Steaua Roşie, aprilie 1961 (Anul 10, nr. 78-103)

1961-04-01 / nr. 78

2 DUMINICA 2 APRILIE TG. MUREŞ „N. Bălcescu“: Muntele. „Pro­gresul“: Steaua tăcerii. „Steagul roşu“: lize. „Tineretului“: Eugenie Grandet. „Muncitoresc“: Poznaşa. „Dózsa Gh.“: S.O.S. în Cosmos. Casa de cultură a sindicatelor: Războiul opiului. GHEORGHIENI „7 Noiembrie“: Cîntec de leagăn. LUDUŞ „30 Decembrie“: Mireasa răpită. Completare: Creşterea raţelor. MIERCUREA CIUC „Dózsa Gh.“: Doamna cu căţelul. ODORHEI „Muncitoresc“: Portretul unui necunoscut. REGHIN „Victoria“: Fiul meu se însoară. TIRNAVENI „23 August“: Mamelucul. Teatrul de stat din Tg. Mureş. Orele 15,30: Omul care aduce ploaie. Orele 20: Ultima oră. ★ Teatrul de păpuşi din Tg. Mu­reş. Orele 16: Scufiţa roşie. Cei trei purceluşi. Orele 20: Burghe­zul gentilom. DUMINICA 2 APRILIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul 1: 6,30 — Muzică distrac­tivă; 7,30 — Concert de diminea­ţă; 8,20 Jocuri populare romî­­neşti interpretate la diferite instrumente; 9,00 — Ghid muzi­cal: Frederic Chopin; 9,30 — Teatru la microfon pentru copii: „Din copilăria lui Caragiale şi Caragiale despre copilărie“; 10,30­­ — Interpreţi romîni de muzică uşoară; 11,40 — „înfrăţiţi în muncă, în cîntec şi joc“, program de muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale; 12,15 — Muzică din operete; 13,10 — De toate pentru toţi; 14,00 —­Cîntece din folclorul r­ou şi jocuri populare romîneşti; 14,30 — Mu­zică populară romînească creată în anii puterii populare; 16,30 — Aspecte de la recitalul literar­­muzical „Mihail Eminescu“, or­ganizat de Comitetul de Radiodi­fuziune şi Televiziune; 18,30 — Muzică uşoară; 19,05 — Cîntece şi jocuri populare din regiunea Crişana; 1930 — Teatru la mi­crofon: „Venim în zori" de Dü­­mök Sándor; 21,15 şi 22,30 — Muzică de dans. Programul II: 8,00 — Muzică uşoară; 8,30 — Şcoala şi viaţa; 9,00 — „Părinte drag, partid iu­bit“, program din cîntecele tine­retului nostru; 9,30 — Program interpretat de solişti şi formaţii artistice de amatori; 10,00 — Ar­tişti care s-au afirmat în anii puterii populare: Nicolae Herlea şi Elena Cernei; 10,50 — Concer­tul orchestrei simfonice a Filar­monicii de stat „George Enescu“; 14,30 — La microfon: Satira şi umorul; 15,35 — Jocul popular, izvor de inspiraţie în creaţia compozitorilor noştri; 16,00 —* Vorbeşte Moscova; 18,00 — Con- I cert de muzică populară; 19,00 — [ Din operetele lui Franz Lehár;­­ 19,30 — Vitrina noutăţilor muzi­cale; 21,30 —■ Album de roman­ce; 22,00. k— »­Muzică de dans. ..«tt Ott'SW (1 *'«­■ * 'TG, MUREŞT •'©reîe-’-'tO—K),*3Q în limba maghiară: Emisiunea pentru pionieri și școlari. TUBURI DIN AZBOCIMENT Pentru transport — apă —­ canalizare — produse petroliere — industria alimen­tară — ape acide și gazoase Pentru presiuni de regim: 5 atm. 8 atm. 10 atm. , __ Dimensiune : 80—300 mm ’ * diametru IOPLITA „Muncitoresc“: Foma Gordeev. Completare: Febra aftoasă. 1.1. S. „Bernáth Andrei“ Fabrica de Zahăr ,din Tg.-Mureş, str. Toldi Miklós nr. 2, anunţă CONCURS pentru ocuparea unui post de maistru mecanic în atelierul mecanic şi a unui post de maistru de producţie pentru atelierul­ brut Concursul va avea loc în z­iua de 15 aprilie 1961, la orele 8, la sediul întreprinderii. Telefon: 22.01. .Cererile de înscriere se depun pînă în ziua de 10 aprilie 1961, la sediul întreprinderii, însoţite de următoarele acte: 1) Certificatul de naştere tip R.P.R. (în copie); 2) Copie legalizată după diploma de absolvire a unei şcoli tehnice de maiştri în specialitate, sau a unei şcoli echivalente­­ sau acte din care să rezulte că la data de 1 iulie 1956, candidatul a avut 12 ani vechime în funcţia de maistru. 