Steaua Roşie, martie 1961 (Anul 10, nr. 50-77)

1961-03-01 / nr. 50

PROLIXARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VAL ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul X, Nr. 59 (924) | Aliercari, 1 martie 1981 ! 4 pagini 20 bani Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Remin şi a Consiliului de Miniştri al R. P. Ronîne Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín şi Consiliul de Miniştri al Republicii Popu­lare Române au stabilit printr-o hotărire o serie de măsuri pentru creșterea numărului de animale pro­prietate obştească, pentru întărirea economico­­financiară a gospodăriilor agricole colective şi creşterea, pe această bază, a producţiei de lapte şi carne, precum şi a veniturilor colectiviştilor. Hotărîrea prevede că In anul 1961 se vor acor­da gospodăriilor agricole colective 520 milioane lei credite pe termen lung şi fără dobîndă pentru cumpărarea de vaci şi viţele, in vederea sporirii şeptelului — proprietate obştească. Creditele vor fi folosite cu prioritate pentru cumpărarea, de la ţăranii care intră în gospodăriile agricole colecti­ve, a vacilor şi viţelelor ce depăşesc numărul de animale ce rămîn în proprietatea personală a co­lectiviştilor potrivit prevederilor statutului model, ţăranii ce intră în gospodării agricole colecti­ve vor primi contravaloarea integrală a vacilor şi viţelelor vîndute gospodăriilor colective. Preţurile ce se vor plăti de către gospodăriile agricole co­lective, pentru vacile şi viţelele cumpărate de la colectivişti se vor stabili pe bază de învoială cu deţinătorul animalelor, de către o comisie compusă din conducerea gospodăriei agricole colective şi or­ganele zooveterinare, ţinîndu-se seama de valoarea zootehnică a animalelor şi de preţurile curente ce se vor practica la vînzare şi cumpărare. Restituirea creditelor se va face în timp de 3 ani , începînd din al doilea an de la acordare, la cumpărarea vacilor şi din al cincilea an la cumpărarea viţelelor. De asemenea, potrivit hotărîrii, în 1961 se vor acorda gospodăriilor agricole colective, pentru cum­părarea materialului lemnos şi a cimentului nece­sar construcţiilor agro­zootehnice, credite fără dobîndă pe termen de 8 ani, în sumă de 100 mi­lioane lei rambursabile începînd din al patrulea an de la acordare. In acest scop se vor livra, la preţuri reduse, gospodăriilor agricole colective peste 200.000 m. c manele de răşinoase, 155.000 m. c. lemn pentru construcţii rurale, 44.000 m. c. şipci de răşinoase, 15.000 m. c cherestea şi 58.000 tone ciment. Pentru asigurarea unor cantităţi abundente de furaje şi de calitate superioară — se arată în ho­tărîre — este necesar ca gospodăriile agricole co­lective să ia măsuri încă din această primăvară să cultive cele mai valoroase culturi furajere, acordîn­­du-le o atenţie deosebită. Organele agricole vor sprijini gospodăriile agricole colective să obţină producţii sporite de furaje şi în mod deosebit de po­rumb siloz, să dezvolte cultura trifolienelor şi a altor leguminoase, să răspîndească experienţa nouă în producţia şi conservarea furajelor, în ali­mentarea raţională a animalelor. Vor trebui extinse loturile semincere pentru producţia de seminţe de plante furajere necesare culturilor în conveier verde, pentru îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor, care trebuie să devină mai productive. Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei f­orestiere, împreună cu comitetele executive ale sfaturilor populare, vor repartiza gospodăriilor colective suprafeţele necesare din izlazurile comu­nale, păşunile alpine, predîndu-le în folosinţă în condiţii avantajoase acelor unităţi care îşi dezvoltă creşterea animalelor proprietate obştească. Intrucît în obţinerea de producţii mari de lapte şi sporuri însemnate de creştere în greutate, un rol în­semnat îl au îngrijirea şi furajarea raţională a vaci­lor şi viţelelor, se recomandă gospodăriilor agricole colective ca în acest sector să fie repartizaţi cei mai buni şi pricepuţi colectivişti crescători de ani­male. Realizarea unor producţii sporite în această importantă ramură, aducătoare de venituri, depin­de in cea mai mare măsură de munca celor care se ocupă