Steaua Roşie, septembrie 1960 (Anul 9, nr. 840-847)

1960-09-03 / nr. 840

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULU­­I POPULAR AL REGIUNII AUTONOMI MAGHIARE Anul­ LX. Nr. 840.­­ Sîmbătă, 3 septembrie 1960. 1­6 pagini 20 bani. Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a R.P. Romíné Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghia-Bij cu privire la situaţia internaţionala şi politica externă a Republicii Populare Romíne Tovarăşi deputaţi şi deputate, Actuala sesiune a Marii Adunări­ Naţiona­l­e este che­mată să examine­ze situaţia­ inter­naţională şi să dezbată probleme­le politicii externe a Republicii Popu­lare Române. Ea va exprima pozi­ţia poporului ro­mân faţă de a­­cestea şi în spe­cial faţă de pro­blema dezarmă­rii, cea mai im­portantă cerinţă a vieţii interna­ţionale — înscri­să pe ordinea de zi a apropiatei sesiuni a Adu­nării Generale a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite. Convocarea în acest scop a or­ganului suprem al puterii de stat subliniază mar­ea însemnătate pe care partidul şi guvernul nostru o acordă vieţii internaţionale şi îndeosebi proble­mei dezarmării. Este un izvor de forţă al puterii populare faptul că politica noas­tră externă se i­­dentifică cu ce­rinţele şi aspira­ţiile poporului, că ea se bucură de sprijinul activ al acestuia. Marea Adunare Naţională­­se în­truneşte la scurtă vreme după cel de-al II-ea Congres al partidului, care a consfinţit victoria deplină a socialismului în ţara noastră şi a marcat intrarea în noua etapă de dezvoltare a ţării — etapa de­­săvîrşirii construcţiei socialismu­lui. Poporul român a păşit cu hotă­­rîre şi elan la înfăptuirea progra­mului de luptă şi de muncă elabo­rat de Congres. Planul de şase ani, schiţa programului de perspectivă oglindesc cu putere preocupările paşnice, constructive ale poporului român şi marea lui încredere în viitor, în perspectivele păcii mon­diale. Referindu-ne la industrie, temelia­ forţei economice a ţării, ea indică — vorbind în mod figurat — că în decurs de 6 ani vom făuri o Romînie de două ori mai puter­nică decît cea de astăzi, iar peste 15 ani — de 26 de ori mai puter­nică decît cea dinainte de război. Iată planul de „cuceriri“ şi „ex­pansiuni“ pe care ni l-am pus în faţă şi pe care-l vom înfăptui cu armele păcii ! (Aplauze puternice). Asigurarea viitorului luminos al patriei reprezintă obiectivul primor­dial al politicii externe a statului nostru. Congresul al III-lea al partidului a definit cu claritate po­litica externă promovată de Par­tidul Muncitoresc Român şi de gu­vernul Republicii Populare Romí­ne, politică de fermă apărare a păcii. La temelia po­liticii externe a statului nostru s-a aflat şi se află prietenia şi alian­ţa indestructibilă cu Uniunea So­vietică şi cu cele­lalte ţări ale la­gărului socialist. Coeziunea şi uni­tatea lagărului socialist repre­zintă chezăşia ,a­­părării păcii, ga­ranţia victoriei politicii de pace şi securitate in­ternaţională. (A­­plauze). In strînsă uni­re cu celelalte ţări ale lagărului socialist, Repu­blica Populară Romînă militează activ pentru mic­şorarea încordă­rii internaţionale, pentru promova­rea principiilor de coexistenţă paşnică, pentru zădărnicirea ori­căror uneltiri ale cercurilor imperialiste agresive, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale şi statornicirea unei păci trainice în lume. Aceas­tă politică corespunde interese­lor vitale ale poporului român, intereselor forţelor păcii şi progre­sului de pretutindeni. Ea nu este dictată de considerente de conjunc­tură, ci este o orientare politică