3) Autobiografie. Cererile neînsoţite de actele de mai sus nu se iau în conside­rare. Informaţii detailate se pot obţine la serviciul organizării muncii al întreprinderii. Întreprinderea de gospodărie raională Reghin Parcul Popular Hr. 1. execută: lucrări de reparaţie în construcţii •— zugrăveli — vopsitorie •— montări de sobe instalaţii electrice Interioare şi exterioare •— Instalaţii sanitare Pentru salariaţi plata se poate face şi în rate Angajăm şoferi, rutierişti, maiştri construc­tori, maiştri mecanici şi maiştri electricieni, asigurîndu-se condiţii bune de cazare. Doritorii se vor adresa întreprinderii de Construcţii siderurgice Hunedoara, Str. Molotov nr. 8, Serviciul producţiei. STEAUA ROȘIE Artiştii amatori — la faza raională Cel de-al VI-lea concurs al for­maţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate a adus pe scenele căminelor culturale din raionul Luduş un număr neaşteptat de mare de artişti amatori, iar sălile de spectacol s-au dovedit — la fazele intercomunale şi raională ■— a fi neîncăpătoare. Numărul mare de spectatori, chemaţi să răsplătească prin a­­plauze străduinţa depusă de ar­tiştii amatori în perioada de pre­gătire şi perfecţionare a măies­triei artistice la sate — perioada de iarnă — a vizionat cu deose­bit interes şi satisfacţie programe­le cu repertoriile atît de variate şi bogate. Niciodată parcă nu au fost aduse în scenă, probleme atît de variate şi atît de multe. Niciodată satele raionului Lu­duş, începînd cu centrul de raion, nu au cunoscut o asemenea în­florire, niciodată nu a participat la concurs un număr aşa de ma­re de artişti amatori, niciodată nu s-au întrecut pe scenă atîtea brigăzi artistice de agitaţie ... Faza raională a concursului s-a dovedit a fi un strălucit bilanţ al pregătirilor şi întrecerilor din lunile de iarnă. De aceea, juriul a decis cu greu asupra formaţiilor care vor trebui să reprezinte pe artiştii amatori din raion la faza regională. Toţi au cîntat viaţa nouă a satului, munca unită în gospodăriile co­lective, pulsul viu al vieţii noi pe care o construim sub conducerea înţeleaptă a partidului nostru drag, şantierele care împînzesc tot mai mult ţara ... Elanul tineresc al interpreţilor a fost acelaşi în toate cele trei centre în care s-a desfăşurat ul­tima fază. Acelaşi juriu a vizionat, pentru selecţionare, toate spectacolele, trecînd în revistă peste 49 forma­ţii artistice de cor, dansuri şi bri­găzi artistice de agitaţie. Formaţiile de cor din comunele Bogata şi Grebeniş au fost cla­sate pe primul loc. Dansatorii de la Valea Largă s-au clasat de a­­semenea pe primul loc. Dintre bri­găzile artistice de agitaţie, cea mai bună s-a dovedit a fi cea de la Iclănzel. Nu degeaba se in­teresau spectatorii de ea. Intr­­adevăr, modul de prezentare şi interpretare, problemele tratate, au făcut-o să fie cea care va re­prezenta raionul la faza a III-a, faza regională. Şi formaţiile de la Vidrasău, Miheş, Sînmartin, Iernut, Sîn­­paul, Sălcud, Fineţe s-au prezen­tat bine. Peste 195 de formaţii artistice de amatori s-au întrecut în raio­nul Luduş, antrenînd un număr de peste 2.450 artişti amatori. L. DUŞ­AN Difuzarea cărţii la sate In educarea culturală a mase­lor o mare importanţă are şi car­tea. In acest scop azi, în fiecare comună şi sat, există biblioteci cu numeroase volume. Cei dornici de a citi găsesc aici cărţi de di­ferite specialităţi. In vederea răspîndirii cărţii la sate un rol însemnat îl au şi cooperativele de consum, care au ca sarcină de a comanda şi a di­fuza cu­ mai multe cărţi solicitate de ţăranii muncitori din sat, co­respunzător specificului satului. Pe lingă cooperativele de consum, şi organizaţiile de bază U.T.M. şi cadrele didactice au ca sarcină de a