe, uzinele şi fabricile în piese date peste plan şi aşa, fiecare întreprindere, fiecare uzină, sau fabrică în sortimentul realizat de ele. La fel se petrec lucrurile în aceasta perioadă şi la fabrica de cărămizi şi ţigle Mureşeni care şi-a încheiat anul cu cantităţi de ţigle şi cărămizi date peste plan. Colectivul acestei fabrici de la 15 septembrie, de cînd şi-a realizat sarcinile planului anual a dat în plu, 3.100.000 ţigle şi 3.080.000 bucăţ cărămizi din care s-ar putea construi 110 apartamente cu cîte 2 camere, bucătărie, baie şi cu ţiglele acoperi 1.550 asemenea apartamente. De asemeni, prin reducerea preţului de cost s-au economisit peste 570.000 lei, iar productivitatea muncii a crescut cu 14 la sută faţă de plan. Pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare a economiei naţionale pe anul 1959, expuse la Plenar, C. C. al PM.R. de către tovarăşu Gheorghe Gheorghiu-Dej, colectiva de la această fabrică a dezbătut în amănunţime planul ce le revin pentru anul 1959. Astfel, producţia globală pe anul 1959 va creşte cu 29,3 la sută faţă de anul 1958, producţia de marfă cu 19 la sută, productivitatea muncii va creşte cu 6,2 la sută, iar preţul de cost va f redus cu 89.000 faţă de ce planificat. Pentru realizarea acestor obiective s-au propus o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, prin buna organizare a carierei, utilizarea raţională a excavatorului M. C. şi prin încărcarea argilei direct din groapa de macerare se va realiza o economie de 65.000 lei la ţigle şi 35.000 lei la cărămizi. Prin buna organizare a întreţinerii utilajului, reducerea consumului de metale se vor reducecheltuielile de întreţnere cu 70.000 lei. Printr-o mai raţională folosire a combustibilului, se vor obţine economii în valoare de 60.000 lei. Folosirea argilei galbene în fabricaţie, introducerea unei mese automate de tăiat calupuri şi altele, vor aduce economii de 20.000 lei. In total, se vor obţine pe anul 1959 economii în valoare de peste 170.000 lei. Avînd în vedere rezultatele obţinute în anul trecut colectivul de la fabrica de ţigle şi cărămizi din Mureşeni îşi va realiza cu cinste şi obligaţiunile ce-i revine pe anul 1959. BUŞCU IOAN El Isa Majwan't A apărut . Dicţionarul limbii române moderne După Dicţionarul limbii române literare contemporane, în 4 volume, Institutul de lingvistică al Academiei R.P.R. puiblică astăzi Dicţionarul limbii române moderne într-un singur volum, ilustrat şi însoțit de etimologii, destinat maselor largi de cititori. Dicţionarul cuprinde peste 50 000 de termeni , (ceva mai mult decît dicţionarul în 4 volume) şi răspunde unei cerinţe ■ generale adine simţite, bogăţia lexicală a limbii române moderne (cuvinte, expresii, locuţiuni) fiind concentrată într-un singur volum şi prezentată într-o formă accesibilă cititorilor de toate categoriile. Dicţionarul limbii române moderne are un număr de aproximativ 3 000 de ilustraţii, precum şi o serie de planşe, menite să ajute la înţelegerea noţiunilor definite. Explicarea termenilor este însoţită şi de anumite indicaţii gramaticale : pluralul substantivelor, femininul adjectivelor, indicativul prezent al verbelor etc. Dicţionarul indică şi etimologia cuvintelor, completare care răspunde şi interesului atît de des manifestat de public in această privinţă. Lucrarea cuprinde 964 de pagini şi este legată în pînză. Formatul 27X21. Preţul 60 lei. Se găseşte în librării şi se poate comanda şi prin poştă de la Librăria Academiei R.P.R., Calea Victoriei 27, Bucureşti. Dicţionare în prezentarea Editurii Acad. Reft. Apărute. Mic dicţionar ortografic, 1953, II,50X12,50, 176 p. + erata, broşat, 2 lei (epuizat). Mic dicţionar ortografic, ediţia a 2-a, 1954, 17,50X12,50, 168 p., I broşat sau legat, 2 lei (epuizat); I ediţia a 2-a (tirajul II), 1955, 164 p. + erata, broșat, 2 lei (epuizat). I Dicționar ortoepic, 1956, 17,50X 12,50 135 p., broșat, 3,25 lei. Dicționarul limbii române literare contemporane, 27X21, 4 vol.; vol. I, A—C, 1955, XXVI 11+626 p. legat p. anvelopă, 45 lei (epuizat); vol. II, D—L, 1956, VIII+ 814 p. + erata, legat p. + anvelopă, 55 lei (epuizat) ; vol. I Hi. M—R, 1957, V , 804 p„ legat p. + anvelopă, 60 lei; voi. IV, ' S—Z, 1957, VI + 783 p„ legat p. + anvelopă, 60 lei. Dicţionar invers, 1957, 25 X ' 17,50, 772 p. + erata, legat p. + anvelopă, 33 lei. Va apare: Dicţionar german—român. şi bilanţ rtile Organizîndu-şi munca pe baza unui plan de măsuri tehnico-organizatoric şi în anul ce a trecut colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Atelierele de reparaţii auto nr. 2 Tg. Mureş, a reuşit să-şi realizeze planul anual de producţie înainte de termen. Pe baza experienţelor din anii trecuţi, în anul 1958 planul de măsuri a fost întocmit în urma consultării