Steaua Roşie, februarie 1960 (Anul 9, nr. 778-785)

1960-02-03 / nr. 778

Gospodăriile agricole de stat pot produce mai mult şi mai ieftin In ultimii ani, gospodăriile agri­cole de stat au cunoscut o mare dezvoltare. Statul a învestit sume uriaşe pentru înzestrarea lor cu tractoare şi maşini agricole perfec­ţionate, cu animale de sol etc. Drept rezultat, numeroase gospo­dării au înregistrat succese de seamă în creşterea producţiei şi re­ducerea preţului de cost, devenind unităţi rentabile şi realizînd în­semnate beneficii. Mai sînt unele, care nu s-au ridicat la înălţimea sarcinilor. Să ne oprim puţin la două din ele, adică la G.A.S. Gor­­neşti şi G.A.S. Sîngeorgiu de Mu­reş. Gospodăriile agricole de stat din Gorneşti şi Sîngeorgiu de Mureş dispun de condiţii asemănătoare. Ambele se ocupă cu cultivarea ce­realelor şi cu creşterea animale­lor. O cultură principală, la am­bele este griul. In anul 1959 gos­podăria agricolă de stat din Gor­­neşti a cultivat grîu pe 201 hectare, iar cea din Sîngeorgiu de Mureş pe 210 ha. Ca rezultat al aplicării metodelor agrotehnice înaintate în lucrarea pămîntului producţia pla­nificată a­ fost depăşită. G.A.S. Gorneşti a realizat o producţie medie la hectar de 2.122 kg grîu, cu 112 kg mai mult decît a fost planificat, iar G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş a realizat 2.302 kg la hectar, depăşind producţia plani­ficată cu 252 kg la hectar. MAI MARE ATENŢIE MECANIZĂRII Producţiile planificate au fost depăşite şi la celelalte culturi, atît de gospodăria de stat din Gorneşti cît şi de cea din Sîngeorgiu de Mureş. Ce au făcut oare conducă­torii acestor unităţi pentru obţine­rea produselor agricole, la un preţ cît mai scăzut ? După cum arată faptele au făcut prea puţin. Cheltu­ielile de producţie planificate la un hectar cu grîu au fost depăşite de G.A.S. Gorneşti cu 703 lei, iar la G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş cu 813 lei. Acest lucru se datoreşte faptului că organizarea muncii de recoltare s-a făcut defectuos, ne­­glijîndu-se mecanizarea. La G.A.S. Gorneşti de pildă, din 201 ha cul­tivate cu grîu numai 62 ha au fost recoltate cu combina. In timpul zilei, cînd combinele trebuiau să lucreze din plin — spune briga­dierul Reti Mihai din Gornești — acestea se plimbau degeaba de la Ernei la Petelea. In timp ce’ un hectar recoltat cu combina a cos­tat 92 lei, un hectar recoltat cu mina a costat peste 400 de lei. Numai la salarii, G.A.S. Gorneşti a cheltuit 422 lei la hectar, faţă de 132 lei planificat, depăşind preţul de cost planificat cu 311 lei/tona. La fel stau lucrurile şi cu cele­lalte culturi. PREŢUL DE COST POATE FI SIMŢITOR REDUS Un sector important al gospo­dăriilor agricole de stat este creş­terea animalelor. După cum am amintit mai sus, gospodăriile de stat din Gorneşti şi Sîngeorgiu de Mureş dispun de condiţii asemă­nătoare. Cu toate acestea rezulta­tele obţinute sunt diferite. In ce priveşte sporul de creştere în greu­tate, la porcii sub 30 de kilograme, în cursul anului 1959 G.A.S. Gor­neşti a obţinut un spor mediu zil­nic de 0,260 kg pe cap de porc, fo­losind 4,91 unităţi nutritive pentru un kg spor. Gospodăria agricolă de stat din Sîngeorgiu de Mureş a obţinut un spor zilnic de 0,253 kg, folosind 5,5 unităţi nutritive la un kg spor. Realizînd un spor zilnic mai mic cu o cantitate mai mare de unităţi nutritive, desigur la G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş şi preţul de cost este mai ridicat decît la Gor­neşti, cu 1,11 lei la kg. La porcii graşi, de asemeni, G.A.S. Gorneşti a realizat kilogramul de carne, în creştere în greutate cu 1,20 lei mai ieftin decît Sîngeorgiu­­ de Mureş. In creşterea în greutate la bovine, de la 6 luni la 3 ani, gospodăria agricolă de stat din Gorneşti a în­registrat un spor zilnic de 0,675 kg, cu 7,50 unităţi nutritive la kilo­am, în timp ce G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş a înregistrat un spor zil­nic de numai 0,469 kg cu 10,8 uni­tăţi nutritive. In ce priveşte producţia de lapte, la G.A.S. Gorneşti s-au realizat 2 572 litri, iar la