Steaua Roşie, august 1961 (Anul 10, nr. 181-206)

1961-08-01 / nr. 181

Sala de rodaj a motoarelor reparate la I.R.A. 2 îmbunătăţirea consumurilor specifice — sarcină a colectivului Importanţa măsurilor adoptate de Congresul al IlI-lea al P.M.R. privind valorificarea su­perioară­­a lemnului rezultată în mod convingător şi din faptul că deşi masa lemnoasă exploatată în următorii ani va scădea simţitor, totuşi, datorită valorificării ei su­perioare şi a reducerii pierderilor la exploatare şi prelucrare, va­loarea producţiei globale se du­blează aproape în anul 1965 faţă de anul 1959, satisfăcînd nevoile Interne şi asigurîndu-ne totodată o producţie sporită. In acest scop, în centrul preo­cupării tuturor muncitorilor, ingi­nerilor și tehnicienilor din între­prindere a stat problema valorifi­cării cît mai depline a materia­lului lemnos, a reducerii consu­murilor specifice la materii pri­me și materiale, energie-combus­tibil etc. încă de la elaborarea propu­nerilor de plan pentru perioada anului 1961, întreprinderea a in­trodus în lucrările normelor de consum revizuite în funcţie de realizările anului 1960, şi noile posibilităţi tehnice prevăzute pen­tru anul în curs. In stabilirea nor­melor de consum, întreprinderea a avut în vedere îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. De asemenea la stabilirea norme­lor de consum s-a considerat că utilajele existente funcţionează în condiţii normale, că sunt deservite de personal calificat şi că mate­rialul este corespunzător din punct de vedere calitativ şi di­mensional. Introducerea unor noi metode de lucru, ridicarea calificării con­tinue a muncitorilor şi colabora­rea cu întreprinderile furnizoare de materie primă şi materiale a făcut ca majoritatea indicilor de plan privind consumurile speci­fice să fie realizate şi să se ob­ţină economii însemnate de mate­riale. Astfel la cheresteaua de ră­­şinoase (brad şi molid) s-a obţi­nut o economie pe primul semes­tru de 62 metri cubi, la cheres­tea fag de 22 metri cubi, la plă­cile aglomerate de 3.368 metri pătraţi, la furnire de 7.933 metri pătraţi etc. Economiile rezultate din îmbunătăţirea normelor de consum se pot evalua la 1.249.000 lei. De asemenea au fost făcute economii de materii şi materiale auxiliare prin reducerea volumu­lui de rebuturi, care raportat la volumul producţiei globale a ace­leiaşi perioade din anul 1960, a scăzut de la 0,080 la sută la 0,058 la sută. Rămîne ca o sar­cină principală pentru colectivul întreprinderii noastre să se preo­cupe de îmbunătăţirea consumu­lui de material la panel, unde in primul semestru al anului s-a realizat o depăşire de 31 metri cubi. Această depăşire se justifică şi prin faptul că nu s-a ajuns la o tipizare a părţilor componente ale mobilierului (în special a Uşi­lor unde se întrebuinţează acest material) şi la obţinerea elemen­telor în semifabricate, printr-o co­laborare mai strînsă între combi­nate şi fabrici de mobilă în vede­rea obţinerii unui indice de uti­lizare superior. Ing. IOAN FLOREA Fabrica de mobilă „23 August" Tg. Mureş „Secretul" secţiei fruntaşe Cind au lansat chemarea că­tre toate sectoarele pentru îm­bunătăţirea calităţii produselor şi pentru realizarea sarcinilor de plan înainte de termen, fo­restierii din Sîncrăieni, s-au ba­zat pe propriile lor forţe, pe ca­pacitatea fiecăruia şi mai ales pe dorinţa comună de a se situa pe locuri fruntaşe în raionul I Miercurea Ciuc. Încă de atunci­­ întrecerea dintre oameni, echipe şi secţii a luat un avînt sporit. Iată-ne după încheierea pri­mului semestru, cînd