Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-01 / nr. 129

Sosirea în Capitală a preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Preşedintele Republicii­ Indone­zia, dr. Sukarno a sosit miercuri în Capitală, înaltul oaspete face o vizită de prietenie în ţara noastră. Preşedintele Indoneziei este în­soţit de miniştri şi alte persoa­ne oficiale, de ziarişti. La ora 12, avionul cu care că­lătoreşte preşedintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacţie ro­­mâneşti, şi-a făcut apariţia dea­supra aeroportului Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíné şi Re­publicii Indonezia. Alături de por­tretele preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşe­dintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu- Dej, era scrisă în limbile indo­­neziană şi română urarea „Tră­iască prietenia între­­ poporul in­donezian şi poporul romín!“. In întîmpinarea preşedintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Ion Gheor­ghe Maurer, preşedintele­­Consi­liului de Miniştri al R.P. Romí­né, Gheorghe Apostol, prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Ştefan Voitec şi Avram Bu­­naciu, vicepreşedinţi ai Consiliu­lui de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţe­lor Armate, Corneliu Mănescu, mi­nistrul Afacerilor Externe şi al­te persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, am­basadorul Republicii Indonezia la Bucureşti şi membri ambasadei, tineri indonezieni care studiază în ţara noastră, precum şi Pavel Si­­lard, ambasadorul R.P. Romíno la Djakarta. In aplauzele celor prezenţi, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de con­ducătorii statului nostru. Preşe­dintele dr. Sukarno se salută cor­dial cu tovarăşii Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul preşedintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia şi R.P. Romíne. Preşedintele dr. Sukarno, îm­preună cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale ve­nite în întîmpinarea sa, cei pre­zenţi au primit defilarea gărzii de onoare. Numeroşi pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în maşină, împreună cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Coloana de maşini, însoţită de o escortă de motociclişti, s-a îndreptat spre re­şedinţa rezervată înaltului oaspe­te. Pe traseu numeroşi bucureş­teni au salutat pe preşedintele Indoneziei. (Agerpres) "• Lucrătorii din ocoalele silvice, sectoarele de exploatare şi unită­ţile de industrializare a lemnului din cadrul întreprinderii forestie­re din Gheorghieni, îşi îndreaptă mereu atenţia spre descoperirea şi punerea în valoare a noi re­zerve de creştere a productivită­ţii­ muncii. Propunerile făcute de muncitorii, tehnicienii şi ingine­rii din cadrul întreprinderii cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961 şi în şedinţele de lucru săptămînale, au fost înscri­se în planul de măsuri tehnico­­organizatorice al întreprinderii. Aceste propuneri au început să prindă viaţă. Noi procese tehnologice au fost adaptate şi la Fabrica de mobile şi binale din Ditrău, unde după reaşezarea maşinilor şi utilajelor intr-un nou flux tehnologic, ca ur­mare a propunerii tehnicianului Köllö Alexandru, productivitatea fizică a muncii a crescut cu cir­ca 40 la sută faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, iar la sec­ţia de lăzi de fag de la Tulgheş, reorganizarea procesului tehnolo­gic se află în fază de proiect. Du­pă aplicarea noii tehnologii, pro­ductivitatea muncii va creşte faţă de perioada anterioară cu circa 25 la sută. Prin îmbunătăţirea indicelui de utilizare, datorită urmăririi zilnice a productivităţii mecanismelor din exploatările forestiere şi aprovi­zionării la timp a acestora cu piese de schimb şi carburanţi şi prin calificarea celor ce le deser­vesc, randamentul maşinilor a spo­rit. Astfel, în urma propunerii