Steaua Roşie, februarie 1959 (Anul 8, nr. 674-681)
1959-02-04 / nr. 674
Nici o întovărăşire fără fond obştesc O iniţiativă lăudabilă „Să dezvoltăm întovărăşirile prin forţele noastre proprii“. Aceste cuvinte se pot auzi azi tot mai mult la întovărăşirile din regiunea noastră. In multe locuri, la propunerea comuniştilor, s-a născut o preţioasă iniţiativă ca fiecare întovărăşit să contribuie cu oi pentru fondul de bază al întovărăşirilor. Este limpede pentru oricine, că oile aduc mari venituri. Necesitatea creşterii numărului de oi, îmbunătăţirea rasei acestora şi obţinerea unor cantităţi sporite de lînă constituie o sarcină de seamă ce stă în faţa ţărănimii muncitoare, sarcină izvorîtă din Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. întovărăşirea „Steaua libertăţii" din Orşova, raionul Reghin, se numără printre întovărăşirile tinere de pe Valea Gurghiului. Familia întovărăşiţilor de aici nu e prea mare. Pînă de curînd numărul membrilor ei era abia de 33. Dar, după cum se spune prin partea locului, cu toţii sînt oameni dintr-o bucată. Le place ca despre ei, ori şi unde să se vorbească numai lucruri bune. Nimic de zis, cu cîţiva ani în urmă, chiar şi celor socotiţi fruntea satului le era ruşine să se întîlnească cu cunoscuţi din satele vecine. Orşova era codaşă în transformarea socialistă a agriculturii. Dar iată că acum, nu după mult timp de la păşirea în noul an 1959, o veste îmbucurătoare s-a răspîndit ca fulgerul în satele de pe Valea Gurghiului. Intovărăşiţii din Orşova au făcut un lucru bun — spun membrii comitetului executiv al sfatului popular din Gurghiu. — Exemplul lor e demn de urmat. De curînd, întovărăşiţii din Orşova, într-o adunare generală au discutat planul de producţie pe acest an. Majoritatea discuţiilor s-au purtat în problema fondului de bază. Să dezvoltăm întovărăşirea prin forţele noastre proprii, fără credite de la stat, a spus Bloj Nicolae, preşedintele întovărăşirii. De altfel, toţi întovărăşiţii de aici sunt de aceeaşi părere. Şi cum fiecare din ei este bun meşter în creşterea oilor, oamenii s-au sfătuit şi au crezut de cuviinţă că cel mai nimerit este ca fiecare să contribuie cu oi pentru fondul de bază. La început unii n-au prea fost de acord. A fost necesar să li se explice oamenilor că prin creşterea averii obşteşti cresc şi veniturile lor personale. — Eu cred, a spus Bloj Nicolaie, că avem posibilitatea să contribuim fiecare cu cîte 5 oi la fondul de bază. In felul acesta,‘socotind numai numărul membrilor care sîntem acum, la primăvară o turmă de 180 oi va urca la munte. Acestea toate vor fi proprietatea obștească a întovărăşirii „Steaua libertăţii“ din Orşova. Nimeni n-a avut nici o obiecţiune asupra acestei propuneri. De altfel nu numai Bloj Nicolae, ci şi alţi întovărăşiţi au propus acest lucru. Şi după cum spuneam, această veste s-a răspîndit ca fulgerul în satele de pe Valea Gurghiului. Ţăranii muncitori din sat au început şi ei să discute despre această iniţiativă lăudabilă. Insă hotărîrea adunării generale nu este valabilă numai pentru membrii existenţi în prezent în întovărăşire ci şi pentru toţi care vor intra de acum înainte. După adunarea generală au înaintat cereri pentru a fi primiţi în întovărăşire şi Moldovar loan, Truţa loan şi Petru Florea Toţi au luat cunoştinţă de hotărîrea adunării generale, obligîndu-se ca