graficele întrecerii socialiste indică re­zultatele muncii însufleţite, cînd fiecare muncitor ştie pe ce loc se află echipa sau secţia unde lucrează. La Sîncrăieni funcţionează trei secţii: parchete, butoaie şi lăzi. Pînă în prezent, pe grafi­cul întrecerii, locul fruntaş îl deţine secţia butoaie. De la în­ceputul anului colectivul aces­tei secţii a produs numai garni­turi de butoaie care au îndepli­nit toate cerințele unor produse superioare. Deasemeni trebuie menţionat faptul că, lună de lună, secţia şi-a depăşit sarci­nile de plan, trecînd peste linia care indică realizările secţiilor surori. Secţia lucrează în doua schimburi. Ambele cu acelaş număr de muncitori. Schimbul­­ este condus de comunistul Adam Francisc, un om cu multă experienţă şi bun organizator, al doilea de tînărul Szabó Gé­za. Amindouă schimburile sunt brigăzi complexe. întrecerea or­ganizată între aceste două bri­găzi cuprinde întregul lor efec­tiv. Rezultatele obţinute pînă a­­cum nu le diferenţiază prea mult. Totuşi brigada lui Aidam Francisc reuşeşte să depăşeas­că realizările schimbului cu ca­re se întrece. In primul se­mestru, o bună parte din va­loarea întregii producţii date peste plan la sectorul din Sîn­crăieni (521.400 lei) sunt garni­turile de butoaie. Echipa pendulariştilor com­pusă din Peter Iosif, Zsilar Pe­ter, Boga Bela şi Gödri Ioan din schimbul 1 s-a dovedit a fi cea mai bună. Depăşirile lor de plan se ridică zilnic la SO—40 la sută. Din schimbul lui Szabó s-au evidenţiat pendulariştii Sándor György, Szabó Ştefan, Kolumban Ştefan, precum şi profilatoarele Jakob Irén, Vaszi Margit şi mulţi alţii care, de lingă faptul că execută lucrări de bună calitate, se preocupă îndeaproape şi de problema economiilor de materii prime. In luna trecută brigada complexă condusă de comunistul Szabó a economisit 10.348 m. c. che­restea, ascultăm ce ne vorbeşte conducătorul brigăzii din schim­bul doi: „Ceea ce am obţinut pînă a­­cum se datoreşte în primul rînd dorinţei fiecăruia ca secţia să se menţină fruntaşă — ne spune Szabó Géza. Fiind antrenaţi în întrecere, toţi muncitorii secţiei noastre, dorinţa comună nu e greu de îndeplinit. Nu e sufi­cient ca echipele să muncească bine şi repede. Practica a dove­dit aceasta. „Secretul“ constă la noi în întrajutorarea la locul de muncă. Dacă o echipă cola­borează şi se ajută cu oricare alta cu care se întrece, în mod sigur se obţin rezultate deosebi­te. Colaborarea strînsă nu se limitează la noi numai la echi­pe. Vă dăm încă un exemplu: Schimbul tovarăşului Adam lu­crează după masa. Dînsul e aici deşi mai are mult timp pî­nă la începerea lucrului. Cu cî­­teva minute în urmă am studiat împreună graficul de producţie. Am discutat şi problema eco­nomiilor, adică cum trebuie să organizăm munca, să obţinem economii mai ales la cherestea. Experienţa pe care dînsul a acumulat-o de ani de zile e preţioasă şi pentru mine“. Intr-adevăr cînd există o co­laborare între echipele şi schim­burile care se întrec dintr-o secţie fruntaşă rezultatele sunt din cele mai bune. Dacă în pri­mele 10 zile din luna iulie nu­mărul garniturilor de butoaie date peste plan a trecut de 1.200, aceasta nu poate să constituie decit o garanţie sigură că sec­ţia amintită ştie să-şi păstreze, prin participarea activă a fie­cărui muncitor, locul fruntaş în întrecerea însufleţită ce se des­făşoară la sectorul de industria­lizare a lemnului din Sîncrăieni. V. GIURGIU Cu planul depăşit Magazinul universal din Hodo­­şa­gură, raionul Topliţa, se afla într un local frumos, cu vitrine mari şi corespunde intrutotr­l practicării unui comerţ civilizat. Tov. Sabin I­aşcu, şeful unităţii depune toate eforturile pentru de­servirea în bune condiţiuni a con­sumatorilor din comună. In pe­rioada primului semestru al aces­tui an, el a reuşit să depăşească­­ planul de desfacere cu 350.000 lei şi să atragă 58 noi cooperatori.