Steaua Roşie, iunie 1960 (Anul 9, nr. 812-821)
1960-06-15 / nr. 816
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID Şl AL SFATULUI POPULAR •. A, At-A'«. ■■ a MVMUAkk A nPu •'•i'j, -V, Al REGIUNII AUTONOME MAGHIARE Anul IX. Nr. 816. Miercuri, 15 iunie 1960. 6 pagini 20 bani Filatoare fruntaşe Şi la Filatura de in din Gheorghieni în cinstea Congresului se înregistrează zilnic noi succese în întrecerea socialstă. In ultima perioadă în bătălia pentru produse mai multe şi mai bune, succese remarcabile au înregistrat filatoarele Jakab Irma, Anghi Erzsébet, Bernăd Ilona, şi Lackó Borbála, care-şi depăşesc zilnic planul cu 16—22%. Incepînd de astăzi, muncitorii forestieri lucrează în contul semestrului II. Muncitorii, tehnicienii și inginerii de la întreprinderile forestiere din regiunea noastră ridică tot mai sus steagul întrecerii socialiste in cinstea Congresului al Illlea al P.M.R. Ziua de 14 iunie pentru muncitorii forestieri era o adevărată sărbătoare. In această zi, cu 15 zile înainte de termen, ei au raportat partidului, că prin aplicarea pe o scară tot mai largă a metodelor de lucru înaintate, şi-au realizat sarcinile de plan pe primul semestru al anului curent, atit la producţia globală cit şi la producţia marfă. Incepind de astăzi, ei lucrează în contul celui de al II-lea semestru. Totodată ei au dat peste prevederile planului : 1.500 m c buşteni de rulaj, 7.100 m c cherestea fag, 2.700 m c lăzi pentru ambalaj din fag, 7.800 garnituri butoaie şi altele. Prin ridicarea continuă a indicilor de utilizare a lemnului de fag, în cursul semestrului 1 s-a obţinut un surplus de 22.000 mc lemn de lucru. Prin reducerea consumurilor specifice, colectivele de muncă de la întreprinderile forestiere au economisit de la inceputul anului 2.600 m c lemn răşinoase şi 1.500 mc lemn de fag. Muncitorii forestieri au acordat o atenţie deosebită reducerii preţului de cost. In acest scop ei au introdus iniţiativa „procesul centimetrilor“, sistemul de lucru in brigăzi complexe, cu plata în acord global, exploatarea buştenilor la rînd, şi altele. Valoarea totală a economiilor realizate la reducerea preţului de cost se ridică la suma de 2.172.000 lei, iar beneficiul realizat peste plan, la 662.000 lei. Paralel cu acestea, s-au mai obţinut frumoase realizări şi în privinţa refacerii pădurilor. S-au împădurit peste prevederile planului aproape 400 ha de teren. Merite deosebite au avut în această acţiune utemiştii, precum şi ţăranii muncitori, care prin muncă patriotică au împădurit nu mai puţin de 700 ha de teren, lucrare a cărei valoare depăşeşte 650.000 lei. 00000000000000000000000000000000000~, însemnări de la gura de exploatare Glăjărie Cit poţi cuprinde cu privirea, jur împrejur, din cel mai urmit punct, denumit Zapad, nu vezi decit un uriaş covor verde, parcă anume ţesut de o mină nevăzută. Fag şi iarăşi fag. Pe marginea drumurilor de munte, pietruite, la poalele munţilor ce înconjoară gura de exploatare Glăjărie, aidoma unor ceaune fumeginde, sunt aşezate nenumăratele bocşe de mangalizare. Pe undele văilor nu se aude decit susurul neostoit al pîraielor de munte, din care cerbul şi căprioara îşi astîmpără setea în toate anotimpurile şi in care lucrătorii din pădure, ţapinari ori cărbunari îşi spală mîinile aspre şi bătătorite. Iar ca să ajungi la locul unde lucrează oamenii lui Antalfi ştefan, constituiţi in brigadă complexă au plata în acord global, trebuie să urci şi să cobori cale de ceasuri pe cărările de munte, numai de tăietorii de lemne cunoscute. Odată ajuns la parcelele 19, 45 şi 46, golul rămas de pe urma tăierilor ce se întinde pe o suprafaţă de peste 27 ha pare mai aurind o pajişte. Pe locul unde în toamna trecută erau bine înfipţi in pămint arbori, de nu-i puteau cuprinde în braţe doi oameni, n-a mai rămas decit lăstărişul des şi verde, regenerat pe cale naturală, ce-şi îndoaie vîrfurile spre pămint la cea mai mică adiere de vînt. Ochii nu întilnesc in aceste locuri cioate inalte pînă la genunchi, mormane de crăci. Tăietorii de lemne