pînă la 1 martie să dea cîte n oi pentru fondul de bază. Cinste vouă, întovărăşiţilor din Orşova ! Iniţiativa voastră lăudabilă e demnă de urmat de toţi întovărăşiţii din regiune. ★ Doar la cîţiva paşi de Orşova se găseşte întovărăşirea „1 Mai" din Gurghiu. Ţăranii muncitori din Gurghiu au fost cei dintîi de pe această vale care au pornit pe drumul agriculturii socialiste. Rezultatele obţinute, prin munca în comun, de întovărăşiţii din Gurghiu au demonstrat tuturor ţăranilor muncitori din satele de pe valea Gurghiului, printre care şi celor din Orşova, superioritatea sectorului agricol cooperatist. După cum se vede însă, în ce priveşte fondul de bază, întovărăşiţii din Gurghiu au rămas în urma celor din Orşova. Şi aici, la Gurghiu, de mult timp se discută ca fiecare întovărăşit să contribuie cu cîte o oaie la fondul de bază. Din păcate însă pînă în prezent nu s-a adus nici o hotărîre în acest sens. Oare ţăranii muncitori din Gurghiu nu au interesul să crească mai multe oi, să obţină mai multă lună, mai multă brînză şi, într-un cuvînt, mai mari venituri ? După cea mai recentă situaţie, numărul total al oilor în Gurghiu este abia de 257 capete, ceea ce înseamnă că pe cap de familie, nu revine nici măcar o oaie. Dacă cei 210 membri ai întovărăşirii din Gurghiu ar contribui la fondul de bază, fiecare nu cu 5 oi ca cei din Orşova, ci cu cîte o oaie, ar însemna că întovărăşirea şi-ar putea crea dintr-o dată o turmă de 210 oi. La acest lucru e bine să se gîndească întovărăşiţii din Gurghiu şi cu toţii să urmeze exemplul celor din Orșova și din alte sate. P. POPȘOR O lucrare importantă Preputínieii vasadnitelor In alimentaţia noastră de toate zilele un loc foarte important îl ocupă legumele. Unele legume se seamănă primăvara direct în teren liber. Acestea suportă tempe- raturile scăzute şi au perioada de vegetaţie scurtă (fasolea, castra , veţii, ceapa, ridichile etc.). Insă cea mai mare parte a legumelor , şi cele mai importante din ele sînt sensibile la temperaturile joase din primăvară, au perioada de vegetaţie lungă şi dacă s-ar semăna direct în teren liber, s-ar maturiza cu întîrziere şi ar da producţii nesatisfăcătoare. De aceea este necesar ca aceste legume să se semene în locuri ferite, în răsadniţe şi să fie transplantate în teren liber la momentul optim. Astfel, putem produce legume mai de timpuriu, cu 1—2 luni mai devreme, decît dacă le-am semăna în teren liber. Pentru a putea produce răsadurile din timp şi pentru a le putea transplanta cît mai timpuriu în teren liber, o lucrare importantă în momentul de faţă este pregătirea răsadniţelor. Dacă vrem să cultivăm gulioare, roşii, ardei, vinete timpurii, pentru a le transplanta în epoca optimă, adică înainte de 10 mai, trebuie să procedăm la pregătirea şi încălzirea bălegarului de la data de 15 februarie, ca peste 10 zile să putem aşeza şi pămîntul în amestec cu mraniţă în lăzi. Aceste lăzi şi sticlele de răsadniţă trebuie dezinfectate cu o soluţie de 2 la sută formalină, iar seminţele trebuie tratate cu zeamă bor,dobeză 0,5 la sută, timp de 5 minute, prin cufundare. Răsadniţele trebuie pregătite (pentru roşii, gulioare şi vinete) pînă la 20 februarie, dar nu mai devreme şi nici mai tîrziu, astfel că răsadniţele să fie gata cu 5 zile înainte de semănat, şi pînă atunci pămîntul din răsadniţe să se încălzească pînă la 25—28 