Steaua Roşie, septembrie 1959 (Anul 8, nr. 734-742)

1959-09-02 / nr. 734

fe­l* O întrebare ce trebuie studiată Nu este cazul ca în articolul de faţă să fundamentăm teoretic ro­lul mare ce-l are în regimul nos­tru democrat-popular critica şi autocritica, una din armele efica­ce şi ascuţite folosite pentru edu­carea oamenilor muncii, pentru prevenirea şi înlăturarea unor greşeli, a unor lacune din activi­tatea noastră de zi cu zi. Această metodă este folosită azi de mase­le largi populare, care, datorită condiţiilor create, îşi spun păre­rea deschis şi cu curaj în toate problemele noastre constructive. Ea este folosită cu mult succes de presa noastră şi nu sunt puţine cazurile cînd sezisările critice ale presei au adus contribuţie mare la lichidarea unor stări de lucruri a­­normale, dăunătoare mersului înainte. Intr-un articol apărut în ziarul „Steaua roşie“ de exemplu, sub titlul „Să se lucreze mai bine pe şantiere“, erau scoase la ivea­lă o serie de defecţiuni existente pe linia construcţiilor, defecţiuni ce aveau urmări negative asupra ritmului de executare a construc­ţiilor, asupra preţului de cost al construcţiilor, cît şi asupra calită­ţii acestora. Nu după mult timp de la apariţia acestui material, în­treprinderile vizate au trecut la luarea unor măsuri menite să du­ca la curmarea lipsurilor. Iată de pildă ce răspunde ziarului, condu­cerea Ileforului din Tg. Mureş : „...Vă aducem la cunoştinţă că în urma ajutorului primit în ve­derea îmbunătăţirii muncii pe şan­tiere, direcţiunea noastră a luat următoarele măsuri : a) serviciul de producţie va controla în permanenţă ca dispo­zitivele de fabricaţie, emise pentru şantiere să fie terminate la terme­nele fixate, iar : b) serviciul de livrare va urmă­ri expedierea materialelor finite şi semifabricate sau brute repar­tizate ; c) maşina de producţie a secţiei de parchete a fost reparată şi va asigura o calitate mai bună a mărfurilor ; d) conducerea întreprinderii a prelucrat în şedinţe şefilor de ser­vicii, importanţa sarcinilor ce ne revin pentru aprovizionarea din timp a şantierelor cu materiale de bună calitate, trasînd sarcini con­crete în această privinţă“. Am dat numai un exemplu de felul cum ziarul, prin critica lui principială, a ajutat o întreprinde­re să înlăture unele lipsuri, şi de felul cum colectivul acestei între­prinderi şi-a însuşit această ob­servaţie critică. Acest exemplu nu este cel mai semnificativ, însă a­­semenea răspunsuri, redacţia pri­meşte aproape zilnic. Astfel, ea este informată asupra măsurilor concrete ce s-au luat în urma semnalărilor critice ale ziarului. Din păcate însă, sunt şi unele în­treprinderi şi instituţii care foarte puţin se sinchisesc de observaţiile critice ale presei. Mai bine zis, dau de bănuit că ar fi certate cu critica şi autocritica. Trustul re­gional de construcţii de exemplu, la cîteva semnalări ale ziarului nu s-a obosit nici măcar să răs­pundă dacă este sau nu de acord cu observaţiile ziarului. Tot cam aşa stă cu autocritica şi conduce­rea autobazei din Reghin, a fabri­cii de conserve „Mureşeni“ şi chiar unele comitete executive ale unor sfaturi populare raionale cum sînt cele de la Reghin, Tg. Mureş, Tg. Secuiesc ş. a. In aceste ca­zuri se pune întrebarea : cum re­zolvă şi cum răspund aceste orga­ne la propunerile şi sezisările oa­menilor muncii, la critica oame­nilor simpli, dacă nu răspund nici măcar ziarului, faţă de care sunt obligate ca în termen de 10 zile să comunice măsurile luate? Iată o întrebare care ar trebui studiată de organele şi organiza­ţiile de partid, sub a căror îndru­mare sunt şi instituţiile şi între­prinderile respective. C. G. Cînd comuniştii îşi pun la inimă problemele de producţie Există în Reghin o secţie a în­treprinderii I.R.U.M. care se ocu­pă cu