­­ Rezultatele ar fi putut fi şi mai­­ bune, dacă conducerea cooperati­vei din Subcetate s-ar fi ingrijit mai îndeaproape de aproviziona­rea magazinului. ALEXANDRINA GANF.A corespondentă voluntară ! STEAUA ROȘIE In plin sezon Sîntem în plin se­zon — ne spuse Szente Béla, ingi­nerul şef al Fabricii de conserve Mure­şeni. De acest lucru ne-am convins la fa­ţa locului. In fabrică e o a­­nimaţie mare. Peste tot se lucrează in­tens. La secţia conserve de fructe a intrat un mare lot de caise. După sortare caise­le sînt transformate în gem ori în com­pot. Cazanele duplicat au fost puse în funcţiune de Pitecs­­ki Maria şi Urs Ka­rolina. In curînd, din ele se va scur­ge gemul, pe care muncitoarea Dibău Maria îl trece cu di­băcie în borcane. Pe masa lungă din faţa ei stau înşirate sute de borcane în­că aburinde. La celălalt capăt al mesei borcanele obosite parcă aş­teaptă să le vină rîndul la maşina de fixat capace, pe ca­re o mînuieşte cu muită pricepere Al­ber Irma. In scurt timp mii de borca­ne se îndreaptă spre ultima operaţie : ste­rilizarea. După ce laborato­rul îşi spune cuvîn­tul asupra calităţii, zeci de lăzi încăr­cate cu borcane sînt transportate de către electrocar la maga­zie, unde camioane­le ori vagoanele, încărcate direct în incinta unităţii, duc produsele fabricii de conserve Mureşeni pînă în cele mai în­depărtate colţuri ale patriei. Paralel cu conser­varea caiselor se lucrează și la prepa­rarea siropului de smeură și lămîie. Pe conducătoarea schimbului Borza E­­lisabeta am găsit-o aplecată deasupra rezervorului de răci­re a siropului. Tre­cea un strat de si­rop pe placa refrac­­tometrului pentru a putea stabili canti­tatea de zahăr exis­tentă în sirop şi a stabili calitatea pro­dusului, ca apoi să accepte trecerea lui în sticle. Grupa de umplut sticle îmbrăcată în alb, ca de altfel tot personalul acestei secţii, executînd ope­raţie după operaţie se străduieşte să a­­tingă şi să depăşeas­că cantitatea plani­ficată de 5.400 kg .sirop într-un schimb. Aici lucrează şi comunista Fülöp Margareta despre ca­re colegele ei de mun­că şi maistrul schim­bului spun numai cu­vinte de laudă. — Eu lucrez în această secţie de cînd am terminat şcoala profesională — ne-a spus Gerecz Rozalia, una din ti­nerele muncitoare a­­le secţiei. La început am întîmpinat greu­tăţi pentru că n-am cunoscut toate ope­raţiile. Uneori nu aveam încredere în forţele mele. Am a­­pelat în nenumărate rînduri la ajutorul tovarăşei Fülöp Mar­gareta care m-a în­drumat împreună cu Barta Elisabeta, ast­fel am devenit stă­­pînă pe munca ce o îndeplinesc. Fülöp Margareta şi Gerecz Rozália lucrează acum îm­preună. Sînt frunta­şe în producţie con­tribuind din plin la îndeplinirea sarcini­lor ce stau în faţa întregului colectiv. Şi ele au contri­buit ca colectivul secţiei conserve să dea în acest sezon 11 tone gem de cai­se și peste 5 tone de compot peste sarcina prevăzută de plan. V. MEGHES M» » Produse lactate proaspete şi de bună calitate In vederea aprovizionării oame­nilor muncii cu produse lactate proaspete şi de bună calitate, s-au luat măsuri din partea organelor de resort în sensul că unităţile de aprovizionare vor aproviziona cu unt preambalat numai magazinele de desfacere care dispun de