Steaua Roşie, august 1960 (Anul 9, nr. 831-839)

1960-08-03 / nr. 831

GRAIUL CIFRELOR zi­c în faţă o situaţie. Prin­­ numeroase cifre, ea oglin­deşte dezvoltarea gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră în acest an, în compa­raţie cu perioada corespunză­toare a anului trecut. La sfîr­şitul semestrului intii al ace­stui an, în cele 156 gospodării agricole colective din regiunea noastră erau cuprinse 24.930 fa­milii de ţărani muncitori, faţă de 16.702 familii care erau la sfîrşitul primului semestru al anului trecut. Suprafaţa agri­colă colectivizată a ajuns la 90.745 ha, faţă de 62.401 ha. Aceste cîteva cifre demon­strează limpede că gospodăria agricolă colectivă e calea sigu­ră ce duce ţăranul muncitor spre o viaţă tot mai îndestula­tă, lipsită de griji. Convin­­gindu-se de superioritatea gos­podăriei colective, tot mai mulţi ţărani muncitori întră în rîndu­­rile colectiviştilor. In dosul cifrelor se află oamenii, munca insufleţită a zecilor de mii de colectivişti. La Tuşnadul-Nou, la Valea Cri­­şului sau Chilieni, la Nazna sau Curteni iniţiativa comuniştilor e îmbrăţişată cu multă însufle­ţire de toţi membrii gospodării­lor colective. Parcă numai acum a fost. De la înalta tribună a consfătuirii oamenilor muncii din agricultu­ră ce a avut loc la Tg. Mureş, la sfîrşitul anului trecut, colec­tiviştii din Tuşnadul-Nou au adresat o înflăcărată chemare către toţi colectiviştii din regiune. „ Să creştem mai multe ani­male, să producem mai multă carne şi lapte. Această chemare s-a răspindit cu iuţeala fulgerului in gospo­dăriile colective din regiunea noastră. Apoi, multe seri la rînd, comuniştii au analizat şi au discutat posibilităţile exis­tente în fiecare gospodărie, in vederea dezvoltării continue a gospodăriilor colective şi creşte­rii necontenite a veniturilor membrilor, D­­ezvoltarea creşterii animale-­­ lor — sarcină de seamă in­să in faţa agriculturii, de partid — a stat şi stă în centrul preo­cupărilor colectiviştilor din re­giunea noastră. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid ei au dezvoltat cultura porumbului siloz şi îmbunătăţesc mereu pă­şunile şi fineţele, in vederea asigurării unei bogate baze fu­rajere, condiţie principală pen­tru dezvoltarea şeptelului. A trecut abia o jumătate de an de cînd colectiviştii au por­nit întrecerea pentru mai multe animale, mai multă carne şi lapte. Şi tocmai în această în­trecere iau naştere cifrele, cifre tot mai semnificative, care oglindesc, fără putinţă de tăga­dă faptul că gospodăriile co­lective fac zi de zi paşi tot mai mari spre întărirea lor economică şi organizatorică. Acest lucru îl putem deduce limpede, folosindu-ne de cîte­va cifre. La sfîrşitul semestru­lui intii al acestui an, bunăoa­ră, gospodăriile agricole colecti­ve din regiunea noastră deţi­neau in proprietate obştească 22.350 capete bovine. Faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut, numărul bovinelor a sporit cu 13.912 capete. Numărul va­cilor de lapte a ajuns la 10.650 capete faţă de 2.947 cite erau la sfîrşitul primului semestru al anului trecut. In dezvoltarea şeptelului, bi­neînţeles prioritate are creşte­rea bovinelor. In schimb, nu sunt neglijate nici celelalte spe­cii. De exemplu, numărul ovi­nelor a crescut de la 27.313 ca­pete la 56.000, iar numărul pă­sărilor a ajuns la 75.388 faţă de 29 655. A crescut şi numărul porcilor. C­reşterea numărului de bo­­vine a adus după sine spo­rirea producţiei de lapte, carne şi lină; a contribuit la creşte­rea veniturilor băneşti ale gospodăriilor colective. Dacă în primul semestru al anului tre­cut gospodăriile colective au obţinut 18.167 hectolitri lapte de vacă, in primul semestru al acestui an