Steaua Roşie, august 1961 (Anul 10, nr. 181-206)
1961-08-01 / nr. 181
Sala de rodaj a motoarelor reparate la I.R.A. 2 îmbunătăţirea consumurilor specifice — sarcină a colectivului Importanţa măsurilor adoptate de Congresul al IlI-lea al P.M.R. privind valorificarea superioarăa lemnului rezultată în mod convingător şi din faptul că deşi masa lemnoasă exploatată în următorii ani va scădea simţitor, totuşi, datorită valorificării ei superioare şi a reducerii pierderilor la exploatare şi prelucrare, valoarea producţiei globale se dublează aproape în anul 1965 faţă de anul 1959, satisfăcînd nevoile Interne şi asigurîndu-ne totodată o producţie sporită. In acest scop, în centrul preocupării tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor din întreprindere a stat problema valorificării cît mai depline a materialului lemnos, a reducerii consumurilor specifice la materii prime și materiale, energie-combustibil etc. încă de la elaborarea propunerilor de plan pentru perioada anului 1961, întreprinderea a introdus în lucrările normelor de consum revizuite în funcţie de realizările anului 1960, şi noile posibilităţi tehnice prevăzute pentru anul în curs. In stabilirea normelor de consum, întreprinderea a avut în vedere îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. De asemenea la stabilirea normelor de consum s-a considerat că utilajele existente funcţionează în condiţii normale, că sunt deservite de personal calificat şi că materialul este corespunzător din punct de vedere calitativ şi dimensional. Introducerea unor noi metode de lucru, ridicarea calificării continue a muncitorilor şi colaborarea cu întreprinderile furnizoare de materie primă şi materiale a făcut ca majoritatea indicilor de plan privind consumurile specifice să fie realizate şi să se obţină economii însemnate de materiale. Astfel la cheresteaua de răşinoase (brad şi molid) s-a obţinut o economie pe primul semestru de 62 metri cubi, la cherestea fag de 22 metri cubi, la plăcile aglomerate de 3.368 metri pătraţi, la furnire de 7.933 metri pătraţi etc. Economiile rezultate din îmbunătăţirea normelor de consum se pot evalua la 1.249.000 lei. De asemenea au fost făcute economii de materii şi materiale auxiliare prin reducerea volumului de rebuturi, care raportat la volumul producţiei globale a aceleiaşi perioade din anul 1960, a scăzut de la 0,080 la sută la 0,058 la sută. Rămîne ca o sarcină principală pentru colectivul întreprinderii noastre să se preocupe de îmbunătăţirea consumului de material la panel, unde in primul semestru al anului s-a realizat o depăşire de 31 metri cubi. Această depăşire se justifică şi prin faptul că nu s-a ajuns la o tipizare a părţilor componente ale mobilierului (în special a Uşilor unde se întrebuinţează acest material) şi la obţinerea elementelor în semifabricate, printr-o colaborare mai strînsă între combinate şi fabrici de mobilă în vederea obţinerii unui indice de utilizare superior. Ing. IOAN FLOREA Fabrica de mobilă „23 August" Tg. Mureş „Secretul" secţiei fruntaşe Cind au lansat chemarea către toate sectoarele pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi pentru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen, forestierii din Sîncrăieni, s-au bazat pe propriile lor forţe, pe capacitatea fiecăruia şi mai ales pe dorinţa comună de a se situa pe locuri fruntaşe în raionul I Miercurea Ciuc. Încă de atunci întrecerea dintre oameni, echipe şi secţii a luat un avînt sporit. Iată-ne după încheierea primului semestru, cînd graficele întrecerii socialiste indică rezultatele muncii însufleţite, cînd fiecare muncitor ştie pe ce loc se află echipa sau secţia unde lucrează. La Sîncrăieni funcţionează trei secţii: parchete, butoaie şi lăzi. Pînă în prezent, pe graficul întrecerii, locul fruntaş îl deţine secţia butoaie. De la începutul anului colectivul acestei secţii a produs numai garnituri de butoaie care au îndeplinit toate cerințele unor produse superioare. Deasemeni trebuie menţionat faptul că, lună de lună, secţia şi-a depăşit sarcinile de plan, trecînd peste linia care indică