de creşterea, îngrijirea şi furajarea ani­malelor. Este în interesul gospodăriilor agricole colective şi a fiecărui colectivist în parte, ca cei mai buni şi mai pricepuţi dintre ei să lucreze în sectorul creşterii animalelor. Hotărîrea cere comitetelor executive ale sfa­turilor populare, inginerilor şi tehnicienilor agro­nomi şi zootehnişti, care lucrează în secţiile agri­cole ale sfaturilor populare în S.M.T., şi în gos­podăriile agricole colective şi medicilor veterinari din circumscripţiile veterinare, să considere o sar­cină de mare răspundere munca de îndrumare şi sprijin pe care o desfăşoară în gospodăriile agricole colective în vederea creşterii numărului de animale proprietate obştească, să acorde asistenţă tehnică necesară şi să ajute la buna organizare a muncii în sectorul zootehnic pentru creşterea continuă a producţiei şi productivităţii animalelor. Cadrele tehnice împreună cu consiliile de con­ducere răspund de realizarea planului gospodării­lor agricole colective, de sporirea efectivului de animale proprietate obştească, de creşterea conti­nuă a producţiei de lapte, carne şi alte produse. Ministerul Agriculturii, folosind experienţa înaintată a gospodăriilor colective, în ceea ce pri­veşte retribuţia muncii colectiviştilor care lucrează in sectorul zootehnic, împreună cu consiliile de conducere ale gospodăriilor agricole, să generali­zeze sistemul de retribuţie a muncii crescătorilor de animale după cantitatea de lapte muls zilnic şi sporul lunar de creştere în greutate a animalelor. Ministerul Agriculturii, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale vor îndru­ma consiliile de conducere ale gospodăriilor agri­cole colective în folosirea judicioasă a creditelor acordate pentru cumpărări de animale şi materiale de construcţii, în amplasarea raţională şi realizarea la timp şi de bună calitate a construcţiilor zooteh­nice. Ministerul Industriei Grele va organiza pro­ducţia de utilaje necesare zootehniei: pompe, con­ducte pentru alimentarea cu apă, mori cu ciocane, tocătoare de nutreţ, motoare, separatoare de lapte şi alte utilaje în cantităţile şi sortimentele nece­sare gospodăriilor agricole colective. Ministerul Agriculturii, împreună cu comitete­le executive ale sfaturilor populare, va organiza concursuri anuale în vederea stimulării creșterii animalelor proprietate obștească a gospodăriilor agricole colective. Ministerul Agriculturii, Comitetul de Stat al Planificării și sfaturile populare regionale vor lua măsuri ca pînă la 1 aprilie 1961, prevederile de creștere a animalelor din planul de 6 ani să fie defalcate pe regiuni. Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și raionale, împreună cu consiliile conducere ale gospodăriilor agricole colective, vor defalca sarcinile pe raioane și gospodării agricole colective, astfel ca pînă la 1 august 1961 acestea să-și poată întocmi planul de creștere a şeptelulu pe fiecare an pînă în 1965. Hotărîrea subliniază că comitetele regionale şi raionale de partid, organizaţiile de bază din gospodăriile colective, trebuie să acorde cea ma mare atenţie folosirii economicoase a creditelor acordate, executării la timp şi de calitate cores­punzătoare a construcţiilor zootehnice, creşteri continue a efectivelor de animale proprietate ob­ştească, organizării muncii în fermele zootehnice asigurării necesarului de furaje, pregătirii celor mai harnici şi pricepuţi colectivişti îngrjitori de animale. Comitetele regionale şi raionale de partid Ministerul Agriculturii şi comitetele executive al sfaturilor populare regionale și raionale vor ana­lza periodic cum se înfăptuiesc prevederile prezen­tei hotărîri, adoptind măsuri corespunzătoare. