Steaua Roşie, februarie 1959 (Anul 8, nr. 674-681)

1959-02-04 / nr. 674

Nici o întovărăşire fără fond obştesc O iniţiativă lăudabilă „Să dezvoltăm întovărăşirile prin forţele noastre proprii“. Aces­te cuvinte se pot auzi azi tot mai mult la întovărăşirile din regiu­nea noastră. In multe locuri, la propunerea comuniştilor, s-a năs­cut o preţioasă iniţiativă ca fieca­re întovărăşit să contribuie cu oi pentru fondul de bază al întovără­şirilor. Este limpede pentru oricine, că oile aduc mari venituri. Necesita­tea creşterii numărului de oi, îm­bunătăţirea rasei acestora şi obţi­nerea unor cantităţi sporite de lî­­nă constituie o sarcină de seamă ce stă în faţa ţărănimii muncitoa­re, sarcină izvorîtă din Plenara C.C. al P.M.R. din 26—28 noiem­brie 1958. întovărăşirea „Steaua libertăţii" din Orşova, raionul Reghin, se numără printre întovărăşirile tine­re de pe Valea Gurghiului. Fami­lia întovărăşiţilor de aici nu e prea mare. Pînă de curînd numă­rul membrilor ei era abia de 33. Dar, după cum se spune prin par­tea locului, cu toţii sînt oameni dintr-o bucată. Le place ca despre ei, ori şi unde să se vorbească numai lucruri bune. Nimic de zis, cu cîţiva ani în urmă, chiar şi ce­lor socotiţi fruntea satului le era ruşine să se întîlnească cu cunos­cuţi din satele vecine. Orşova era codaşă în transformarea socialistă a agriculturii. Dar iată că acum, nu după mult timp de la păşirea în noul an 1959, o veste îmbucurătoare s-a răspîndit ca fulgerul în satele de pe Valea Gurghiului. Intovărăşiţii din Orşova au făcut un lucru bun — spun membrii comitetului exe­cutiv al sfatului popular din Gur­­ghiu. — Exemplul lor e demn de urmat. De curînd, întovărăşiţii din Or­şova, într-o adunare generală au discutat planul de producţie pe a­cest an. Majoritatea discuţiilor s-au purtat în problema fondului de bază. Să dezvoltăm întovărăşi­rea prin forţele noastre proprii, fără credite de la stat, a spus Bloj Nicolae, preşedintele întovărăşirii. De altfel, toţi întovărăşiţii de aici sunt de aceeaşi părere. Şi cum fie­care din ei este bun meşter în creşterea oilor, oamenii s-au sfă­tuit şi au crezut de cuviinţă că cel mai nimerit este ca fiecare să con­tribuie cu oi pentru fondul de ba­ză. La început unii n-au prea fost de acord. A fost necesar să li se explice oamenilor că prin creşte­rea averii obşteşti cresc şi venitu­rile lor personale. — Eu cred, a spus Bloj Nicola­­ie, că avem posibilitatea să con­tribuim fiecare cu cîte 5 oi la fon­dul de bază. In felul acesta,‘soco­tind numai numărul membrilor care sîntem acum, la primăvară o turmă de 180 oi va urca la munte. Acestea toate vor fi proprietatea obștească a întovărăşirii „Steaua libertăţii“ din Orşova. Nimeni n-a avut nici o obiecţiu­­ne asupra acestei propuneri. De altfel nu numai Bloj Nicolae, ci şi alţi întovărăşiţi au propus acest lucru. Şi după cum spuneam, această veste s-a răspîndit ca fulgerul în satele de pe Valea Gurghiului. Ţă­ranii muncitori din sat au început şi ei să discute despre această ini­ţiativă lăudabilă. Insă hotărîrea adunării generale nu este valabilă numai pentru membrii existenţi în prezent în întovărăşire ci şi pentru toţi care vor intra de acum înainte. După adunarea generală au înaintat cereri pentru a fi pri­miţi în întovărăşire şi Moldovar loan, Truţa loan şi Petru Florea Toţi au luat cunoştinţă de hotărî­rea adunării generale, obligîndu-se