fă­cute de inginerul Citac Eugen, şeful serviciului producţiei al în­treprinderii, maiştrii de parchet înaintează lunar centralei I.F. o adresă cuprinzînd necesarul de carburanţi, pe baza căruia servi­ciul aprovizionare întocmeşte gra­ficul de aprovizionare. Această măsură asigură mecanismelor con­tinuitate în lucru, şi o evidenţă mai precisă a consumurilor specifice. Fabricile de cherestea au sarci­na să dea în acest an o produc­ţie cu 15 la sută mai mare decît în anul 1960. Pentru aceasta, în­că din primele zile ale anului, co­lectivul de conducere al întreprin­derii a luat o serie de măsuri ca­re au r­us la un randament spo­rit al gaterelor şi ferăstraielor panglică. In depozitele de buşteni, de pil­dă, pentru înlesnirea întocmirii rationale a modelelor de tăiere în raport cu deschiderea gaterelor, stocul de buşteni a fost constituit pentru cel puţin 7 zile productive, iar controlul calităţii ascuţirii pîn­­zelor şi al parametrilor de tăiere se face zilnic cu cea mai mare severitate. Ca urmare a acestor măsuri, indicele de utilizare al gaterelor a crescut de la 1,3 m­c/gater oră (media anului tre­cut), la 4,1 m­c/gater oră. Prin buna organizare a muncii la ferăstraiele panglică și prin asigurarea unui stoc suficient de dulapi de grosimi multiple, pro­ductivitatea acestora a crescut de la 165 m­p/oră în 1960, la 175 mp/oră în trimestrul I al anului 1961. Realizări deosebite în acest domeniu au obţinut brigăzile con­duse de gateriştii Csibi István şi Bálint János, precum şi de mun­citorul Bányász Sándor. Reaşezarea normelor de produc­ţie a constituit o preocupare a întregului colectiv de normatori din cadrul I.F.-ului. Normele găsi­te ca necorespunzătoare, ca urma­re a introducerii de mecanisme noi și utilaje moderne etc., au fost reașezate în scopul mobiliză­rii continue a muncitorilor, iar acolo unde prin natura lor con­structivă și dimensională unele produse solicitau un timp efectiv suplimentar de execuție pe cel mediu normat, s-au efectuat normări noi, eliminîndu-se toate abaterile de această natură. Introducerea micilor mecanizări în procesul de producție constitu­ie în cadrul tuturor sectoarelor întreprinderii o preocupare perma­nentă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Numai în trimes­trul I al anului curent producti­vitatea fizică a muncii a crescut in secţia de cherestea răşinoase a­­ sectorului de industrializare Gheoghiehi de la 0,96 m c/om/8 ore în 1960, la 1,136 m c/om/8 ore. Transportul interior a fost com­plet mecanizat, iar încărcarea cherestelei în vagoane C.F.R. se face prin intermediul elevatoa­relor transversale. O contribuţie însemnată la a­­plicarea în producţie a acestei me­canizări au adus-o muncitorii ino­vatori Walner Géza, lăcătuş, Popa Gheorghe, gaterist, Vargancsik Iosif, mecanic şi Vallancs Andrei, tehnician. Buna organizare a muncii prin nfiinţarea brigăzilor complexe în toate secţiile şi atelierele fa­bricii de lăzi a sectorului de ndustrializare Gheorghieni a fa­vorizat intensificarea şi urmă­­■irea întrecerii socialiste, care a­nfluenţat favorabil productivitatea muncii. In luna aprilie 1961, de pildă, productivitatea muncii s-a ridicat la 0,76 m c/om/8 ore, faţă de 0,60 m c/om/8 ore, în anul 1960. Conştient de faptul că producti­vitatea muncii se reflectă direct a preţul de cost, colectivul de muncă al I.F.-ului Gheorghieni a hotărît să lupte continuu pentru ridicarea acestui indicator de plan. GRIGORE PALCU inginer şef al I.F.-ului Gheorghieni OCOI 1 Valorificăm rezervele de creştere a productivităţii muncii PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA " Anul X, Nr. 129 (1003) Joi, 1 iunie 1961 4 pagini 20 bani C­reşte numărul cumpărătorilor de mobilă In primele 5 luni ale anului, magazinele de desfacere O. C. L „Produse industriale“ din Tg. Mureş au vîndut garnituri de mobilă, dormitoare, camere com­binate şi mobilă pentru bucătărie, într-o valoare cu 547.000 lei mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului trecut, .