apa­rate frigorifice. Livrările de unt către unităţile de desfacere cu a­­mănuntul se vor efectua ritmic în cantităţi mici, care să asigure vînzarea pe două—trei zile. In ce priveşte mediul rural, de două ori pe săptămînă vor fi tri­mise pe traseuri dinainte stabilite — autodube încărcate cu unt, brîn­­zeturi şi alte produse lactate, ca­re vor aproviziona unităţile de desfacere care dispun de spaţii frigorifice pentru păstrarea acestor mărfuri. S-au luat măsuri din timp şi pentru aprovizionarea ritmică cu produse lactate a staţiunilor ba­l­­neo-climaterice şi a şantierelor mari din regiunea noastră, întreprinderea comercială Inter­­raională trebuie să acorde o aten­ţie deosebită procesului tehnolo­gic, condițiilor de păstrare și transport a produselor lactate și sa ia măsuri pentru înlăturarea cauzelor care iar putea influenta în mod negativ calitatea acestora. In urma acestor măsuri se va îmbunătăţi simţitor aprovizionarea tuturor localităţilor din regiune cu aceste produse mult solicitate de consumatori. ALBERT M. Una din halele noii secţii de lum­i­nare de la Hunedoara Pentru asigurarea pîinii de b­una calitate Datorită măsurilor agrotehnice aplicate de oamenii muncii din agricultură, anul acesta avem o recoltă îmbelşugată de grîu. Recolta de grîu este strînsă în clăi pe cîmp. Lucrătorii din in­dustria de morărit şi panificaţie, în întrecere socialistă pentru producerea pîinii de cea mai bu­nă calitate, aşteaptă din sectorul agricol şi de la bazele de recep­­ţionare, cereale de bună calitate. însuşirile calitative a boa­belor de cereale depind de: materialul semănat, condiţii­le de formare a boabelor, condi­­ţile de recoltare şi păstrare a boabelor. Astfel fiecare soi de ce­reale, pe lingă seria de însuşiri care interesează producţia agri­colă, posedă şi însuşiri care pre­zintă interes pentru industrie şi consumatori. Diferite soiuri de griu posedă calităţi diferite de morărit şi panificaţie. De acest lucru trebuie ținut seama în ve­derea asigurării unor produse de calitate mai buna. Diferitele so­iuri și loturi de grîu se vor pre­lucra separat nu numai pentru sămînță ci chiar pentru consum. Trebuie treierate separat, trans­portate și păstrate separat pentru ea industria de morărit şi panifi­caţie să aibă o materie primă cu calităţi bine, determinate. Menţinerea recoltei în snopi (clăi) în condiţii nefavorabile (timp umed, umiditate ridicată a boabelor şi a paielor) nu produce nici un fel de definitivare a ma­turităţii bobului. Dimpotrivă în interiorul bobului se desfăşoară procese hidrolitice, iar suprafaţa boabelor este atacată de către microorganisme care distrug sub­stanţele organice din bob. Boabele care au trecut printr-o astfel de „definitivare a maturităţii“ sunt mult mai greu de păstrat decît cele recoltate cu combina. Trebuie să trecem în mod ho­­tărît şi cu toate forţele la trans­portul la arie a clăilor şi să in­tensificăm ritmul treieratului deoarece în regiunea noastră, lu­na august este una din cele mai abundente în ce priveşte cantita­tea de precipitaţii. Cerealele trebuiesc curăţite de resturi de paie, pleavă, praf, etc. Magaziile pentru depo­zitarea preliminară trebuiesc şi ele curăţite şi dezinfectate. O manipulare neglijentă a cereale­lor reduce calitatea şi cantitatea lor şi micşorează veniturile gos­podăriilor. Curăţirea şi vîntura­­rea cerealelor trebuie făcută ca o măsură preventivă de către producători şi nu ca o remediere după ce­ ajung la încingere. In felul acesta reducem necesarul de spaţii de depozitare şi asigu­răm produse de bună