grade C. Gulioarele, varza timpurie, conopida, trebuie semănate la 5—16 februarie, iar roşiile, vincele, ardeii la sfîrşitul lunii februarie. Dacă avem răsadul pregătit şi impul de primăvară ne permite, vulioarele, conopida şi varza timpurie se pot transplanta în teren iber la 1—5 aprilie, iar roşiile, arbeii şi vinetele la 20—25 aprilie, după cum au procedat legumiculorii de la G.A.S. Sîngeorgiu de Vloreş. Pentru a putea obţine răsaduri sănătoase şi productive, trebuie să le îngrijim în aşa fel ca să le asigurăm căldura, lumina, aer ar fi umiditatea în complex cu hrana, ca răsadurile să se dezvolte uniform, să nu crească prea lungi, subţiri şi euiolate, ci să fie scurte, groase, viguroase şi să aibă 4—6 frunze. Dacă observăm că răsadurile nu se dezvoltă normal, trebuie să aplicăm îngrăşarea suplimentară cu soluţie preparată în felul următor: la 100 litri apă dizolvăm 0,5 kg azotat de amoniu şi 0,25 kg superfosfat şi cu acestea stropim răsadurile de mai multe ori sub sticlă. Gulioarele, conopida şi varza timpurie se pot transplanta în teren liber fără risc, deoarece ele suportă şi —5 grade C, dacă sînt bine înrădăcinate. In aşa fel a lucrat şi G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş, care în anul 1956, a transplantat gulioarele la 1—2 aprilie, obţinînd o producţie totală de 8.000 kg la hectar, realizîndu-se de pe urma valorificării suma de 21.600 lei la hectar, în comparaţie cu anul 1957, cînd transplantarea s-a executat numai la 20—21 aprilie obţinîndu-se o producţie de numai 6.200 kg la hectar. De asemenea, în anul 1958, transplantarea s-a executat la 14— 15 aprilie, obţinîndu-se o producţie de 7.100 kg la hectar. Rezultate bune s-au obţinut şi la roşiile plantate de timpuriu la G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş, în anul 1956, cînd roşiile au fost transplantate la 21—24 aprilie. Atunci s-a obţinut o producţie de 12.000 kg la hectar, din care 3.000 kg roşii s-au valorificat cu 4,50 lei/kg, la sfîrşitul lunii iulie, iar 9.000 kg cu 1,50 lei/kg, obţinînduse în total 22.800 lei de pe 1 ha. Roşiile transplantate cu trei săptămîni mai tîrziu, la 15—20 mai au produs tot 12.000 kg la ha, dar fiind mai tîrzii, pentru ele s-a primit numai 18.000 lei la hectar. Din cele de mai sus reiese importanţa pregătirii din timp a răsadniţelor şi răsadurilor, pentru asigurarea aprovizionării pieţii cu cît mai multe legume timpurii.. Ing. MARKUS I. IMOtaaua roșii" Putem spori producţia agricolă Creşterea producţiei agricole vegetale e legată de creşterea suprafeţelor cultivate, de organizarea raţională a solului cît şi de ridicarea randamentului la hectar, prin folosirea celor mai avansate măsuri agrotehnice. Pentru sporirea producţiei agricole, în lumina Directivelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. şi a Consfătuirii de la Constanţa, oamenii muncii din regiunea noastră, în anul 1958, au muncit cu însufleţire la acţiunea de redare a noi terenuri agriculturii. Prin cele 29.000 zile-muncă voluntară efectuate, au fost săpaţi 155.000 mc pămînt, salvîndu-se de pericolul inundaţiilor 3.335 ha teren, din care 2.935 ha prin desecări, iar 400 ha prin îndiguiri. Principalele lucrări în acest sens au fost efectuate în raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe şi Reghin. In prezent se desfăşoară acţiunea de reglare a pîrîului