muncitorilor care au completat planul cu noi propuneri. Aprovizionarea ritmică cu materii şi materiale, defalcarea din timp, pe ateliere şi oameni a planului, organizarea muncii pe brigăzi, activizarea permanentă a întrecerii socialiste, buna organizare a procesului tehnologic etc., sunt factoriii care au asigurat realizarea înainte de termen a planului anual. întreaga activitate a întreprinderii a fost îndrumată permanent de organizaţia de bază de partid de aici. La 10 noiembrie 1958, muncitorii de aici au raportat partidului realizarea planului anual la producţia globală şi marfă. Tot la aceeaşi dată au realizat şi planul pe sortimente. Corelaţia indicilor este justă. Preţul de cost a fost redus cu 6,25 la sută faţă de cel planificat, realizînd o economie de 981.883 lei. Datorită factorilor de mai sus ei au reuşit să execute reparaţii generale la un număr de 110 camioane peste planul iniţial. Aceste 110 camioane, în timp de o lună, pot parcurge 495.000 km cu încărcătura plină de 3,5 tone. Economia a fost realizată prin reducerea consumului specific la ma- terii şi materiale în valoare de 351.000 lei, la manoperă prin mărirea productivităţii muncii în valoare de 369.110 lei iar restul ia 261.773 lei prin realizarea unor economii la regie (combustibil, energie electrică, întreţinere maşini şi clădiri etc.). Mişcarea de inovaţii a contribuit la realizarea unor economii de cca. 70.000 lei. Aşa bunăoară, prin modificarea roatei volante la autocamioanele „Csepel“, care constă în inversarea poziţiei coroanei dinţate de pe volant, la punctul de cuplare a electromotorului pentru pornire s-a realizat o economie anuală în valoare de 20.700 lei. Prin aceasta modificare se dublează timpul de funcţionare a roatei volante. Autorul inovaţiei, mecanicul Aszalós Ladislau, a fost premiat cu 2.600 lei. Asemenea inovaţii au avut şi maistrul Osz Dezideriu, mecanicul Moraru Ioan, lăcătuşul Kiss Károly şi alţii. Din sumele repartizate din fondul întreprinderii s-a construit un bloc cu 18 apartamente care a fost dat în folosinţă la începutul anului 1958. Tot la începutul anului 1958 a fost dată în folosinţă noua cantină. Băile şi duşurile instalate şi date în folosinţă în anul ce s-a încheiat au creat noi condiţii igienice pentru muncitorii de aici. Muncitorii atelierelor prin munca voluntară, au dat un ajutor preţios şi la construirea blocurilor muncitoreşti din strada Gheorghe Doja din Tg. Mureş. Echipele de cruce roşie ale întreprinderii au ocupat locul I pe regiune şi locul VI pe ţară. Pentru rezultatele frumoase obţinute in producţie, în primul semestru al anului 1958, colectivul de muncitori a fost distins cu menţiune, ocupînd locul II pe minister. T. ŞTEFANESCU Inovatorul Varga Ştefan, lucrînd la dispozitivul pentru găurirea şi filatarea piuliţelor. Realizări ale uzinelor de fier Vlăhiţa Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al uzinelor de fier „Vlăhiţa", ca şi celelalte colective din ţară a încheiat planul anual cu noi succese în muncă. Astfel, colectivul de muncitori al uzinei, a terminat înainte de vreme sarcinile anuale de plan şi păstrind ordinea cronologică putem vedea că la data de 18 noiembrie primii din uzină, forjorii au fost aceia care şiau terminat sarcinile de plan. Ei au fost urmaţi îndeaproape de turnătorii de fontă care la data de 20 noiembrie şi-au îndeplinit planul, terminîndu-se astfel la această dată şi planul valoric anual al uzinei. Furnaliştii uzinei de fier şi-au terminat planul anual la data de 12 decembrie 1958 la care dată toate sectoarele productive din uzină au lucrat deja in contul anului 1959. In uzină se fabrică lingotice pentru oţelăriile din Hunedoara, Oţelul Roşu şi Reşiţa. Cilindrii de laminor din fontă dură pentru laminoarele din Cîmpia Turzii, Reşiţa, Indus- tria Sîrmei Brăila, Galaţi etc. Pe lingă aceste piese necesare industriei siderurgice în cadrul minei se fabrică carcase pern electromotoare necesare uzinelor „Electro-Precizie“ şi „Electromotor“, multe din aceste carcase sunt destinate exportului. Se fabrică piese pentru maşinile de cusut, fabricate la Cugir. In decursul acestui an uzina noastră a luat mai multe împrumuturi pentru mica mecanizare din care s-au achiziţionat 9 maşini de formare care in cursul anului 1959 vor contribui la ridicarea productivităţii muncii. La fel a fost achiziţionat şi deja montată o bandă de transport pe 60 m. lungime in silozul de minereu care după calculele anterioare aduce o economie de 190.000 Iei anual şi eliberează 9 muncitori de muncile fizice grele. La fel se montează aparate de sablaj care vor uşura munca muncitorilor din curăţătoria turnătoriei. Aceste măsuri vor contribui la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1959. Inginer Fuhrmann Coloman