calitate. Ing. SOMEŞAN ŞTEFAN. INTERESE COMUNE, UN ŢEL UNIC Sub acest titlu, ziarul „Pravda“ a publicat în numă­rul său din 30 iulie un articol redacţional con­sacrat vizitei în U.R.S.S. a dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române. Poporul sovietic — se arată în articol — salută cordial pe pă­­mîntul său pe solii Romîniei fră­ţeşti. Prietenia dintre popoarele sovie­tic şi român are rădăcini adînci. Ea se sprijină pe vechi tradiţii ale luptei de eliberare şi revoluţionare. Un rol hotărîtor în lupta poporului român pentru libertate şi indepen­denţă l-a avut Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie. Sub influ­enta ideilor Marelui Octombrie, acum 40 de ani în Romînia a fost întemeiat partidul comunist. In anii negri ai dictaturi fasciste, cînd clasele exploatatoare­­au îm­pins tara în abisul războiului cri­minal de partea Germaniei hitle­­riste, Partidul Comunist din Romî­nia a fost singura, forţă politică reală care a luptat pentru apăra­rea intereselor naţionale, pentru ieşirea Romîniei din războiul an­­­tisovietic, pentru întoarcerea arme­­lor împotriva cotropitorilor fascişti. In condiţiile victoriilor hotărî­­toare repurtate de Armata Sovie­tică eliberatoare în lupta împotriva Germaniei hitleriste, forţele popu­lare antifasciste din România, sub conducerea Partidului Comunist din Romînia, au înfăptuit insurec­ţia armată şi au răsturnat guver­nul Antonescu. Armata romînă a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, în­sufleţită de ţelurile nobile ale răz­boiului pentru distrugerea fiarei fasciste şi de dragoste de patrie, ea a luptat eroic împreună cu Ar­mata Sovietică eliberatoare pînă la victoria deplină asupra Germa­niei hitleriste. Luînd puterea în mîinile sale, poporului român, sub conducerea partidului său, a salvat ţara de o catastrofă naţională, a deschis o pagină glorioasă în istoria ei, a în­dreptat patria sa pe calea justă a construirii socialismului. Perioada de după război consti­tuie o nouă etapă importantă în dezvoltarea prieteniei frăţeşti so­­vieto-romîne. In aceşti ani, priete­nia dintre popoarele sovietic şi ro­mân a atins cea mai mare înflorire a ei, s-a transformat într-o puterni­că forţă dătătoare de viaţă. Priete­nia dintre popoarele sovietic şi ro­mân ca şi dintre popoarele celor­lalte ţări socialiste, se bazează pe principiile leniniste de neclintit ale internaţionalismului proletar. Oamenii sovietici se bucură din inimă de marile succese ale harni­cului popor român în construcţia socialistă. Subliniind că numai în ultimii zece ani producţia industrială a R. P. Române a crescut de 3,5 ori şi că la începutul lunii iunie a acestui an sectorul socialist a reu­nit 84,2 la sută din gospodăriile ţărăneşti, articolul arată: In Romi­nia a fost creată baza economică a socialismului. Aceasta este o vic­torie importantă a clasei munci­­toare, ţărănimii, intelectualităţii. La avîntul pu­ternic al econo­miei naţionale a Romîniei contri­buie legăturile e­­conomice sovieto­­romîne care se ____ întăresc neconte­nit. Ţara noastră livrează Romîniei frăţeşti instalaţii industriale complete, maşini şi uti­laj pentru întreprinderi chimice, metalurgice şi alte întreprinderi. Republica Populară Romînă ex­portă la rîndul ei în U.R.S.S. uti­laj petrolier şi pentru industria chimică, nave, ciment, ţevi, produ­se chimice şi alte mărfuri. Pe an ce trece se dezvoltă colaborarea teh­­nico-ştiinţifică dintre U.R.S.S. şi R. P. Romînă. Republica Populară Romînă, in strînsă unitate cu celelalte ţări so­cialiste frăţeşti, aduce o contribu­ţie