G.A.S. Sîngeor­giu de Mureş 2.742 litri, pe cap de vacă furajată. Preţul de cost al laptelui este destul de ridicat la ambele gospodării, cea din Sîn­georgiu de Mureş, de exemplu depăşind preţul de cost planificat cu 0,40 lei la litru. SA PRODUCEM FURAJELE LA PREŢURI IEFTINE După cum de altfel se ştie, spo­rirea productivităţii animalelor şi reducerea preţului de cost este strîns legată de asigurarea bazei furajere. Analizînd această proble­mă ajungem la concluzia că cau­zele principale care au dus la de­păşirea cheltuielilor de producţie nu sunt cauze obiective — aşa cum afirmă unii — ci insuficienta preo­cupare din partea conducerilor gospodăriilor noastre de stat. Plenara C. C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 a accentuat în mod deosebit importanţa porum­bului siloz pentru sporirea produc­ţiei de carne şi lapte. In anul 1959, G.A.S. Gorneşti a cultivat cu po­rumb siloz o suprafaţă de 41 hec­tare. Neacordînd importanţa cuve­nită acestei preţioase culturi, lu­crările de întreţinere s-au execu­tat numai de mîntuială, ceea ce a dus la o producţie medie sub posibilităţi. Tona de porumb siloz s-a realizat cu 136,40 lei faţă de 52,92 lei, cît era planificat. Conducătorii acestor unităţi cau­tă să justifice preţul de cost ridicat al porumbului siloz pe seama ne­­realizării planului. Cu ce se justi­fică atunci depăşirea cheltuielilor la hectar, achitîndu-se pentru o cantitate, aproape numai pe jumă­tate faţă de cea planificată, sume duble. S-au realizat la preţuri de cost foarte ridicate nu numai porumbul siloz ci şi celelalte furaje. Iată deci cauza ce face ca şi producţia animală să se realizeze la un preţ de cost ridicat. Din exemplele de mai sus, consi­liile gospodăriilor agricole de stat au de tras o serie de învăţăminte, pentru ca în anul acesta să reali­zeze cît mai mari cantităţi de ce­reale, carne, lapte la un preţ de cost cît mai scăzut. In primul rînd, o atenţie deose­bită trebuie acordată mecanizării tuturor sectoarelor . Tractoarele şi maşinile agricole cu care sînt în­zestrate să fie folosite din plin şi cu întreaga lor capacitate. Aceasta va duce la sporirea producţiei a­­gricole şi reducerea preţului de cost. Dezvoltarea sectorului zootehnic trebuie să constituie o preocupare permanentă a consiliilor gospodă­riilor agricole de stat, a tuturor specialiştilor şi muncitorilor din acest sector important. Pentru a­­ceasta toate eforturile trebuie în­dreptate spre asigurarea bazei fu­rajere şi în special în direcţia dez­voltării culturii porumbului siloz. Fîneţele şi păşunile slab produc­tive să fie transformate în teren arabil şi cultivate cu porumb siloz. Mecanizarea trebuie introdusă şi la recoltatul­ furajelor, atît a po­rumbului siloz, cît şi la recoltatul finului, trifoiului, lucernei etc., pentru ca furajele să fie obţinute la un preţ de cost cît mai mic. POPŞOR PAS­CU r~CT apărut ‘ | EţS®s \ \\ qpB&E­ \ \\ G \ Efciph­ean­a rusiei Gata pentru muncă Animaţia mare ce exista cu cît­­va timp în urmă în atelierul Sta­ţiunii de maşini şi tractoare din Miercurea-Niraj, s-a cam potolit. Mecanicii şi tractoriştii staţiunii, hotărîţi să obţină noi succese în acest an au depus eforturi sporite pentru punerea la punct a tractoa­relor şi maşinilor agricole necesare în campania agricolă de primăvară. Tractoriştii staţiunii sînt gata pentru a începe bătălia pe ogoarele fără haturi, ale celor peste 100 unităţi agricole socialiste ce le de­servesc. Rezultatele anului 1959 constituie un puternic imbold în munca lucrătorilor staţiunii. Ei au realizat planul de producţie pe 1959 în proporţie de 112,8 la sută, reducînd totodată preţul de cost cu 14,58 lei per cantru. Economiile realizate pe seama reducerii pre­ţului de cost se ridică la suma de 532.355 lei. La carburanţi de pil­dă, s-a înregistrat o economie de 80.486 lei, iar la reparaţii de 190.091 lei. Anul acesta, volumul lucrărilor agricole executate de S.M.T. Mier­curea Niraj va spori cu 55 faţă de planul anului trecut şi cu 49 la sută faţă de cel realizat. Iată de ce mecanicii şi tractoriş­tii de aici s-au străduit să