Steaua Roşie, septembrie 1961 (Anul 10, nr. 207-232)

1961-09-01 / nr. 207

Proletari din toate tarile, uniţi-vat ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTONOMA MAGHIARA Anul X, Nr. 207 (1081), Vineri, 1 septembrie 1961 ! 4 pagini 20 bani Pop Olivia, muncitoare la secţia mase plastice a întreprinderii „Lázár Ödön“ îşi depăşeşte sistematic planul de producţie, luptînd în acelaşi timp pentru ridicarea continuă a calităţii producţiei CITIŢI IN PAGINA 3-a1 Declaraţia guvernului sovietic — un document de o deosebită importanţă Mobilă nouă în magazine sortimente şi îmbunătăţirea cali­tăţii produselor, colectivul de mun­citori, ingineri şi tehnicieni de la I.L.E.F.O.R. Tg. Mureş a produs noi tipuri de mobilă. Astfel, a în­ceput fabricarea în serie a mobilei combinate tip „Armonia“, care a fost expusă şi la expoziţia de mo­bilă din Tg. Mureş, bucurîndu-se de aprecierea unanimă a vizitato­rilor. In zilele trecute unităţile comerciale au şi preluat primele garnituri din acest tip de mobilă. Pînă la sfîrşitul acestui an, colectivul de muncă al acestei în­treprinderi va fabrica cca. 700 garnituri de mobilă tip „Armonia“. Pentru a da viață hotărîrilor Congresului al III-Iea al P.M.R., privitoare la lărgirea gamei de. AZI VA PREZENTAM: Gospodăria agricolă colectivă din Pe valea mănoasă a Mureşului, la vreo 20 km depărtare de Tg. Mureş, şi cam tot la atîţia kilo­metri de reşedinţa raionului Lu­duş, se află comuna Sînpaul. Despre transformările petrecute în viaţa oamenilor de aici, în anii puterii populare, am avut prilejul să aflu cîte ceva zilele trecute, într-un popas făcut la gospodăria colectivă. ... Acum 11 ani, un număr de 142 familii, urmînd sfatul înţelept al partidului, şi-au unit puterile şi cele peste 400 ha teren într-o gospodărie colectivă. Chiar din primii ani de activitate gospodăria a înregistrat succese remarcabile. Aceste prime succese au convins pe toţi ţăranii de superioritatea gospodăriei colective. Astfel, în anul 1959, toate cele 1­8 familii din sat, cu 523 ha teren făceau parte din gospodăria colectivă. Experienţa primilor ani de acti­vitate în colectivă şi rezultatele obţinute i-au convins pe colecti­viştii din Sînpaul că pentru a face gospodăria colectivă bogată şi pe colectivişti tot mai înstăriţi, este necesar să se dezvolte mai multe ramuri de producţie. Astfel, în ultimii 3 ani, gospodăria a îmbinat just dezvoltarea principa­lelor ramuri de producţie ca: cul­tura cerealelor şi plantelor tehni­­­ce, creşterea animalelor, legumi­cultura, viticultura etc. Justa îm­binare a ramurilor de producţie a O dată cu dezvoltarea creşterii animalelor a crescut şi producţia acestora. Producţia de­ lapte pe cap de vacă furajată a crescut a­­nul trecut cu peste 500 litri, faţă de anul 1958. De la o scroafă se obţin în medie, anual, cite 15,6 purcei. S-a schimbat şi modul de valorificare a purceilor. In pre­zent, aceştia nu se­­mai valorifică la înţărcare, ci numai îngrăşaţi De remarcat este faptul că în acest an gospodăria a devenit mi­lionară, iar veniturile la suta de hectare teren au crescut de la 75.000 lei în 1956, la peste 200.000 lei în anul acesta. Creşterea veniturilor realizate de gospodărie acoperă tot mai mult nevoile materiale şi culturale ale colectiviştilor. Belşugul îşi face tot mai mult loc în casele colectiviştilor. Cine munceşte con­ştiincios şi cinstit, are tot ce-i trebuie şi duce o viaţă fericită. In ultimii 3 ani, valoarea medie a zilei-muncă a trecut de 27 Iei, iar Sumele totale de bani ce s-au re­contribuit din plin la o bună or­ganizare a producţiei agricole, la fertilizarea solului şi extinderea mecanizării, care în cele din urmă au dus an de an la creşterea producţiei vegetale şi animale. In ultimii 4 ani, producţia de grîu a crescut cu aproape 700 kg la ha, iar la