ele au realizat 48.834 hectolitri. Cantitatea de lină tunsă a crescut de la 44.168 Kg la 61.372 Kg. O dată cu creşterea producţi­ei a sporit şi contribuţia gospo­dăriilor colective la aprovizio­narea oraşelor. In semestrul lu­dii al acestui an ele au livrat statului 382.621 Kg carne de bovine faţă de 163.752 Kg, in perioada corespunzătoare a anului trecut. La carnea de porc de asemeni cantitatea livrată a crescut de la 71.625 Kg la 124.238 Kg. Dezvoltarea şeptelului, spori­rea producţiei-marfă au con­tribuit la creşterea veniturilor gospodăriilor colective. Venitu­rile băneşti realizate de ele în 6 luni ale acestui an depăşesc cu 12.079.700 lei cele realizate în semestrul intți al anului tre­cut. Suma repartizată de gos­podăriile colective la fondul de bază a crescut anul acesta cu 2.868.400 lei. După zilele-muncă efectuate, colectiviștilor li s-au repartizat avansuri în bani, care întrec cu 1.878.700 lei pe cele din primul semestru al anului trecut f­­ifrele ne spun însă că în timp ce numeroase gospo­dării colective ca cele din Chi­lieni, Valea Strîmbă, Curteni şi multe altele deţin un mare nu­măr de animale şi obţin pro­ducţii tot mai sporite, mai sunt unele în care mai este mult de făcut. La Logig de pildă, pe lingă faptul că numărul de animale este mult sub posibi­lităţi, este mică şi producţia de lapte. In primul semestru al acestui an gospodăria colectivă de aici a realizat, bunăoară, o producţie medie de numai 825 litri lapte pe cap de vacă fura­jată. Situaţie asemănătoare există şi în alte gospodării co­lective. Există peste tot posibilitatea ca gospodăriile colective, dez­­voltînd creşterea animalelor, să obţină noi şi noi succese în în­tărirea lor economico-organiza­torică. In această direcţie, este de datoria organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare de a ridica toate gospodăriile colective la nivelul celor frun­taşe. P. POP SOR Nu e prea mare decalajul ? (Urmare din pag. l­ a) noi în regiune mai sînt mulţi întîrziaţi. Acest lucru îl de­monstrează decalajul mare ce există între recoltări, treieriş şi arături. Pînă la 30 iulie bunăoară, in raionul Tg. Mureş s-a strîns recolta de pe 82,6 la sută din suprafaţa cultivată cu păioase. Multe gospodării colective din acest raion şi chiar comune întregi au terminat complet seceratul orzului de toamnă şi al griului. Insă au rămas mult în urmă transportul clăilor de pe cîmp şi treierişul. In timp ce orzul şi griul au fost sece­rate de pe o suprafaţă de peste 17.000 h­a, nu s-a treierat decit de pe 290 hectare. Faţă de po­sibilităţi, este rămasă în urmă şi executarea arăturilor adinei de vară, pînă în momentul de faţă fiind realizate abia pe 17,3 la sută din suprafaţa planifi­cată. Situaţie asemănătoare există şi în restul raioanelor. In raio­nul Reghin, de pildă, s-a treie­rat recolta abia de pe 48 hec­tare, deşi s-a recoltat de pe o suprafaţă de peste 8 000 hecta­re. In raionul Sîngeorgiu de Pădure de asemeni, în timp ce recolta a fost strînsă de pe 51,1 la sută din suprafaţă, s-a tre­ierat numai de pe 1,4 la sută. Şi în raionul Cristuru Secuiesc s-a recoltat pînă la 30 iulie de­­pe o suprafaţă de peste 1.500 ha, însă nu s-a treierat decit de pe 6 ha. Mare decalaj există intre recoltări şi treieriş şi în raioa­nele Tg Secuiesc, Sf. Gheorghe Si Odorhei. Pînă la 30 iulie, în regiunea noastră s-a strîns recolta de pe o suprafaţă de peste 38.000 ha. Din păcate însă nu s-a treierat nici de pe 1 400 ha. Arăturile adinei de vară de asemeni s-au executat numai pe 7,6 la sută din suprafaţa planificată. O dată cu intensificarea sece­rişului este necesar a se lua toate măsurile pentru lichida­rea rămînerii în urmă la treie­­riş. In centru atenţiei conduce­rilor gospodăriilor agricole de­ stat, gospodăriilor colective şi întovărăşirilor trebuie să stea, în aceste zile, eliberarea tere -­ nului în cel mai scurt timp şi­ trecerea cu forţe sporite la­ efectuarea arăturilor adinei de­­ vară. In această direcţie să fie­­ folosite toate atelajele de care­ dispunem. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfa- t­­urilor populare au datoria de­­ a lua măsurile cuvenite pentru­­ intensificarea ritmului lucrări-­­ lor agricole de vară. Membrii­ comitetelor executive ale sfa- j iurilor populare raionale, ingi- j nerii şi tehnicienii agronomi să fie în permanenţă în mijlocul­­ colectiviştilor şi întovărăşiţilor,­­ îndrumîndu-i şi sprijinindu-i­­ în vederea executării în cel mai­ scurt timp şi în bune condi­­ţiuni a tuturor muncilor agri­cole. Peste tot, munca la arii să, fie astfel organizată incit­­a-j tozele să funcţioneze cu toată capacitatea lor şi fără întreru-­ pere. Sarcini de mare răspundere stau în f­aţa conducerilor gos­podăriilor agricole de stat şi staţiunilor de maşini și trac­toare. Acum, mai mult ca ori­­cînd, se impune organizarea muncii în două schimburi, la un număr cît mai mare de trac­toare. Deoarece arăturile de vară sînt mult rămase în urmă, este necesar ca acestea să se efectueze în două schimburi, ziua și noaptea. Lichidarea marelui decalaj ce există in lucrările agricole de vară, v­a depinde de felul cum organizaţiile de partid vor şti să desfăşoare munca politică de masă, vor şti să mobilizeze întreaga ţărănime muncitoare la executarea într-un timp cît mai scurt a recoltărilor, treie­­rişului şi arăturilor de vară. In parcurile oraşului Tg. Mu­reş din primăvară şi pînă toam­na tirziu, flori de toate speciile îşi împrăştie parfumul îmbietor. Oraşul devine, din an în an, din zi în zi tot mai frumos. V-aţi întrebat vreodată de unde sînt aceste flori? Ele sunt rodul muncii însufle­ţite a lucrătorilor de la sera de flori a oraşului Tg. Mureş. De cite ori nu i-ara văzut prin parcurile din oraş plantînd flori, apoi ingrijindu-le. Dacă am repartiza florile plantate de el în acest an in parcurile din oraş, fiecărui locuitor din Tg Mureş i-ar reveni cite trei bu­căţi. Nu peste mult timp, locui florilor care azi parcă nidi tre­cătorilor, va fi luat de peste 100.000 bucăţi de panseluţe, „Nu mă uita“ şi alte flori de toamnă. Pe Ungă cele plantate în parcuri, lucrătorii serei au aprovizionat anul acesta in­­­stituţiile şi întreprinderile din oraş cu peste 50.000 bucăţi flori, răsad şi în ghivece. S-a mărit şi pepiniera cu încă 0,80 ha. Pe cele două hectare de pepiniere cresc aproape 30 de specii de ar­buşti ornamentali. Responsabi­lul pepinierei, comunistul Şer­ban Gheorghie, se ocupă de aceşti arbuşti ca de nişte copii dragi. Anul acesta, bunăoară, pepiniera a dat cu 43.500 ar­buşti mai mult decit în anul trecut.­­Munca lucrătorilor serei nu se opreşte aici. Ei sînt hotărîţi să facă oraşul tot mai frumos. In prezent, se lucrează la amenajarea unui nou parc, în Piaţa Garibaldi. Acest parc, unul din cele mai frumoase din oraş, pînă la 23 August va fi terminat. Mii şi mii de flori şi arbuşti ornamentali din cele mai felurite specii vor împodobi parcul. p­o Veşti de la serele oraşului 3 * Muncitoarele Takács Anna, Molnár Susana şi Szász Rozalia, pre­gătesc o nouă serie de flori pentru parcurile din oraş Sub îndrumarea tovarăşilor Fe­­renczi Kálmán şi Suciu Ioan, lucrările parcu­lui din Piaţa Garibaldi, înaintea­ză din zi în zi. Colectiviştii însilozează Paralel cu alte lucrări agri­cole, colectiviştii din raionul Cristuru Secuiesc au început şi însilozarea timpurie a fura­jelor. Intr-un timp scurt, gospodă­ria agricolă colectivă din