termine din timp reparaţiile. O atenţie deosebită s-a acordat calităţii re­paraţiilor. Fiecare tractorist a asis­tat la repararea tractorului său, şi împreună cu şeful de brigadă, la recepţionare. Majoritatea tractoriştilor îşi iu­besc tractoarele. In cartea de onoa­re a staţiunii numele tractoristului Simon Adalbert este în frunte. In anul 1959 el­ a efectuat cu tracto­rul peste H05 hantri, fără nici un fel de reparaţie. Şi tractoristul Albert Endre a executat 651,75 hantri, fără reparaţie la tractor. Anul acesta staţiunea de maşini şi tractoare din Miercurea Niraj va fi înzestrată cu încă 45 tractoa­re, 45 pluguri de tractor, 35 se­mănători de cereale, 20 maşini pentru semănat porumb, 3 combine pentru recoltat păioase, o combină pentru siloz şi alte maşini agri­cole. Min­ui­rea tractoarelor şi maşini­lor agricole tot mai perfecţionate cere multă pricepere din partea tractoriştilor. Tocmai de aceea această perioadă este folosită din plin pentru ridicarea calificării. Cu toţii, cei 51 tractorişti, 6 şefi de brigăzi, 6 pontatori alimentatori, 3 agronomi de sector iau parte la învăţămîntul agricol, care se ţine de 3 ori pe săptămână. Şi desigur o mare importanţă se acordă stu­diului asupra mecanizării lucrări­lor. Pînă acum, din ce 1­­48 lecţii planificate s-au ţinut 18.­­ Documentele plenarei C.­r. al P.M.R. din decembrie 1959 au fost studiate cu mult interes de mun­citorii staţiunii. Cu toţii s-au an­gajat să lupte cu forţe sporite pen­tru traducerea în viaţă a sarcini­lor trasate de partid. Acum, o aten­ţie mare se pune pe încheierea contractelor pentru lucrările agri­cole. Lucrările din campania de primăvară au fost contractate aproape 70 la sută. Numeroase gospodării ca cale din Acăţari, Sîn­­tana Niraj, Miercurea Niraj etc., au contractat mari suprafeţe pen­tru executarea prăşitului mecanic şi în special la porumbul pentru siloz. Ridicarea calificării, a conştiin­ţei socialiste, aduce cu sine noi şi noi iniţiative, menite să contribuie la reducerea preţului de cost şi realizarea de economii. Uzarea rapidă a scăunaşelor de la pompele de alimentare a trac­toarelor a constituit multă vreme o problemă în centrul discuţiei. A­­cestea se uzau şi nu mai puteau fi înlocuite. Era necesară schimbarea pompei, cu una nouă, care costă 360 lei. Mecanicul Szabó Moise a găsit soluţia potrivită pentru ca pompele să nu mai fie înlocuite, recondiţionarea scăunaşelor venti- telor de la pompele de alimentare costînd abia 25—30 lei, faţă de 360 Iei cît costa înlocuirea. O altă problemă care pînă acum părea nerezolvabilă a rezolvat-o electricianul Sitescu Dumitru și tinichigiul Lazăr Emil. E vorba de generatorul de curent de la trac­tor. Și la acesta, rotorul de pe axă crăpa destul de des, fiind necesară cumpărarea altui generator, care de asemeni costă peste 300 lei. — N-am putea noi remedia acest neajuns ? şi-au pus ei întrebarea. Au încercat şi au reuşit. Magnetul crăpat l-au strîns pe ax şi au turnat compoziţie. Generatorul în felul acesta îşi recapătă din nou viaţa, nemaifiind necesară înlocuirea lui. Recondiţionarea costă abia 50 lei, în timp ce un generator nou costă peste 300 lei. De acum înainte preţul recon­diţionării va fi şi mai mic, deoarece compoziţia se înlo­cuieşte cu aluminiu, care este mai ieftin şi mai uşor. Să contractam şi sa executam cu­ mai multe lucrări mecanizate La începutul fiecărui an, S.M.T.­­urile angajează volumul de lucrări care urmează să fie executat în tot timpul anului la gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole, în acest an Staţiunea de maşini şi tractoare din Tg. Mureş a fost dotată cu încă 20 tractoare noi pre­cum şi cu numeroase alte maşini ca: semănători moderne de po­rumb, cultivator purtat, maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice, combine pentru cereale, combine pentru siloz şi altele. Astfel anul acesta SM.T.-ul va putea contracta şi executa un volum dublu de lu­crări faţă de anul trecut, eliberînd pentru gospodării însemnate braţe de muncă, care pot fî folosite la dezvoltarea altor ramuri rentabile ale gospodăriilor. Colectiviştii din Curteni, hotărîţi să execute mecanizat toate lucrările agricole posibile au contractat cu SM.T.