Steaua Roşie, august 1960 (Anul 9, nr. 831-839)
1960-08-03 / nr. 831
GRAIUL CIFRELOR zic în faţă o situaţie. Prin numeroase cifre, ea oglindeşte dezvoltarea gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră în acest an, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut. La sfîrşitul semestrului intii al acestui an, în cele 156 gospodării agricole colective din regiunea noastră erau cuprinse 24.930 familii de ţărani muncitori, faţă de 16.702 familii care erau la sfîrşitul primului semestru al anului trecut. Suprafaţa agricolă colectivizată a ajuns la 90.745 ha, faţă de 62.401 ha. Aceste cîteva cifre demonstrează limpede că gospodăria agricolă colectivă e calea sigură ce duce ţăranul muncitor spre o viaţă tot mai îndestulată, lipsită de griji. Convingindu-se de superioritatea gospodăriei colective, tot mai mulţi ţărani muncitori întră în rîndurile colectiviştilor. In dosul cifrelor se află oamenii, munca insufleţită a zecilor de mii de colectivişti. La Tuşnadul-Nou, la Valea Crişului sau Chilieni, la Nazna sau Curteni iniţiativa comuniştilor e îmbrăţişată cu multă însufleţire de toţi membrii gospodăriilor colective. Parcă numai acum a fost. De la înalta tribună a consfătuirii oamenilor muncii din agricultură ce a avut loc la Tg. Mureş, la sfîrşitul anului trecut, colectiviştii din Tuşnadul-Nou au adresat o înflăcărată chemare către toţi colectiviştii din regiune. „ Să creştem mai multe animale, să producem mai multă carne şi lapte. Această chemare s-a răspindit cu iuţeala fulgerului in gospodăriile colective din regiunea noastră. Apoi, multe seri la rînd, comuniştii au analizat şi au discutat posibilităţile existente în fiecare gospodărie, in vederea dezvoltării continue a gospodăriilor colective şi creşterii necontenite a veniturilor membrilor, Dezvoltarea creşterii animale- lor — sarcină de seamă insă in faţa agriculturii, de partid — a stat şi stă în centrul preocupărilor colectiviştilor din regiunea noastră. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid ei au dezvoltat cultura porumbului siloz şi îmbunătăţesc mereu păşunile şi fineţele, in vederea asigurării unei bogate baze furajere, condiţie principală pentru dezvoltarea şeptelului. A trecut abia o jumătate de an de cînd colectiviştii au pornit întrecerea pentru mai multe animale, mai multă carne şi lapte. Şi tocmai în această întrecere iau naştere cifrele, cifre tot mai semnificative, care oglindesc, fără putinţă de tăgadă faptul că gospodăriile colective fac zi de zi paşi tot mai mari spre întărirea lor economică şi organizatorică. Acest lucru îl putem deduce limpede, folosindu-ne de cîteva cifre. La sfîrşitul semestrului intii al acestui an, bunăoară, gospodăriile agricole colective din regiunea noastră deţineau in proprietate obştească 22.350 capete bovine. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul bovinelor a sporit cu 13.912 capete. Numărul vacilor de lapte a ajuns la 10.650 capete faţă de 2.947 cite erau la sfîrşitul primului semestru al anului trecut. In dezvoltarea şeptelului, bineînţeles prioritate are creşterea bovinelor. In schimb, nu sunt neglijate nici celelalte specii. De exemplu, numărul ovinelor a crescut de la 27.313 capete la 56.000, iar numărul păsărilor a ajuns la 75.388 faţă de 29 655. A crescut şi numărul porcilor. Creşterea numărului de bovine a adus după sine sporirea producţiei de lapte, carne şi lină; a contribuit la creşterea veniturilor băneşti ale gospodăriilor colective. Dacă în primul semestru al anului trecut gospodăriile colective au obţinut 18.167 hectolitri lapte de vacă, in primul semestru al acestui an ele au realizat 48.834 