Ru­­găneşti a însilozat peste 300 tone furaje verzi. Colectiviştii din Medişorul Mare, de ase­meni, au însilozat 260 tone, cei din Porumbenii Mari 160 tone, iar cei din Avrămeşti 60 tone etc. Şi la Ruşii-Munţi se pot face arături de vară La poalele munţilor, la Ruşii-Munţi, pămîntul fiind puţin, ţăranii muncitori se străduiesc să-l lucreze la timp şi cit mai bine, pentru a obţi­ne recolte bogate. Anul acesta bunăoară, producţia la grîu întrece cu aproape 20 la sută pe cea din anul trecut. Recolte bogate promite şi porumbul. Strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei din acest an constituie o preocupare de sea­mă a organizaţiei de bază şi a sfatului popular. Un număr de 36­0 agitatori desfăşoară o inten­să şi permanentă muncă poli­tică pentru mobilizarea ţăra­nilor muncitori la strîngerea recoltei. Astfel, numai în cîteva zile s-a strîns recolta de pe mai bine de jumătate din su­prafaţa cultivată cu griu­— Dar recolta este asigurată numai cind e în hambar — spun agitatorii. Bota Dănilă, Zaharie Laurean, Mureşan Va­sile, Mare Chirilă, Berci Teodor şi alţi agitatori mobilizează oa­menii ca imediat după secerat să înceapă transportul la arie. Această problemă stă şi in centru atenţiei deputaţilor. De­putaţi ca Suciu Iosif, Moldovan Vasile, Rot­ar­u Grigore şi alţii, fac din întîlnirile lor cu alegă­torii adevărate consfătuiri de producţie, în scopul executării tuturor muncilor agricole la timp şi în condiţiuni bune. Aria a fost deja amenajată. Pentru adăpost­irea cerealelor provenite din uium şi contrac­tări s-a construit o baracă sta­bilă. Această baracă, pe lingă magazia de cereale cuprinde şi o cameră pentru paznicii de la arie şi una pentru pompierii voluntari. Baraca va rămîne tot timpul aici. O preocupare de seamă a ţă­ranilor muncitori din Ruşii- Munţi este de asemeni îmbună­tăţirea păşunilor. Faţă de anul trecut, aici numărul bovinelor a crescut cu 26 capete. In baza sarcinilor izvorîte din Directi­vele Congresului al IlI-lea, ţă­ranii muncitori s-au angajat să sporească continuu numărul de animale. Pentru aceasta în­să se cere în primul rînd asi­gurarea unei bogate baze fura­jere. Tocmai de aceea, în­­acest an, ţăranii muncitori din Ruşii- Munţi, prin muncă voluntară, au executat defrişări de arbo­­rete pe o suprafaţă de 38 ha păşune. Pe o suprafaţă de 30 ha de păşune s-au scos cioate­le, pe 15 ha s-au adunat bolo­vanii, iar pe 40 ha s-au îm­prăştiat muşuroaiele. O contribuţie de seamă la îmbunătăţirea păşunilor are ti­neretul­ Dornici să intîmpine cel de-al Il­-lea Congres al U.T.M. cu noi realizări in mun­că tinerii de aici au executat, prin muncă voluntară, defri­şări de arborete pe o suprafaţă de 12 hectare de păşune, iar pe 20 de hectare au împrăştiat muşuroaiele. In fruntea munci­lor s-au situat tinerii Iovan loan, Frenţ loan, Dima Dănilă, Branea Maria, Dima Nastasia, Piştănilă Viluţa şi mulţi alţii. Fină aici toate sint­­bune. Nu-i just însă Faptul că deşi pînă la 28 iulie s-a strîns re­colta de pe o suprafaţă de pes­te 60 de hectare, nu s-a arat nimic. Este necesar ca agitato­rii, o dată cu mobilizarea ţăra­nilor muncitori pentru strînge­rea la timp a recoltei, să le arate şi importanţa arăturilor adinei de vară. Deoarece ploile căzute în ultimul timp au fa­vorizat executarea în bune con­diţiuni a arăturilor de vară, se recomandă să se treacă deîndată cu toate forţele la efectuarea acestei lucrări im­portante, pe suprafeţe cu­ nai întinse. De asemeni este bine ca în vederea sporirii can­tităţilor de furaje să se execu­te cu­ mai multe semănături în mirişte. Aici, la Ruşii-Munţi există toate condiţiile ca o dată cu strîngerea recoltei să se exe­cute şi arăturile de vară­

Next