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romín și Consiliul de Miniștri al Republicii Popu­lare Române — se arată în încheierea hotărîrii — işi exprimă convingerea că ajutorul acordat gos­podăriilor agricole colective va fi folosit şi gospo­dărit cu grijă şi pricepere pentru creşterea conti­nuă a efectivului de animale proprietate obşteasca va duce la întărirea gospodăriilor agricole colec­tive, la sporirea veniturilor colectiviştilor şi pe această cale la creşterea nivelului de trai. IN ANII PUTERII POPUL­ARE AUUNARILE CETĂŢENEŞTI CONTINUA IN ÎNTREAGA REGIUNE Vom da cu încredere votul nostru candidaţilor F.D.P. vîntul m­ai mulţi cetăţeni. Alegă­torii, în cuvinte simple dar con­vingătoare, au înfăţişat felul in care viaţa lor devine tot mai fru­moasă şi plină de bucurie Despre aceste înnoiri a vorbit Blaga Francisc, înnoiri care se văd la fiecare pas în comună. Au mai luat cuvîntul Dimény Alexandru, tînărul Tófalvi Alexan­dru şi mulţi alţii, care şi ei au înfăţişat marile transformări ce au survenit în viaţa lor. Participanţii la adunare, în de­plin acord cu cei care au luat cu­­vîntul, şi-au manifestat prin lungi aplauze hotărîrea de a-şi da cu­­ încredere votul candidaţilor Fron­tului Democraţiei Populare. La adunare s-a ridicat la cu- ' vînt şi candidatul F.D.P. în ale­gerile de deputaţi pentru Marea­­ Adunare Naţională, tovarăşul Tan­ . kó Péter, care şi-a exprimat bucu-­­ ria pentru frumoasele succese ob­ţinute de cetăţenii comunei Mărti­­niş în opera de transformare so­cialistă a agriculturii. A arătat a­­poi necesitatea de a munci în per­manenţă pentru continua întărire economică şi organizatorică a uni­tăţilor agricole socialiste, ceea ce constituie cheia succesului în vii­tor pentru obţinerea de noi produ­se agroalimentare, pentru făurirea unei vieţi mai îmbelşugate şi mai fericite oamenilor muncii. Locuitorii comunei Mărtiniş din raionul Odorhei au parti­cipat duminică după-amiază la o însufleţită adunare cetăţenească, care s-a transformat într-o puter­nică manifestare a dragostei oa­menilor muncii faţă de partid şi guvern. La adunare au luat cu­ 1?abn* gemmel d­»cs»raăiB»il PENTRU PRODUSE DE CALITATE SUPERIOARĂ Vom produce mai mult şi mai ieftin Şi noi cei care lucrăm în agri­cultură, ca şi muncitorii din in­dustrie, ne străduim să intimpunăn aniversarea a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia cu noi realizări. In directivele Congresului a­­lll-lea al P.M.R. se arată printre altele că: „Un rol deosebit de im­portant în realizarea sarcinii de creştere a producţiei agricole re­vine gospodăriilor agricole de­ stat, ca mari producătoare de cereale şi produse animale, ca exemplu de gospodărire socialistă, ca fac­tori de seamă în răspîndirea me­todelor agrozootehnice celor mai­­ avansate’. Pentru transpunerea in fapte a acestor indicaţii muncitorii, ingi­nerii, tehnicienii şi funcţionarii ca­re lucrează la gospodăriile agri­cole de stat, ne angajăm ca faţă­­ de anul trecut să mărim produc­­­­ţia la hectar, să dăm oamenilor­­ muncii mai mult lapte, carne, ouă, legume etc. Faţă de anul trecut, în anul a­­cesta, noi vom livra statului cu peste 3.300 tone mai mult gria şi secară, cu 2.234 tone mai multe legume şi zarzavaturi, cu aproape­­ 30.000 hl mai mult lapte de vacă. Datorită faptului că statul acor­­­­dă o mare atenţie înzestrării G.A.S -urilor cu tractoare şi ma­­­­şini agricole tot mai moderne, că , industria noastră chimică ne asi­gură din an un an cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte chimice , există create condiţiile pentru spo­rirea producţiei. Anul acesta noi­­ vom mări producţia medie la hec­­­tar pe trust cu peste 340 kg gria şi secară. O atenţie mare vom acorda şi măririi efectivului de animale. Fa­ţă de anul trecut, în anul acesta numărul taurinelor va creşte cu 4.550 capete, al porcinelor cu 3.659, al ovinelor cu peste 2.500 capete oi din rasele cu lină fină şi semifină. O altă sarcină trasată de direc­tivele celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. precum şi un obiectiv fixat in directivele C C. al P.M.R. în cinstea aniversării a 40 ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, e dezvoltarea şi ri­dicarea producţiei medii la hectar în ramurile viticultură şi pomicul­tură. In anul acesta la G.A.S.■ urile din cadrul Trustului gostat vor fi plantate peste 140 ha cu pomi şi 30 ha cu viţă de vie. Acestea sînt cîteva din anga­jamentele noastre pe care ne stră­duim să le transpunem în fapte să le realizăm în cinstea celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Par­tidului Comunist din Romînia. MARCEL MOGOŞIV, inginer şef la Trustul regional Gostar Tg. Mureş Pentru realizarea ritmică a planului de producţie Studiind directivele C.G. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, ca inginer la c­ întreprindere tînără cum este întreprinderea „En­­csel Mauriciu“ din Tg. Mureş — creaţia regimului nostru — pe lingă celelalte criterii principale din directive, atenţia mea a fost atrasă de aceea refe­ritoare la realizarea ritmică a­ planului de producţie. Ca coordonator al unui serviciu de a cărui ac­tivitate depinde în mare măsură buna desfăşurare a procesului de producţie, îmi dau perfect de bine seama ce importanţă covârşitoare are pe ansam­blul economiei naţionale" realizarea ritmică a pla­nului de producţie, întreprinderea noastră abia a împlinit 9 ani de activitate. Tot tînăr este şi colec­tivul ţie muncitori care lucrează în ea. La începutul activităţii întreprinderii, proble­ma principală şi în acelaşi timp şi cea mai grea a fost realizarea ritmică a planului de producţie. An de an, printr-o muncă susţinută, sub conduce­rea şi îndrumarea organizaţiei de partid, colectivul 1 .....nr .xv­. întreprinderii a reuşit să aducă îmbunătăţiri în­semnate şi în această direcţie, ajungînd ca în anul 1960 să obţinem cea mai frumoasă realizare în această direcţie. Realizările noastre s-au bazat pe introducerea unor măsuri organizatorice care să asigure locu­rile de muncă cu materiale şi documentaţiile teh­nice. In vederea acestora a fost introdusă planifi­carea operativă pe etape săptămînale, a întregii producţii, ceea ce pentru întreprinderea noastră înseamnă stabilirea la peste 600 de produse a ter­menelor cînd trebuie lansate în lucru şi cînd tre­buie să fie terminate la fiecare loc de muncă. Săp­­tămînal a fost asigurată şi documentaţia tehnică precum şi dispozitive, scule, desene, fişe de înso­ţire, caiete de operaţii etc. necesare fiecărui loc de muncă, pentru ca muncitorii să nu întîmpine greu­tăţi în execuţie şi ca fiecare termen să fie realizat Ing. PETHŐ ARON, Şeful serviciului planificării I.LS. „Encsel Mauriciu"—Tg. Mureş Pe Valea Mureşului, în co­muna Gălăuţaş, pînă în anul 1914 ,exista doar o mică făbri­­cuţă de cherestea. In anii pu­terii populare în locul ei s-a ridicat unul din marile combi­nate forestiere, menit să valo­rifice lemnul în mod raţional şi complex. In clişeu: Centrala termică a Complexului de industrializa­re a lemnului din Gălăuţaș. Pentru viaţa nouă ce o construim La adunarea cetă­ţenească care a avut loc in comuna Grin­­deni, ţăranii colecti­vişti şi întovărăşiţi, printre care loan Roi­­ban, Csiszár Alexan­dru, loan Duca, Ioan Făgăraş, şi alţii, cu cuvinte calde au vor­bit despre tot ce e nou în satul şi viaţa lor. In cuvîntul său, Gheorghe Şerban, pre­şedintele G.A.C. ,,Fi­­limon Sîrbu" a arătat că locuitorii comunei Grindeni urmind în­demnul partidului s-au unit într-o mare familie de colectivişti şi ca urmare a rezul­tatelor muncii în gos­podărie, astăzi trăiesc mai bine, viaţa lor devine tot mai fru­moasă, mai îmbelșu­gată și fericită. — Cînd ne-am unit nu aveam unde adă­posti cele 100 de vaci — spuse colectivistul Koloman Gegoldi. A­­cum ne putem mîn­­dri cu construcţiile ridicate, printre care un grajd cu o capaci­tate de 120 de capete, un pătul, un saivan și o remiză, iar astăzi cînd numărul anima­lelor a crescut, con­struim un nou grajd. — Sub regimul burghezo-m­oşieresc — spuse învăţătorul loan Gearasin — în comuna noastră exis­ta o şcoală primară cu 4 clase, deservită de 2 învăţători. Cursurile erau absol­vite de un număr mic de elevi. După eliberare, prin grija partidului şi a organelor locale ale puterii de stat în comuna noastră a fost înfiinţată o şcoa­lă de 7 ani cu 10 în­văţători, care este frecventată de peste 200 de copii. Margareta Mărgi­­neanu, preşedinta co­mitetului de femei din Grindeni a ară­tat succesele obţinu­te de femeile din co­mună. In numele lor s-a angajat să depu­nă ca şi tovarăşele ei tot interesul pentru terminarea căminu­lui cultural început. Printre vorbitori a luat cuvîntul şi can­didatul Frontului De­mocraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în Marea A­­dunăre Naţională, to­varăşul­­ Braşovean Ferdinand, care tre­­cînd in revistă măre­ţele realizări ale po­porului nostru obţinu­te in