activă la întărirea forţelor so­cialismului, democraţiei şi păcii. Ea sprijină cu toată hotărîrea propu­nerile Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală şi totală, se pronunţă pentru încheierea Tra­tatului de pace cu Germania şi transformarea Berlinului occidental într-un oraş liber, demilitarizat. Ea militează pentru transformarea Balcanilor într-o zonă în care să nu existe arma atomică şi arma rachetă. Republica Populară Romînă duce o politică care exprimă năzuinţele scumpe ale oamenilor muncii. îm­preună cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte tari socialiste, ea partici­pă la Tratatul de la Varşovia, ac­ţionează ca luptător dîrz pentru pace în Europa şi in întreaga lu­me. Oamenii muncii din Romînia lea­gă în mod indisolubil succesele ob­ţinute de activitatea scumpului lor Partid Muncitoresc Român. Că­­lăuzindu-se ferm şi neabătut după teoria victorioasă a marxism-leni­­nismului, aplicînd-o in mod crea­tor la condiţiile ţării sale, Parti­dul Muncitoresc Romín conduce cu pricepere poporul romín pe calea vieţii libere şi fericite. Prin slujirea cu devotament a in­tereselor oamenilor muncii, prin loialitatea sa faţă de, măreaţa cau­ză a socialismului şi comunismu­lui, Partidul Muncitoresc Romín a cucerit pe merit încrederea nelimi­tată a întregului popor român şi a numeroşilor lui prieteni din străi­nătate. El luptă consecvent pentru puritatea teoriei marxist-leniniste, împotriva revizionismului contem­poran, precum şi împotriva dog­matismului şi sectarismului, apăra cu hotărîre principiile internaţiona­lismului proletar, dezvoltă legătu­rile strînse cu partidele frăţeşti din celelalte ţări. Partidul Muncito­resc Romin înfăptuieşte consecvent în activitatea sa practică sarcinile trasate în Declaraţia Consfătuirii, de la Moscova, el luptă activ pen­tru întărirea continuă a puternicu­lui lagăr socialist şi a mişcării comuniste mondiale. In încheierea articolului se ara­tă : întîmpinind pe înalţii oaspeţi romîni pe pămîr­tul sovietic, salu­­tînd în persoana lor pe toţi oame­nii muncii din ţara frăţească, oa­menii sovietici spun din inimă: — Bine aţi venit, dragi prieteni şi fraţii „Pravda" despre vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Române în Uniunea Sovietică ....... ........... ooex. - La G.A.C. Sînpaul raionul Odorhei Mari venituri din sectorul zootehnic Cine merge la gospodăria agri­colă colectivă din Sînpaul, raio­nul Odorhei, şi va cutreiera ho­tarul, va vizita construcţiile co­lectivei, grajdurile, remizele şi atelierele, va răsfoi registrele cu evidenţa contabilă, va constata de bună seamă că are de-a face cu o gospodărie a cărei fond de bază, ca şi venit anual a depă­şit cu mult milionul de lei. Satul complet colectivizat Sîn­paul are case, unele mai frumoase ca altele. Ele se înşiră ca nişte mărgele multicolore, de o parte şi de alta a uliţelor ce întretaie în lung şi-n lat această localitate de pe valea Homorodului. Casele sînpăulenilor, în majo­ritate noi, s-au construit de cînd e gospodărie colectivă în sat. Şi­rul construcţiilor frumoase din sat a fost completat nu de mult Mărirea fondului de bază se datoreşte veniturilor realizate de gospodărie care au permis să se ridice noi construcţii, să se mă­rească efectivul de animale, etc. E greu să stai de vorbă cu sînpăulenii fără să aduci în dis­cuţie şi sectorul zootehnic care, de la an an la altul, creşte me­reu. Gospodăria şi-a mărit efecti­vul de animale mai mult din pră­­silă proprie şi mai puţin din cum­părări. Acest principiu recoman­dat şi de recenta