Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)
1960-06-01 / nr. 812
Pentru mai multa carne, lapte şi lina Raionul Gheorghieni se numără printre raioanele cu condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea animalelor, şi în special a bovinelor şi ovinelor. Două treimi din suprafaţa agricolă a raionului o formează păşunile şi fîneţele naturale, de pe care se pot asigura din belşug furaje pentru tot mai multe animale. Gospodăriile agricole colective din acest raion şi-au sporit an de an efectivul de animale, pentru a contribui la aprovizionarea industriei şi a populaţiei cu cantităţi sporite de carne, lapte, lină etc. Anul trecut, gospodăriile colective din raionul Gheorghieni deţineau la suta de hectare teren agricol, 26,4 capete bovine, din care 11 vaci. In baza indicaţiilor conferinţei regionale de partid, colectiviştii de aici au hotărît să sporească simţitor efectivul de animale, pentru a ajunge pină la sfirşitul acestui an la o densitate de 45 capete bovine din care 20 vaci, la suta de hectare. Pentru aceasta, în planurile de producţie pe acest an gospodăriile colective din raion au prevăzut ca pe lingă creşterea din prăsilă, să cumpere 165 bovine, din care 127 vaci. Până în prezent s-au cumpărat 122 bovine, din care 118 vaci şi juninci. Gospodăria colectivă din Gheorghieni de pildă, la începutul anului deţinea 44 capete bovine, din care 16 vaci. Acum deţine 76 bovine, din care 30 vaci. Gospodăria agricolă colectivă din Ditrău, de asemeni, a cumpărat anul acesta 30 vaci. Şi-au sporit efectivul de bovine şi gospodăriile colective din Valea Strîmbă şi Joseni. Gospodăria colectivă din Valea Strîmbă deţine acum la suta de hectare 40 capete bovine, din care 19 vaci. A sporit simţitor şi numărul oilor. Gospodăriile colective din raionul Gheorghieni deţin acum 133 capete ovine la suta de hectare teren agricol. In această privinţă, în frunte se situează gospodăria colectivă din Valea Strîmbă cu 171 capete ovine la suta de hectare. PORUMBUL INSILOZAT — BAZA CREŞTERII RAPIDE A PRODUCŢIEI DE LAPTE In raionul Gheorghieni, datorită climei aspre, cultura porumbului este prea puţin cunoscută. Culturile principale ce se cultivă aici sunt cartoful şi secara. Totuşi, in scopul sporirii producţiei de carne şi lapte, colectiviştii au introdus în cultură şi porumbul pentru siloz. Anul trecut s-a cultivat porumb pentru siloz pe 13 ha. Producţia medie realizată la hectar a fost de peste 20.000 kg. Anul trecut, gospodăriile colective din raion au însilozat 768 tone din porumb pentru siloz, borceag etc. Cele mai mari cantităţi au fost însilozate la gospodăriile colective din Ditrău, Lăzarea şi Valea Strimbă. Producţia medie de lapte realizată pe cap de vacă furajată a fost insă sub posibilităţi. Cea mai ridicată producţie s-a realizat la gospodăria colectivă Valea Strimbă (aproape 2.000 litri lapte pe cap de vacă furajată). Pentru acest an însă, gospodăriile colective şi-au propus sporirea simţitoare a producţiei de lapte, pentru a ajunge la 2.250 litri pe cap de vacă furajată, adică la 450 hectolitri la suta de hectare. In acest scop, pe lingă o mai bună selecţie a vacilor şi controlul producţiei etc., s-a extins cultura porumbului siloz la 42 ha. Gospodăria colectivă din Lăzarea a însămînţat 20 ha cu porumb pentru siloz, cea din Joseni 8 ha etc. Colectiviştii sunt hotăriţi să realizeze anul acesta o producţie medie de 40.000 kg porumb siloz la hectar. MAI MARE ATENŢIE ÎMBUNĂTĂŢIRII PĂŞUNILOR După cum am arătat mai sus, raionul Gheorghieni dispune de păşuni şi fineţe naturale pe suprafeţe întinse. Păşunile ocupă de pildă peste 22.000 ha. Cel puţin aşa arată scriptele. Realitatea este în schimb alta. Din cele 22.000 ha ce figurează pe hîrtie ca păşune numai jumătate este păşunabilă. Chiar