Steaua Roşie, iunie 1961 (Anul 10, nr. 129-154)

1961-06-13 / nr. 139

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AI­ SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREŞ-AUTONOMA MAGHIARĂ Anul X, Nr. 139 (1013) Marţi, 13 Iunie 1901 4 pagini 20 bani Bilanţul muncii însufleţite In primele 5 luni ale anului cu­rent, întreprinderile din regiunea noastră şi-au depăşit planul pro­ducţiei globale în valoare de 80.076.000 lei. De subliniat este faptul că toate sectoarele industria­le şi-au depăşit sarcinile de plan. Rezultate deosebite s-au înregis­trat la I. F. Reghin, care şi-a rea­lizat planul producţiei globale în proporţie de 129 la sută. Fabrica de mobilă „23 August“ din Tg. Mureş a obţinut o realizare de 117 la sută, Fabrica de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“ Tg. Mureş 117 la sută, Filatura de in Gheor­­ghieni 109 la sută, Uzinele de fier Vlăhiţa 107 la sută, şi multe al­tele. In aceeaşi perioadă, planul pro­fiei marfă a fost depăşit cu aproape 60.000.000 lei. Astfel, au fost date peste plan 164 tone fontă, 530 tone acid sulfuric, 6.357 m­c che­restea diferită, mobilă în valoare de aproape 10.000.000 Iei, 4.439 tone zahăr etc. Rezultate asemănătoare s-au în­registrat şi în domeniul construc­ţiilor. Pînă la 31 mai a. c. au fost date în folosinţă 263 apartamente confortabile, din care numai în lu­nile aprilie şi mai peste 90 apar­tamente. Tot în perioada celor 5 luni s-au modernizat în regiunea noastră 18,9 km drumuri şi s-au executat lucrări pregătitoare pe încă 8 km. Pentru a folosi din plin sezonul prielnic lucrărilor de modernizare a drumurilor, în această lună se vor introduce două schimburi în toate şantierele. Toate aceste realizări, precum şi multe altele oglindesc entuzias­mul şi fermitatea cu care oamenii muncii din regiunea noastră, sub directa îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, continuă însufleţită întrecere socialistă pen­tru a da produse de înaltă cali­tate şi de a realiza înainte de ter­men angajamentele luate. Produse de valoare din lemn Aplicînd în produc­ţie numeroase propu­neri venite din par­tea muncitorilor şi dînd viaţă planului de măsuri tehnico­­organizatorice, în lu­na mai, Complexul de industrializare a lemnului din Reghin, a sporit producţia a numeroase sortimen­te de valoare. Astfel, s-au dat peste plan 240 garnituri de sub­­ansamble de combi­ne, 10 garnituri de mobilă de uz casnic, 2.220 stînjeni clavia­tură. Prin prelucra­rea deşeurilor s-au dat peste plan 4.516 garnituri de rame pentru ţigle. In urma debitării buştenilor de răşinoase, rămăşi­ţele au fost alese cu grijă şi o mare parte au fost alese pentru celuloză. In luna mai s-a dat peste plan 246 m­c deşeuri pentru celuloză. Toate aces­te succese au dus la îndeplinirea planului la producţia globală în proporţie de 116,3 la sută, iar la pro­ducţia marfă în pro­porţie de 108,7 la sută. Avîntul noului Din rindul muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de la I.R.U.M. Reghin s-au născut noi inovatori, care şi-au înscris numele pe dosa­rele de inovaţii. In primele cinci luni ale anului, la cabinetul tehnic au sosit 11 propuneri de inovaţii din care au fost aplicate 9, iar două sunt în studiu. Prin aplicarea celor nouă inovaţii se vor aduce întreprinderii economii anuale în valoare