Niraj prin care se vor feri de inundaţii cca. 8.000 ha teren agricol. In anul 1958 suprafaţa arabilă a regiunii noastre a crescut cu 6.225 ha prin desţeleniri, identificări de noi terenuri, cît şi prin transformarea altor categorii de folosinţă în teren arabil. Suprafaţa însămînţată cu porumb creşte cu 20 la sută faţă de 1955 şi cu 9 la sută, faţă de 1957, iar la orz cu 12 la sută asigurînd într-o proporţie mai ridicată baza furajeră de concentrate pentru numărul de animale. S-au extins de asemeni suprafeţele însămînţate cu cartofi şi legume. In sectorul agricol cooperatist, suprafeţele însămînţate cu plante tehnice, în special cu sfeclă de zahăr au crescut faţă de 1955 cu 45 la sută iar faţă de 1957 cu 24 la sută. In G.A.C. au crescut cu 259 la sută iar în întovărăşiri, cu 85 la sută. Aceste culturi s-au dovedit surse sigure pentru creşterea veniturilor băneşti. Suprafaţa ocupată cu viţă de vie de asemeni creşte cu 10 la sută faţă de 1955 şi cu 6,7 la sută faţă de 1957. Anul 1958 nu a oferit cele mai bune condiţii de realizare a unor recolte pe măsura posibilităţilor. Ploile timpurii şi abundente din primăvară, cărora le-a urmat imediat o perioadă de secetă, au dăunat într-o oarecare măsură culturile agricole. In realizarea producţiei agricole însă, un factor hotărîtor îl constituie aplicarea măsurilor agrotehnice, organizarea raţională a terenului agricol. Datele tabelului de mai jos ne indică, cum în aceleaşi condiţii de climă şi sol în anul 1958 producţiile medii realizate diferă în funcţie de posibilităţile de aplicare ale acestor măsuri. CulturiI . Aceste date ne indică superioritatea incontestabilă pe care o dovedeşte sectorul socialist din agricultura. Dacă sectorul individual, la suprafaţa de care dispune pentru culturile respective ar fi realizat producţii medii numai la nivelul celor din G.A.C. pe regiune s-ar fi obţinut mai mult cu 11.417 tone grîu de toamnă, 9078 tone secară de toamnă, 363 tone orz de toamnă, 7.715 tone porumb, 13.357 tone sfeclă de zahăr, 72.424 tone cartofi etc. Sînt edificatoare în acest sens şi utilităţile pe care le-ar fi avut aceste plusuri. Astfel numai din griul de toamnă s-ar fi putut obţine pentru oamenii muncii un plus de 12.685.000 kg pîine, nemaivorbind de griul de primăvară şi secară, de asemeni panificabile. Numai din plusurile de orz şi porumb enumerate mai sus (fără ovăz, orz primăvară etc.) s-ar fi putut îngrăşa 13.135 capete porcine, revenind pentru fiecare în medie cîte 615 kg concentrate. Din cartofi şi sfeclă de zahăr s-ar fi putut asigura într-un grad şi mai ridicat problema aprovizionării populaţiei cu bunuri de consum şi a industriei uşoare cu materie primă. Acestea sînt numai cîteva aspecte care ne indică cea mai potrivită cale a ridicării producţiei agricole în general, şi mai ales în ramura producţiei vegetale, cooperativizarea completă a agriculturii. FAGARASAN IOAN Sectorul Grîu de Secară de D . r . Sfeclă de toamnă toamnă Porumb Cartofi zahăr G.A.S. 1613 2240 1981 11908 14000 G.A.C. 1257 1647 1528 13279 14847 întovărășiri 1084 1306 1471 10600 14137 Individual 1036 1119 1351 10922 12310 Colectiviştii din Sîntana De curînd la gospodăria colectivă din Sîntana de Mureş a avut loc adunarea generală a colectiviştilor în cadrul căreia s-a dezbătut darea de seamă pe anul 1958 şi planul de producţie pe 1959. Din darea