repararea tractoarelor, anu­me „sectorul II tractoare“. Lu­crează aici un colectiv restrîns de muncitori precum restrîns este şi numărul membrilor şi candidaţilor de partid care stau în fruntea sec­torului — în total 3 membri şi un candidat de partid Cu toate aces­tea, sectorul îşi are importanţa lui mare în repararea tractoarelor şi a altor mijloace mecanice de transport, necesare întreprinderi­lor forestiere, nu numai din re­giunea noastră, ci şi din alte mul­te părţi ale ţării. Cum e şi normal, în urma ple­narei C.C. al P.M.R. din iulie a.c., şi aici comuniştii s-au pus serios pe treabă pentru a realiza cît mai multe economii, în special prin descoperirea şi folosirea la maxi­mum a rezervelor interne. S-a format astfel un colectiv de descoperire a acestora, care, sub conducerea organizaţiei de partid de atelier cercetează minu­ţios toate posibilităţile secto­rului prin care s-ar putea realiza cît mai multe economii, pentru ca şi colectivul muncitorilor mecanici de aici să-şi aducă contribuţia sa la realizarea miliardului. Aşa a hotărît adunarea generală a orga­nizaţiei de bază de la I . U.M., aşa a hotărît organizaţia de ate­lier de la sectorul II tractoare. In cadrul angajamentelor individuale şi colective luate pe întreprindere în acest sens, în numele colectivu­lui de la sectorul II, organizaţia de partid s-a angajat să economi­sească în acest an 19.000 lei. Şi s-au pus pe treabă comuniştii, antrenînd în jurul lor restul mun­citorilor de la sector. Din angaja­mentul său individual, prin con­fecţionarea a două pompe de apă din piese recondiţionate pentru două motoare „semi-Diesel“, tova­răşul Codarcea a şi economisit pî­­nă acuma, la preţul de cost, cca 4.600 lei, adică aproape în între­gime angajamentul luat. Comisia de descoperire a rezer­velor interne şi-a întocmit pînă în prezent un lung tabel de cifre şi denumiri de piese de tractoare şi motoare, reprezentînd peste 60 re­pere de piese aruncate, care folo­site, aduc economii însemnate sec­torului. Dintr-o singură trăsătură de condei, într-o singură zi, pie­sele descoperite, unele noi, încă în ulei original (în atenţia conduce­rii întreprinderii, căci e vorba de risipă condamnabilă de materiale) totalizează o sumă de peste 3.000 lei. Se înţelege că problema desco­peririi şi folosirii rezervelor inter­ne a rămas pe mai departe des­chisă, ea aflîndu-se mereu în a­­tenţia organizaţiei de partid de atelier şi în general a muncitori­lor mecanici de aici. Şi totuşi... rezultatele ar fi mai mari, mai bune, considerînd entuziasmul ce domneşte în sector, dacă colectivul nu ar întîmpina unele greutăţi. L-am întrebat pe tovarăşul Co­darcea despre ce anume greutăţi e vorba. — In primul rînd, îmi răspunde secretarul organizaţiei de atelier, deşi noi am descoperit peste 60 de repere, chiar şi unele piese noi, iar altele uşor recondiţionabile, serviciul contabilităţii de la între­prindere „nu găseşte“ un mijloc de a le contabiliza şi apoi de a le reda sectorului, drept piese economisite de noi. In al doilea rînd unele între­prinderi, care trimit pentru repa­rare tractoarele şi motoarele res­pective, ne provoacă mari greu­tăţi care au repercursiuni serioa­­se asupra preţului de cost al re­paraţiilor şi în general a econo­miilor pe care noi le-am putea realiza. Este vorba de faptul că unele întreprinderi forestiere, din cauza privirii egoiste a economii­lor şi a conlucrării şi colaborării între noi şi ele, trimit pentru re­paraţie autovehicole cu foarte mul­te piese lipsă, valoarea reparaţii­lor ridicîndu-se astfel de multe ori la peste 60 la sută din valoa­rea tractorului sau motorului res­pectiv, ceea ce nu poate fi de loc rentabil şi economicos. Printre a­­cestea se numără I.L.F. Bistriţa, Ocolul silvic Bicsad, I.F.E.T. Ba­ia Mare, I.F.E.T. Năsăud