răspîndi cartea în rîndurile tineretului şi ţăranilor muncitori. Ei au datoria de a organiza standuri de cărţi, de a folosi cele mai variate forme pentru răspîn­­direa cărţii. Înţelegînd pe deplin rolul deo­sebit al cărţii în formarea omului nou din patria noastră, Organi­zaţia de bază din comuna Sub­ce­tate, raionul Topliţa, a îndrumat şi a sprijinit concret organizaţia de bază U.T.M. şi cadrele didac­tice din comună în organizarea unei acţiuni în vederea difuzării cărţii in sat. Astfel, lansînd lo­zinca: „Nici o casă fără carte" a propus organizarea unor stan­duri de, cărţi la şcoală, la club şi la casele de citit. Apoi a îndru­mat cadrele didactice ca să în­tocmească o tematică despre căr­ţile care sunt solicitate de către ţăranii muncitori şi care cores­pund specificului comunei. Această tematică a fost înaintată condu­cerii cooperativei de consum pen­tru ca aceasta să asigure aprovi­zionarea "Co­operativ­ei'"'tii­re atestoi cărți. In urma acestei măsuri, în luna­ februarie a­.c. au fost­ ridicate de la Baza de aprovizionare din Gheorghieni 1.500 volume de cărţi, în valoare de aproape 6.000 lei. Printre acestea „Mitrea Cocor" de M. Sadoveanu, „Pămînt desţe­lenit" de M. Şolohov, „Poezii" de M. Eminescu, „Poezii“ de George Coşbuc, „Biblia pentru credincioşi şi necredincioşi" de Iaroslavschi, „Despre sărbătorile creştine şi posturi", „Apariţia religiei", sute de exemplare din domeniul agri­col, zootehnic, pomicol, sfaturi gospodăreşti şi altele. Cei care s-au angajat să răs­­pindească cărţile în sat au găsit şi au folosit cele mai variate for­me de a face pe ţăranii muncitori interesaţi şi dornici de a citi car­tea şi de a cunoaşte conţinutul ei. De exemplu, ei au folosit in acest Scop cercurile de citit şi şezăto­­rile unde au citit fragmente din literatura noastră socialistă, poe­zii scrise de poeţii noştri, basme, sfaturi pentru crescătorii de ani­male şi pentru gospodine şi alte­le. O altă formă folosită în a­­cest scop a fost şi aceea de a da cărţi interesante copiilor de la şcoală, în special pionierilor, pen­tru a citi din ele, acasă, părin­ţilor lor. Munca neobosită depusă în a­­cest fel de către cadrele didactice şi de unii tineri din organizaţia U.T.M. a avut ca urmare, că in­tr-un timp relativ scurt, de 30—40 zile, să fie difuzate peste 750 bu­căţi cărţi şi broşuri, în valoare de aproape 4.000 lei. In obţinerea acestor rezultate frumoase s-a evidenţiat in mod deosebit tovarăşul Tatu Victor, directorul şcolii de 7 ani, profesor de limba şi literatura romînă, ca­re personal s-a deplasat la Baza de aprovizionare de la Gheor­­ghieni, şi a dat ajutor concret merceologului cooperativei in ale­gerea cărţilor corespunzătoare, pe baza tematicii întocmite. La fel, s-au evidenţiat prin munca lor conştiincioasă şi tovarăşele Vodă Maria, bibliotecară, Urzică Vale­ria utemistă, Ilişan Leontina şi Cremenciuc Dan instructor de­­pionieri şi alţi tineri din comu­nă. Metodele folosite în difuzarea cărţii in această comună ar putea fi însuşite şi de alte organizaţii de bază U.T.M. şi cadre didactice din raion, in special de către pro­fesorii de limba română şi ma­ghiară, şi de bibliotecarele din co­mune. IVAŞ ŞTEFAN corespondent voluntar Viitoarele cadre ale chimiei In centrul oraşului Tîrnăveni se afla o clădire mare şi frumoasă. Aici, lingă casa pionierului şi ca­sa culturală, se află şcoala profe­sională, unde se pregătesc viitorii muncitori calificaţi pentru in­dustria noastră chimică. Aici în­vaţă 274 elevi, fii ai oamenilor muncii din toate colţurile ţării. Prin educaţia şi menirea sa, a­­ceastă şcoală se deosebeşte ra­dical de vechile şcoli unde învă­ţau ucenicii, slugi ai patronilor. Ucenicul de ieri, pe lîngă