hectolitri. Cantitatea de lină tunsă a crescut de la 44.168 Kg la 61.372 Kg. O dată cu creşterea producţiei a sporit şi contribuţia gospodăriilor colective la aprovizionarea oraşelor. In semestrul ludii al acestui an ele au livrat statului 382.621 Kg carne de bovine faţă de 163.752 Kg, in perioada corespunzătoare a anului trecut. La carnea de porc de asemeni cantitatea livrată a crescut de la 71.625 Kg la 124.238 Kg. Dezvoltarea şeptelului, sporirea producţiei-marfă au contribuit la creşterea veniturilor gospodăriilor colective. Veniturile băneşti realizate de ele în 6 luni ale acestui an depăşesc cu 12.079.700 lei cele realizate în semestrul intți al anului trecut. Suma repartizată de gospodăriile colective la fondul de bază a crescut anul acesta cu 2.868.400 lei. După zilele-muncă efectuate, colectiviștilor li s-au repartizat avansuri în bani, care întrec cu 1.878.700 lei pe cele din primul semestru al anului trecut fifrele ne spun însă că în timp ce numeroase gospodării colective ca cele din Chilieni, Valea Strîmbă, Curteni şi multe altele deţin un mare număr de animale şi obţin producţii tot mai sporite, mai sunt unele în care mai este mult de făcut. La Logig de pildă, pe lingă faptul că numărul de animale este mult sub posibilităţi, este mică şi producţia de lapte. In primul semestru al acestui an gospodăria colectivă de aici a realizat, bunăoară, o producţie medie de numai 825 litri lapte pe cap de vacă furajată. Situaţie asemănătoare există şi în alte gospodării colective. Există peste tot posibilitatea ca gospodăriile colective, dezvoltînd creşterea animalelor, să obţină noi şi noi succese în întărirea lor economico-organizatorică. In această direcţie, este de datoria organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare de a ridica toate gospodăriile colective la nivelul celor fruntaşe. P. POP SOR Nu e prea mare decalajul ? (Urmare din pag. l a) noi în regiune mai sînt mulţi întîrziaţi. Acest lucru îl demonstrează decalajul mare ce există între recoltări, treieriş şi arături. Pînă la 30 iulie bunăoară, in raionul Tg. Mureş s-a strîns recolta de pe 82,6 la sută din suprafaţa cultivată cu păioase. Multe gospodării colective din acest raion şi chiar comune întregi au terminat complet seceratul orzului de toamnă şi al griului. Insă au rămas mult în urmă transportul clăilor de pe cîmp şi treierişul. In timp ce orzul şi griul au fost secerate de pe o suprafaţă de peste 17.000 ha, nu s-a treierat decit de pe 290 hectare. Faţă de posibilităţi, este rămasă în urmă şi executarea arăturilor adinei de vară, pînă în momentul de faţă fiind realizate abia pe 17,3 la sută din suprafaţa planificată. Situaţie asemănătoare există şi în restul raioanelor. In raionul Reghin, de pildă, s-a treierat recolta abia de pe 48 hectare, deşi s-a recoltat de pe o suprafaţă de peste 8 000 hectare. In raionul Sîngeorgiu de Pădure de asemeni, în timp ce recolta a fost strînsă de pe 51,1 la sută din suprafaţă, s-a treierat numai de pe 1,4 la sută. Şi în raionul Cristuru Secuiesc s-a recoltat pînă la 30 iulie depe o suprafaţă de peste 1.500 ha, însă nu s-a treierat decit de pe 6 ha. Mare decalaj există intre recoltări şi treieriş şi în raioanele Tg Secuiesc, Sf. Gheorghe Si Odorhei. Pînă la 30 iulie, în regiunea noastră s-a strîns recolta de pe o suprafaţă de peste 38.000 ha. Din păcate însă nu s-a treierat nici de pe 1 400 ha. Arăturile adinei de vară de asemeni s-au executat numai pe 7,6 la sută din suprafaţa planificată. O dată cu intensificarea secerişului este necesar a se lua toate măsurile pentru lichidarea rămînerii în urmă la treieriş. In centru atenţiei