anii puterii populare a vorbit şi despre sarcinile ce stau în faţa oameni­lor muncii din comu­na Grindeni pentru a întîmpina bine pregă­tiţi campania agrico­lă de primăvară. Referindu-se la pro­blemele locale de in­teres gospodăresc şi social cultural, a dat indicaţii preţioase a­­supra felului cum ele vor putea fi înfăptui­te. In încheierea adu­nării, echipa artistică a comunei a prezen­tat un bogat program artistic. elor obiective se vor realiza din fondurile de investirii Congresul al II-ea al P.M.R. stabileşte că în cadrul planului economic de 6 ani va trebui conti­nuată într-un ritm susţinut indus­trializarea ţării, şi în primul rînd dezvoltarea industriei grele, d­e pivotul ei industria constructoare de maşini. In documentele de par­tid se prevede extinderea lucrări­lor de mecanizări şi automatizări în producţie, reutilarea întreprin­derilor existente şi înzestrarea noi­lor întreprinderii cu utilaje şi a­­gregate la nivelul celor mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale, apli­carea în producţie, în măsură tot mai largă, a proceselor tehnologi­ce moderne. Realizarea acestor sarcini de bază se reflectă şi în modul în care a fost îndeplinit planul de investiţii în regiunea noastră pe anul trecut, cît şi în repartiza­rea lui pe anul curent. Sub îndrumarea organelor şi a organizaţiilor de partid, fondurile de investiţii alocate în anul 1­960 au fost folosite în mod just, în de­plină concordanţă cu oportunita­tea lucrărilor planificate. In scopul creşterii potenţialului economic al raioanelor şi oraşelor regiunii, volumul de investiţii des­tinat industriei pe acest an este aproape dublu, faţă de fondurile alocate şi folosite anul trecut. Intr-un ritm şi mai susţinut vor continua lucrările începute a­­nul trecut şi care odată termina­te în anul acesta, vor contribui la creşterea volumului producţiei in­dustriale a regiunii. Printre lu­crările mari care se desfăşoară în Regiunea Mureş-Autonomă Ma­ghiară sunt şi cele de la I.M „Harghita“, unde capacitatea de extracţie va creşte cu 30.000 tone minereu de fier, anual, la I . . O.F.I.L. „23 August“ Tg. Mureş, unde prin darea în folo­sinţă în trimestrul IV a.c. a noii secţii de mobilă fină se asigură creşterea producţiei cu 5.000 gar­nituri dormitoare convenţionale pe an; la Tg. Mureş şi Cristuru Se­cuiesc, în trimestrul II a.c. se va termina construcţia fabricilor de produse lactate, dotate cu utilaje moderne, în care se vor pr­­acta zilnic, 400 hl lapte; la Combina­tul chimic „Karl Marx“ din Târ­ ,­năveni prin terminarea lucrărilor­­ de investiţii, producţia anuală de­ bicromat de potasiu va creşte cu­­ 4.500 tone, iar producţia de şamo­­tă va atinge 25.000 tone anual. Fonduri de investiţii considera­bile au fost alocate şi pentru dez­voltarea sectoarelor din industria producătoare de bunuri de larg ■ consum, cum este creşterea capa-­­ citaţii de producţie a Fabricii de zahăr „Bernăth Andrei“ din Tg.­­ Mureş, a Fabricii de confecţii din Odorhei, construirea unei mari în­­grăşătorii de bovine pe lîngâ Fa­brica de zahăr Luduş etc. Industria locală va primi de a­­semenea fonduri importante de investiţii pentru înlocuirea utila­­­jelor vechi cu utilaje noi, de mare­­ productivitate.­­ Prin darea în exploatare a noi­­i­lor obiective, potenţialul economic al regiunii noastre se va mării considerabil, contribuind la întă­rirea economiei naţionale, la creş­terea bunăstării celor ce muncesc.­­ Beneficiarii lucrărilor, cit şi constructorii sînt datori să folo­­­­sească cît mai chibzuit fondurile alocate, să lupte din răsputeri­­ pentru obţinerea documentaţiei tehnice şi darea în folosinţă îna­inte de termen a lucrărilor de in­vestiţii. ŞTEFAN BOGDAN, directorul Băncii de investiţi Sucursala regională Creşte producţia de lapte Printr-o mai bună furajare a vacilor şi printr-o riguroasă se­lecţie, gospodăriile agricole de stat şi-au propus să sporească simţitor producţia de lapte pe cap de vacă furajată. La G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş de pildă, producţia de lapte pe cap de va­că furajată va creşte faţă de anul trecut cu 368 litri, la G.A.S. Sin­­crai cu 350 litri, la G.A.S. Fili­­tenii, cu 750 litri, etc.

Next