faptul că muncea 14—16 ore pe zi, de cele mai multe ori era pus la cu totul alte munci, care nu aveau nici o legătură cu meseria pe ca­re voia să şi-o însuşească. Astăzi, viaţa elevilor ucenici s-a schimbat radical. Prin grija par­tidului şi guvernului, schimbul de mîine al clasei muncitoare are asigurate toate condiţiile ca să se poată pregăti temeinic, să-şi însuşească o înaltă calificare pro­fesională. Elevii beneficiază de îmbrăcăminte, cărţi şi întreţinere cu totul gratuită. La şcoala noastră profesională, cursurile teoretice se desfăşoară în cabi­nete organizate pe specialităţi şi dotate cu material didactic nece­sar. Practica, elevii o desfăşoară în cadrul Combinatului chimic „Karl Marx“, precum şi în labo­ratoarele şi atelierele şcolii dota­te cu utilaj şi maşini perfecţiona­te.­­ O mândrie a acestei şcoli o con­stituie şi faptul că elevii din pro­moţiile din anii trecuţi, azi sînt fruntaşi ai întreprinderilor chimice din ţară. Printre aceştia pomenim pe utemiştii Şipoş Titus de la Com­binatul chimic Borzeşti, pe Mili­tar Cornel de la Combinatul chi­mic Tîrnăveni, pe Mureşan Ioan de la Uzinele chimice Turda, şi mulţi alţii. Promoţia de elevi-ucenici din anul 1959/1960 trimisă de către această şcoală la Combinatul chi­mic Borzeşti, astăzi sînt muncitori fruntaşi ai combinatului, iar cea mai mare parte elevi ai liceului seral din Borzeşti. Cadrele didactice din şcoală de­pun toate eforturile lor pentru pregătirea viitorilor chimişti. Printre elevii merituoşi ai şcolii care au obţinut şi obţin numai no­te de 9 şi 10 trebuie să-i pomenim pe utemiştii Cazacostea Vasile, Pozoscan Constantin, Maxim Du­mitru, Vasodi Arghir, Dragomir loan, Şuteu Gheorghe, Popa Ioan şi alţii. Toţi elevii ştiu că acumu­­lînd bogate cunoştinţe, învăţînd cu perseverenţă, mîine vor fi ca­dre de nădejde ale industriei noastre chimice. GHEORGHE ŞTEF, Şcoala profesională Tîrnăveni ... De la Tîrnăveni ni se comu­nică intr-o scrisoare îngrijit scri­să —­ cu semnătura indescifrabilă — că începînd de azi gara C.F.R. va fi feeric iluminată de zeci de tuburi fluorescente ce străjuiesc atît peronul, sălile de aşteptare, cît şi piaţa de manevră. Lampa de petrol care a „supravieţuit" pînă azi va fi unul din obiec­tele muzeului raional din locali­tate, a cărui deschidere festivă va avea loc azi, la orele 18, intr-o sală special amenajată. Intrarea liberă. ...Intr-o convorbire telefonică pe care am avut-o (am fost che­mat), cu Direcţia regională P.T.T.R., ni s-a comunicat că azi la orele 11 iese de sub tipar pri­mul exemplar al listei abonaţilor telefonici din Regiunea Mureş- Autonomă Maghiară. Amatorii îşi pot procura începînd de azi după amiază, la preţuri reduse, lista abonaţilor la telefoane din întrea­ga regiune. Pe această cale feli­cităm călduros conducerea Direc­ţiei regionale P.T.T.R. pentru o­­perativitatea de care a dat dova­dă. ... Uniunea regională a coope­rativelor meşteşugăreşti din Tg. Mureş, într-un studiu de 5 pagini, scris la maşină la distanţa de un rînd şi jumătate, ne arată într-o formă extrem de convingă­toare modul în care s-a reuşit — cu toată rămînerea în urmă — ca toate, dar absolut toate cooperati­vele din regiune să-şi realizeze planul de producţie pe trimestrul 1/1961. Un astfel de succes, ne pare simei rău că a trebuit să­­ consemnăm doar în cîteva rînduri. ... La Reghin, pe strada Sălci­­milor, s-au făcut azi ultimele re­tuşuri ale asfaltului. Vă putem informa că aici, constructorii, sub directa îndrumare a secţiunii de gospodărie comunală, s-au depăşit pe ei înşişi. Au terminat asfal­tarea intr-un termen record. Pri­vind asfaltul ultramodern, ai im­presia că-i turnat din sticlă. ... O telegramă emoţionantă ne-a