ca pînă la 1 martie să dea cîte n oi pentru fondul de bază. Cinste vouă, întovărăşiţilor din Orşova ! Iniţiativa voastră lăuda­bilă e demnă de urmat de toţi în­tovărăşiţii din regiune. ★ Doar la cîţiva paşi de Orşova se găseşte întovărăşirea „1 Mai" din Gurghiu. Ţăranii muncitori din Gurghiu au fost cei dintîi de pe această vale care au pornit pe drumul agriculturii socialiste. Re­zultatele obţinute, prin munca în comun, de întovărăşiţii din Gur­ghiu au demonstrat tuturor ţărani­lor muncitori din satele de pe va­lea Gurghiului, printre care şi ce­lor din Orşova, superioritatea sec­torului agricol cooperatist. După cum se vede însă, în ce priveşte fondul de bază, întovără­şiţii din Gurghiu au rămas în ur­ma celor din Orşova. Şi aici, la Gurghiu, de mult timp se discută ca fiecare întovărăşit să contri­buie cu cîte o oaie la fondul de bază. Din păcate însă pînă în pre­zent nu s-a adus nici o hotărîre în acest sens. Oare ţăranii mun­citori din Gurghiu nu au interesul să crească mai multe oi, să obţină mai multă lună, mai multă brînză şi, într-un cuvînt, mai mari veni­turi ? După cea mai recentă situa­ţie, numărul total al oilor în Gur­ghiu este abia de 257 capete, ceea ce înseamnă că pe cap de familie, nu revine nici măcar o oaie. Dacă cei 210 membri ai întovărăşirii din Gurghiu ar contribui la fon­dul de bază, fiecare nu cu 5 oi ca cei din Orşova, ci cu cîte o oaie, ar însemna că întovărăşirea şi-ar putea crea dintr-o dată o turmă de 210 oi. La acest lucru e bine să se gîndească întovărăşiţii din Gurghiu şi cu toţii să urmeze e­­xemplul celor din Orșova și din alte sate. P. POPȘOR O lucrare importantă Preputíni­eii vasadnitelor In alimentaţia noastră de toate­­ zilele un loc foarte important îl­­ ocupă legumele. Unele legume se­­ seamănă primăvara direct în te­ren liber. Acestea suportă tempe-­­ raturile scăzute şi au perioada de­­ vegetaţie scurtă (fasolea, castra­ , veţii, ceapa, ridichile etc.). Insă cea mai mare parte a legumelor , şi cele mai importante din ele sînt sensibile la temperaturile joase din primăvară, au perioada de ve­getaţie lungă şi dacă s-ar semă­na direct în teren liber, s-ar ma­turiza cu întîrziere şi ar da pro­ducţii nesatisfăcătoare. De aceea este necesar ca aceste legume să se semene în locuri ferite, în ră­sadniţe şi să fie transplantate în teren liber la momentul optim. Astfel, putem produce legume mai de timpuriu, cu 1—2 luni mai de­vreme, decît dacă le-am semăna în teren liber. Pentru a putea produce răsadu­rile din timp şi pentru a le putea transplanta cît mai timpuriu în teren liber, o lucrare importantă în momentul de faţă este pregăti­rea răsadniţelor. Dacă vrem să cultivăm gulioare, roşii, ardei, vi­nete timpurii, pentru a le trans­planta în epoca optimă, adică îna­inte de 10 mai, trebuie să proce­dăm la pregătirea şi încălzirea bălegarului de la data de 1­5 fe­bruarie, ca peste 10 zile să putem aşeza şi pămîntul în amestec cu mraniţă în lăzi. Aceste lăzi şi sti­clele de răsadniţă trebuie dezin­fectate cu o soluţie de 2 la sută formalină, iar seminţele trebuie tratate cu zeamă bor,dobeză 0,5 la sută, timp de 5 minute, prin cufun­dare. Răsadniţele trebuie pregăti­te (pentru roşii, gulioare şi vine­te) pînă la 20 februarie, dar nu mai devreme şi nici mai tîrziu, astfel că răsadniţele să fie gata cu 5 zile înainte de semănat, şi pînă atunci pămîntul din răsadniţe să