conducerilor gospodăriilor agricole de stat, gospodăriilor colective şi întovărăşirilor trebuie să stea, în aceste zile, eliberarea tere - nului în cel mai scurt timp şi trecerea cu forţe sporite la efectuarea arăturilor adinei de vară. In această direcţie să fie folosite toate atelajele de care dispunem. Comitetele raionale de partid şi comitetele executive ale sfa- turilor populare au datoria de a lua măsurile cuvenite pentru intensificarea ritmului lucrări- lor agricole de vară. Membrii comitetelor executive ale sfa- j iurilor populare raionale, ingi- j nerii şi tehnicienii agronomi să fie în permanenţă în mijlocul colectiviştilor şi întovărăşiţilor, îndrumîndu-i şi sprijinindu-i în vederea executării în cel mai scurt timp şi în bune condiţiuni a tuturor muncilor agricole. Peste tot, munca la arii să, fie astfel organizată incita-j tozele să funcţioneze cu toată capacitatea lor şi fără întreru- pere. Sarcini de mare răspundere stau în faţa conducerilor gospodăriilor agricole de stat şi staţiunilor de maşini și tractoare. Acum, mai mult ca oricînd, se impune organizarea muncii în două schimburi, la un număr cît mai mare de tractoare. Deoarece arăturile de vară sînt mult rămase în urmă, este necesar ca acestea să se efectueze în două schimburi, ziua și noaptea. Lichidarea marelui decalaj ce există in lucrările agricole de vară, va depinde de felul cum organizaţiile de partid vor şti să desfăşoare munca politică de masă, vor şti să mobilizeze întreaga ţărănime muncitoare la executarea într-un timp cît mai scurt a recoltărilor, treierişului şi arăturilor de vară. In parcurile oraşului Tg. Mureş din primăvară şi pînă toamna tirziu, flori de toate speciile îşi împrăştie parfumul îmbietor. Oraşul devine, din an în an, din zi în zi tot mai frumos. V-aţi întrebat vreodată de unde sînt aceste flori? Ele sunt rodul muncii însufleţite a lucrătorilor de la sera de flori a oraşului Tg. Mureş. De cite ori nu i-ara văzut prin parcurile din oraş plantînd flori, apoi ingrijindu-le. Dacă am repartiza florile plantate de el în acest an in parcurile din oraş, fiecărui locuitor din Tg Mureş i-ar reveni cite trei bucăţi. Nu peste mult timp, locui florilor care azi parcă nidi trecătorilor, va fi luat de peste 100.000 bucăţi de panseluţe, „Nu mă uita“ şi alte flori de toamnă. Pe Ungă cele plantate în parcuri, lucrătorii serei au aprovizionat anul acesta instituţiile şi întreprinderile din oraş cu peste 50.000 bucăţi flori, răsad şi în ghivece. S-a mărit şi pepiniera cu încă 0,80 ha. Pe cele două hectare de pepiniere cresc aproape 30 de specii de arbuşti ornamentali. Responsabilul pepinierei, comunistul Şerban Gheorghie, se ocupă de aceşti arbuşti ca de nişte copii dragi. Anul acesta, bunăoară, pepiniera a dat cu 43.500 arbuşti mai mult decit în anul trecut.Munca lucrătorilor serei nu se opreşte aici. Ei sînt hotărîţi să facă oraşul tot mai frumos. In prezent, se lucrează la amenajarea unui nou parc, în Piaţa Garibaldi. Acest parc, unul din cele mai frumoase din oraş, pînă la 23 August va fi terminat. Mii şi mii de flori şi arbuşti ornamentali din cele mai felurite specii vor împodobi parcul. po Veşti de la serele oraşului 3 * Muncitoarele Takács Anna, Molnár Susana şi Szász Rozalia, pregătesc o nouă serie de flori pentru parcurile din oraş Sub îndrumarea tovarăşilor Ferenczi Kálmán şi Suciu Ioan, lucrările parcului din Piaţa Garibaldi, înaintează din zi în zi. Colectiviştii însilozează Paralel cu alte lucrări agricole, colectiviştii din raionul Cristuru Secuiesc au început şi însilozarea timpurie a furajelor. Intr-un timp scurt, gospodăria agricolă colectivă din Rugăneşti