Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)

1960-06-01 / nr. 812

Pentru mai multa carne, lapte şi lina Raionul Gheorghieni se numă­ră printre raioanele cu condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea animalelor, şi în spe­cial a bovinelor şi ovinelor. Două treimi din suprafaţa agricolă a raionului o formează păşunile şi fîneţele naturale, de pe care se pot asigura din belşug furaje pentru tot mai multe animale. Gospodăriile agricole colective din acest raion şi-au sporit an de an efectivul de animale, pen­tru a contribui la aproviziona­rea industriei şi a populaţiei cu cantităţi sporite de carne, lapte, lină etc. Anul trecut, gospodăriile co­lective din raionul Gheorghieni deţineau la suta de hectare teren agricol, 26,4 capete bovine, din care 11 vaci. In baza indicaţii­lor conferinţei regionale de par­tid, colectiviştii de aici au ho­­tărît să sporească simţitor efecti­vul de animale, pentru a ajunge pină la sfirşitul acestui an la o densitate de 45 capete bovine din care 20 vaci, la suta de hec­tare. Pentru aceasta, în planu­rile de producţie pe acest an gospodăriile colective din raion au prevăzut ca pe lingă creşte­rea din prăsilă, să cumpere 165 bovine, din care 127 vaci. Până în prezent s-au cumpărat 122 bovine, din care 118 vaci şi ju­­ninci. Gospodăria colectivă din Gheorghieni de pildă, la începu­tul anului deţinea 44 capete bo­vine, din care 16 vaci. Acum deţine 76 bovine, din care 30 vaci. Gospodăria agricolă colec­tivă din Ditrău, de asemeni, a cumpărat anul acesta 30 vaci. Şi-au sporit efectivul de bovine şi gospodăriile colective din Va­lea Strîmbă şi Joseni. Gospodă­ria colectivă din Valea Strîmbă deţine acum la suta de hectare 40 capete bovine, din care 19 vaci. A sporit simţitor şi numărul oilor. Gospodăriile colective din raionul Gheorghieni deţin acum 133 capete ovine la suta de hec­tare teren agricol. In această privinţă, în frunte se situează gospodăria colectivă din Valea Strîmbă cu 171 capete ovine la suta de hectare. PORUMBUL INSILOZAT — BAZA CREŞTERII RAPIDE A PRODUCŢIEI DE LAPTE In raionul Gheorghieni, datori­tă climei aspre, cultura porum­bului este prea puţin cunoscu­tă. Culturile principale ce se cultivă aici sunt cartoful şi se­cara. Totuşi, in scopul sporirii producţiei de carne şi lapte, co­lectiviştii au introdus în cultură şi porumbul pentru siloz. Anul trecut s-a cultivat porumb pen­tru siloz pe 13 ha. Producţia me­die realizată la hectar a fost de peste 20.000 kg. Anul trecut, gospodăriile colective din raion au însilozat 768 tone din porumb pentru siloz, borceag etc. Cele mai mari cantităţi au fost însi­­lozate la gospodăriile colective din Ditrău, Lăzarea şi Valea Strimbă. Producţia medie de lapte rea­lizată pe cap de vacă furajată a fost insă sub posibilităţi. Cea mai ridicată producţie s-a rea­lizat la gospodăria colectivă Va­lea Strimbă (aproape 2.000 litri lapte pe cap de vacă furajată). Pentru acest an însă, gospodă­riile colective şi-au propus spo­rirea simţitoare a producţiei de lapte, pentru a ajunge la 2.250 litri pe cap de vacă furajată, adică la 450 hectolitri la suta de hectare. In acest scop, pe lingă o mai bună selecţie a va­cilor şi controlul producţiei etc., s-a extins cultura porumbului siloz la 42 ha. Gospodăria co­lectivă din Lăzarea a însămînţat 20 ha cu porumb pentru siloz, cea din Joseni 8 ha etc. Colec­tiviştii sunt hotăriţi să realizeze anul acesta o producţie medie de 40.000 kg porumb siloz la hectar. MAI MARE ATENŢIE ÎMBU­NĂTĂŢIRII PĂŞUNILOR După cum am arătat mai sus, raionul Gheorghieni dispune de păşuni şi fineţe naturale pe su­prafeţe întinse. Păşunile ocupă de pildă peste 22.000 ha. Cel pu­ţin aşa arată scriptele. Realitatea este în schimb alta. Din cele 22.000 ha ce figurează pe hîrtie ca păşune numai jumătate este păşunabilă. Chiar