Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)
1961-06-01 / nr. 129
Sosirea în Capitală a preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno Preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno a sosit miercuri în Capitală, înaltul oaspete face o vizită de prietenie în ţara noastră. Preşedintele Indoneziei este însoţit de miniştri şi alte persoane oficiale, de ziarişti. La ora 12, avionul cu care călătoreşte preşedintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacţie româneşti, şi-a făcut apariţia deasupra aeroportului Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R.P. Romíné şi Republicii Indonezia. Alături de portretele preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno, şi preşedintelui Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu- Dej, era scrisă în limbile indoneziană şi română urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian şi poporul romín!“. In întîmpinarea preşedintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, preşedinteleConsiliului de Miniştri al R.P. Romíné, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti şi membri ambasadei, tineri indonezieni care studiază în ţara noastră, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R.P. Romíno la Djakarta. In aplauzele celor prezenţi, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Preşedintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul preşedintelui dr. Sukarno. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia şi R.P. Romíne. Preşedintele dr. Sukarno, împreună cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost prezentate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenţi au primit defilarea gărzii de onoare. Numeroşi pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat loc în maşină, împreună cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Coloana de maşini, însoţită de o escortă de motociclişti, s-a îndreptat spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroşi bucureşteni au salutat pe preşedintele Indoneziei. (Agerpres) "• Lucrătorii din ocoalele silvice, sectoarele de exploatare şi unităţile de industrializare a lemnului din cadrul întreprinderii forestiere din Gheorghieni, îşi îndreaptă mereu atenţia spre descoperirea şi punerea în valoare a noi rezerve de creştere a productivităţii muncii. Propunerile făcute de muncitorii, tehnicienii şi inginerii din cadrul întreprinderii cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961 şi în şedinţele de lucru săptămînale, au fost înscrise în planul de măsuri tehnicoorganizatorice al întreprinderii. Aceste propuneri au început să prindă viaţă. Noi procese tehnologice au fost adaptate şi la Fabrica de mobile şi binale din Ditrău, unde după reaşezarea maşinilor şi utilajelor intr-un nou flux tehnologic, ca urmare a propunerii tehnicianului Köllö Alexandru, productivitatea fizică a muncii a crescut cu circa 40 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar la secţia de lăzi de fag de la Tulgheş, reorganizarea procesului tehnologic se află în fază de proiect. După aplicarea noii tehnologii, productivitatea muncii va creşte faţă de perioada anterioară cu circa 25 la sută. Prin îmbunătăţirea indicelui de utilizare, datorită urmăririi zilnice a productivităţii mecanismelor din exploatările forestiere şi aprovizionării la timp a acestora cu piese de schimb şi carburanţi şi prin calificarea celor ce le deservesc, randamentul maşinilor a sporit. Astfel, în urma propunerii făcute de inginerul Citac Eugen, şeful serviciului producţiei al întreprinderii, maiştrii de parchet înaintează lunar centralei I.F. o adresă cuprinzînd necesarul de carburanţi, pe baza căruia serviciul aprovizionare întocmeşte graficul de