­­ - „­In anul acesta, O.C.L. „Produse industriale“ a pus la dispoziţia oamenilor muncii diferite tipuri noi de mobilă modernă, printre care se numără şi dormitoare tip „Armonia“ şi altele, din care s-au cumpărat sute de garnituri. De­ la începutul anului în orașul Tg.- Mureș s-a vândut mobilă în va-­­loare de peste 7 milioane lei. ipatii pentru Intensificînd întrecerea socia­listă, mecanizatorii de la S.M.T. Tg. Mureş raportează că la data de 31 mai au terminat complet reparatul utilajului şi maşinilor ce vor lucra în campania de vară. Cele 9 combine, 8 secerători­­legători, 56 batoze şi alte maşini, sunt gata pentru recoltări. La re­paraţii s-au evidenţiat în mod deosebit mecanicii de atelier Pop Ioan, Vidrăşan Petru, fierarii Co­­poveţ Ştefan şi Kiss Lajos pre­cum şi tîmplarul Gáli Martin. Tot la data de mai sus staţiu­nea a încheiat şi lucrările din campania de primăvară, planul pe S.M.T. fiind realizat în procent de 139 la sută. La lucrările de întreţinere a culturilor (prăşit mecanic) planul pe campanie s-a depăşit cu peste 30 ha. Fruntaşă pe staţiune continuă să se situeze brigada 11-a, condusă de comu­nistul Pásztor Dezideriu. __ LA ÎNCEPUT DE VACANŢĂ In mod obişnuit începutul verii prilejuieşte tineretului nostru şco­lar o dublă bucurie. Pe de o parte e bucuria şi mai ales satisfacţia încheierii unui an de eforturi, de încordare şi de succese în lupta pentru acumularea de cunoştinţe temeinice. Pe de altă parte, se deschide îmbietoarea perspectivă a unei odihne binemeritate — vacanţa. Ca urmare a grijii partidului şi guvernului nostru, numai în cele 10 tabere regionale îşi vor petrece vacanţa în vara aceasta peste 10.000 de pionieri şi şco­lari. Un număr de peste 2.400 pionieri vor­ fi oaspeţi ai tabere­lor din alte regiuni. Pretutindeni, pe cuprinsul pa­triei noastre, tineretul şcolar va avea la­ îndemînă toate condiţiile pentru o odihnă plăcută, în cele mai pitoreşti locuri ale patriei. Ii aşteaptă casele pionierilor, stadioa­nele şi terenurile sportive, bazi­nele de înot, parcurile şi cluburile, căminele culturale şi cinemato­grafele. începutul verii prilejuieşte însă şi organizaţiilor U.T.M., precum şi cadrelor didactice o etapă de muncă deosebită în rîndurile ti­neretului şcolar. O deosebită răspundere revine comitetelor raionale U.T.M., care trebuie să colaboreze cu secţiile de învăţămînt şi cultură ale sfa­turilor populare raionale în ce priveşte recrutarea atentă şi pre­gătirea cu grijă a instructorilor de pionieri şi a cadrelor care vor munci în tabere. Experienţa ani­lor trecuţi a dovedit cu prisosinţa că de priceperea şi buna pregă­tire a instructorilor şi a cadrelor care muncesc cu pionierii şi şco­larii depinde în mare măsură suc­cesul activităţii în perioada va­canţei de vară. In acest scop, primii paşi s-au şi făcut prin fap­tul că la nivelul comitetului re­gional U.T.M. s-a început din timp instruirea cadrelor care vor munci în perioada, de vară în tabere. De asemenea, în strînsă legătură cu secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular re­gional au fost desemnaţi directorii de tabără care au luat parte la instruirea ţinută la Homorod,­­timp de 3 zile. Urmează ca fie­care comitet raional U.T.M. să instruiască corpul de instructori şi de cadre care vor conduce activitatea de vară locală. Instructorii şi cadrele care vin să muncească în tabere, vor avea sarcina de a învăţa pe copii cîntece pioniereşti, patriotice, jo­curi pionierești, să organizeze cu pionierii careul zilnic, semnaliză­rile, orientarea cu sau fără bu­solă, aprinderea focului de ta­bără, luarea unor măsuri de prim ajutor etc. (Continuare în pag. 2-a) ■-----------------------------­ In plină sesiune de examene Studentul Podolgak