şi pe suprafe­ţele păşunabile, producţia de masă verde este sub posibilităţi. Capacitatea de păşunat a unui hectar este de abia 1,5 unităţi vite­ mari. In scopul Îmbunătăţirii conti­nue a păşunilor, pentru mărirea continuă a productivităţii lor s-a prevăzut ca anul acesta să se execute diferite lucrări, pe 10.000 ha păşune. Ţăranii mun­citori din unele comune ştiind că îmbunătăţirea păşunilor este în interesul lor, au participat cu însufleţire la curăţatul păşuni­lor. La Valea Strimbă bunăoa­ră, din cele 1 200 ha, s-au cură­ţat 1.134. Acest lucru însă nu s-a făcut peste tot. La Ditrău, de exemplu, din 1300 ha s-au cu­răţat numai 550 ha, iar la Borzont, din 200 ha numai 4 ha. Pe raion, pină în prezent s-au curăţat păşunile numai pe 5.166 ha, faţă de 10.000 cit era plani­ficat. Nu mai vorbim de alte lucrări importante prevăzute a se efec­tua în vederea îmbunătăţirii pă­şunilor. Din suprafaţa de 1.800 ha planificată pentru ingrăşare, cu îngrăşăminte naturale, nu s-a realizat nimic. La Joseni se prevăzuse îngrăşarea păşunii cu îngrăşăminte chimice, dar pre­vedere a rămas. Nu s-au efec­tuat nici lucrările de desecări pe cele 100 ha la Valea Strimbă şi Joseni. Ori, după cum se ştie, in raio­nul Gheorghieni, atît bovinele cit şi ovinele, de primăvară şi pină toamna tîrziu sînt întreţi­nute pe păşuni. Păşunea asigură cel mai ieftin furaj pentru ani­male. Tocmai de aceea este ne­cesar a se acorda o mai mare a­­tenţie îmbunătăţirii păşunilor, pentru sporirea producţiei de masă verde. Deoarece în raionul Gheorghieni n-a sosit încă timpul prăşitului, se poate antrena în­treaga ţărănime muncitoare la muncile de îmbunătăţire a păşu­nilor. Dezvoltarea continuă a şepte­­lului şi asigurarea unei baze fu­rajere puternice trebuie să stea în permanenţă în centrul aten­ţiei organelor de partid şi de stat, pentru obţinerea a tot mai multă carne, lapte şi lînă. P. POPSOR Rezultatele colectiviştilor trebuie popularizate De la un an la altul rezulta­tele obţinute de colectiviştii din Iedu, raionul Tg.-Mureş, sunt tot mai bune. Anul trecut, colecti­viştilor li s-a prelucrat din timp importanţa ce o are retribuţia muncii, nu numai după zilele muncă efectuate, ci şi după pro­ducţia obţinută. Colectiviştii au fost de acord cu acest sistem de retribuire, iar în cursul anului cu toţii s-au străduit să facă numai lucrări de calitate, şi la timp. Dacă în alţi ani recoltatul ce­realelor păioase dura cite trei săptămîni, în anul trecut această lucrare n-a durat nici zece zile. Faţă de cele 23.000 kg sfeclă de zahăr planificate să fie obţinu­te de pe un hectar, datorită sîr­­guinţii colectiviştilor, a cointe­resării lor materiale, s-au obţinut în medie la hectar peste 32.000 kg. Desigur, că şi premiile în natură şi bani, primite drept re­tribuţie suplimentară, au mulţu­mit pe colectivişti. Experienţa bună a colectiviştilor din Iedu a fost desigur popularizată prin coloanele presei, ba au venit la ei în vizită colectiviştii din Co­­runca şi din alte părţi, pentru a se­ interesa în mod amănunţit de felul cum a fost organizată munca, evidenţa, precum şi de felul cum se calculează retribu­ţia. Anul acesta colectiviştii din Iedu au hotărît să introducă re­tribuţia suplimentară a muncii in afară de grîu şi sfeclă de za­hăr, şi la porumb. Dacă în sectorul vegetal se constată realizări destul de semnificative, să vedem care es­te situaţia în sectorul zooteh­nic? Producţia de lapte obţinută de colectivişti în anul trecut a fost de numai 1.700 litri lapte pe cap de vacă furajată. In anul a­­cesta ei şi-au propus să obţină în medie pe cap de vacă fura­jată cite 2.900 litri lapte. Un alt obiectiv de seamă pe care și l-au propus să-l realizeze în anul a­­cesta este acela al sporirii efec­tivului de animale. Pină zilele trecute din 31 vaci planificate, au cumpărat 21 