aprovizionare. Această măsură asigură mecanismelor continuitate în lucru, şi o evidenţă mai precisă a consumurilor specifice. Fabricile de cherestea au sarcina să dea în acest an o producţie cu 15 la sută mai mare decît în anul 1960. Pentru aceasta, încă din primele zile ale anului, colectivul de conducere al întreprinderii a luat o serie de măsuri care au rus la un randament sporit al gaterelor şi ferăstraielor panglică. In depozitele de buşteni, de pildă, pentru înlesnirea întocmirii rationale a modelelor de tăiere în raport cu deschiderea gaterelor, stocul de buşteni a fost constituit pentru cel puţin 7 zile productive, iar controlul calităţii ascuţirii pînzelor şi al parametrilor de tăiere se face zilnic cu cea mai mare severitate. Ca urmare a acestor măsuri, indicele de utilizare al gaterelor a crescut de la 1,3 mc/gater oră (media anului trecut), la 4,1 mc/gater oră. Prin buna organizare a muncii la ferăstraiele panglică și prin asigurarea unui stoc suficient de dulapi de grosimi multiple, productivitatea acestora a crescut de la 165 mp/oră în 1960, la 175 mp/oră în trimestrul I al anului 1961. Realizări deosebite în acest domeniu au obţinut brigăzile conduse de gateriştii Csibi István şi Bálint János, precum şi de muncitorul Bányász Sándor. Reaşezarea normelor de producţie a constituit o preocupare a întregului colectiv de normatori din cadrul I.F.-ului. Normele găsite ca necorespunzătoare, ca urmare a introducerii de mecanisme noi și utilaje moderne etc., au fost reașezate în scopul mobilizării continue a muncitorilor, iar acolo unde prin natura lor constructivă și dimensională unele produse solicitau un timp efectiv suplimentar de execuție pe cel mediu normat, s-au efectuat normări noi, eliminîndu-se toate abaterile de această natură. Introducerea micilor mecanizări în procesul de producție constituie în cadrul tuturor sectoarelor întreprinderii o preocupare permanentă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Numai în trimestrul I al anului curent productivitatea fizică a muncii a crescut in secţia de cherestea răşinoase a sectorului de industrializare Gheoghiehi de la 0,96 m c/om/8 ore în 1960, la 1,136 m c/om/8 ore. Transportul interior a fost complet mecanizat, iar încărcarea cherestelei în vagoane C.F.R. se face prin intermediul elevatoarelor transversale. O contribuţie însemnată la aplicarea în producţie a acestei mecanizări au adus-o muncitorii inovatori Walner Géza, lăcătuş, Popa Gheorghe, gaterist, Vargancsik Iosif, mecanic şi Vallancs Andrei, tehnician. Buna organizare a muncii prin nfiinţarea brigăzilor complexe în toate secţiile şi atelierele fabricii de lăzi a sectorului de ndustrializare Gheorghieni a favorizat intensificarea şi urmă■irea întrecerii socialiste, care anfluenţat favorabil productivitatea muncii. In luna aprilie 1961, de pildă, productivitatea muncii s-a ridicat la 0,76 m c/om/8 ore, faţă de 0,60 m c/om/8 ore, în anul 1960. Conştient de faptul că productivitatea muncii se reflectă direct a preţul de cost, colectivul de muncă al I.F.-ului Gheorghieni a hotărît să lupte continuu pentru ridicarea acestui indicator de plan. GRIGORE PALCU inginer şef al I.F.-ului Gheorghieni OCOI 1 Valorificăm rezervele de creştere a productivităţii muncii PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA " Anul X, Nr. 129 (1003) Joi, 1 iunie 1961 4 pagini 20 bani Creşte numărul cumpărătorilor de mobilă In primele 5 luni ale anului, magazinele de desfacere O. C. L „Produse industriale“ din Tg. Mureş au vîndut garnituri de mobilă, dormitoare, camere combinate şi mobilă pentru bucătărie, într-o valoare cu 547.000 lei mai mare decît în aceeaşi perioadă a anului trecut, . - „In anul acesta, O.C.L. „Produse industriale“ a pus la dispoziţia oamenilor muncii diferite tipuri noi de mobilă modernă, printre care se numără şi dormitoare tip „Armonia“ şi altele, din care s-au cumpărat sute de garnituri. De la începutul anului în orașul Tg.