se încălzească pînă la 25—28 grade C. Gulioarele, varza timpu­rie, conopida, trebuie semănate la 5—16 februarie, iar roşiile, vinc­­ele, ardeii la sfîrşitul lunii febru­­arie. Dacă avem răsadul pregătit şi impul de primăvară ne permite, vulioarele, conopida şi varza tim­­purie se pot transplanta în teren iber la 1—5 aprilie, iar roşiile, ar­­beii şi vinetele la 20—25 aprilie, după cum au procedat legumicul­­orii de la G.A.S. Sîngeorgiu de Vloreş. Pentru a putea obţine răsaduri sănătoase şi productive, trebuie să le îngrijim în aşa fel ca să le asigurăm căldura, lumina, aer ar fi umiditatea în complex cu hra­na, ca răsadurile să se dezvolte uniform, să nu crească prea lungi, subţiri şi euiolate, ci să fie scurte, groase, viguroase şi să aibă 4—6 frunze. Dacă observăm că răsadu­rile nu se dezvoltă normal, trebuie să aplicăm îngrăşarea suplimen­tară cu soluţie preparată în felul următor: la 100 litri apă dizolvăm 0,5 kg azotat de amoniu şi 0,25 kg superfosfat şi cu acestea stropim răsadurile de mai multe ori sub sticlă. Gulioarele, conopida şi var­za timpurie se pot transplanta în teren liber fără risc, deoarece ele suportă şi —5 grade C, dacă sînt bine înrădăcinate. In aşa fel a lu­crat şi G.A.S. Sîngeorgiu de Mu­reş, care în anul 1956, a trans­plantat gulioarele la 1—2 aprilie, obţinînd o producţie totală de 8.000 kg la hectar, realizîndu-se de pe urma valorificării suma de 21.600 lei la hectar, în comparaţie cu anul 1957, cînd transplantarea s-a executat numai la 20—21 a­­prilie obţinîndu-se o producţie de numai 6.200 kg la hectar. De asemenea, în anul 1958, transplantarea s-a executat la 14— 15 aprilie, obţinîndu-se o produc­ţie de 7.100 kg la hectar. Rezultate bune s-au obţinut şi la roşiile plantate de timpuriu la G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş, în anul 1956, cînd roşiile au fost transplantate la 21—24 aprilie. Atunci s-a obţinut o producţie de 12.000 kg la hectar, din care 3.000 kg roşii s-au valorificat cu 4,50 lei/kg, la sfîrşitul lunii iulie, iar 9.000 kg cu 1,50 lei/kg, obţinîndu­­se în total 22.800 lei de pe 1 ha. Roşiile transplantate cu trei săp­­tămîni mai tîrziu, la 15—20 mai au produs tot 12.000 kg la ha, dar fiind mai tîrzii, pentru ele s-a pri­mit numai 18.000 lei la hectar. Din cele de mai sus reiese im­portanţa pregătirii din timp a ră­sadniţelor şi răsadurilor, pentru asigurarea aprovizionării pieţii cu cît mai multe legume timpurii.. Ing. MARKUS I. IMOtaaua roșii" Putem spori producţia agricolă Creşterea producţiei agricole ve­getale e legată de creşterea supra­feţelor cultivate, de organizarea raţională a solului cît şi de ridi­carea randamentului la hectar, prin folosirea celor mai avansate măsuri agrotehnice. Pentru sporirea producţiei agri­cole, în lumina Directivelor celui de-al II-lea Congres al P.M.R. şi a Consfătuirii de la Constanţa, oamenii muncii din regiunea noas­tră, în anul 1958, au muncit cu însufleţire la acţiunea de redare a noi terenuri agriculturii. Prin cele 29.000 zile-muncă voluntară efec­tuate, au fost săpaţi 155.000 m­c pămînt, salvîndu-se de pericolul inundaţiilor 3.335 ha teren, din care 2.935 ha prin desecări, iar 400 ha prin îndiguiri. Principalele lucrări în acest sens au fost efectuate în raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorgh­e şi Re­ghin. In prezent se desfăşoară ac­ţiunea de reglare a pîrîului Niraj