şi pe suprafeţele păşunabile, producţia de masă verde este sub posibilităţi. Capacitatea de păşunat a unui hectar este de abia 1,5 unităţi vite mari. In scopul Îmbunătăţirii continue a păşunilor, pentru mărirea continuă a productivităţii lor s-a prevăzut ca anul acesta să se execute diferite lucrări, pe 10.000 ha păşune. Ţăranii muncitori din unele comune ştiind că îmbunătăţirea păşunilor este în interesul lor, au participat cu însufleţire la curăţatul păşunilor. La Valea Strimbă bunăoară, din cele 1 200 ha, s-au curăţat 1.134. Acest lucru însă nu s-a făcut peste tot. La Ditrău, de exemplu, din 1300 ha s-au curăţat numai 550 ha, iar la Borzont, din 200 ha numai 4 ha. Pe raion, pină în prezent s-au curăţat păşunile numai pe 5.166 ha, faţă de 10.000 cit era planificat. Nu mai vorbim de alte lucrări importante prevăzute a se efectua în vederea îmbunătăţirii păşunilor. Din suprafaţa de 1.800 ha planificată pentru ingrăşare, cu îngrăşăminte naturale, nu s-a realizat nimic. La Joseni se prevăzuse îngrăşarea păşunii cu îngrăşăminte chimice, dar prevedere a rămas. Nu s-au efectuat nici lucrările de desecări pe cele 100 ha la Valea Strimbă şi Joseni. Ori, după cum se ştie, in raionul Gheorghieni, atît bovinele cit şi ovinele, de primăvară şi pină toamna tîrziu sînt întreţinute pe păşuni. Păşunea asigură cel mai ieftin furaj pentru animale. Tocmai de aceea este necesar a se acorda o mai mare atenţie îmbunătăţirii păşunilor, pentru sporirea producţiei de masă verde. Deoarece în raionul Gheorghieni n-a sosit încă timpul prăşitului, se poate antrena întreaga ţărănime muncitoare la muncile de îmbunătăţire a păşunilor. Dezvoltarea continuă a şeptelului şi asigurarea unei baze furajere puternice trebuie să stea în permanenţă în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, pentru obţinerea a tot mai multă carne, lapte şi lînă. P. POPSOR Rezultatele colectiviştilor trebuie popularizate De la un an la altul rezultatele obţinute de colectiviştii din Iedu, raionul Tg.-Mureş, sunt tot mai bune. Anul trecut, colectiviştilor li s-a prelucrat din timp importanţa ce o are retribuţia muncii, nu numai după zilele muncă efectuate, ci şi după producţia obţinută. Colectiviştii au fost de acord cu acest sistem de retribuire, iar în cursul anului cu toţii s-au străduit să facă numai lucrări de calitate, şi la timp. Dacă în alţi ani recoltatul cerealelor păioase dura cite trei săptămîni, în anul trecut această lucrare n-a durat nici zece zile. Faţă de cele 23.000 kg sfeclă de zahăr planificate să fie obţinute de pe un hectar, datorită sîrguinţii colectiviştilor, a cointeresării lor materiale, s-au obţinut în medie la hectar peste 32.000 kg. Desigur, că şi premiile în natură şi bani, primite drept retribuţie suplimentară, au mulţumit pe colectivişti. Experienţa bună a colectiviştilor din Iedu a fost desigur popularizată prin coloanele presei, ba au venit la ei în vizită colectiviştii din Corunca şi din alte părţi, pentru a se interesa în mod amănunţit de felul cum a fost organizată munca, evidenţa, precum şi de felul cum se calculează retribuţia. Anul acesta colectiviştii din Iedu au hotărît să introducă retribuţia suplimentară a muncii in afară de grîu şi sfeclă de zahăr, şi la porumb. Dacă în sectorul vegetal se constată realizări destul de semnificative, să vedem care este situaţia în sectorul zootehnic? Producţia de lapte obţinută de colectivişti în anul trecut a fost de numai 1.700 litri lapte pe cap de vacă furajată. In anul acesta ei şi-au propus să obţină în medie pe cap de vacă furajată cite 2.900 litri lapte. Un alt obiectiv de seamă pe care și l-au propus să-l realizeze în anul acesta este acela al sporirii efectivului de animale. Pină zilele trecute din 31 vaci planificate, au cumpărat 