sfecla de zahăr cu peste 4.000 kg. In acest an de pildă, s-a obţinut o producţie de grîu la hectar cu 650 kg mai mare decît cea din 1958 şi cu 500 kg mai mare decît cea planificată. Creşterea producţiei a permis co­lectiviştilor să valorifice prin con­tract tot mai multe cereale şi plante tehnice. Anul acesta de pil­dă, din cele 35 tone grîu, 5 tone orz, 15 tone floarea-soarelui, 1.200 tone sfeclă de zahăr etc., contractate cu statul se va realiza un venit de peste 100.000 lei. O ramură importantă în gospo­dăria agricolă din Sînpaul este zootehnia, începuturile gospodă­riei în ce priveşte creşterea anima­lelor — proprietate obştească — au fost modeste. Acum, situaţia s-a schimbat cu totul. Colectiviştii au văzut cu ochii lor că dezvol­­tînd creşterea animalelor cresc veniturile şi valoarea zilei-muncă. An de an, cu sprijinul statului şi prin munca depusă de colectivişti a crescut numărul de animale, s-au ridicat construcţii şi s-a lăr­git baza furajeră. Dezvoltarea creşterii animalelor se prezintă astfel: pînă la cel puţin 100 kg. Anul acesta gospodăria îngraşă 160 porci. Ca urmare a dezvoltării gospo­dăriei, a creşteri producţiei agri­cole, a dezvoltării creşterii ani­malelor şi a creşterii volumului de producţie-marfă, gospodăria şi-a mărit veniturile băneşti şi fondul de bază, după cum urmea­ză: partizat colectiviştilor au crescut de la 380.000 lei în anul 1958, la peste 530.000 lei anul trecut. In acest an valoarea zilei-muncă va ajunge la aproape 30 lei. Ridicarea nivelului de trai e ilustrată şi de următoarele cifre: peste 40 de familii şi-au construit case noi; majoritatea colectivişti­lor au vaci de lapte.­­ In curţile lor se găsesc porci, oi, păsări etc. 116 colectivişti au biciclete, mulţi din ei şi-au cumpărat mobilă mo­dernă şi aparate de radio. * In cei peste 11 ani de existenţă, gospodăria­­colectivă din Sînpaul prin strădania colectiviştilor a de­venit o gospodărie bogată şi mi­lionară. Iar prin aceasta colecti­viştii şi-au asigurat o viaţă îm­belşugată şi un nivel de trai tot mai înalt. TRAIAN GABOR Anul__________________1950______1958 1960 1961 taurine________________ 39 58 138 260 porcine___________________________48_______­78______268 ovine _—­ 283 358 508 Anul__________________1950______1956______1958 1961 Venituri bănești­ 160.000 307.000 677.000 1.009.000 Fond de bază 82.000 335.000 590.000 1.200.000 Aspect de la secţia faianţă a Combinatului chimic „Karl Marx" din Tîrnăveni or stra Tgacai Urea la Budapesta a delegaţiei de pârlii al gmiaealale a III. Mae Joi seara a plecat spre Budapesta delegaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín şi a guvernului Republicii Populare Romíne, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Socialist Ungar şi a Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar, va face o vizită de prietenie în R. P. Ungară. Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, con­ducătorul delegaţiei, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş şi Alexandru Moghioroş, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlă­­deanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din dele­gație face parte de asemenea tov. Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M.R., ambasadorul R. P. Române la Budapesta. împreună cu delegația a plecat de asemenea Béla Némety, am­basadorul R.P. Ungare la Bucureşti. La plecare, în gara Băneasa, membrii delegaţiei au fost salutaţi de tovarăşii Gheorghe Apostol, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, activişti de partid şi de stat, conducători ai organizaţii­lor obşteşti. Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucu­reşti, membri ai ambasadei R. P. Ungare şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres). AZI SE DESCHIDE LA TG. MU­REŞ CLUBUL CELOR CARE , ÎNVAŢĂ LIMBA RUSĂ ( ' ■■—■■■■ — ~-----' Consiliul regional AR.L.U.S. comunică deschiderea clubului ce­lor care învaţă limba rusă cu în­cepere de la 1 septembrie, în lo­calul din Piaţa Stalin nr. 21. Acest club va dirija cursurile populare de limba rusă din între­prinderi, instituţii şi şcoli. Pe lin­gă aceasta va organiza cursuri şi în localul propriu, pentru a spri­jini muncitorii de la cursurile se­rale de cultură generală, precum şi elevii care întimpină eventuale greutăţi, în însuşirea limbii ruse. Predarea este mult înlesnită de un manual metodic, nou întoc­mit, care s-a editat în anul acesta de către Consiliul General A.R.L.U.S. pentru însușirea limbii ruse,în tr­ei ani. Manualul se poa­te procura la Consiliul regional A R.L.U.S., avînd preţul de 6 lei. COMUNE FRUNTAŞE PE RAION LA ÎNCASATUL CONTRIBUŢIE: VOLUNTARE Piuă zilele trecute, în 11 comu­ne dia „­talonul­­ Baghin s a tart­­minat încasarea sumelor din con­tribuţia voluntară votată pe anul curent. Printre comunele fruntaşe se află Frunzeni, unde s-a votat suma de 50.190 lei şi s-a încasat suma de 61.887 lei. Astfel de re­zultate s-au mai obţinut la Iara de Mureş, Cozma, Beica, Milaş, Petelea şi în alte locuri. Procentul încasărilor pe raion este de 98,99 la sută. CONFERINŢA DESPRE BAI­CAL Azi la Casa prieteniei romîno­­sovietice din Tg. Mureş, Piaţa Stalin nr. 21, va avea loc o inte­resantă conferinţă, pe tema „Bai­­calul — o importantă regiune in­dustrială a Uniunii Sovietice“. Conferenţiar: ing. Toth Iuliu­­Du­pă conferinţă va rula un film ar­tistic. SCHIMB DE EXPERIENŢA Azi, la orele 18, în sala de con­ferinţe de la etajul II a Casei de cultură a Sindicatelor din Tg. Mureş va avea loc un schimb de experienţă, pe tema : „Staţia de ra­­diomplificisi mii lor importaţii, de educare a maselor“. La schim­bul de experienţă participă colec­tivele de redacţie ale staţiilor de radioamplificare din întreprinderile oraşului. Uşa se cîştiflă prestigiul Ce meserie o mai fi şi asta: cărămidar? Frăminţi acolo toată ziua argila, aidoma bru­tarilor, o bagi în nişte forme dreptunghiulare sau în nişte prese canelate,fier-,arzi în cup­toare. Şi pînă la urmă ce-ţi iese? Cărămizi şi ţigle. Ce mare scofală. Nici tr­ăcar nu le poţi mînca ,ca plinea bru­tarilor. Ce vorbiţi tovarăşe ? — in­tervine un­, om de alături. — Ştii dumneata ce înseamnă să fii cărămidar ? Şi la meseria asta îţi trebuie cunoştinţe. Da­că nu faci şarja bună, adică nu amesteci bine şi în canti­tăţi suficiente argila, nisipul şi apa, apoi hehei, poţi aştep­ta să-ţi iasă cărămidă bună. Şi încă ceva. Ştii dumneata ce înseamnă pentru acest cără­midar, cum îl numeşti, să va­dă că blocurile de locuinţă, as­tea frumoase de aici din centru, sau cele de la marginea oraşu­lui, sunt construite din cărămizi şi ţigle făcute de el ? Cu cită satisfacţie îşi vede şi munca lui în aceste construcţii. Ai fost într-o fabrică de cărămizi ? Da­că nu, n-ar strica să ne vizi­tezi ! Am fost şi eu martor involun­tar al acestui dialog, şi intri­gat la culme mă întrebam cum poate vorbi aşa cineva, deşi nu ştiam din ce se iscase discuţia. Cunosc bine pe aceşti harnici constructori de cărămizi şi ţigle. Cunosc şi frumoasele lor realizări. Exprimate plastic şi mai pe înţeles, din cărămizile date peste plan pe opt luni de către fabrica „Mureşeni" s-ar putea construi 92 apartamente, iar din cantitatea de ţigle pro­duse tot peste plan, s-ar putea acoperi 70 case. Acestea repre­zintă sute şi sute de mii de că­rămizi şi ţigle, produse peste plan de harnicii muncitori. îmi amintesc că la 23 August cu ocazia demonstraţiei oame­nilor muncii din Tg. Mureş, în tribună am zărit,­ îmbrăcat fru­mos, sărbătoreşte, pe unul din aceşti cărămidari. Faţa-i radia de bucurie. Aplauda, şi alături de alţii scanda pentru partidul iubit, pentru republica