prin care se vor feri de inundaţii cca. 8.000 ha teren agricol. In anul 1958 suprafaţa arabilă a regiunii noastre a crescut cu 6.225 ha prin desţeleniri, identifi­cări de noi terenuri, cît şi prin transformarea altor categorii de folosinţă în teren arabil. Suprafaţa însămînţată cu po­rumb creşte cu 20 la sută faţă de 1955 şi cu 9 la sută, faţă de 1957, iar la orz cu 12 la sută asigurînd într-o proporţie mai ridicată baza furajeră de concentrate pentru nu­mărul de animale. S-au extins de asemeni suprafe­ţele însămînţate cu cartofi şi le­gume. In sectorul agricol coopera­tist, suprafeţele însămînţate cu plante tehnice, în special cu sfe­clă de zahăr au crescut faţă de 1955 cu 45 la sută iar faţă de 1957 cu 24 la sută. In G.A.C. au crescut cu 259 la sută iar în înto­vărăşiri, cu 85 la sută. Aceste cul­turi s-au dovedit surse sigure pen­tru creşterea veniturilor băneşti. Suprafaţa ocupată cu viţă de vie de asemeni creşte cu 10 la su­tă faţă de 1955 şi cu 6,7 la sută faţă de 1957. Anul 1958 nu a oferit cele mai bune condiţii de realizare a unor recolte pe măsura posibilităţilor. Ploile timpurii şi abundente din primăvară, cărora le-a urmat ime­diat o perioadă de secetă, au dău­nat într-o oarecare măsură cultu­rile agricole. In realizarea producţiei agricole însă, un factor hotărîtor îl consti­tuie aplicarea măsurilor agroteh­nice, organizarea raţională a tere­nului agricol. Datele tabelului de mai jos ne indică, cum în aceleaşi condiţii de climă şi sol în anul 1958 produc­ţiile medii realizate diferă în func­ţie de posibilităţile de aplicare ale acestor măsuri. C­u­l­t­u­r­i­I .­ Aceste date ne­ indică superiori­tatea incontestabilă pe care o do­vedeşte sectorul socialist din agri­cultura. Dacă sectorul individual, la su­prafaţa de care dispune pentru culturile respective ar fi realizat producţii medii numai la nivelul celor din G.A.C. pe regiune s-ar fi obţinut mai mult cu 11.417 tone grîu de toamnă, 9078 tone secară de toamnă, 363 tone orz de toam­nă, 7.715 tone porumb, 13.357 to­ne sfeclă de zahăr, 72.424 tone cartofi etc. Sînt edificatoare în acest sens şi utilităţile pe care le-ar fi avut aceste plusuri. Astfel numai din griul de toam­nă s-ar fi putut obţine pentru oa­menii muncii un plus de 12.685.000 kg pîine, nemaivorbind de griul de primăvară şi secară, de ase­meni panificabile. Numai din plusurile de orz şi porumb enumerate mai sus (fără ovăz, orz primăvară etc.) s-ar fi putut îngrăşa 13.135 capete por­cine, revenind pentru fiecare în medie cîte 615 kg concentrate. Din cartofi şi sfeclă de zahăr s-ar fi putut asigura într-un grad şi mai ridicat problema aprovizio­nării populaţiei cu bunuri de con­sum şi a industriei uşoare cu ma­terie primă. Acestea sînt numai cîteva as­­pecte care ne indică cea mai po­trivită cale a ridicării producţiei agricole în general, şi mai ales în ramura producţiei vegetale, cooperativizarea completă a agri­culturii. FAGARASAN IOAN Sectorul Grîu de Secară de D . r . Sfeclă de toamnă toamnă Porumb Cartofi zahăr G.A.S. 1613 2240 1981 11908 14000 G.A.C. 1257 1647 1528 13279 14847 întovărășiri 1084 1306 1471 10600 14137 Individual 1036 1119 1351 10922 12310 Colectiviştii din Sîntana De curînd la gospodăria colec­tivă din Sîntana de Mureş a avut loc adunarea generală a colecti­viştilor în cadrul căreia s-a dez­bătut darea de seamă pe anul 1958 şi planul de producţie pe 