vaci. Intrucît adăposturile existente pentru animale nu piai cores­pund, pină la sfirșitul anului în curs colectiviștii vor construi un grajd cu o capacitate de 50 ca­pete. Prin folosirea din plin a resurselor locale, la ridicarea grajdului, costul unui loc de va­că nu va depăși suma de 400 lei. Dar iată că la gospodăria co­lectivă din Iedu, pe lingă rezulta­tele arătate mai sus, sunt şi unele lipsuri. Se ştie că unul din factorii ca­re duc la sporirea producţiei, la întărirea spiritului de răspunde­re, este acela al permanentizării brigăzilor de cîmp, care lucrea­ză ani de-a rîndul aceleaşi tere­nuri. De asemenea, un rol de seamă îl are in bunul mers al gospodăriei, şi repartizarea in­ventarului viu şi mort pe brigăzi. La Iedu încă nu s-a făcut acest lucru. Care să fie cauza? Orga­nizaţia de bază, în frunte cu se­cretarul Maki Mihai, deşi cu­noaşte această stare de lucruri, n-a făcut nimic pentru schimba­rea ei. După cum am arătat mai sus, la Iedu au fost colectivişti care in anul trecut la sfecla de zahăr au obţinut în medie la hectar peste 40 000 kg. In anul acesta, plivitul a fost făcut la timp. Această lucrare a fost efectuată atît manual cit şi prin folosirea ierbicidelor. Colectivişti ca Papp Ferenc, Bereczki Márton, Szőcs János, Kristó Ferenc, Lackó Sán­dor senior şi alţii au fost prin­tre primii care au terminat ră­­nitul şi praşila a doua la sfecla de zahăr. Dar despre acestea nu vorbeşte nimeni. Articolele de pe gazeta de perete evocă încă în­semnătatea zilei de 1 Mai. La organizarea întrecerii socialiste intre brigăzile de cîmp şi echi­pe nu s-a gîndit nimeni. Iar în­trecerile individuale, chiar dacă există, despre ele nu se vorbeşte şi nici nu se ţine o evidenţă. Existenţa acestor lipsuri se d­a­­toreşte organizaţiei de bază şi consiliului de conducere. Cu mai multă iniţiativă, cu mai mult spirit organizatoric, şi desigur printr-un ajutor mai concret din partea secţiei agri­cole a sfatului popular raional, toate aceste lipsuri ar putea fi înlăturate. O mai bună organizare şi evi­denţă a întrecerii socialiste, popularizarea sistematică a frun­taşilor gospodăriei colective, a rezultatelor şi metodelor lor, ar avea fără îndoială, o înrîurire binefăcătoare şi asupra sporirii producţiei vegetale şi animale, a veniturilor gospodăriei colective şi ale colectiviştilor înşişi. R. CÎMPEANU BUCURIE Foto : Almăşan Zoe ------------------------------- Din activitatea comer­cial din PENTRU PREGĂTIREA TEMEINICA A VIITOARELOR CADRE MEDII ECONOMICE La grupul școlar comercial din Tg. Mures se pregătesc viitoarele cadre medii economice, contabili și vînzători necesari comerțului nostru socialist, bucătari şi cofetari pentru alimentaţia publică. Cadrele didactice de la Grupul şco­lar comercial din Tg. Mureş contri­buie la buna pregătire a elevilor prin predarea lecţiilor la un nivel ştiinţific şi ideologic corespunzător. Merită să fie amintite lecţiile predate de unele cadre didactice, ca de exemplu : tov. prof. Dezső Eva care reuşeşte să ex­plice clar şi pe înţelesul elevilor no­ţiunile de bază ale contabilităţii, tov. prof. Olteanu Tereza care dezbate strîns problemele plani­ficării econo­miei naţionale cu conţinutul documen­telor de partid, etc. Cu toate acestea în pregătirea ele­vilor se mai resimt o serie de lipsuri, care se datoresc şi felului în care unele cadre didactice din această şcoală se pregătesc pentru lecţii şi predarea acestor lecţii. Ce rezultate educative pot avea unele lecţii a tov. profesoare Agyagasi Paraschiva care la obiectul „Statistică“ se foloseşte de date vechi, perimate, pentru care se întocmesc grafice cu elevii ? Deşi nivelul la învăţătură s-a îm­bunătăţit simţitor în ultima vreme, mai persistă la o serie de elevi note minime, la limită,­­ 5 şi 6. De aceea lupta împotriva mediocrităţii la învă­ţătură