Fran­­cisc, de la I.M.F. Tg. Mureş, anul I medicină, la examenul de anatomie (Examinator: Lázár­ László, şef de lucrări). Mm/I . h­fm­:... Studenta Orosz Margareta de la Institutul Pedagogic din Tg. Mureş a primit calificaţii vol. 10 la examenul de fizică. Ea este felicitată cu căldură de colegi și colege. Construcţii ieftine pentru animale Pe zi ce trece, colectiviştii din regiunea noastră termină şi încep construcţia a noi şi noi adăpos­turi pentru animale. Zilele acestea, echipele de con­strucţii conduse de Kelemen An­drei şi Hossu Francisc din G.A.C. Sîntana de Mureş au terminat fundaţia unei maternităţi pentru 50 scroafe. La fel, colectiviştii din Sîn­­georgiu de Mureş în curînd vor termina construcţia unui adăpost pentru 1.000 păsări şi pentru ani­male mici. Prin faptul că această construcţie va avea etaj (econo­­misindu-se un acoperiş şi o fun­daţie) costul ei va fi mai redus față de deviz cu circa 35.000 lei. -----------OOOO ....... Mobilier nou pentru căminul cultural Cetăţenii comunei Băla, care în anul 1960 au dat în folosinţă un cămin cultural modern, cu o su­prafaţă de 410 m­p, anul acesta îşi vor, înzestra căminul cultural cu mobilier, nou. In acest scop, Intr-o adunare generală ei au votat să aloce prin contribuţie voluntară suma de 27.000 A^" de NINA CASSIAN Lin se leagănă în vînt Zvelte ramuri de mesteacăn. Dar mai dulci ca ele sînt Pruncii legănaţi în leagăn. Glasul mierlei prinde-n pom Triluri, sunători cercel. Da-i mai gingaş decît el Glasul puiului de om,* Vezi, pe glob, nu pretutindeni Somnul pruncilor e lin. Intr-o parte-i cer senin, In cealaltă, cer cu grindeni. Unora le stă în faţă Liber drum prin valea vieţii; Alţii, din pruncie-nvaţă Buchea sură a tristeţii; Viersul mierlei nu-l aud. Strigă foamea-n cei mai mulţi. Umblă pe asfaltul ud Cerşetori mărunţi, desculţi. Ceilalţi, fii lumii noastre, Şi-auresc în soare chipul. Tălpi desculţe bat nisipul Dar pe ţărm de mări albastre. Căpcăun din lumea strîmbă Tu, pe toţi aceşti copii, Sub ce ucigaşă trîmbă Cugeţi să-i îneci de vii? Ce cumpliţi trimişi ai ciumii Creşti în serele-ţi de moarte, Ca otrava să şi-o poarte '•* " Peste leagănele lumii? Ramuri de mesteacăn gem Cînd le frige vîntul rece... . Pruncii Tumii » să veghem Nici un vînt să nu ni-I plece, . •. i Nu-I în lume ram plăpînd Ca să-l frîngă vreo secure, Dacă-aceste ramuri sînt Ocrotite de pădure,/ Dacă dîrzul nostru braț împleteşte leasă tare: Pentru prunci ^ ocrotitoare, Pentru cei duşmani n un laţ. Şi nu-s codrii, nicăieri, Mai adinei ca ochii mamei, Nici mai falnice puteri Decît dragostea de oamenii Pentru primul gîngurit ş­i Mîine, grai cu înţelesuri e! Pentru primul pas sfiit 6— Mîine, învăţat cu mersul Pentru­ abecedarul vieţii Răsfoit din fir în păr. Cu întregu-i adevăr, Fără pagina tristeţii, Pentru plinătatea muncii, Liberă şi veşnic vie, Pentru vis şi poezie Năzuim să crească pruncii! Zvelta creangă de mesteacăn, ] Ca să urce ne-ntreruptă,­­ Ştie cîntecul de leagăn › Să se-nalţe-n cîmp de luptă! › Iar de negrul vînt cerca-va \ Să-şi lăţească norul umbra, ] II vom spulbera ca pleava, › De-o să-i piară-n lume urma! › Foto: MARX JÓZSEF. A INTRAT IN PRODUCŢIE BATERIA NR. 3 DE SEMICOCS La puţin timp după darea în exploatare a bateriei a 4-a de cocs de la Combinatul siderurgic din Hunedoara, colectivul între­prinderii de construcţii siderurgice Hunedoara, a predat pentru pro­ducţie bateria nr. 3 de la Uzinele „Victoria“ din Călan. Intrarea în producţie a noii ba­terii, care funcţionează pe baza procedeului modern de fabricare a semicocsului prin fluidizare din cărbuni necocsificabili, asigură creşterea producţiei de semicocs a uzinelor siderurgice din Călan cu peste 30 la sută. Semicocsul produs aici din căr­buni necocsificabili de Valea Jiu­lui este utilizat ca adaos în şar­jele de cocs elaborate la uzina cocsochimică din