permanentă, luminată de farul în­văţăturii marxist-leniniste, funda­mentată pe aprecierea ştiinţifică a raportului de forţe şi a tuturor fac­torilor care influenţează mersul evenimentelor pe arena internaţio­nală. Coexistenţa paşnică — necesitate vitală pentru întreaga omenire Creşterea continuă a forţelor so­ciale care militează pentru pace şi securitate internaţională, pentru democraţie şi progres social este una din trăsăturile cele mai sem­nificative ale situaţiei internaţiona­le. Aceasta îşi găseşte cea mai pu­ternică expresie în dezvoltarea im­petuoasă a forţelor Uniunii Sovie­tice şi a celorlalte ţări care fac parte din sistemul mondial socia­list. Succesele strălucite ale Uniunii Sovietice în toate domeniile con­strucţiei comunismului, creşterea­ în linie ascendentă a producţiei in­dustriale şi agricole însoţită de rapida şi continua ridicare a nive­lului de trai în ţările care con­struiesc socialismul — toate aceste realizări în care se exprimă supe­rioritatea socialismului — exercită o influenţa determinantă asupra întregii dezvoltări contemporane, însufleţind pe oamenii muncii, toa­te popoarele, în lupta lor pentru independenţă, pentru o viaţă cu adevărat liberă şi fericită. Este caracteristic pentru fiziono­mia morală a celor două lumi — socialistă şi capitalistă — că, în timp ce ştiinţa sovietică apropie clipa primei călătorii a omului în spaţiul interplanetar, în Statele Unite ale Americii, aşa cum măr­turisesc înşişi autorii programului american de cercetări cosmice, se acordă prioritate eforturilor spre realizarea satelitului-spion. Sîntem martorii elanului de ne­stăvilit al mişcării de eliberare naţională, care dărîmă ultimii pi­loni ai perimatului şi odiosului sistem al colonialismului. Numai în acest an au apărut pe harta lumii la noi state ale continentu­lui african. Dintr-o rezervă a im­perialismului, popoarele care scu­tură lanţurile sclaviei devin o re­zervă a forţelor păcii şi progre­sului social. Promovarea de către tinerele state independente afro­­asiatice a unei politici de coexis­tenţă paşnică lărgeşte „zona păcii“ şi restrînge posibilităţile forţelor agresiunii. Evenimentele actuale spulberă legenda creată în marile metropole occidentale că popoarele înrobite obţin independenţa din mărinimia colonialiştilor. In realitate, inde­pendenţa este rezultatul luptei pline de jertfe duse vreme înde­lungată de popoarele care au sfă­­rîm­at lanţurile sclaviei coloniale. Nenumărate fapte arată că, chiar după proclamarea independenței ! (Continuare în pag. 7-a) Hotărîrile sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române­ ­ Marea Adunare Națională a Re­publicii Populare Române întrunită în zilele de 30 și 31 august a. c., în sesiune extraordinară, aprobă Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, membru al Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale, cu privire la situa­ţia internaţională şi politica ex­ternă a guvernului rl­publicii Populare Romine. Ii Atarea Adunare Naţionala a Re­­publicii Populare Romine hotărăște ca delegația Republicii Populare Romíne la a 15-a sesiune a Orga­nizației Națiunilor Unite să fie condusă de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. ooo­o Oamenii muncii sprijină cu entuziasm politica externă a partidului şi guvernului nostru Alături de populaţia întregii ţări, cetăţenii regiunii noastre­­manifestă un viu interes faţă de lucrările recentei sesiuni ex­traordinare a Marii Adunări Na­ţionale. In silele cină s-a trans­mis prin posturile de radio, nu­meroşi cetăţeni s-au grupat in jurul aparatelor de radio