de 28.000 lei. Printre cele mai importante se numără inovaţia lui Topan Iosif — Dispozitivul de rectificat culisele locomotivei. Inovaţia asigură obţinerea unor culise de calitate superioară. Dispozitivul se montează pe raboteză şi cu ajutorul unui polizor se rectifică toate asperităţile. Frezorul Vajda Ioan a construit un dispozitiv pentru frezat canale curbe. Ca­nalele pentru celulele de uscare ce se folosesc la complexele fores­tiere sunt de calitate bună. Inovatorul Mihu Francisc a pus la punct un dispozitiv pentru debitarea oțelului cornier de 20—100 mm gro­sime, care are o mare productivitate. Doresc întreţinerea culturilor Membrii întovărăşirii agricole „Unirea“ din satul Suplac, comu­na Laslău-Mare, raionul Tîrnă­veni, au fost printre primii care au terminat însămînţările de pri­măvară, executîndu-le la un nivel agrotehnic superior anilor trecuţi. Acum ei continuă întrecerea, folo­sind orice oră şi zi bună de lucru pentru întreţinerea culturilor, la timp şi în bune condiţiuni. Pînă la 7 iunie ei au terminat praşila a II-a şi răritul la sfecla de zahăr, praşila a II-a la car­tofi, tutun şi floarea-soarelui şi au terminat praşila I la porumb pe o suprafaţă de 150 ha.­­ Nici intovărăşiţii din satul Las­lău-Mare nu se lasă mai prejos. Desfăşurînd larg întrecerea ei zo­resc întreţinerea culturilor. Pînă în prezent au efectuat praşila a II-a pe mai bine de jumătate din suprafaţa cultivată cu sfecla de zahăr, cartofi, floarea-soarelui etc. Praşila I la porumb a fost efec­tuată pe o suprafaţă de 170 ha. Muncesc­­cu multă sîrguinţă brigadierul Oprean Ioan, candidat de partid, deputaţii Agrişteanu Constantin, Puica Selastica şi mulţi alţii. BOCHIŞ SIMION corespondent voluntar „DIN FIER VECHI OŢEL NOU“ De la începutul anului în regiu­nea noastră s-au colectat şi s-au expediat pentru oţelăriile din ţară 766 vagoane cu fier vechi, fontă şi metale neferoase. Numai din raionul Tîrnăveni a fost colectată şi expediată de la începutul anului o cantitate de fier vechi, fontă şi metale neferoa­se, din care prin retopirea s-ar putea fabrica cca. 2.600 tractoare. In oraşul Tg. Mureş s-au colectat 1.398 tone de metal. Mari cantităţi de fier vechi, fon­tă şi metale neferoase au fost co­lectate şi în raioanele Reghin, Odorhei şi Ciuc. 5.000 M­P DE MĂTASE NATURALĂ Creşterea viermilor de mătase constituie un sector important al economiei noastre naţionale. Din­­tr-un kg de gogoşi crude, se pot obţine 2 m­p mătase. Iată de ce, din an în an, tot mai mulţi cetă­ţeni devin crescători ai viermilor de mătase. In raionul Tg. Mureş crescătorii de viermi de mătase s-au angajat prin contractări, să producă o cantitate de gogoși din care, prin prelucrare, se pot ţese peste 5.000 m­p mătase. A ÎNCEPUT CAMPANIA DE COLECTARE A LUNII Cu începere­ de la 5 iunie în re­giunea noastră s-a început preda­rea linii contractate de cei peste 77.000 de producători. Se evidenţiază în deosebi raio­nul Topliţa, unde numai în cîteva zile cantitatea de lînă contractată a fost predată de către producă­tori în proporţie de 73 la sută. In raioanele Reghin şi Gheorghieni de asemenea s-a predat lîna con­tractată, în proporţie de 68 res­pectiv 64 la sută. LA BEŞA Beşa e un sat mic situat în ra­ionul Tg. Mureş cu locuitori pu­ţini, dar harnici. Aici cu toţii lu­crează în întovărăşire