noastră, pentru pace. Era comunistul Vasile Şerban, scoţător la cup­torul de ars Hoffman, fruntaş în producţie atit in ceea ce priveşte cantitatea, cit şi calita­tea produselor sale. Azi l-am găsit lingă una din intrările uriaşului cuptor, îm­brăcat în hainele-i de lucru. Pe miini şi pe faţă se putea dis­tinge un strat subţire de cu­loare cărămizie. De la acest om a plecat deci iniţiativa folosirii la capacita­tea maximă a cuptoarelor de ars, iniţiativă care astăzi se aplică la toate cuptoarele. Mă uit la el, cu cită atenţie şi migală, dar şi repede, scoate din cuptor cite 5—6 ţigle deo­dată, le priveşte, după care te aşează cu grijă în căruciorul de alături. La un moment dat privirea lui pare­ nemulţumită. De ce ? Pentru că cele cîteva zeci de ţigle din partea infe­rioară a cuptorului sunt puţin prea arse. ,,Aşa ceva nu este permis. Dacă sunt prea arse ţiglele devin casabile şi îşi pierd rezistenţa” — ne spune. Dacă întrebi pe oricine des­pre Vasile Şerpan, are să-ţi vorbească cu toată stima şi respectul. Este unul dintre cei mai buni muncitori de la cup­toare; îşi depăşeşte planul lu­nar în medie cu 13 la sută; are cel mai redus procent de rebuturi; ajută din toată ini­ma pe ceilalţi muncitori şi es­te neînduplecat în faţa delă­sărilor şi a celor care nu ma­nipulează cu grijă cărămizile şi ţiglele. Astfel, comunistul Şerban Vasile a cîştigat un prestigiu bine meritat. Dacă cineva şi-ar găsi timp şi ar urmări, ar vedea că zi de zi,la aceeaşi oră, un tinăr abia trecut de 20 ani, îmbrăcat cu­rat, cu o servietă la subţioa­ră, urcă treptele Şcolii medii „Papiu Ilarian" din Tg. Mureş. Şi cine este acest tinăr ? Tot unul din aceşti cărămidari. Deşi este lăcătuş, cunoaşte bine şi această meserie. Lucrează in fabrică de ciţiva ani, timp în care a reuşit să cunoască fie­care loc de muncă, fiecare ma­şină şi agregat. Doar la repa­rarea şi întreţinerea lor a con­tribuit şi el. II poţi găsi mereu între maşini, însoţit de mica lui lădiţâ de scule. Ori de cîte ori apare vreo mică ‘ neregulă in funcţionarea agregatelor, pri­mul care intervine este lăcătu­şul loan Mure­şan. Şi miinile-i umblă atit de repede; privirea lui ageră descoperă defecţiunea imediat. Incit, în glumă, tova­răşii săi l-au numit „defecto­­scop". Aşa s-a întimplat mai ziele trecute la presa vacuum de ţigle. Au venit alţi lăcătuşi, au căutat, dar nu au găsit defec­tul. Atunci muncitorul care lu­cra la presă spunea: să vie Mure­şan. Şi în mai puţin de 20 de minute, agregatul a por­, nit. ’ ' Utemistul Ioan Mureşăn nu este numai unul dintre cei mai buni şi cei mai conştiincioşi lă­cătuşi. In munca patriotică or­ganizată pe fabrică de comite­tul U.T.M., este în fruntea ce­lorlalţi, cu cele mai multe ore prestate. Şi pe Ungă toate acestea îşi mai găseşte suficient timp şi să înveţe. Este elev în clasa a X-a, a liceului seral şi printre cei mai buni din clasă, li poţi găsi uneori pină în orele tîrzii din noapte, căutind rezolvarea ecuaţiilor de gradul II şi III, a complicatelor formule chimice cu acizi şi baze, sau calculînd dimensionarea diferitelor piese la încovoiere sau flambaj. La anul, va da examenul de maturitate. După aceea ? Da, da şi pentru „după aceea“ are un plan bine definit. Şi e foarte firesc şi natural ca astăzi, acest tinăr lăcătuş, harnic la locul său de muncă şi în băncile şco­lii, iubit şi respectat de ceilalţi tovarăşi, să devină mîine un destoinic inginer. Ştie că indus­tria noastră socialistă în dez­voltarea ei impetuoasă are ne­voie de cadre bine pregătite, cu o înaltă calificare. Dar pînă atunci cu lădiţa de scule sau cu manualul de eco­nomie politică în mină, caută să-şi însuşească noi şi noi cu­noştinţe. M. BARDĂŞAN Selectoarele lucreazâ din plin La bazele de recepţie animaţia specifică sezonului încă nu s-a po­tolit. Peste tot e un