Hunedoara. Prin intrarea în funcţiune a noii baterii de la Călan este folosită în pro­ducţia siderurgică o mai mare cantitate de cărbuni necocsifica­bili, care capătă astfel o valori­ficare superioară. UTILAJE MODERNE întreprinderile din cadrul indus­triei uşoare sunt continuu înzestra­te cu utilaj nou, modern. La fa­bricile „30 Decembrie“ Arad, „Ar­deleana“ Satu Mare şi „întreprin­derile textile“ Galaţi a început montarea a 1.000 de războaie au­tomate de ţesut. Cu ajutorul lor, capacitatea de producţie a secto­rului industriei textile va creşte cu circa 12 milioane metri pătraţi ţesături de bumbac pe an. SALTELE ŞI PERNE DIN­­CAUCIUC SPONGIOS Zilele acestea la Fabrica „Anti­­coroziv“ din Capitală a intrat în funcţiune o linie pentru fabrica­rea saltelelor şi pernelor din cau­ciuc spongios. Procesul tehnologic de fabricaţie este în mare măsură automatizat. Primele saltele şi perne au fost trimise zilele acestea noului Com­plex turistic de la Mamaia. SE întrec cimentiştii In fiecare zi, cimentiştii de la Fabrica „Temelia“ din Braşov ob­ţin în întrecerea socialistă noi succese în muncă. De la începu­tul lunii curente şi pînă în prezent ei au trimis şantierelor de cons­trucţii cu 275 tone ciment şi 36 tone clincher mai mult decît pre­vederile planului. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 1960, în primele patru luni ale acestui an s-au produs mai mult cu 11.510 tone ciment, 3.750 tone şi 11.959 tonfitrar*­­ AUTOBASCULANTE DESTINATE ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII Volumul crescînd al construc­ţiilor necesită tot mai multe mij­loace pentru transportul materia­lelor de construcţii. Avînd în ve­­dere acest lucru, Direcţia genera­lă a transporturilor auto a dat în exploatare în ultimul timp apro­ximativ 160­­ de autobasculante.­ Acestea au fost repartizate între-­ prinderilor regionale de transport­ auto (IRTA). .Cele mai multe au­tobasculante au fost repartizate în regiunile Argeş, Bacău, Crişa­­na şi Hunedoara. Alte 50 de autobasculante vor mai fi date în exploatare zilele acestea. SORTIMENTE DE SARE PENTRU ANIMALE La salina Cacica din Regiunea Suceava, se produc în prezent pe scară industrială, diferite sorti­mente de sare pentru animale, in compoziţia cărora intră medica­mente. Printre acestea se află şi sarea cunoscută sub denumirea de „Fenosar“, produsă sub formă de brichete, care contribuie la creşte-­ rea în greutate a oilor şi împie-^ dică căderea lînii. La cererea unor,­ gospodării agricole de stat şi sta-­­ţiuni experimentale zootehnice, co-ij­­ectivul salinei a introdus în fa­bricaţie sortimentele de sare în brichete „Lapsar“ şi „Sargen“, car­re conţin diferite săruri minerale.­ ACTIVITATE OBŞTEASCĂ­­ LA GOSPODĂRIREA SATELOR. Mobilizaţi de deputaţi, cetăţenii, din Regiunea Crişana participă cu multă însufleţire la lucrările­ de bună gospodărire şi înfrumu-­ setare a satelor. Ei au contribuit cu mijloace băneşti şi prin muncă­ patriotică la darea în folosinţă în­ acest an a 30 de noi şcoli, cămine culturale şi dispensare; alte 541 construcţii social-culturale se afla în stadiu de finisare. -----------------------------­ a­r­ Un complex sportiv la Topliţa Zilele acestea, la Topliţa s-au început lucrările de construcţie a unei săli de gimnastică de o suprafaţă de 310 m­p. Pe lingă sala de gimnastică se vor construi o magazie pentru echipament sportiv, vestiare, du­şuri şi altele. Acest complex sportiv modern va fi dat în folosinţă la sfîrşitul anului. Valoarea investiţiilor, se ridică la aproape o jumătate de milion lei. * Pentru următoarele 24 de ore: Vremea se menţine instabilă şi favorabilă averselor de ploaie în-­ soţite de descărcări electrice, maî ales după-amiaza. Temperatura în general staţionară, minimele vor, fi cuprinse între 8—12 grade, iar maximele între 16—26 grade^ Vînt ILQtEfeOifliYest, și TibTd­'yest! *

Next