şi obţin în­semnate rezultate în creşterea pro­ducţiei agricole şi în dezvoltarea satului. Numai cu cîţiva ani în urmă, harnicii locuitori au construit în sat un cămin cultural cu o capa­citate de 200 persoane. Peste 30 de locuitori şi-au construit locuin­ţe noi. Intovărăşiţii de aici, îşi dezvoltă şi cunoştinţele lor culturale. Peste 80 la sută din întovărăşiţi sunt cititori activi ai bibliotecii cămi­nului cultural. Nu de mult, la secţia tăbăcărie a Fabricii de piei şi mânuşi „Pe­­tőfi Sándor" a intrat în funcţiune o nouă şi modernă maşină de făl­­ţuit. Prin intermediul acestei maşini s-a îmbunătăţit, simţitor ca­litatea produselor şi în acelaşi timp a crescut şi producţia. 107 vitrine frigorifice peste plan Cele 9 echipe din secţia a II-a a I.I.S. „Gábor Aron“ din Odorhei desfăşoară o însufleţită întrecere socialistă pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi pentru rea­lizarea sarcinilor de plan înainte de termen. Pe locul I al întrecerii se men­ţine cunoscuta brigadă U.T.M. condusă de tînărul comunist Szöcs Dénes, deţinătoarea drapelului de brigadă U.T.M. fruntaşă pe raion. Lună de lună, componenţii bri­găzii obţin rezultate deosebite. Pe lîngă faptul că îşi depăşeşte zilnic sarcina de plan, harnica brigadă execută lucrări de calitate supe­rioară. Interioarele vitrinelor fri­gorifice montate şi lipite cu înde­­mînare de tinerii amintiţi, trec cu succes orice examen. In întreaga secţie se luptă pen­tru depăşirea angajamentelor lua­te. De la începutul anului, meta­­lurgiştii secţiei a II-a de la I.I.S. „Gábor Aron“ Odorhei au dat peste plan 107 vitrine frigorifice de bună calitate. ------------^ooc-------------­ In numărul de azi: — CULTURA FIZICA SI SPORT (pag. 2-a)­. — MEMORANDUMURILE IN­­MINATE DE N. S. HRUS­­­ CIOV lui J. KENNEDY LA INTILNIREA LOR DE LA VIENA (pag. 3-a), Pentru următoarele 24 de ore: Vremea se menţine călduroasă şi uşor instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Temperatura minimă variază în­tre 6—12 grade, iar maximele în­tre 20—25 grade. Vînt slab din sectorul vest. Noi cadre de operatori Zilele trecute a avut loc într-un cadru festiv încheierea cursurilor de calificare de operatori de la şantierele Sîngeorgiul de Pădure, Miercurea­ Nirajului şi Corunca. Dintre toţi elevii care au parti­cipat la cursuri,­­ cele­­ mai bune note le-au obţinut cei 13 elevi ai cursului de calificare de la Corunca, care au obţinut cu toţii diploma de calificare. Cei mai buni dintre cei buni s-au do­vedit a fi Ioan Perim, Makkai Adalbert, Szabó Carol şi László Nicolae. • BARÁTOSI ALEXANDRU corespondent voluntar încă un bloc nou pe strada Universităţii din­ Tîrgu-Mureş Creşte numărul inovaţiilor In perioada celor 5 luni care au trecut din acest an, la Fabrica de cărămizi şi ţigle „Mureşeni“, pa­ralel cu rezultatele deosebite obţi­nute în producţie s-au înregistrat succese însemnate şi în mişcarea de inovaţii. Astfel, numărul propu­nerilor de inovaţii înaintate de la începutul anului depăşeşte de două ori numărul celor înaintate în aceeaşi perioadă a anului trecut.. Din cele 17 propuneri de inova­ţii care au fost înaintate în anul curent, 5 sunt în curs de aplicare, iar 3 se şi aplică, dînd rezultate bune. Economiile anuale antecalcu­­late la cele 3 care se aplică, depă­şesc suma de 20.000 lei. Una dintre cele mai valoroase este a tehnicianului Bieier Fran­cisc. Prin construirea unui tunel conceput de el se măreşte capaci­tatea de uscare a coamelor şi se reduc simţitor cheltuielile indirec­te. Economiile antecalculate se ri­dică la sumă de 13.000 lei. —-------— OOOO1 Mai mare atenţie reparării batozelor Se apropie campania de recol­tare a cerealelor păioase.