s-au dovedit in acest an moi gospodari, au dat dovadă de mai mult spirit inventiv, au căutat să scoată din parcelele puse in exploatare cu mai mult lemn de lucru. Aici s-au dovedit mai mult ca oriunde avantajele tăierii la lină. Falnicii arbori de (Continuare în pag. 4-a) OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOÖ' Produse peste plan în valoare de 16.239.000 lei Și colectivele celor 14 întreprinderi industriale locale din regiunea noastră intîmpină Congresul partidului cu frumoase succese In muncă. De la începutul anului colectivele de muncă ale întreprinderilor de interes local au dat peste prevederile planului produse in valoare de 16.299.000 lei Prin intensificarea luptei pentru economii, precum şi prin descoperirea rezervelor interne, muncitorii şi tehnicienii de la întreprinderile industriale locale au realizat pină în prezent o economie de 2.565.000 lei, cit şi beneficii peste plan, in valoare de 3.287.000 lei. La obţinerea acestor frumoase realizări o contribuţie de seamă au avut lucrătorii de la unităţile de producţie ale Ileforului din regiunea noastră, care au produs mobilă şi alte articole peste plan, în valoare de peste 6.410.000 lei. Muncitorii de la întreprinderea industrială locală „11 Iunie“ din Sf. Gheorghe, antrenați în întrecerea socialistă, au dat peste plan diferite bunuri de larg consum in valoare de 426.000 lei. Vom fi mereu în fruntea întrecerii Am studiat cu un deosebit interes proiectul de Directive ale Congresului al III-lea al P.M.R. Am participat apoi la dezbaterea prevederilor proiectului de Directive, alături de ceilalţi muncitori şi tehnicieni din unitatea noastră de producţie. Cele prevăzute în proiectul de Directive constituie un măreţ program, luminînd perspectivele ce stau în faţa poporului nostru muncitor. Ne-a an angajat, împreună cu ceilalţi doi membri ai brigăzii de pe locomotiva 150 1086, să muncim în aşa fel ca în cinstea Congresului partidului să fim printre primii în realizările de economii de combustibil şi lubrefianţi, precum şi în remorcarea trenurilor cu tonaje sporite şi fără întîrziere Din angajamentele luate de la începutul anului, am realizat lună de lună o economie de cîte 17 tone combustibil convenţional, cîte 50 kg ulei mineral, iar în ce priveşte folosirea celorlalte uleiuri, am căutat să ne încadrăm în norma de consum prevăzută. Analizind rezultatele obţinute de noi pînă la începutul lunii iunie, am ajuns la concluzia că ele pot fi încă sporite, că realizările din această lună, clnd are loc Concrpsul partidului, trebuie să fie mai mari, mai însemnate. In acest scop, am hotărît să intensificăm acţiunea de economisire a combustibilului. I. prezent, din fişele de urmărire rezultă că în timp de numai 13 zile noi am economisit 12 tone combustibil, am remorcat cu locomotiva noastră trei trenuri cu tonaje sporite, pe distanţa Deda—Ciceu şi Tg. Mureş—Coşlariu, fără nici un minut întîrziere şi în cele mai bune condiţii de siguranţă a circulaţiei. Fără îndoială, că în parte, succesele noastre se datorează şi interesului pe care conducerea Depoului îl acordă calităţii reparaţiilor executate cu ocazia spălărilor şi a reviziilor tehnice. Sub conducerea organizaţiei de partid de la Depoul de locomotive C.F.R., însufleţiţi de măreţele perspective pe care Ie deschid dezvoltării ţării noastre în viitorii ani prevederile proiectului de Directive, sîntem hotărîţi ca în zilele ce ne mai despart de Congresul partidului să sporim şi mai mult realizările noastre. Vrem ca în cadrul întrecerii între brigăzile tuturor locomotivelor din această serie de la Depou, iniţiată de brigada noastră, să ieşim victorioşi. ILEA GHEORGHE, mecanic de locomotivă, margineanu valer, fochist. O O întrecere la S M.T. Nu s-ar putea spune că la S.M.T.