1959. Din darea de seamă a reieşit că în 1958 de pe cele 134 ha cultivate cu grîu gospodăria a obţinut în medie la hectar cîte 1.800 kg, la porumb pe 80 ha s-a obţinut de a­­semenea peste 3.450 kg ştiuleţi la hectar, la cartofi au recoltat cîte 17.000 kg tuberculi la hectar. La sfecla de zahăr cultivată pe 40 ha colectiviştii au obţinut în medie la hectar cîte 29.150 kg. Se poate oare ca fiind vorba de producţii să nu se amintească şi despre echipele fruntaşe, despre co­lectivişti ? Iată de pildă, echipa 3-a din bri­gada l-a (brigadier Puni Lazăr) a cărei şefă de echipă e Onachi Sil­via, a reuşit să obţină în medie la hectar cîte 39.013 kg sfeclă de za­hăr. Sau de pildă, echipa a 4-a din aceeaşi brigadă a lui Dăndă­rău Ana a obţinut 38.000 kg sfeclă de zahăr la hectar. Echipa lui Dăn­dărău a obţinut producţii sporite şi la cultura porumbului, recoltînd în medie cîte 4.064 kg ştiuleţi la hectar, ceea ce constituie o depă­şire a rezultatului mediu obţinut pe gospodărie. La cartofi, echipa IV-a, condusă de Simon Irina a obţinut în medie la hectar 26.423 kg tuberculi. Este o producţie frumoasă care a stîrnit admiraţia celorlalţi colecti­vişti din brigadă. Ca să obţii 2.008 kg floarea soarelui la hectar nu-i un lucru uşor. Dar echipa lui Fogarasi Anna a reuşit să facă a­­cest lucru. Cu toate că la unele culturi s-au obţinut producţii sporite la hectar, preţul de cost al acestora putem spune că este destul de ridicat. Kilogramul de grîu costă 1,04 lei, de porumb 0,70 lei, de floarea soa­relui 1,70 lei, sfecla de zahăr 0,15 lei şi cartofii 0,17 lei. In anul 1958 pentru asigurarea hranei la animale au fost însilo­­zate peste 38 vagoane nutreţ, po­rumb siloz, pleavă etc. Pe cap de vacă mulsă s-au obţinut cîte 2.300 litri lapte. Sectorul zootehnic a adus colectiviştilor un venit de peste 170.000 lei. Venitul realizat de gospodărie pe anul 1958, a fost de 856.759 lei din care 439.122 lei au fost realizaţi numai de pe urma culturii sfeclei de zahăr. Drept rezultat membrii gospodă­riei după fiecare zi-muncă au pri­mit cîte 6,27 kg cereale, peste 11 kg fîn, borhot şi frunze de sfeclă, 0,385 litri vin, 9 lei şi altele. Conducerea gospodăriei însă a neglijat dezvoltarea sectorului zoo­tehnic, a spus colectivistul Bucur Nicolae. A neglijat cumpărarea celor 200 raţe prevăzute în planul de producţie. Colectivista fruntaşă Ana Dăndărău a criticat şi ea conducerea gospodăriei pentru faptul că nu s-a orientat din vreme pentru a se introduce retribuirea suplimentară a muncii. Szőke Ştefan, fierarul colectivei, a atras atenţia conducerii asupra terminării la timp a reparatului maşinilor şi uneltelor necesare în campania de primăvară. Pentru anul acesta colectiviştii au prevăzut mărirea s­­­prafeţei cultivate cu sfecla de zahăr de la 40 la 45 ha şi obţinerea a cel puţin 35.000 kg sfeclă la hectar. Pe 138 ha cultivate cu grîu şi-au planifi­cat să obţină cîte 2.200 kg la hec­tar, la porumb peste 3.200 kg la hectar. In planul de producţie se pre­vede printre altele, sporirea numă­rului de oi cu peste 1­­000 capete, al păsărilor cu 240 bucăţi, al va­cilor cu 9 capete, construirea unei magazii cu o capacitate de peste 25 vagoane cereale, silozuri, saiva­ne pentru oi şi altele. Din surplusul de cereale colec­tiviştii vor vinde statului pe bază de contract peste 37.000 kg pre­cum şi 1.000 kg floarea soarelui şi alte produse-

Next