^ Imediat după începerea recoltărilor va trebui să înceapă şi treierişul. Pentru aceasta toate batozele tre­buie să fie din timp reparate. Or, în această privinţă mai este mult de făcut. Din cele 274 ba­toze, deţinute de gospodăriile co­lective, precum şi de alte unităţi şi persoane, s-au reparat abia 84. In raionul Ciuc, din 50 batoze s-au reparat numai 12, în raionul Gheorghieni din 37 numai 4, în raionul Odorhei 11 din 46, iar în raionul Tg. Mureş 7 din 25 etc. Sfaturile populare au datoria de a acorda toată atenția terminării grabnice a reparațiilor. ------------------- 1 Uzina mecanică de maşini şi utilaj minier Baia Mare In secţia mecanică, tov. Szeney Andrei, şef de echipă şi Alexandru Bonyhai, lăcătuş, verifică o pompă de apă antiacidă verticală de 2.000 litrilm pentru scos apă din mină In gospodăriile agricole de stat Lucrările de întreţinere a culturilor trebuie intensificate Fără doar şi poate ploile abun­dente din luna mai au contribuit la întîrzierea lucrărilor de întreţinere a culturilor. Acest lucru însă nu poate constitui o justificare pentru faptul că în unele gospodării agri­cole de stat din regiunea noastră praşila întîi încă nu s-a terminat. Acolo unde consiliile gospodăriilor de stat, sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid, au luat din timp măsurile necesare, asigurînd for­ţele de muncă şi folosind la maxi­mum capacitatea tractoarelor şi maşinilor agricole, cu tot timpul ploios s-au obţinut unele rezultate în lucrările de întreţinere a cul­turilor. La gospodăriile agricole de stat din Batoş, Cuci, Filiaşi, Ier­­nut, Rîciu şi altele, prima praşila la porumb s-a terminat. La Iernut s-a executat şi praşila a doua pe 129 ha cu porumb pentru boabe şi 96 ha cu porumb pentru siloz, iar la G.A.S. Reghin pe 122 ha porumb boabe şi 51 ha porumb siloz. La G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş, de asemenea, praşila a doua s-a efec­tuat pe 163 ha cu porumb pentru boabe şi 81 ha cu porumb pentru siloz. In schimb, la gospodăria de stat din Gorneşti, la 10 iunie mai erau 80 ha cu porumb neprăşite, la Zaul de Cîmpie 28 ha, la Miheş 15 ha. Astfel, pe Trust, din cele 3.099 ha cultivate cu porumb pen­tru boabe s-a executat prima praşi­­lă numai pe 2.905 ha, iar la po­rumbul pentru siloz pe o suprafaţă de 322 ha, pînă la 10 iunie încă nu se executase prima praşilă. Nu s-a efectuat prima praşilă nici la car­tofi, decît pe 279 ha din cele 424 ha. La sfecla de zahăr, praşila a doua s-a efectuat pe întreaga su­prafaţă şi în prezent se execută praşila a treia. Gospodăria agricolă de stat din Sîngeorgiu de Mureş a efectuat praşila a treia pe 20 ha cu sfeclă de zahăr, cea din Reghin pe 16 ha, iar cea din Sîncrai pe 10 ha etc. Consiliile gospodăriilor agricole de stat au sarcina de mare răspun­dere de a lua toate măsurile orga­nizatorice pentru intensificarea lu­crărilor de întreţinere a culturilor. Să fie mobilizate toate forţele, atit