-ul din Sf. Gheorghe în anii trecuţi n-a existat întrecere socialistă între muncitorii din atelier, intre tractoriştii ce brăzdează in lung şi in lat ogoarele raionului. Anul acesta însă, în cinstea celui de-al ni-lea Congres al P.M.R. fiecare muncitor şi tractorist vrea să facă mai mult, mai bine. Inovatorii, muncitorii din ateliere, răsfoiesc seară de seară, cărţi de specialitate, se sfătuiesc unii cu alţii, iar ziua încearcă maşinile cărora vreau să le aducă modificări. Lunile de iarnă şi primăvară s-au scurs repede, dar nu fără rezultate. Sub conducerea mecanicului-şef Csomos Francisc, preşedintele comisiei de inovatori, in acest răstimp au fost elaborate 13 inovaţii, care toate s-au şi pus în aplicare. Cele mai multe inovaţii au fost propuse de Keresztesi Dénes, Péterfi Károly şi Granela Ioan. Să amintim citeva din ele: La cisterna de tip S.M.T. de exemplu, s-a aplicat o pompă cu aer cu un piston, care a fost montat pe capacul cisternei, înlocuind pompa cu aripi care se defecta adesea, fapt ce provoca mari pierderi de motorină. Această inovaţie pînă la începerea campaniei de recoltare va fi aplicată la toate cisternele staţiunii. O altă inovaţie constă din punerea la punct a unui aparat cu ajutorul căruia se va putea aplica armătură metalică la furtunele de la pompa hidraulică a tractoarelor UTOS. Prin aceasta, la fiecare furtun înlocuit se va face o economie die cel puţin 100 lei. Cu toate că au deja la activul lor 13 inovaţii şi aceasta nu mai puţin de o jumătate de an, situîndu-se in această privinţă primii între S.M.T.-urile din regiune, muncitorii staţiunii nu se mulţumesc cu rezultatele de pînă acum. In cinstea Congresului vor să facă şi mai mult. Acum ei lucrează la punerea la punct a cuplajului a două secerători-legători. Acesta va fi aplicat la 10 secerători. Se vor face deci 5 asemenea cuplaje, care vor fi folosite in actuala campanie de vară. O altă inovaţie la care se lucrează in prezent este modificarea tocătorilor de nutreţ T.M.S., în aşa fel ca să fie ataşate la ele şi cite un dispozitiv de tăiere, precum şi o remorci de transport. (Continuare în pag. 2-a) In lupta împotriva „reumatismului“ ... traverselor de fag Nu cred să existe vreo statistică din care s-ar putea stabili la clţi oameni, apa tămăduitoare de la Sovata le a redat sănătatea. In orice caz, trebuie să fie foarte mulţi. Dar calităţile excelente ale apei de la Sovata, care pe lingă sare mai conţine o serie de alte substanţe valoroase, se pare că îşi vor face efectul şi asupra... traverselor de cale ferată. Este vorba de traversele confecţionate din lemnul de fag exploatat recent. In această perioadă de vară, după cum se ştie, lemnul de fag este supus unei activităţi biologice intense, avînd o circulaţie abundentă de seră, din care cauză se şi întrerupe exploatarea lui. Tocmai din cauza amintită, traversele de fag sunt supuse unor îmbolnăviri; un mare număr din ele mucegăiesc, crapă etc. La întreprinderea forestieră Sovata devin inutilizabile astfel mari cantităţi de traverse. Ei bine! Acum, cînd în iureşul întrecerii în întîmpinarea celui de al II-ea Congres al P.M.R. bătălia pentru utilizarea complexă a masei lemnoase la proporţii din ce în ce mai mari, nici colectivul I. F. Sovata nu poate sta cu braţele încrucişate, să privească cu nepăsare cum se prăpădesc traversele. Un colectiv, în frunte cu tehnicianul Erdős Béla a trecut în consecinţă, la fapte. Colectivului i-a stat la indemină bazinul de apă sărată de la băile Ghera, din apropierea sediului întreprinderii forestiere. Astfel, deocamdată cîteva zeci de traverse „şi-au făcut băile“, în apa de la Sovata, sub titlu experimental, pe o durată de cîte una, două, trei şi patru zile. Rezultatele de pînă acum ne îndreptăţesc să presupunem că îmbibarea traverselor cu apă sărată îşi va face efectul. In timp ce pe traversele „martore“ (din acelaşi lot, care n-au fost îmbibate cu apă sărată) au apărut deja semnele mucegaiului, cele care au fost scăldate în bazinul de la Ghera, sunt intacte. In caz de reuşită deplină, baia sărată a traverselor de fag ar putea fi extinsă în întreaga ţară, cu atit mai mult, cu cit sarea industrială este deosebit de ieftină. Şi astfel, i se va pune capăt „reumatismului“ traverselor de fag, realizîndu-se importante economii. ŞTEFAN IZSAK .