ş. a. Re­paraţia tractorului trimis de Oco­lul silvic Bicsad de pildă, se urcă la peste 30.000 lei, iar a celui tri­mis de I.F.E.T. Baia Mare la cca 29.000 lei. — Şi ce ar trebui făcut, ce anu­me aveţi de propus? — După cum am discutat în organizaţia de partid — mi-a răspuns tovarăşul Codarcea, cre­dem că ministerul de resort ar trebui să ia măsuri, ca întreprin­derile forestiere beneficiare, în subordine, să trimită tractoarele şi motoarele defecte aşa, în sta­rea în care se află, fără a le goli de multe ori de cele mai impor­tante piese. Pentru că stricate sau uzate, noi le-am putea repara cu garanţia rezistenţei lor în proce­sul de producţie şi în cazul aces­ta am face economii şi noi şi întreprinderile pe care noi le de­servim. . .. E un colectiv restrîns de muncitori la „sectorul II tractoa­re“ de la I R U­M Reghin şi un număr restrîns de membri şi can­didaţi de partid, dar inimoşi şi hotărîţi să dea patriei socialiste cît mai multe economii. De aceea credem că concluziei organizaţiei de partid de atelier de aici, formulată de secretarul ei, trebuie să i se dea toată aten­ţia. I. SIMA Scrisori către redacţie Pentru descoperirea rezervelor interne LA VĂRGATA PESTE 200 CASE NOI Colectivele formate la Intre­­vaţii. Ca rezultat, în această prinderea „Ludovic Minszki“ perioadă s-au înaintat 40 de cu scopul de a studia şi des­ inovaţii, dintre care 21 au şi coperi inepuizabilele rezerve fost acceptate de către colecti­­interne, folosesc toate posibili­­vul de inovaţii. In această ac­­tătile ca să antreneze mase cît ţiu­e s-au evidenţiat în mod măi largi la descoperirea acest deosebit inovatorii Bereczki Jó­tora. Timp de 10 zile ele au zsef, Torzsa Ferenc, Kajtár ,o­­desfăşurat o acţiune largă de zsef, Puskás Sándor ş. a. popularizare­a mişcării de vio­ A. URZICĂ LA GORENI S-AU ÎMPĂRŢIT AVANSURILE Membrii gospodăriei agricole colective „Libertatea“ din Go­­reni (Reghin), terminînd în întregime treieratul păroase­lor, au trecut la împărţirea avansului de 40%. Pentru fie­care zi-muncă ei au primit ca avans 3 kg grîu, 0,50 kg secară şi 5 lei. Astfel, Rad Ioan cu fa­milia sa, după 577 zile-muncă a primit 1.731 kg grîu, 288 kg MUNCA CONTINUĂ — REZULTATE BUNE In comuna Stînceni, raionul Topliţa, de cîţiva ani încoace, atît organizaţia de bază cît şi comitetul executiv al sfatului popular comunal duce o muncă continuă pentru cooperativiza­rea agriculturii. Iată deci, că nu întîmplător avem rezultate de care se mîndreşte aproape întreaga comună, patru întovă­răşiri zootehnice în care s-au înscris 279 de familii, din cele 347 existente în comună. O mare influenţă în ce priveşte convingerea ţăranilor muncito­ri de a păşi cu încredere pe drumul cooperativizării, a avut-o întovărăşirea „Mioriţa“ din satul Mesterhaza, care se în­tinde pe o suprafaţă de 310 ha teren şi dispune de 278 de oi, iar la fondul de bază 91 oi. Mult a contribuit la întărirea şi dez­voltarea întovărăşirilor tovară­şii Antal Emil de la nr. 326, Ujică Andrei al lui Gheorghe, Bălan Varvara, Ciocan Gavril, Ujică Gavril, Cadar Petru, Tru­­ţa Filip, Ujică Constantin şi alţii care s-au înscris în înto­vărăşire cu toată suprafaţa de teren. La^sAjG.0 secară şi 2.885 lei. Hunyadi Fe­renc după 523 zile-muncă a primit 1.569 kg grîu, 261 kg secară şi 2.615 lei. Iată numai o parte a venitului net pe care îl au colectiviştii şi care rămî­­ne în întregime familiei lor. T. MEDVE­ŞAN In decursul anilor în comuna Vărgata, raionul Tg.