- Mureș s-a vândut mobilă în va-loare de peste 7 milioane lei. ipatii pentru Intensificînd întrecerea socialistă, mecanizatorii de la S.M.T. Tg. Mureş raportează că la data de 31 mai au terminat complet reparatul utilajului şi maşinilor ce vor lucra în campania de vară. Cele 9 combine, 8 secerătorilegători, 56 batoze şi alte maşini, sunt gata pentru recoltări. La reparaţii s-au evidenţiat în mod deosebit mecanicii de atelier Pop Ioan, Vidrăşan Petru, fierarii Copoveţ Ştefan şi Kiss Lajos precum şi tîmplarul Gáli Martin. Tot la data de mai sus staţiunea a încheiat şi lucrările din campania de primăvară, planul pe S.M.T. fiind realizat în procent de 139 la sută. La lucrările de întreţinere a culturilor (prăşit mecanic) planul pe campanie s-a depăşit cu peste 30 ha. Fruntaşă pe staţiune continuă să se situeze brigada 11-a, condusă de comunistul Pásztor Dezideriu. __ LA ÎNCEPUT DE VACANŢĂ In mod obişnuit începutul verii prilejuieşte tineretului nostru şcolar o dublă bucurie. Pe de o parte e bucuria şi mai ales satisfacţia încheierii unui an de eforturi, de încordare şi de succese în lupta pentru acumularea de cunoştinţe temeinice. Pe de altă parte, se deschide îmbietoarea perspectivă a unei odihne binemeritate — vacanţa. Ca urmare a grijii partidului şi guvernului nostru, numai în cele 10 tabere regionale îşi vor petrece vacanţa în vara aceasta peste 10.000 de pionieri şi şcolari. Un număr de peste 2.400 pionieri vor fi oaspeţi ai taberelor din alte regiuni. Pretutindeni, pe cuprinsul patriei noastre, tineretul şcolar va avea la îndemînă toate condiţiile pentru o odihnă plăcută, în cele mai pitoreşti locuri ale patriei. Ii aşteaptă casele pionierilor, stadioanele şi terenurile sportive, bazinele de înot, parcurile şi cluburile, căminele culturale şi cinematografele. începutul verii prilejuieşte însă şi organizaţiilor U.T.M., precum şi cadrelor didactice o etapă de muncă deosebită în rîndurile tineretului şcolar. O deosebită răspundere revine comitetelor raionale U.T.M., care trebuie să colaboreze cu secţiile de învăţămînt şi cultură ale sfaturilor populare raionale în ce priveşte recrutarea atentă şi pregătirea cu grijă a instructorilor de pionieri şi a cadrelor care vor munci în tabere. Experienţa anilor trecuţi a dovedit cu prisosinţa că de priceperea şi buna pregătire a instructorilor şi a cadrelor care muncesc cu pionierii şi şcolarii depinde în mare măsură succesul activităţii în perioada vacanţei de vară. In acest scop, primii paşi s-au şi făcut prin faptul că la nivelul comitetului regional U.T.M. s-a început din timp instruirea cadrelor care vor munci în perioada, de vară în tabere. De asemenea, în strînsă legătură cu secţia de învăţămînt şi cultură a sfatului popular regional au fost desemnaţi directorii de tabără care au luat parte la instruirea ţinută la Homorod,timp de 3 zile. Urmează ca fiecare comitet raional U.T.M. să instruiască corpul de instructori şi de cadre care vor conduce activitatea de vară locală. Instructorii şi cadrele care vin să muncească în tabere, vor avea sarcina de a învăţa pe copii cîntece pioniereşti, patriotice, jocuri pionierești, să organizeze cu pionierii careul zilnic, semnalizările, orientarea cu sau fără busolă, aprinderea focului de tabără, luarea unor măsuri de prim ajutor etc. (Continuare în pag. 2-a) ■----------------------------- In plină sesiune de examene Studentul Podolgak Francisc, de la I.M.F. Tg. Mureş, anul I medicină, la examenul de anatomie (Examinator: Lázár László, şef de lucrări). Mm/I . hfm:... Studenta Orosz Margareta de la Institutul Pedagogic din Tg. Mureş a primit calificaţii vol. 10 la examenul de fizică. Ea este felicitată cu căldură de colegi și colege. Construcţii ieftine pentru animale Pe zi ce trece, colectiviştii din regiunea noastră termină şi încep construcţia a noi şi noi adăposturi pentru animale. Zilele acestea, echipele de construcţii conduse de Kelemen Andrei şi Hossu Francisc din G.A.C. Sîntana de Mureş au terminat fundaţia unei maternităţi pentru 50 scroafe. La fel, colectiviştii din Sîngeorgiu de Mureş în curînd vor termina construcţia unui adăpost pentru 1.000 păsări şi pentru animale mici. Prin faptul că această construcţie va avea etaj (economisindu-se un acoperiş şi o fundaţie) costul ei va fi mai redus față de deviz cu circa 35.000 lei. -----------OOOO ....... Mobilier nou pentru căminul cultural Cetăţenii comunei Băla, care în anul 1960 au dat în folosinţă un cămin cultural modern, cu o suprafaţă de 410 mp, anul acesta îşi vor, înzestra căminul cultural cu mobilier, nou. In acest scop, Intr-o adunare generală ei au votat să aloce prin contribuţie voluntară suma de 27.000 A^" de NINA CASSIAN Lin se leagănă în vînt Zvelte ramuri de mesteacăn. Dar mai dulci ca ele sînt Pruncii legănaţi în leagăn. Glasul mierlei prinde-n pom Triluri, sunători cercel. Da-i mai gingaş decît el Glasul puiului de om,* Vezi, pe glob, nu pretutindeni Somnul pruncilor e lin. Intr-o parte-i cer senin, In cealaltă, cer cu grindeni. Unora le stă în faţă Liber drum prin valea vieţii; Alţii, din pruncie-nvaţă Buchea sură a tristeţii; Viersul mierlei nu-l aud. Strigă foamea-n cei mai mulţi. Umblă pe asfaltul ud Cerşetori mărunţi, desculţi. Ceilalţi, fii lumii noastre, Şi-auresc în soare chipul. Tălpi desculţe bat nisipul Dar pe ţărm de mări albastre. Căpcăun din lumea strîmbă Tu, pe toţi aceşti copii, Sub ce ucigaşă trîmbă Cugeţi să-i îneci de vii? Ce cumpliţi trimişi ai ciumii Creşti în serele-ţi de moarte, Ca otrava să şi-o poarte '•* " Peste leagănele lumii? Ramuri de mesteacăn gem Cînd le frige vîntul rece... . Pruncii Tumii » să veghem Nici un vînt să nu ni-I plece, . •. i Nu-I în lume ram plăpînd Ca să-l frîngă vreo secure, Dacă-aceste ramuri sînt Ocrotite de pădure,/ Dacă dîrzul nostru braț împleteşte leasă tare: Pentru prunci ^ ocrotitoare, Pentru cei duşmani n un laţ. Şi nu-s codrii, nicăieri, Mai adinei ca ochii mamei, Nici mai falnice puteri Decît dragostea de oamenii Pentru primul gîngurit şi Mîine, grai cu înţelesuri e! Pentru primul pas sfiit 6— Mîine, învăţat cu mersul Pentru abecedarul vieţii Răsfoit din fir în păr. Cu întregu-i adevăr, Fără pagina tristeţii, Pentru plinătatea muncii, Liberă şi veşnic vie, Pentru vis şi poezie Năzuim să crească pruncii! Zvelta creangă de mesteacăn, ] Ca să urce ne-ntreruptă, Ştie cîntecul de leagăn › Să se-nalţe-n cîmp de luptă! › Iar de negrul vînt cerca-va \ Să-şi lăţească norul umbra, ] II vom spulbera ca pleava, › De-o să-i piară-n lume urma! › Foto: MARX JÓZSEF. A INTRAT IN PRODUCŢIE BATERIA NR. 3 DE SEMICOCS La puţin timp după darea în exploatare a bateriei a 4-a de cocs de la Combinatul siderurgic din Hunedoara, colectivul întreprinderii de construcţii siderurgice Hunedoara, a predat pentru producţie bateria nr. 3 de la Uzinele „Victoria“ din Călan. Intrarea în producţie a noii baterii, care funcţionează pe baza procedeului modern de fabricare a semicocsului prin fluidizare din cărbuni necocsificabili, asigură creşterea producţiei de semicocs a uzinelor siderurgice din Călan cu peste 30 la sută. Semicocsul produs aici din cărbuni necocsificabili de Valea Jiului este utilizat ca adaos în şarjele de cocs elaborate la uzina cocsochimică din Hunedoara. Prin intrarea în