trebuie să fie în atenţia între­gului colectiv didactic — cu atît mai mult că sîntem în perioada pregătirii încheierii anului şcolar, în care scop trebuie folosit larg sprijinul organiza­ţiei U.T.M. — pentru a se acorda prin forme variate ,ajutor elevilor ră­maşi în urmă la învățatură (organi­zarea grupelor de învăţătură, consul­taţii etc.). Numai astfel bilanţul mun­­cii depuse se va încheia cu rezultate bune. INSTRUIREA PRACTICA — VERIGA PRINCIPALA IN INVATAMINTUL PROFESIONAL SI TEHNIC Instruirea practică a viitorilor vîn­­zători pregătiţi în cadrul acestei şcoli se desfăşoară în directă legătură cu cumpărătorii. Considerăm ca valo­roasă iniţiativa şcolii profesionale co­merciale din Arad, care a organizat magazine-şcoală pentru instruirea viitorilor vînzători. De aceea conside­răm justă propunerea conducerii şcolii ca secţia comercială a oraşului Tg. Mureş să pună la dispoziţie un maga­zin pentru organizarea magazinului­­şcoală şi care urmează să fie deservit în întregime de elevii şcolii. In acest magazin-şcoală elevii vor putea însuşi sub directa îndrumare a maiştrilor in­structori cele mai moderne şi eficace metode de deservire a clientelei. Maiştrii instructori Olaru Mircea şi Vajda Ibolya se străduiesc ca să ex- grupului şcolar Tirgu-Mureş plice elevilor în cadrul orelor de in­struire practică, problemele legate­­ de recepţionarea, păstrarea şi mînuirea mărfurilor şi buna deservire a cliente­lei. Este necesar însă ca pentru cu­noaşterea temeinică a mărfurilor, maiştrii instructori să se preocupe la aducerea mărfurilor în sortimente va­riate şi cantităţi corespunzătoare pen­tru ca elevii să se poată deprinde cu ele. Apreciem pozitiv iniţiativa condu­cerii şcolii care a reuşit să organizeze un laborator propriu în care elevii bucătari şi cofetari execută, sub direc­ta conducere a maiştrilor instructori, diferite feluri de mîncare şi produse de cofetărie după reţetarul prevăzut în programa şcolară. MAI MULTA ATENŢIE EDUCAŢIEI COMUNISTE A ELEVILOR La Grupul şcolar-comercial din Tg. Mureş s-au obţinut unele succese în munca educativă, ceea ce se re­flectă în atitudinea justă de care dau dovadă majoritatea elevilor faţă de învăţătură, munca practică, disciplina, avutul obştesc etc. Orele de diriginţie sprijină educaţia comunistă a elevilor. Merită să amin­tim de exemplu ora tov. László Tibe­­ri care a avut ca subiect „Viaţa lui Lenin“, în cadrul căreia după prezentarea unui referat s-au recitat poezii închinate lui V. I. Lenin. Ase­menea ore, bine pregătite, contribuie, pe deplin la educaţia comunistă a elevilor. In activitatea educativă se mani­festă însă şi lipsuri. Pedagogii Ka­tona Elisabeta şi Bozedeanu Mircea îşi rezumă activitatea la simpla su­praveghere a programului — fără a da un conţinut politico-educativ mun­cii lor. In munca educativă, indicaţiile ple­narei a VII a C.C. al U.T.M. trebuie puse in aplicare. De aceea conduce­rea şcolii va trebui să întocmească planul de muncă comun cu organiza­ţia U.T.M. pe linia activităţii cultural­­educative şi să prevadă forme variate şi atractive în activitatea în afară de clasă ca vizite la întreprinderi, şan­tiere, G.A.S., G.A.C., organizarea unor conferinţe, recenzii, concursuri de ge­nul „Drumeţii veseli“. Cine ştie, cîştigă“ etc. * Au mai rămas cîteva săptămîni pînă la încheierea anului şcolar. Sîntem convinşi, că sub conducerea organiza­ţiei de bază P.M.R., cadrele didactice din această şcoală, vor reuşi să li­chideze lipsurile existente în munca lor şi în cinstea Congresului al III- lea al P.M.R. vor reuşi să pregăteas­că elevii şcolii în aşa fel ca să de­vină cadre economice medii, capabile să deservească comerțul nostru socia­list în plină dezvoltare. ÖRMÉNYI FRANCISC, inspector general din Ministerul Invătămîntului si Culturii O-----------------------------­

Next