parvenit şi de la Odorhei. In termeni elogioşi se scotea în evidenţă promptitudinea cu care întreprinderea „József Attila“ a terminat repararea ireproşabilă a cîntarului basculă pentru comuna Vlăhiţa. Din aceeaşi localitate în­treprinderea comercială interfaio­­nală ne-a comunicat telefonic că pînă în seara zilei de 31 martie a lichidat în întregime stocul de mărfuri greu vandabile şi al ce­lor supranormative în valoare de 1.677.000 lei. Cînd te gîndeşti că această sumă a stat ani de zile „îngheţată“ în baloturi şi mărfuri... . Trustul regional de construc­ţii locale din Tg. Mureş ne comu­nică de asemenea, că în urma măsurilor luate în acest ani, pe şantierele de construcţii din re­giune şi îndeosebi pe cele din Tg. Mureş se va lucra în trei schim­buri numai în timpul verii, cînd timpul e favorabil construcţiilor. In timpul iernii se va lucra nu­mai într-un schimb, şi nu invers, cum s-a procedat pînă în iarna anului curent. Pentru conformitate: GH. TOCACIU Din scrisorile, telegramele şi notele telefonice, primite azi... 1 aprilie Ziua de azi a fost una din cele mai bogate în ce priveşte scrisorile, telegramele şi telefoanele pe care le-a primit vreo­dată redacţia. Din cele mai îndepărtate colţuri ale regiunii am primit felurite veşti. Conducerea redacţiei m-a însărcinat să studiez cîteva din ele şi să le împărtăşesc cititorilor ziarului „Steaua roşie“. O importantă lucrare de istorie Tratatul de „Istoria Romîniei“, care va avea cinci volume, este prima mare lucrare de sinteză a istoriei patriei noastre, scrisă de pe poziţiile învăţăturii marxist­­leniniste. Apariţia primului volum din a­­ceastă importantă lucrare, elabo­rată de un colectiv de istorici din cadrul Academiei IR. P. Române şi din învăţămîntul superior, a fost privită cu un larg interes. In prezent se munceşte intens pentru editarea volumului II. In anii puterii populare, în ur­ma profundelor transformări re­voluţionare petrecute în ţara noas­tră, s-au creat condiţii prielnice dezvoltării ştiinţei; istoriografia marxist-leninistă a reuşit, într-un timp relativ scurt, să elaboreze lucrări ştiinţifice despre diferite etape şi momente din trecutul po­porului nostru, să lămurească o seamă de fenomene şi evenimente insuficient studiate, ignorate sau denaturate de istoriografia bur­gheză. Pentru alcătuirea Istoriei Româ­niei colectivul de autori a valori­ficat de pe poziţiile marxist-leni­­niste un bogat material documen­tar, rezultat din cercetările ştiin­ţifice multilaterale care au fost întreprinse în ţara noastră în anii puterii populare, cu sprijinul şi sub îndrumarea partidului, cer­cetări care au permis elucidarea unor probleme referitoare la dife­rite perioade ale istoriei patriei şi formării şi dezvoltării poporu­lui român. De asemenea, s-a pre­luat cu discernămînt critic ceea ce este mai valoros în moşteni­rea arheologilor şi­­istoricilor noş­tri din trecut. „ Primul volum din „Istoria­­Ro­­mîniei“ tratează istoria societăţii de pe teritoriul ţarii noastre în timpul primelor două formaţiuni soci­al-economi­ce­­— comuna pri­mitivă şi orânduirea sclavagistă — la care se adaugă perioada de tre-Prof. GH. ŞTEFAN decanul Facultăţii de istorie a Universităţii „C. I. Partion“ cere la o formaţiune social -econo­mică mai avansată, cea feudală. Precedat de un „Cuvînt înain­te“, o parte introductivă care cu­prinde o caracterizare geografică a teritoriului Republicii Populare Române şi un capitol despre iz­voarele istoriei vechi a patriei, vo­lumul I este împărţit în patru mari părţi. Primul volum din „Istoria Ro­mîniei“ a reuşit să soluţioneze ştiinţific, în raport cu stadiul ac­tual al informaţiei de care, dispu­nem, numeroase probleme legate de dezvoltarea