funcţiune a noii baterii de la Călan este folosită în producţia siderurgică o mai mare cantitate de cărbuni necocsificabili, care capătă astfel o valorificare superioară. UTILAJE MODERNE întreprinderile din cadrul industriei uşoare sunt continuu înzestrate cu utilaj nou, modern. La fabricile „30 Decembrie“ Arad, „Ardeleana“ Satu Mare şi „întreprinderile textile“ Galaţi a început montarea a 1.000 de războaie automate de ţesut. Cu ajutorul lor, capacitatea de producţie a sectorului industriei textile va creşte cu circa 12 milioane metri pătraţi ţesături de bumbac pe an. SALTELE ŞI PERNE DINCAUCIUC SPONGIOS Zilele acestea la Fabrica „Anticoroziv“ din Capitală a intrat în funcţiune o linie pentru fabricarea saltelelor şi pernelor din cauciuc spongios. Procesul tehnologic de fabricaţie este în mare măsură automatizat. Primele saltele şi perne au fost trimise zilele acestea noului Complex turistic de la Mamaia. SE întrec cimentiştii In fiecare zi, cimentiştii de la Fabrica „Temelia“ din Braşov obţin în întrecerea socialistă noi succese în muncă. De la începutul lunii curente şi pînă în prezent ei au trimis şantierelor de construcţii cu 275 tone ciment şi 36 tone clincher mai mult decît prevederile planului. Comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 1960, în primele patru luni ale acestui an s-au produs mai mult cu 11.510 tone ciment, 3.750 tone şi 11.959 tonfitrar* AUTOBASCULANTE DESTINATE ŞANTIERELOR DE CONSTRUCŢII Volumul crescînd al construcţiilor necesită tot mai multe mijloace pentru transportul materialelor de construcţii. Avînd în vedere acest lucru, Direcţia generală a transporturilor auto a dat în exploatare în ultimul timp aproximativ 160 de autobasculante. Acestea au fost repartizate între- prinderilor regionale de transport auto (IRTA). .Cele mai multe autobasculante au fost repartizate în regiunile Argeş, Bacău, Crişana şi Hunedoara. Alte 50 de autobasculante vor mai fi date în exploatare zilele acestea. SORTIMENTE DE SARE PENTRU ANIMALE La salina Cacica din Regiunea Suceava, se produc în prezent pe scară industrială, diferite sortimente de sare pentru animale, in compoziţia cărora intră medicamente. Printre acestea se află şi sarea cunoscută sub denumirea de „Fenosar“, produsă sub formă de brichete, care contribuie la creşte- rea în greutate a oilor şi împie-^ dică căderea lînii. La cererea unor, gospodării agricole de stat şi sta-ţiuni experimentale zootehnice, co-ijectivul salinei a introdus în fabricaţie sortimentele de sare în brichete „Lapsar“ şi „Sargen“, carre conţin diferite săruri minerale. ACTIVITATE OBŞTEASCĂ LA GOSPODĂRIREA SATELOR. Mobilizaţi de deputaţi, cetăţenii, din Regiunea Crişana participă cu multă însufleţire la lucrările de bună gospodărire şi înfrumu- setare a satelor. Ei au contribuit cu mijloace băneşti şi prin muncă patriotică la darea în folosinţă în acest an a 30 de noi şcoli, cămine culturale şi dispensare; alte 541 construcţii social-culturale se afla în stadiu de finisare. ----------------------------- ar Un complex sportiv la Topliţa Zilele acestea, la Topliţa s-au început lucrările de construcţie a unei săli de gimnastică de o suprafaţă de 310 mp. Pe lingă sala de gimnastică se vor construi o magazie pentru echipament sportiv, vestiare, duşuri şi altele. Acest complex sportiv modern va fi dat în folosinţă la sfîrşitul anului. Valoarea investiţiilor, se ridică la aproape o jumătate de milion lei. * Pentru următoarele 24 de ore: Vremea se menţine instabilă şi favorabilă averselor de ploaie în- soţite de descărcări electrice, maî ales după-amiaza. Temperatura în general staţionară, minimele vor, fi cuprinse între 8—12 grade, iar maximele între 16—26 grade^ Vînt ILQtEfeOifliYest, și TibTd'yest! *