ascul­­tînd cu multă atenţie Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- Dej cu privire la situaţia inter­naţională şi politica externă a Republicii Populare Romine, iar după apariţia ziarelor, citeau cu mult interes acest document de mare însemnătate. In cadrul convorbirilor ce au loc in aceste zile în întreprin­deri, instituţii şi la sate pe mar­ginea raportului, cetăţenii îşi exprimă deplina aprobare faţă de politica externă a partidului şi guvernului nostru, hotărirea lor fermă de a lupta pentru în­tărirea lagărului socialist, pen­tru apărarea păcii. LA REVIZIA DE VAGOANE TG. MUREŞ Joi, la orele 12, muncitorii de la revizia de vagoane Tg. Mureş s-au adunat în sala de şedinţe pentru a asculta textul Raportu­lui prezentat de tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la sesiunea Marii Adunări Naţionale. După ce tov. Fior­ea Samson a citit în ziar raportul, au luat cuvîntul mai mulţi tovarăşi. „încă n-am uitat grozăviile războiului. Atiţia invalizi, vădu­ve şi orfani sunt urmări ale răz­boiului. Noi nu mai vrem răz­boi. Vrem să ne construim viaţa, fericită in condiţii de pace. Par­tidul nostru se îngrijeşte de noi, ne călăuzeşte pe un drum sigur spre bine, spre fericire şi pro­gres. îndrumările partidului noi le urmăm cu toată încrederea, cu tot elanul nostru. Politica ex­ternă pe care o promovează partidul şi guvernul nostru, este o politică de apărare a păcii, o politică ce militează pentru mic­şorarea încordării internaţionale, pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice, pentru ză­dărnicirea oricăror uneltiri ale cercurilor agresive. Iată de ce noi sîntem hotăriţi să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a apăra pacea atît de scumpă nouă tuturor“ — spunea muncitorul Papp Alexandru. Au mai luat cuvintul lăcătuşul Suciu Vasile şi alţii. Cu toţii şi-au exprimat hotărirea de a lupta pentru transpunerea in viaţă a hotăririlor partidului şi guvernului, de a apăra cu orice preţ pacea.­­ (Continuare in pag. 4-a) Primele cantităţi de zahăr din recolta lui Zoo Mirosul proaspetei sfecle din bogata recoltă a lui ‘60 care a intrat de curînd în fabricaţie, te întîmpină de la intrarea în fabri­ca de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg. Mureş, însoţindu-te în conti­nuare şi dincolo de „graniţa“ un­de sunetele noilor maşini şi agre­gate în acţiune, încetează să se mai audă. Peste tot numai sfeclă. Zilnic, pe porţile fabricii intră peste 120 de vagoane. Ele sunt înghiţite cu repezeală de cele 6 transportoare hidraulice care îi fac o prespă­­lare. Cele 6 canale, cît şi spaţiile din jurul lor sunt pline, iar trans­portoarele hidraulice prin care apa împinge cu putere sfecla, introduc în fabrică la fiecare minut cite o tonă. Ne grăbim să producem zilnic cît mai mult — mi-a declarat Hartvig Ştefan, şeful producţiei. — Şi ştiţi de ce? Noua recolta es­te deosebit de bogată, iar pe noi ne aşteaptă sarcini mari. Sfecla pe care n-o putem prelucra trebuie însilozată, depozitată, dar ea tră­ieşte şi respiră zilnic, pierzînd 0,03 la sută din cantitatea de za­hăr pe care o conţine, aşa incit la 100 de zile s-ar putea pierde 2 la sută din greutat­ea sfeclei de zahăr. De aceea, noi prelucrăm tot mai multă sfeclă proaspătă care conţine o mai mare cantitate de zahăr. Lucrul acesta îl ştie şi mecanicul Suciu Alexandru, care se învîrte ca un titirez în jurul ce­lor trei maşini moderne de tocat. „Comenzile merg ca ceasul , m-a­m acomodat de minune cu ele“ — mi-a declarat, mulţumit muncito­rul Suciu. (Continuare in PHQ. 4-a) Se ambalează primele cantităţi de zahăr

Next