realizările secţiilor surori. Secţia lucrează în doua schimburi. Ambele cu acelaş număr de muncitori. Schimbul este condus de comunistul Adam Francisc, un om cu multă experienţă şi bun organizator, al doilea de tînărul Szabó Géza. Amindouă schimburile sunt brigăzi complexe. întrecerea organizată între aceste două brigăzi cuprinde întregul lor efectiv. Rezultatele obţinute pînă acum nu le diferenţiază prea mult. Totuşi brigada lui Aidam Francisc reuşeşte să depăşească realizările schimbului cu care se întrece. In primul semestru, o bună parte din valoarea întregii producţii date peste plan la sectorul din Sîncrăieni (521.400 lei) sunt garniturile de butoaie. Echipa pendulariştilor compusă din Peter Iosif, Zsilar Peter, Boga Bela şi Gödri Ioan din schimbul 1 s-a dovedit a fi cea mai bună. Depăşirile lor de plan se ridică zilnic la SO—40 la sută. Din schimbul lui Szabó s-au evidenţiat pendulariştii Sándor György, Szabó Ştefan, Kolumban Ştefan, precum şi profilatoarele Jakob Irén, Vaszi Margit şi mulţi alţii care, de lingă faptul că execută lucrări de bună calitate, se preocupă îndeaproape şi de problema economiilor de materii prime. In luna trecută brigada complexă condusă de comunistul Szabó a economisit 10.348 m. c. cherestea, ascultăm ce ne vorbeşte conducătorul brigăzii din schimbul doi: „Ceea ce am obţinut pînă acum se datoreşte în primul rînd dorinţei fiecăruia ca secţia să se menţină fruntaşă — ne spune Szabó Géza. Fiind antrenaţi în întrecere, toţi muncitorii secţiei noastre, dorinţa comună nu e greu de îndeplinit. Nu e suficient ca echipele să muncească bine şi repede. Practica a dovedit aceasta. „Secretul“ constă la noi în întrajutorarea la locul de muncă. Dacă o echipă colaborează şi se ajută cu oricare alta cu care se întrece, în mod sigur se obţin rezultate deosebite. Colaborarea strînsă nu se limitează la noi numai la echipe. Vă dăm încă un exemplu: Schimbul tovarăşului Adam lucrează după masa. Dînsul e aici deşi mai are mult timp pînă la începerea lucrului. Cu cîteva minute în urmă am studiat împreună graficul de producţie. Am discutat şi problema economiilor, adică cum trebuie să organizăm munca, să obţinem economii mai ales la cherestea. Experienţa pe care dînsul a acumulat-o de ani de zile e preţioasă şi pentru mine“. Intr-adevăr cînd există o colaborare între echipele şi schimburile care se întrec dintr-o secţie fruntaşă rezultatele sunt din cele mai bune. Dacă în primele 10 zile din luna iulie numărul garniturilor de butoaie date peste plan a trecut de 1.200, aceasta nu poate să constituie decit o garanţie sigură că secţia amintită ştie să-şi păstreze, prin participarea activă a fiecărui muncitor, locul fruntaş în întrecerea însufleţită ce se desfăşoară la sectorul de industrializare a lemnului din Sîncrăieni. V. GIURGIU Cu planul depăşit Magazinul universal din Hodoşagură, raionul Topliţa, se afla într un local frumos, cu vitrine mari şi corespunde intrutotrl practicării unui comerţ civilizat. Tov. Sabin Iaşcu, şeful unităţii depune toate eforturile pentru deservirea în bune condiţiuni a consumatorilor din comună. In perioada primului semestru al acestui an, el a reuşit să depăşească planul de desfacere cu 350.000 lei şi să atragă 58 noi cooperatori. Rezultatele ar fi putut fi şi mai bune, dacă conducerea cooperativei din Subcetate s-ar fi ingrijit mai îndeaproape de aprovizionarea magazinului. ALEXANDRINA GANF.A corespondentă voluntară ! STEAUA ROȘIE In plin sezon Sîntem în plin sezon — ne spuse Szente Béla, inginerul şef al Fabricii de conserve Mureşeni. De acest lucru ne-am convins la faţa locului. In fabrică e o animaţie mare. Peste tot se lucrează intens. La secţia conserve de fructe a intrat un mare lot de caise. După sortare caisele sînt transformate în gem ori în compot. Cazanele duplicat au fost puse în funcţiune de Pitecski Maria şi Urs Karolina. In curînd, din ele se va scurge gemul, pe care muncitoarea Dibău Maria îl trece cu dibăcie în borcane. Pe masa lungă din faţa ei stau înşirate sute de borcane încă aburinde. La celălalt capăt al mesei borcanele obosite parcă