societăţii de pe te­ritoriul ţării noastre, marcînd şi prin aceasta progresele mari rea­lizate de ştiinţa istorică marxistă din ţara noastră. Astfel, spre deo­sebire de istoricii burghezi care, în mod cu totul nejustificat, nu acordau atenţie comunei primiti­ve, lăsînd-o în afara preocupări­lor lor, în lucrarea pe­ care o re­cenzăm, comuna primitivă este studiată cu atenţia ce se cuvine unei orînduiri sociale, începînd din îndepărtatele vremuri ale pa­leoliticului inferior. Autorii demon­strează, pe baza descoperirilor ar­heologice, că teritoriul ţării noas­tre a fost locuit din timpurile cele mai îndepărtate. Autorii dau o rezolvare justă, ştiinţifică şi problemei formării statului dac şi a­ caracterului lui. Statul dac, de sub conducerea lui Buerebista, este definit ca un stat sclavagist începător deoarece rela­ţiile de producţie sclavagiste nu erau suficient dezvoltate, iar ră­măşiţele orînduirii, gentilice erau încă puternice. . Istoriografia burgheză preamă­rea ocupaţia romană, considerînd-o ca o „binefacere civilizatoare“ şi trecea sub tăcere conţinutul său de clasă. Analizînd Ştiinţific ca­racterul stăpînirii romane în Da­cia, tratatul de istorie demon­strează faptul că stăpînirea romană în Dacia prezintă un dublu aspect. Instaurată prin violenţă, ea s-a menţinut prin forţa armelor. To­tuşi epoca stăpînirii romane a marcat un progres din punct de vedere al evoluţiei generale a so­cietăţii; cultura materială şi spiri­tuală e ridicată la o treaptă supe­rioară. In aceste condiţii, lupta de clasă dusă de populaţia autohtonă exploatată, de sărăcimea oraşelor şi de sclavi s-a manifestat cu vi­goare, atît în Dacia, cît şi în Do­­brogea, îmbrăcînd în secolul al II-lea şi în cele următoare ale erei noastre forma unor mari răs­coale. In legătură cu stăpînirea roma­nă în Dacia sînt elucidate şi alte probleme, de interes ştiinţific, ca de pildă : continuitatea populaţiei dace, romanizarea etc. (Romani­zarea este concepută ca un pro­ces istoric complex, împotriva ce­lor ce susţin că romanizarea nu s-a putut efectua în cei 165 ani de­ stăpînire efectivă romană, în paginile volumului se aduce do­vada că ea a fost posibilă, deoa­rece influenţa culturală romană a început încă înainte de cuceri­rea militară, iar procesul roma­nizării a continuat şi d­upă pără­sirea provinciei de organele sta­tului sclavagist, pînă la finele se­colului al VI-lea al erei noastre, datorită legăturilor continue cu populaţia de limbă latină de pe malul drept al Dunării. Un loc important în volumul de care ne ocupăm îl deţine isto­­ria perioadei de tranziţie la o nouă formaţiune soci­al-economi­că — cea feudală, perioadă istorică puţin cercetată altădată, însă de o deosebită însemnătate, deoarece este tocmai perioada în care s-a desăvîrşit procesul formării lim­bii şi poporului român. Autorii s-au străduit, şi în bună măsură au reuşit, să explice conţinutul social-economic şi politic al a­cestei perioade. Multe din capito­lele­­acestei părţi se bazează pe cele mai recente descoperiri ar­heologice, care n-au fost încă va­lorificate pe altă cale. Spre deo­sebire de istoricii din trecut, ac­centul se pune nu pe populaţiile migratoare ci, aşa cum este ştii­­ţific, pe factorul permanent, popu­laţia daco-romană, a cărei­­prezen­ţă este nu numai postulată, ci şi dovedită prin numeroase mărturii arheologice. Totodată, este pus în adevărata lumină rolul convieţui­rii paşnice a autohtonilor daco­români cu slavii trăitori, începînd din secolul al VI-lea al erei noas­tre, pe meleagurile ţării. Ei au adus o contribuţie importantă la dezvoltarea feudalismului,­­ai că­rui germeni existau deja în socie­tatea băştinaşă, la accelerarea procesului de cristalizare