de seamă a reieşit că în 1958 de pe cele 134 ha cultivate cu grîu gospodăria a obţinut în medie la hectar cîte 1.800 kg, la porumb pe 80 ha s-a obţinut de asemenea peste 3.450 kg ştiuleţi la hectar, la cartofi au recoltat cîte 17.000 kg tuberculi la hectar. La sfecla de zahăr cultivată pe 40 ha colectiviştii au obţinut în medie la hectar cîte 29.150 kg. Se poate oare ca fiind vorba de producţii să nu se amintească şi despre echipele fruntaşe, despre colectivişti ? Iată de pildă, echipa 3-a din brigada l-a (brigadier Puni Lazăr) a cărei şefă de echipă e Onachi Silvia, a reuşit să obţină în medie la hectar cîte 39.013 kg sfeclă de zahăr. Sau de pildă, echipa a 4-a din aceeaşi brigadă a lui Dăndărău Ana a obţinut 38.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Echipa lui Dăndărău a obţinut producţii sporite şi la cultura porumbului, recoltînd în medie cîte 4.064 kg ştiuleţi la hectar, ceea ce constituie o depăşire a rezultatului mediu obţinut pe gospodărie. La cartofi, echipa IV-a, condusă de Simon Irina a obţinut în medie la hectar 26.423 kg tuberculi. Este o producţie frumoasă care a stîrnit admiraţia celorlalţi colectivişti din brigadă. Ca să obţii 2.008 kg floarea soarelui la hectar nu-i un lucru uşor. Dar echipa lui Fogarasi Anna a reuşit să facă acest lucru. Cu toate că la unele culturi s-au obţinut producţii sporite la hectar, preţul de cost al acestora putem spune că este destul de ridicat. Kilogramul de grîu costă 1,04 lei, de porumb 0,70 lei, de floarea soarelui 1,70 lei, sfecla de zahăr 0,15 lei şi cartofii 0,17 lei. In anul 1958 pentru asigurarea hranei la animale au fost însilozate peste 38 vagoane nutreţ, porumb siloz, pleavă etc. Pe cap de vacă mulsă s-au obţinut cîte 2.300 litri lapte. Sectorul zootehnic a adus colectiviştilor un venit de peste 170.000 lei. Venitul realizat de gospodărie pe anul 1958, a fost de 856.759 lei din care 439.122 lei au fost realizaţi numai de pe urma culturii sfeclei de zahăr. Drept rezultat membrii gospodăriei după fiecare zi-muncă au primit cîte 6,27 kg cereale, peste 11 kg fîn, borhot şi frunze de sfeclă, 0,385 litri vin, 9 lei şi altele. Conducerea gospodăriei însă a neglijat dezvoltarea sectorului zootehnic, a spus colectivistul Bucur Nicolae. A neglijat cumpărarea celor 200 raţe prevăzute în planul de producţie. Colectivista fruntaşă Ana Dăndărău a criticat şi ea conducerea gospodăriei pentru faptul că nu s-a orientat din vreme pentru a se introduce retribuirea suplimentară a muncii. Szőke Ştefan, fierarul colectivei, a atras atenţia conducerii asupra terminării la timp a reparatului maşinilor şi uneltelor necesare în campania de primăvară. Pentru anul acesta colectiviştii au prevăzut mărirea sprafeţei cultivate cu sfecla de zahăr de la 40 la 45 ha şi obţinerea a cel puţin 35.000 kg sfeclă la hectar. Pe 138 ha cultivate cu grîu şi-au planificat să obţină cîte 2.200 kg la hectar, la porumb peste 3.200 kg la hectar. In planul de producţie se prevede printre altele, sporirea numărului de oi cu peste 1000 capete, al păsărilor cu 240 bucăţi, al vacilor cu 9 capete, construirea unei magazii cu o capacitate de peste 25 vagoane cereale, silozuri, saivane pentru oi şi altele. Din surplusul de cereale colectiviştii vor vinde statului pe bază de contract peste 37.000 kg precum şi 1.000 kg floarea soarelui şi alte produse-