aşteaptă să le vină rîndul la maşina de fixat capace, pe care o mînuieşte cu muită pricepere Alber Irma. In scurt timp mii de borcane se îndreaptă spre ultima operaţie : sterilizarea. După ce laboratorul îşi spune cuvîntul asupra calităţii, zeci de lăzi încărcate cu borcane sînt transportate de către electrocar la magazie, unde camioanele ori vagoanele, încărcate direct în incinta unităţii, duc produsele fabricii de conserve Mureşeni pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale patriei. Paralel cu conservarea caiselor se lucrează și la prepararea siropului de smeură și lămîie. Pe conducătoarea schimbului Borza Elisabeta am găsit-o aplecată deasupra rezervorului de răcire a siropului. Trecea un strat de sirop pe placa refractometrului pentru a putea stabili cantitatea de zahăr existentă în sirop şi a stabili calitatea produsului, ca apoi să accepte trecerea lui în sticle. Grupa de umplut sticle îmbrăcată în alb, ca de altfel tot personalul acestei secţii, executînd operaţie după operaţie se străduieşte să atingă şi să depăşească cantitatea planificată de 5.400 kg .sirop într-un schimb. Aici lucrează şi comunista Fülöp Margareta despre care colegele ei de muncă şi maistrul schimbului spun numai cuvinte de laudă. — Eu lucrez în această secţie de cînd am terminat şcoala profesională — ne-a spus Gerecz Rozalia, una din tinerele muncitoare ale secţiei. La început am întîmpinat greutăţi pentru că n-am cunoscut toate operaţiile. Uneori nu aveam încredere în forţele mele. Am apelat în nenumărate rînduri la ajutorul tovarăşei Fülöp Margareta care m-a îndrumat împreună cu Barta Elisabeta, astfel am devenit stăpînă pe munca ce o îndeplinesc. Fülöp Margareta şi Gerecz Rozália lucrează acum împreună. Sînt fruntaşe în producţie contribuind din plin la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa întregului colectiv. Şi ele au contribuit ca colectivul secţiei conserve să dea în acest sezon 11 tone gem de caise și peste 5 tone de compot peste sarcina prevăzută de plan. V. MEGHES M» » Produse lactate proaspete şi de bună calitate In vederea aprovizionării oamenilor muncii cu produse lactate proaspete şi de bună calitate, s-au luat măsuri din partea organelor de resort în sensul că unităţile de aprovizionare vor aproviziona cu unt preambalat numai magazinele de desfacere care dispun de aparate frigorifice. Livrările de unt către unităţile de desfacere cu amănuntul se vor efectua ritmic în cantităţi mici, care să asigure vînzarea pe două—trei zile. In ce priveşte mediul rural, de două ori pe săptămînă vor fi trimise pe traseuri dinainte stabilite — autodube încărcate cu unt, brînzeturi şi alte produse lactate, care vor aproviziona unităţile de desfacere care dispun de spaţii frigorifice pentru păstrarea acestor mărfuri. S-au luat măsuri din timp şi pentru aprovizionarea ritmică cu produse lactate a staţiunilor balneo-climaterice şi a şantierelor mari din regiunea noastră, întreprinderea comercială Interraională trebuie să acorde o atenţie deosebită procesului tehnologic, condițiilor de păstrare și transport a produselor lactate și sa ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor care iar putea influenta în mod negativ calitatea acestora. In urma acestor măsuri se va îmbunătăţi simţitor aprovizionarea tuturor localităţilor din regiune cu aceste produse mult solicitate de consumatori. ALBERT M. Una din halele noii secţii de luminare de la Hunedoara Pentru asigurarea pîinii de buna calitate Datorită măsurilor agrotehnice aplicate de oamenii muncii din agricultură, anul acesta avem o recoltă îmbelşugată de grîu. Recolta de grîu este strînsă în clăi pe cîmp. Lucrătorii din industria de morărit şi panificaţie, în întrecere socialistă pentru producerea pîinii de cea mai bună calitate, aşteaptă din sectorul agricol şi de la bazele de recepţionare, cereale de bună calitate. însuşirile calitative a boabelor de cereale depind de: materialul semănat, condiţiile de formare a boabelor, condiţile de recoltare şi păstrare a boabelor. Astfel fiecare soi de cereale, pe lingă seria de însuşiri care