lucrătorii sezonieri cît şi cei per­manenţi; să fie folosite din plin tractoarele şi maşinile agricole, pentru ca lucrările de întreţinere a culturilor să fie executate la timp şi în bune condiţiuni. Mai mare atenţie recol­tării furajelor ... O altă lucrare la ordinea zilei este recoltatul furajelor. Cu cît a­­ceastă lucrare se face mai din timp Cu atît se asigură furaje de o mai bună calitate. In multe gospodării de stat, o dată cu lucrările de întreţinere a culturilor, o atenţie deosebită se acordă recoltării fu­rajelor. La G.A.S. Sîngeorgiu de Mureş, bunăoară, s-au recoltat furajele de pe o suprafaţă de 200 ha, la G.A.S. Reghin de pe 162 ha, la Jidvei de pe 150 ha, la Zagăr de pe 140 ha etc. Şi în această direcţie ritmul trebuie intensificat. Pînă la 10 iu­nie s-au recoltat furajele abia de pe 50 la sută din suprafaţă. Unele gospodării de stat ca cele din Zaul de Cîmpie şi Miercurea-Ciuc nici n-au început recoltatul fura-* jelor. Timpul este destul de înaintat, apropiindu-se începerea recoltatu­lui la cerealele păioase. In acest timp scurt ce ne desparte pînă la începerea secerişului, recoltatul şi depozitatul furajelor trebuie ter­­minate. ... şi însilozărilor Desigur, pe timp ploios, recoltatul furajelor decurge anevoios, ceea ce face ca şi calitatea furajelor să fie mai slabă decit în cazul cînd recoltatul se face pe timp, secetos. Proverbul spune că „de­, cît fîn prost, mai bine siloz bun“. Iată de ce multe gospodării s-au ocupat îndeaproape și din timp da însilozarea furajelor. Pînă la 10 iunie s-au însilozat pe Trust 1953 tone, din care 1341 tone trifoliere. Cea mai mare cantitate a fost îmi silozată la G.A.S. Reghin, realii­zîndu-se 740 tone. Gospodăria de stat din Gorneşti, de asemenea, a însilozat 428 tone, cea din Jidvei 220 tone, cea din Cuci 205 tone etc. Gospodăriile agricole de stat din Batoş, Filitelnic, Iernut, Mu­­reş, Lăzarea şi Miercurea Ciup însă nu­ au însilozat nimic. Pentru scurtarea campaniei de recoltări Strîngerea la timp şi fără pier­deri a recoltei de grîu, secară, orz şi alte culturi, stă în centrul atenţiei consiliilor gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră. Inventarul agricol nece­sar în campania de vară a fost reparat. Anul acesta, la recoltarea cerealelor păioase vor lucra cu 50 la sută mai multe combine decît în anul trecut. Peste 70 la sută din suprafaţa cultivată cu păioase se va recolta cu com­binele. Pentru scurtarea campaniei de recoltări gospodăriile de stat au încheiat contracte cu S.M. T.-ul pentru recoltarea cu combinere a unei suprafeţe de 1.280 ha. Astfel, recoltatul orzului va dura 3—4 zile iar al griului maximum 6­ zile. A crescut anul acesta şi număr­rul preselor de balotat paie. Din timp s-a procurat şi sîrma nece­­sară. Trustul Gostar Tg. Mureş a or­­ganizat, pe 4 centre, instruirea lucrătorilor care vor lucra în campania de recoltări, în legătură cu modul de funcţionare a combi­nelor, a preselor de balotat paie şi a celorlalte maşini, în vederea asigurării funcţionării maşinilor, cu întreaga lor capacitate şi pent­­ru înlăturarea defecţiunilor. Deservire civilizată, la nivelul cerinţelor Oameni inimoşi „Oameni inimoşi" aşa i-am numit a­­tunci în gînd pe Da­vid Olga şi Bárdi Imre lucrătorii unită­ţii „Higiena­" deschi­să anume pentru co­pii, în partea de sus a