-Mureş au avut loc multe transformări, întreaga comună e cooperativi­­zată. Cele două gospodării agricole colective din Vadu şi Mitreşti au devenit milionare. In comună, în ultimii 15 ani au fost construite 206 case noi, multe grajduri etc. De asemeni au luat fiinţă o şcoală de şapte ani, un inter­nat, 5 cămine culturale, 5 bi­blioteci, 2 grădiniţe şi multe altele. HUSZAR­I. PROSPECT privind condiţiile de admitere la Şcoala profesională horticolă de la Centrul şcolar agricol Odorhei, raionul Odorhei, Regiunea Autonomă Maghiară. Pe lîngă Centrul şcolar Odorhei funcţionează şi Şcoala profesională horticolă, cu secţia romînă şi maghiară, cu durata de şcolarizare de 3 ani Condiţiile de admitere sînt următoarele : — se primesc absolvenţi ai şcolilor de 7 ani, în vîrstă de 14­—17 ani, — la admiterea elevilor vor fi avantajaţi fii ţăranilor mem­bri în gospodării colective, întovărăşiri sau ai muncitorilor din G.A.S.-uri. — înscrierile la examenul de admitere se fac între 20 au­gust—3 septembrie 1959, pe baza unei cereri în'^*'4^ »u­r­mă­­toarele acte: 1. certificat de naştere (copie legalizată) 2. certificat de studii (original) 3. declaraţie tip din care să rezulte starea materială a pă­rinţilor sau a susţinătorilor legali 4. contract cu o unitate agricolă socialistă G.A.S., sau G.A.C., în care această unitate își ia angajamentul că după terminarea studiilor asigură angajarea absolven­tului 5. certificat de sănătate, în care se va specifica şi rezulta­tul analizei sîngelui şi al radioscopiei pulmonare. — Examenul de admitere se va începe la 7 septembrie a. c ș­i va consta din următoarele probe : 1. limba română, scris—oral 2. matematică, scris—oral. Informaţiuni mai detailate se pot primi de la direcţiunea Centrului şcolar agricol Odorhei, raionul Odorhei, Regiunea Autonomă Mafihiara, S­tr. Árpád nr 12, telefon nr. 47&q ANUNŢ In atenţia absolvenţilor şcolilor medii, de cultură generală La Centrele şcolare drumuri şi poduri Bucureşti şi Craiova se fac noi înscrieri în anul I, de tehnicieni dru­muri şi poduri, cu durata de 3 ani. Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii de cultură ge­nerală care au examenul de maturitate şi vîrsta de 17— 25 ani. înscrierile la şcolile tehnice se fac intre 10—24 sept a.c. în baza unei cereri însoţite de următoarele acte: — Certificat de naştere (copie legalizată), — Diploma de maturitate (în original), — Certificat de sănătate (cu rezultatul analizei sîn­gelui şi a radioscopiei pulmonare), Declaraţia tip, din care să rezulte starea materială a candidatului (a părinţilor sau a susţinătorilor legali). Examenul de admitere se va tine între 25—30 sep­tembrie, din materia cuprinsă în programele de învăţă­­mînt ale claselor VIII-a—XI-a din şcolile medii de cultură generală, la următoarele obiecte: — matematică — scris şi oral — fizică — oral, — desen — lucrare grafică. Cursurile vor începe la 1 octombrie 1959. Informaţii suplimentare, precum şi înaintarea cererii însoţită de actele mai sus amintite se va face la Secţia III, drumuri şi poduri Târgu Mureş, str. Pavlov nr. 4. ANUNŢ Centrul Şcolar Agricol Tg.-Mureş In anul şcolar 1959—1960 vor funcţiona următoarele tipuri de şcoli : a) Şcoli profesionale agricole şi zootehnice cu limba de pre­dare romînă şi maghiară în care se primesc absolvenţi a 7 clase elementare. b) Şco­li tehnice de maiştri în specialităţile veterinară şi zootehnică, cu limba de predare maghiară, în care se primesc absolvenţi ai şcolilor profesionale. c) Şcoala medie tehnică veterinară cu limba de predare ma­ghiară în care se primesc absolvenţi a 10 şi 11 clase medii. înscrierile pentru şcoala medie tehnică veterinară se fac între 10—24 septembrie. Examenele de admitere vor avea loc între 7—14 septem­brie, pentru şcolile profesionale, între 1 —10 septembrie, pentru şcolile tehnice de maiştri şi între 25—30 septembrie pentru şcoala medie tehnică veterinară. Pentru informaţii mai detailate, candidaţii se vor adresa la secretariatul şcolii din Tg Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 108, sau la telefon 46.23. BUJiECTHIWBft

Next