a rela­ţiilor feudale, la formarea limbii şi a poporului român. . Cea mai importantă contribuţie pe care o aduce acest prim volum din „Istoria Romîniei“ este, fără îndoială, capitolul ultim, intitulat „Form­area limbii şi a poporului român“. Formarea poporului român este înfăţişată ca un proces de lungă durată, început o dată cu coloni­zarea şi romanizarea Moesiei­­şi Daciei. Primele două componente ale acestui proces sînt populaţia traco-da­co-moesică, adică popu­laţia autohtonă şi elementul ro­manic aşezat în spaţiul daco-moe­­sic. După părăsirea Daciei, roma­nitatea moeso-dunăreană a jucat un mare rol în desăvîrşirea roma­nizării populaţiei de la nordul flu­viului, prin continuele intermigra­­ţii de populaţii de pe un mal pe celălalt al Dunării, ca şi prin le­găturile politice, economice şi cul­turale pe care imperiul le-a între­ţinut cu teritoriul nord-dunărean. In cea de-a doua etapă, care în­cepe după prăbuşirea puterii bi­zantine pe linia Dunării, adică pe la începutul secolului al Vll-lea, începe procesul propriu-zis al et­nogenezei romane. Romanitatea moesică (dunăreană) slăbeşte treptat prin slavizarea elementu­lui sedentar şi prin deplasarea e­­lementului păstoresc fie spre nord, în Dacia, fie înspre sud şi vest in peninsula Balcanică. In schimb romanitatea dacică se dezvoltă şi asimilează treptat pe slavii de la nord de Dunăre­­ca şi alte elemen­te neromanice. Asimilarea elemen­tului slav de către cel autohton se datoreşte numărului relativ mai mare al populaţiei autohtone, ca şi unor condiţii specifice. Asi­milarea slavilor de către daco­români a avut ca urmare intrarea elementului etnic şi lingvistic slav, ca al treilea­­component, în plămădirea limbii şi poporului român. De aci concluzia că „po­porul romín şi limba romînească, rezultat al romanizării elementu­lui autohton daco-moesic, al asi­milării treptate a slavilor şi a al­tor populaţii aşezate pe teritoriul Romîniei de azi, s-au format, în ultimele secole ale mileniului I e.n., în spaţiul de la nordul Dună­rii de jos, avînd ca teritoriu-nu­­cleu ţinuturile de deal şi de mun­te ale Daciei“. lir Acest prim volum al „Istoriei României“ n-a putut da răspuns însă la toate problemele pe care ştiinţa istorică le pune în etapa actuală în faţa cercetătorilor isto­riei vechi ,a ţării noastre. Şi în ceea ce priveşte expunerea con­cretă a problemelor există încă unele scăderi. Astfel, unele capi­tole sînt mai greoaie datorită lim­bajului sec, tehnicist în care sînt­­ scrise. ■ îmbogăţit cu ilustraţii şi cu hărţi, precum şi cu un indice ge­neral, primul volum al „Istoriei Romîniei“ reprezintă o realizare importantă a istoricilor romîni. Tratatul scris de pe poziţiile mar­­xism-leninismului, aduce o contri­buţie importantă la dezvoltarea ştiinţei istorice, a culturii socia­liste în patria noastră. Studierea istoriei patriei, a lup­telor seculare ale maselor popu­lare, a creaţiei lor materiale, cul­turale şi artistice — a cărei a­­dîncire o permite apariţia „Isto­riei­­Romîniei“ — este un impor­tant mijloc de cultivare a patrio­tismului şi internaţionalismului so­cialist, un puternic instrument de educare a maselor în spiritul pre­ţuirii realizărilor măreţe obţinute de poporul muncitor, al dragostei faţă de patrie şi Partidul Munci­toresc Român, conducătorul încer­cat al poporului nostru în lupta pentru victoria socialismului. (Din „Scînteia“ nr. 5.1191] * Pregătirea la un înalt nivel ştiinţific a viitoarelor cadre de medici şi farmacişti constituie o preocupare de seamă a ca­drelor didactice de la Institu­tul de medicină şi farmacie din Tg. Mureş. In clişeu: La o oră de curs studenţii cercetează cu multă atenţie diferite „lame" la mi­croscop.

Next