dute-vino. Căruţe pline cu saci se perindă prin faţa magaziilor. Despre re­colta bogată din acest an vorbesc cu mîndrie colectiviştii şi întovă­­răşiţii. Munca lor însufleţită des­făşurată sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid a dat roade bogate. Dar despre recoltele bogate din acest an vorbesc nu numai colecti­viştii, ci şi personalul bazelor de recepţie. — Cu ani în urmă era o nouta­te cînd recepţionam grîu cu greu­tatea hectolitrică de 77 kg — spune tov. Pop Francisc, şeful bazei. Anul acesta însă, greutatea hectolitrică a griului adus de gos­podăriile colective a ajuns la 81 kg­ Acum, în unităţile agricole so­cialiste se lucrează de zor la pu­nerea unor baze solide recoltei din anul viitor. Obţinerea unor recolte cit mai bogate în anul 1962, constituie o preocupare de seamă şi a lucră­torilor bazei de recepţie din Re­ghin. încă de la începerea pre­luării cerealelor, ei au trecut la condiţionarea cantităţilor rezervate pentru sămînţă. Gospodăriile de stat din raion contribuie an de an cu cantităţi tot mai mari de se­minţe de soi, de mare productivi­tate la obţinerea unor recolte spo­rite. G.A.S.-urile din Reghin, Gor­­neşti şi Batoş au predat anul a­­cesta la baza de recepţie din Re­ghin 280 tone grîu din soiul Har­­rach şi 75 tone din soiul Ponca, întreaga cantitate a fost rezervată pentru sămînţă. Şi, întreaga can­titate este pregătită pentru a-şi lua drumul spre ogoarele gospodă­riilor colective. Probele de laborator au arătat că griul pregătit pentru sămînţă este corespunzător, obţinînd bule­tine roşii. Desigur, acum şi spe­cialiştii de la laboratorul regional au devenit mai exigenţi. Ei nu se mulţumesc cu probele trimise de baze, ci efectuează contra­probe. Aşa au făcut şi la baza de recep­ţie din Reghin. Buletinele roşii au fost eliberate numai după ce s-au efectuat contraprobele. Aici, la Baza de recepţie din Reghin, condiţionarea seminţelor de grîu, secară şi ori, destinate însămînţărilor de toamnă, s-au ter­minat. Cu toate acestea, patru se­lectoare lucrează fără întrerupere, în două schimburi. — Problema asigurării de se­minţe selecţionate de mare produc­tivitate pentru gospodăriile colec­tive ne-a preocupat îndeaproape — ne declară şeful bazei de recep­ţie. Noi ştim că cu­­cit­ se vor însămînţa seminţe de ,o raritate mai bună, cu atit recolta­ anului viitor va fi ma­i bogată. Pe lingă aceasta însă, vrem ca şi pîinea să fie cit mai bună. Tocmai de aceea, ne străduim ca griul desti­nat panificaţiei să fie cit mai curat, să corespundă întrutotul cerinţelor. Iată de ce, cele patru selectoare lucrează din plin. P. PASCU Creşterea animalelor cunoaşte o continuă dezvoltare Colectiviştii din raionul Reghin, ca de altfel toţi colectiviştii din regiunea noastră, sunt hotărâţi să ridice creşterea animalelor la ni­velul unei principale ramuri de producţie. Ei şi-au îndreptat în special atenţia înspre creşterea vacilor. In această direcţie un sprijin preţios primesc gospodă­riile agricole colective din partea statului prin credite pe termen lung şi fără dobîndă. Astfel, anul acesta, gospodăriile colective din raionul Reghin au cumpărat 857 bovine, din care 402 vaci şi juninci. Pentru cumpă­rarea acestor animale gospodăriile colective au folosit 2.166.919 lei credite de la stat şi 81.300 lei fonduri proprii. Gospodăriile colective din acest raion au cumpărat şi 455 viţele, din care 430 cu credite de la stat. Gospodăria colectivă din Batoş, de pildă, a cumpărat 104 viţele, cea din Petelea 50, Ideciu de Jos 45, Crăieşti 29 etc. O mare dezvoltare a luat în a­­cest an în gospodăriile colective şi creşterea porcilor. In vederea sporirii rapide a numărului de porci, gospodăriile colective au cumpărat pînă acum 135 scrofiţe. Vedere exterioară a noii fabrici de produse lactate din Tg. Mureș.

Next