a însilozat peste 300 tone furaje verzi. Colectiviştii din Medişorul Mare, de asemeni, au însilozat 260 tone, cei din Porumbenii Mari 160 tone, iar cei din Avrămeşti 60 tone etc. Şi la Ruşii-Munţi se pot face arături de vară La poalele munţilor, la Ruşii-Munţi, pămîntul fiind puţin, ţăranii muncitori se străduiesc să-l lucreze la timp şi cit mai bine, pentru a obţine recolte bogate. Anul acesta bunăoară, producţia la grîu întrece cu aproape 20 la sută pe cea din anul trecut. Recolte bogate promite şi porumbul. Strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei din acest an constituie o preocupare de seamă a organizaţiei de bază şi a sfatului popular. Un număr de 360 agitatori desfăşoară o intensă şi permanentă muncă politică pentru mobilizarea ţăranilor muncitori la strîngerea recoltei. Astfel, numai în cîteva zile s-a strîns recolta de pe mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată cu griu— Dar recolta este asigurată numai cind e în hambar — spun agitatorii. Bota Dănilă, Zaharie Laurean, Mureşan Vasile, Mare Chirilă, Berci Teodor şi alţi agitatori mobilizează oamenii ca imediat după secerat să înceapă transportul la arie. Această problemă stă şi in centru atenţiei deputaţilor. Deputaţi ca Suciu Iosif, Moldovan Vasile, Rotaru Grigore şi alţii, fac din întîlnirile lor cu alegătorii adevărate consfătuiri de producţie, în scopul executării tuturor muncilor agricole la timp şi în condiţiuni bune. Aria a fost deja amenajată. Pentru adăpostirea cerealelor provenite din uium şi contractări s-a construit o baracă stabilă. Această baracă, pe lingă magazia de cereale cuprinde şi o cameră pentru paznicii de la arie şi una pentru pompierii voluntari. Baraca va rămîne tot timpul aici. O preocupare de seamă a ţăranilor muncitori din Ruşii- Munţi este de asemeni îmbunătăţirea păşunilor. Faţă de anul trecut, aici numărul bovinelor a crescut cu 26 capete. In baza sarcinilor izvorîte din Directivele Congresului al IlI-lea, ţăranii muncitori s-au angajat să sporească continuu numărul de animale. Pentru aceasta însă se cere în primul rînd asigurarea unei bogate baze furajere. Tocmai de aceea, înacest an, ţăranii muncitori din Ruşii- Munţi, prin muncă voluntară, au executat defrişări de arborete pe o suprafaţă de 38 ha păşune. Pe o suprafaţă de 30 ha de păşune s-au scos cioatele, pe 15 ha s-au adunat bolovanii, iar pe 40 ha s-au împrăştiat muşuroaiele. O contribuţie de seamă la îmbunătăţirea păşunilor are tineretul Dornici să intîmpine cel de-al Il-lea Congres al U.T.M. cu noi realizări in muncă tinerii de aici au executat, prin muncă voluntară, defrişări de arborete pe o suprafaţă de 12 hectare de păşune, iar pe 20 de hectare au împrăştiat muşuroaiele. In fruntea muncilor s-au situat tinerii Iovan loan, Frenţ loan, Dima Dănilă, Branea Maria, Dima Nastasia, Piştănilă Viluţa şi mulţi alţii. Fină aici toate sintbune. Nu-i just însă Faptul că deşi pînă la 28 iulie s-a strîns recolta de pe o suprafaţă de peste 60 de hectare, nu s-a arat nimic. Este necesar ca agitatorii, o dată cu mobilizarea ţăranilor muncitori pentru strîngerea la timp a recoltei, să le arate şi importanţa arăturilor adinei de vară. Deoarece ploile căzute în ultimul timp au favorizat executarea în bune condiţiuni a arăturilor de vară, se recomandă să se treacă deîndată cu toate forţele la efectuarea acestei lucrări importante, pe suprafeţe cu nai întinse. De asemeni este bine ca în vederea sporirii cantităţilor de furaje să se execute cu mai multe semănături în mirişte. Aici, la Ruşii-Munţi există toate condiţiile ca o dată cu strîngerea recoltei să se execute şi arăturile de vară