-ul din Tg. Mureş pentru anul 1960, 16 feluri de lucrări agricole, cu un volum total de­­ 917 ha arătură normală. Analizînd costul lucrărilor exe­cutate mecanizat, faţă de lucrările executate manual şi cu atelajele, vom vedea ce au de cîştigat colec­tiviştii din Curteni. Să luăm de exemplu mecaniza­rea completă a unui hectar culti­vat cu grîu de pe care se realizează o producţie de 2.000 kg/ha. Executînd mecanizat toate lucră­rile, adică arat, grăpat, semănat şi recoltat cu combina, gospodăria colectivă plăteşte S.M.T.-ului 387,5 kg grîu pentru acest hectar, care cantitate evaluînd-o la 2 lei kilo­gramul revine suma de 775 lei. Executînd manual şi cu atelajele tot aceleaşi lucrări pentru un hectar cultivat cu grîu, gospodăria con­sumă 36,8 zile­ muncă şi 4,3 zile perechi animale. Socotind ziua­­muncă cu 35 lei, iar ziua perechi animale cu 60 lei, ne dă o valoare a­ cheltuielilor pe hectar de 1.546 lei. Dacă scădem 775 lei valoarea lucrărilor executate mecanizat, din 1.546 lei, valoarea lucrărilor exe­cutate manual, obţinem un rest de 771 lei economie, la care se mai adaugă valoarea a 140 kg uium batoză (în cazul recoltării cu com­bina) ceea ce este egal cu 280 lei, deci total economii 1.051 lei. La cele 49 ha contractate de a se re­colta cu combina, gospodăria cîș­­tigă în total suma de 51.499 lei. Asemenea exemple se pot da și d­in alte gospodării colective. De exemplu, G.A.C. „Horia, Cloşca şi Crişan“ din Cazna, anul trecut a prăşit mecanic 70 la sută din su­prafaţa cultivată cu porumb. Din parcela de 22 ha unde s-au aplicat trei prăşite mecanice, gospodăria a obţinut o producţie medie de 4.400 kg porumb boabe la hectar, reali­zînd cu 600 kg mai mult la hectar decît de pe restul suprafeţei culti­vate cu porumb. Plata muncilor S.M.T. pentru trei prăşite a fost de 39 kg la hectar, în acest caz spo­rul de recoltă a fost de 15 ori mai mare decît plata muncii S.M.T. pentru prăşit. Convingîndu-se de calitatea pră­­şitului mecanic şi avantajele ce le oferă, colectiviştii din Nazna au contractat anul acesta pentru pră­şit mecanic cu S.M.T.-ul toată su­prafaţa planificată a se semăna cu porumb. La fel şi colectiviştii din Mădăraşul de Cîmpie au con­tractat anul acesta să execute me­canic prăşitul pe toate suprafeţele accesibile mecanizării. La toate aceste avantaje se mai adaugă durata executării lucrări­lor, în timp optim de 6—10 ori mai scurt decît cel necesar efectuării cu braţele sau cu atelajele. Ori, se ştie, că orice lucrare agricolă, fie ea de toamnă, vară sau primăva­ră, trebuie executată într-un timp cît mai scurt posibil. Văzînd avantajele ce le prezintă mecanizarea lucrărilor agricole în gospodăriile agricole colective şi întovărăşiri, organizaţiile de bază şi conducerile acestor unităţi tre­buie să lupte pentru introducerea mecanizării la cît mai multe cul­turi şi pe suprafeţe cît mai mari, contribuind astfel la mărirea pro­ducţiei la hectar, la micşorarea cheltuielilor de producţie şi totodată la ridicarea nivelului de trai al colectiviştilor şi întovărăşiţilor. GABOR TRAIAN agronom de sector la S.M.T. Tg. Mureș La Mitreşti, 12 lei la zi-muncă De curînd, în satul Mitreşti, ra­ionul Tg. Mureş a avut loc aduna­rea generală a colectiviştilor cu prilejul căreia a fost dezbătută şi aprobată darea de seamă. Printre altele, din darea de sea­mă a reieşit că pentru fiecare zi­­muncă efectuată, gospodăria colec­tivă a împărţit membrilor săi peste 6,30 kg cereale, 10 kg furaje, 0,170 kg zahăr, alte produse şi cîte 12 lei. Colectiviştii Márton Albert, Sza­bó András, care au efectuat cu fa­miliile lor cîte 846, respectiv 508 zile-muncă, au dus acasă mari cantităţi de cereale, furaje şi bani L. FABIAN corespondent Anunţ! Consumatori, vizitaţi cu încredere din oraş, unde puteţi cumpăra produse lactate proaspete, ca: unt, brînză de vacă grasă, cremă de moldova, brînză moldova, caşcaval penteleu, caş trapist, brînză telemea de vacă, smîntînă, smîntînă la borcan, lapte pasteurizat, etc.

Next