21 vaci. Intrucît adăposturile existente pentru animale nu piai corespund, pină la sfirșitul anului în curs colectiviștii vor construi un grajd cu o capacitate de 50 capete. Prin folosirea din plin a resurselor locale, la ridicarea grajdului, costul unui loc de vacă nu va depăși suma de 400 lei. Dar iată că la gospodăria colectivă din Iedu, pe lingă rezultatele arătate mai sus, sunt şi unele lipsuri. Se ştie că unul din factorii care duc la sporirea producţiei, la întărirea spiritului de răspundere, este acela al permanentizării brigăzilor de cîmp, care lucrează ani de-a rîndul aceleaşi terenuri. De asemenea, un rol de seamă îl are in bunul mers al gospodăriei, şi repartizarea inventarului viu şi mort pe brigăzi. La Iedu încă nu s-a făcut acest lucru. Care să fie cauza? Organizaţia de bază, în frunte cu secretarul Maki Mihai, deşi cunoaşte această stare de lucruri, n-a făcut nimic pentru schimbarea ei. După cum am arătat mai sus, la Iedu au fost colectivişti care in anul trecut la sfecla de zahăr au obţinut în medie la hectar peste 40 000 kg. In anul acesta, plivitul a fost făcut la timp. Această lucrare a fost efectuată atît manual cit şi prin folosirea ierbicidelor. Colectivişti ca Papp Ferenc, Bereczki Márton, Szőcs János, Kristó Ferenc, Lackó Sándor senior şi alţii au fost printre primii care au terminat rănitul şi praşila a doua la sfecla de zahăr. Dar despre acestea nu vorbeşte nimeni. Articolele de pe gazeta de perete evocă încă însemnătatea zilei de 1 Mai. La organizarea întrecerii socialiste intre brigăzile de cîmp şi echipe nu s-a gîndit nimeni. Iar întrecerile individuale, chiar dacă există, despre ele nu se vorbeşte şi nici nu se ţine o evidenţă. Existenţa acestor lipsuri se datoreşte organizaţiei de bază şi consiliului de conducere. Cu mai multă iniţiativă, cu mai mult spirit organizatoric, şi desigur printr-un ajutor mai concret din partea secţiei agricole a sfatului popular raional, toate aceste lipsuri ar putea fi înlăturate. O mai bună organizare şi evidenţă a întrecerii socialiste, popularizarea sistematică a fruntaşilor gospodăriei colective, a rezultatelor şi metodelor lor, ar avea fără îndoială, o înrîurire binefăcătoare şi asupra sporirii producţiei vegetale şi animale, a veniturilor gospodăriei colective şi ale colectiviştilor înşişi. R. CÎMPEANU BUCURIE Foto : Almăşan Zoe ------------------------------- Din activitatea comercial din PENTRU PREGĂTIREA TEMEINICA A VIITOARELOR CADRE MEDII ECONOMICE La grupul școlar comercial din Tg. Mures se pregătesc viitoarele cadre medii economice, contabili și vînzători necesari comerțului nostru socialist, bucătari şi cofetari pentru alimentaţia publică. Cadrele didactice de la Grupul şcolar comercial din Tg. Mureş contribuie la buna pregătire a elevilor prin predarea lecţiilor la un nivel ştiinţific şi ideologic corespunzător. Merită să fie amintite lecţiile predate de unele cadre didactice, ca de exemplu : tov. prof. Dezső Eva care reuşeşte să explice clar şi pe înţelesul elevilor noţiunile de bază ale contabilităţii, tov. prof. Olteanu Tereza care dezbate strîns problemele planificării economiei naţionale cu conţinutul documentelor de partid, etc. Cu toate acestea în pregătirea elevilor se mai resimt o serie de lipsuri, care se datoresc şi felului în care unele cadre didactice din această şcoală se pregătesc pentru lecţii şi predarea acestor lecţii. Ce rezultate educative pot avea unele lecţii a tov. profesoare Agyagasi Paraschiva care la obiectul „Statistică“ se foloseşte de date vechi, perimate, pentru care se întocmesc grafice cu elevii ? Deşi nivelul la învăţătură s-a îmbunătăţit simţitor în ultima vreme, mai persistă la o serie de elevi note minime, la limită, 5 şi 6. De aceea lupta împotriva mediocrităţii la