plenară a C. C. al P.M.R., îl vor aplica şi în vii­tor. Tabelul de mai jos vine să demonstreze preocuparea colecti­viştilor în vederea măririi efecti­vului de animale. Dar colectiviştii din Sînpaul nu şi-au dezvoltat numai efecti­­u o clădire cu etaj destinată pentru internat şi care este pre­văzută cu dormitoare, sală de mese, bucătărie, etc. Sînpăulenii nu se vor sfii să spună că tot ce au făcut ei, se datoreşte dezvoltării gospodăriei colective. Ei nu ţin secrete realizările lor. Graficele şi gazeta de perete oglindesc cu fidelitate aceste rea­lizări. Ele sunt afişate pentru a fi în văzul tuturor, al colectivişti­lor din sat, al celor care le vizi­tează gospodăria colectivă. Liniile groase ale graficelor afişate la gazetă care oglindesc dezvoltarea unor ramuri a gospo­dăriei colective de la un an la altul, se urcă tot mai sus. Iată ce arată graficul dezvoltării fon­dului de bază al gospodăriei colective: vul de bovine ci şi cel al porci­nelor şi ovinelor. Coloanele de cifre din registrele de evidenţă contabilă adunate, scăzute sau înmulţite cu atenţie de tovarăşul Csáki Alexandru, contabilul gospodăriei colective, vin să demonstreze care e ponde­rea venitului realizat de gospo­dărie in decursul anilor, atît din cultura mare cît şi din zootehnie. Iată care este situaţia exprimată în procente. In anul 1959, din venitul total, ponderea venitului realizat din cultura plantelor era de 73 la sută, iar cel din sectorul zootehnic reprezenta 27 la sută. După cum am arătat mai sus, gospodăria colectivă în ultima vreme şi-a mărit simţitor efecti­vul de animale, ceea ce a dus şi la schimbarea raportului de ve­nituri în balanţa gospodăriei. Aşa stînd lucrurile, la sfîrşitul anului în curs, venitul realizat din zoo­tehnie va reprezenta 71 la sută din venitul total, pe cînd cel din cultura mare va fi de 29 la sută (fără ca venitul realizat din cul­tura mare să scadă). Aşadar, sînpăulenii au dreptate cînd spun că sectorul zootehnic e aducător de mari venituri. Re­zultatele bune le-au obţinut şi le obţin datorită îndrumării perma­nente de către organizaţia de par­tid, precum şi muncii susţinute a colectiviştilor, care lucrează în acest sector, cum sunt Toth Iosif, care munceşte de 10 ani ca îngri­jitor de animale sau ca Abraham Domokos şi alţii ca ei. Mărirea efectivului de animale necesită şi asigurarea unor adă­posturi corespunzătoare. Pe lingă cele existente, anul acesta colec­tiviștii din Sînpaul vor con­strui un grajd cu o capacitate de 100 capete vaci, precum şi unul pentru adăpostirea a 150 capete tineret bovin. In raportul tov. Gh. Gheorghiu-Dej, prezentat la recen­ta Plenară a C.C. al P.M.R. se re­comandă gospodăriilor colective ca pe lingă animalele mari, să crească şi păsări, pentru a-şi creea o matcă proprie (găini, curci, raţe, sau gîşte), să crească 500—600 de păsări la 100 hectare. Din acest punct de vedere colec­tivişti din Sînpaul nu au cu ce se lăuda. Ei nu au în pr­orietate obştească nici o găină şi nu cresc nici gîşte. Ori la gosC­.»daria co­lectivă din Sînpaul sunt posibili­tăţi de a se creşte găini şi mai cu seamă gîşte care au condiţii bune de creştere pe valea Homo­rodului, apă ce le străbate hota­rul. Aceasta ar contribui şi mai mult la dezvoltarea sectorului zootehnic, la creșterea veniturilor gospodăriei. R. CIMPEAN _______ 1958 1959_______________1960_____________________1961 1.201.846 lei 1.862.212 lei 1.997.009 lei 2.2067600 lei la 100 hectare teren agricol anii : 1959 1960 1961 Total bovine 23,7 36,7 50 din care vaci_________9^2______15_________25 3

Next