interesează producţia agricolă, posedă şi însuşiri care prezintă interes pentru industrie şi consumatori. Diferite soiuri de griu posedă calităţi diferite de morărit şi panificaţie. De acest lucru trebuie ținut seama în vederea asigurării unor produse de calitate mai buna. Diferitele soiuri și loturi de grîu se vor prelucra separat nu numai pentru sămînță ci chiar pentru consum. Trebuie treierate separat, transportate și păstrate separat pentru ea industria de morărit şi panificaţie să aibă o materie primă cu calităţi bine, determinate. Menţinerea recoltei în snopi (clăi) în condiţii nefavorabile (timp umed, umiditate ridicată a boabelor şi a paielor) nu produce nici un fel de definitivare a maturităţii bobului. Dimpotrivă în interiorul bobului se desfăşoară procese hidrolitice, iar suprafaţa boabelor este atacată de către microorganisme care distrug substanţele organice din bob. Boabele care au trecut printr-o astfel de „definitivare a maturităţii“ sunt mult mai greu de păstrat decît cele recoltate cu combina. Trebuie să trecem în mod hotărît şi cu toate forţele la transportul la arie a clăilor şi să intensificăm ritmul treieratului deoarece în regiunea noastră, luna august este una din cele mai abundente în ce priveşte cantitatea de precipitaţii. Cerealele trebuiesc curăţite de resturi de paie, pleavă, praf, etc. Magaziile pentru depozitarea preliminară trebuiesc şi ele curăţite şi dezinfectate. O manipulare neglijentă a cerealelor reduce calitatea şi cantitatea lor şi micşorează veniturile gospodăriilor. Curăţirea şi vînturarea cerealelor trebuie făcută ca o măsură preventivă de către producători şi nu ca o remediere după ce ajung la încingere. In felul acesta reducem necesarul de spaţii de depozitare şi asigurăm produse de bună calitate. Ing. SOMEŞAN ŞTEFAN. INTERESE COMUNE, UN ŢEL UNIC Sub acest titlu, ziarul „Pravda“ a publicat în numărul său din 30 iulie un articol redacţional consacrat vizitei în U.R.S.S. a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române. Poporul sovietic — se arată în articol — salută cordial pe pămîntul său pe solii Romîniei frăţeşti. Prietenia dintre popoarele sovietic şi român are rădăcini adînci. Ea se sprijină pe vechi tradiţii ale luptei de eliberare şi revoluţionare. Un rol hotărîtor în lupta poporului român pentru libertate şi independenţă l-a avut Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Sub influenta ideilor Marelui Octombrie, acum 40 de ani în Romînia a fost întemeiat partidul comunist. In anii negri ai dictaturi fasciste, cînd clasele exploatatoareau împins tara în abisul războiului criminal de partea Germaniei hitleriste, Partidul Comunist din Romînia a fost singura, forţă politică reală care a luptat pentru apărarea intereselor naţionale, pentru ieşirea Romîniei din războiul antisovietic, pentru întoarcerea armelor împotriva cotropitorilor fascişti. In condiţiile victoriilor hotărîtoare repurtate de Armata Sovietică eliberatoare în lupta împotriva Germaniei hitleriste, forţele populare antifasciste din România, sub conducerea Partidului Comunist din Romînia, au înfăptuit insurecţia armată şi au răsturnat guvernul Antonescu. Armata romînă a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, însufleţită de ţelurile nobile ale războiului pentru distrugerea fiarei fasciste şi de dragoste de patrie, ea a luptat eroic împreună cu Armata Sovietică eliberatoare pînă la victoria deplină asupra Germaniei hitleriste. Luînd puterea în mîinile sale, poporului român, sub conducerea partidului său, a salvat ţara de o catastrofă naţională, a deschis o pagină glorioasă în istoria ei, a îndreptat patria sa pe calea justă a construirii socialismului. Perioada de după război constituie o nouă etapă importantă în dezvoltarea prieteniei frăţeşti sovieto-romîne. In aceşti ani, prietenia dintre popoarele sovietic şi român a atins cea mai mare înflorire a ei, s-a transformat într-o puternică forţă dătătoare de viaţă. Prietenia dintre popoarele sovietic şi român ca şi dintre popoarele celorlalte ţări socialiste, se bazează pe principiile leniniste de