învăţătură trebuie să fie în atenţia întregului colectiv didactic — cu atît mai mult că sîntem în perioada pregătirii încheierii anului şcolar, în care scop trebuie folosit larg sprijinul organizaţiei U.T.M. — pentru a se acorda prin forme variate ,ajutor elevilor rămaşi în urmă la învățatură (organizarea grupelor de învăţătură, consultaţii etc.). Numai astfel bilanţul muncii depuse se va încheia cu rezultate bune. INSTRUIREA PRACTICA — VERIGA PRINCIPALA IN INVATAMINTUL PROFESIONAL SI TEHNIC Instruirea practică a viitorilor vînzători pregătiţi în cadrul acestei şcoli se desfăşoară în directă legătură cu cumpărătorii. Considerăm ca valoroasă iniţiativa şcolii profesionale comerciale din Arad, care a organizat magazine-şcoală pentru instruirea viitorilor vînzători. De aceea considerăm justă propunerea conducerii şcolii ca secţia comercială a oraşului Tg. Mureş să pună la dispoziţie un magazin pentru organizarea magazinuluişcoală şi care urmează să fie deservit în întregime de elevii şcolii. In acest magazin-şcoală elevii vor putea însuşi sub directa îndrumare a maiştrilor instructori cele mai moderne şi eficace metode de deservire a clientelei. Maiştrii instructori Olaru Mircea şi Vajda Ibolya se străduiesc ca să ex- grupului şcolar Tirgu-Mureş plice elevilor în cadrul orelor de instruire practică, problemele legate de recepţionarea, păstrarea şi mînuirea mărfurilor şi buna deservire a clientelei. Este necesar însă ca pentru cunoaşterea temeinică a mărfurilor, maiştrii instructori să se preocupe la aducerea mărfurilor în sortimente variate şi cantităţi corespunzătoare pentru ca elevii să se poată deprinde cu ele. Apreciem pozitiv iniţiativa conducerii şcolii care a reuşit să organizeze un laborator propriu în care elevii bucătari şi cofetari execută, sub directa conducere a maiştrilor instructori, diferite feluri de mîncare şi produse de cofetărie după reţetarul prevăzut în programa şcolară. MAI MULTA ATENŢIE EDUCAŢIEI COMUNISTE A ELEVILOR La Grupul şcolar-comercial din Tg. Mureş s-au obţinut unele succese în munca educativă, ceea ce se reflectă în atitudinea justă de care dau dovadă majoritatea elevilor faţă de învăţătură, munca practică, disciplina, avutul obştesc etc. Orele de diriginţie sprijină educaţia comunistă a elevilor. Merită să amintim de exemplu ora tov. László Tiberi care a avut ca subiect „Viaţa lui Lenin“, în cadrul căreia după prezentarea unui referat s-au recitat poezii închinate lui V. I. Lenin. Asemenea ore, bine pregătite, contribuie, pe deplin la educaţia comunistă a elevilor. In activitatea educativă se manifestă însă şi lipsuri. Pedagogii Katona Elisabeta şi Bozedeanu Mircea îşi rezumă activitatea la simpla supraveghere a programului — fără a da un conţinut politico-educativ muncii lor. In munca educativă, indicaţiile plenarei a VII a C.C. al U.T.M. trebuie puse in aplicare. De aceea conducerea şcolii va trebui să întocmească planul de muncă comun cu organizaţia U.T.M. pe linia activităţii culturaleducative şi să prevadă forme variate şi atractive în activitatea în afară de clasă ca vizite la întreprinderi, şantiere, G.A.S., G.A.C., organizarea unor conferinţe, recenzii, concursuri de genul „Drumeţii veseli“. Cine ştie, cîştigă“ etc. * Au mai rămas cîteva săptămîni pînă la încheierea anului şcolar. Sîntem convinşi, că sub conducerea organizaţiei de bază P.M.R., cadrele didactice din această şcoală, vor reuşi să lichideze lipsurile existente în munca lor şi în cinstea Congresului al III- lea al P.M.R. vor reuşi să pregătească elevii şcolii în aşa fel ca să devină cadre economice medii, capabile să deservească comerțul nostru socialist în plină dezvoltare. ÖRMÉNYI FRANCISC, inspector general din Ministerul Invătămîntului si Culturii O-----------------------------