Piefii Stalin. Nimerisem acolo in­tr-o simbătă după­­masă. Şi, cum la sfîr­­şit de săptărpînă fri­zeriile sînt îndeobşte arhipline, a trebuit să aştept cam multi­­cel. E bine de spus că frizeria are şi o secţie pentru vîrst­­nici. In faţă, puzderie de copii cu mame, taţi sau chiar singuri. Unii, călăreau moto­ciclete sau elefanţi, se uitau la peştişorii aurii din acvariu sau ascultau trilurile ca­narilor din colivii. Un copilaş, în jur de doi ani privea speriat la maşina de tuns şi foarfecile din mina lui tanti Olga. Trebuia să-i vină rin­­dul şi groaza i se citea pe faţă. „Con­certul" organizat de el în momentul cînd i-a venit rindul nu cere comentarii, îl bănuiţi. Şi acum a intrat în joc tanti Olga. Şi cine ştie pentru a cita oară în ziua aceea, şi-a început povestea. Fără maşi­nă de tuns şi foar­fece se jucă cu mi­cuţul, îi vorbi de ci­­te-n lună şi stele, a­­păsă pe accelerato­rul motocicletei-sca­­un, trăgea de trom­pa elefantului, claxo­na din gură. O ade­vărată risipă de ener­gie, care însă nu ră­mase fără efect, copi­lul se afla pe moto­cicletă şi numai la­crimile din ochi tră­dau mica lui dramă. Povestea lui Olga David continua însă fără încetare. Şi un amănunt: în timpul tunsului, copilul s-a cerut şi pe elefant. La o altă motocicle­tă, Bárdi Imre, deşi nu mai e la prima lui tinereţe, claxona de zor, acompaniat de un puşti de vreo 3 ani. Stăm şi-i priveam. Felul cu care lucrau, repetau eternele po­veşti copiilor, şi faţa lor totuşi zîmbitoare, inspirau încredere şi dragoste micilor cli­enţi. — De multe ori seara citesc cărţi de poveşti pentru a-mi îmbogăţi „repertoriul" — spuse Olga. Copiii vor mereu ceva nou. Şi aceşti doi oa­meni, cu adevărat inimoşi, lucrează me­reu la această secţie, căci şi-au format o clientelă şi mulţi sunt copiii care nu vor să se tundă dacă ei nu sunt acolo. Şi ei stau şi lucrează cu plăcere, deşi munca aceasta a lor, de două fronturi — şi cu maşina de tuns şi­ ca vorba — n­u e de loc uşoară. P. ROMEO ■ — \?»x_o------------ 5.287 hectolitri de lapte peste plan In gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, întrecerea socialistă pornită în cinstea anii­versării partidului, pentru mai mult lapte şi carne, se desfăşoa­­ră cu tot mai mare avînt. Munca însufleţită depusă de lucrătorii din sectorul zootehnic dă roade tot mai frumoase. Astfel, de la începutul anului și pînă la 10 iunie, gospodăriile agrii­cole de stat au livrat peste planul la zi 5.287 hectolitri de lapte de vacă. In lupta pentru 3.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată, lu­crătorii gospodăriei agricole de stat din Sîngeorgiu de Mureş au depăşit planul producţiei de lapte- marfă cu 912 hectolitri lapte. Cel de la G.A.S. Sîncrai, de asemenea, de la începutul anului şi pînă la 10 iunie au obţinut 4.532 hectolitri lapte, din care 4.063 hl lapte-mar­­fă, depăşind planul de livrări cu 780 hl. Cu 780 hl au depăşit pla­­nul de livrări şi lucrătorii gospo­­dăriei agricole de stat din Batoş. G.A.S. Reghin a livrat peste plan 567 hl lapte, G.A.S. din Jidvei 430 hl, Filiaşi 247 hl etc. Realizări tot mai de seamă obţin in creşterea producţiei de lapte şi lucrătorii gospodăriei agricole de stat din Zagăr. Ei au livrat de la începutul anului și pînă la 10 iu­nie 2.364 hl lapte, depăşind planul­ cu 754 hectolitri.

Next