neclintit ale internaţionalismului proletar. Oamenii sovietici se bucură din inimă de marile succese ale harnicului popor român în construcţia socialistă. Subliniind că numai în ultimii zece ani producţia industrială a R. P. Române a crescut de 3,5 ori şi că la începutul lunii iunie a acestui an sectorul socialist a reunit 84,2 la sută din gospodăriile ţărăneşti, articolul arată: In Rominia a fost creată baza economică a socialismului. Aceasta este o victorie importantă a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii. La avîntul puternic al economiei naţionale a Romîniei contribuie legăturile economice sovietoromîne care se ____ întăresc necontenit. Ţara noastră livrează Romîniei frăţeşti instalaţii industriale complete, maşini şi utilaj pentru întreprinderi chimice, metalurgice şi alte întreprinderi. Republica Populară Romînă exportă la rîndul ei în U.R.S.S. utilaj petrolier şi pentru industria chimică, nave, ciment, ţevi, produse chimice şi alte mărfuri. Pe an ce trece se dezvoltă colaborarea tehnico-ştiinţifică dintre U.R.S.S. şi R. P. Romînă. Republica Populară Romînă, in strînsă unitate cu celelalte ţări socialiste frăţeşti, aduce o contribuţie activă la întărirea forţelor socialismului, democraţiei şi păcii. Ea sprijină cu toată hotărîrea propunerile Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală, se pronunţă pentru încheierea Tratatului de pace cu Germania şi transformarea Berlinului occidental într-un oraş liber, demilitarizat. Ea militează pentru transformarea Balcanilor într-o zonă în care să nu existe arma atomică şi arma rachetă. Republica Populară Romînă duce o politică care exprimă năzuinţele scumpe ale oamenilor muncii. împreună cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte tari socialiste, ea participă la Tratatul de la Varşovia, acţionează ca luptător dîrz pentru pace în Europa şi in întreaga lume. Oamenii muncii din Romînia leagă în mod indisolubil succesele obţinute de activitatea scumpului lor Partid Muncitoresc Român. Călăuzindu-se ferm şi neabătut după teoria victorioasă a marxism-leninismului, aplicînd-o in mod creator la condiţiile ţării sale, Partidul Muncitoresc Romín conduce cu pricepere poporul romín pe calea vieţii libere şi fericite. Prin slujirea cu devotament a intereselor oamenilor muncii, prin loialitatea sa faţă de, măreaţa cauză a socialismului şi comunismului, Partidul Muncitoresc Romín a cucerit pe merit încrederea nelimitată a întregului popor român şi a numeroşilor lui prieteni din străinătate. El luptă consecvent pentru puritatea teoriei marxist-leniniste, împotriva revizionismului contemporan, precum şi împotriva dogmatismului şi sectarismului, apăra cu hotărîre principiile internaţionalismului proletar, dezvoltă legăturile strînse cu partidele frăţeşti din celelalte ţări. Partidul Muncitoresc Romin înfăptuieşte consecvent în activitatea sa practică sarcinile trasate în Declaraţia Consfătuirii, de la Moscova, el luptă activ pentru întărirea continuă a puternicului lagăr socialist şi a mişcării comuniste mondiale. In încheierea articolului se arată : întîmpinind pe înalţii oaspeţi romîni pe pămîrtul sovietic, salutînd în persoana lor pe toţi oamenii muncii din ţara frăţească, oamenii sovietici spun din inimă: — Bine aţi venit, dragi prieteni şi fraţii „Pravda" despre vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române în Uniunea Sovietică ....... ........... ooex. - La G.A.C. Sînpaul raionul Odorhei Mari venituri din sectorul zootehnic Cine merge la gospodăria agricolă colectivă din Sînpaul, raionul Odorhei, şi va cutreiera hotarul, va vizita construcţiile colectivei, grajdurile, remizele şi atelierele, va răsfoi registrele cu evidenţa contabilă, va constata de bună seamă că are de-a face cu o gospodărie a cărei fond de bază, ca şi venit anual a depăşit cu mult milionul de lei. Satul complet colectivizat Sînpaul are case, unele mai frumoase ca altele. Ele se înşiră ca nişte mărgele multicolore, de o parte şi de alta a uliţelor ce întretaie în lung şi-n lat această localitate de pe valea Homorodului. Casele sînpăulenilor, în majoritate noi, s-au construit de cînd e gospodărie colectivă în sat. Şirul construcţiilor frumoase din sat a fost completat nu de mult Mărirea fondului de bază se datoreşte veniturilor realizate de gospodărie care au permis să se ridice noi construcţii, să se mărească efectivul de animale, etc. E greu să stai de vorbă cu sînpăulenii fără să aduci în discuţie şi sectorul zootehnic care, de la an an la altul, creşte mereu. Gospodăria şi-a mărit efectivul de animale mai mult din prăsilă proprie şi mai puţin din cumpărări. Acest principiu recomandat şi de recenta plenară a C. C. al P.M.R., îl vor aplica şi în viitor. Tabelul de mai jos vine să demonstreze preocuparea colectiviştilor în vederea măririi efectivului de animale. Dar colectiviştii din Sînpaul nu şi-au dezvoltat numai efectiu o clădire cu etaj destinată pentru internat şi care este prevăzută cu dormitoare, sală de mese, bucătărie, etc. Sînpăulenii nu se vor sfii să spună că tot ce au făcut ei, se datoreşte dezvoltării gospodăriei colective. Ei nu ţin secrete realizările lor. Graficele şi gazeta de perete oglindesc cu fidelitate aceste realizări. Ele sunt afişate pentru a fi în văzul tuturor, al colectiviştilor din sat, al celor care le vizitează gospodăria colectivă. Liniile groase ale graficelor afişate la gazetă care oglindesc dezvoltarea unor ramuri a gospodăriei colective de la un an la altul, se urcă tot mai sus. Iată ce arată graficul dezvoltării fondului de bază al gospodăriei colective: vul de bovine ci şi cel al porcinelor şi ovinelor. Coloanele de cifre din registrele de evidenţă contabilă adunate, scăzute sau înmulţite cu atenţie de tovarăşul Csáki Alexandru, contabilul gospodăriei colective, vin să demonstreze care e ponderea venitului realizat de gospodărie in decursul anilor, atît din cultura mare cît şi din zootehnie. Iată care este situaţia exprimată în procente. In anul 1959, din venitul total, ponderea venitului realizat din cultura plantelor era de 73 la sută, iar cel din sectorul zootehnic reprezenta 27 la sută. După cum am arătat mai sus, gospodăria colectivă în ultima vreme şi-a mărit simţitor efectivul de animale, ceea ce a dus şi la schimbarea raportului de venituri în balanţa gospodăriei. Aşa stînd lucrurile, la sfîrşitul anului în curs, venitul realizat din zootehnie va reprezenta 71 la sută din venitul total, pe cînd cel din cultura mare va fi de 29 la sută (fără ca venitul realizat din cultura mare să scadă). Aşadar, sînpăulenii au dreptate cînd spun că sectorul zootehnic e aducător de mari venituri. Rezultatele bune le-au obţinut şi le obţin datorită îndrumării permanente de către organizaţia de partid, precum şi muncii susţinute a colectiviştilor, care lucrează în acest sector, cum sunt Toth Iosif, care munceşte de 10 ani ca îngrijitor de animale sau ca Abraham Domokos şi alţii ca ei. Mărirea efectivului de animale necesită şi asigurarea unor adăposturi corespunzătoare. Pe lingă cele existente, anul acesta colectiviștii din Sînpaul vor construi un grajd cu o capacitate de 100 capete vaci, precum şi unul pentru adăpostirea a 150 capete tineret bovin. In raportul tov. Gh. Gheorghiu-Dej, prezentat la recenta Plenară a C.C. al P.M.R. se recomandă gospodăriilor colective ca pe lingă animalele mari, să crească şi păsări, pentru a-şi creea o matcă proprie (găini, curci, raţe, sau gîşte), să crească 500—600 de păsări la 100 hectare. Din acest punct de vedere colectivişti din Sînpaul nu au cu ce se lăuda. Ei nu au în prorietate obştească nici o găină şi nu cresc nici gîşte. Ori la gosC.»daria colectivă din Sînpaul sunt posibilităţi de a se creşte găini şi mai cu seamă gîşte care au condiţii bune de creştere pe valea Homorodului, apă ce le străbate hotarul. Aceasta ar contribui şi mai mult la dezvoltarea sectorului zootehnic, la creșterea veniturilor gospodăriei. R. CIMPEAN _______ 1958 1959_______________1960_____________________1961 1.201.846 lei 1.862.212 lei 1.997.009 lei 2.2067600 lei la 100 hectare teren agricol anii : 1959 1960 1961 Total bovine 23,7 36,7 50 din care vaci_________9^2______15_________25 3