Steaua Roşie, februarie 1962 (Anul 11, nr. 26-49)

1962-02-01 / nr. 26

Confruntare cu „calendarul bucuriilor“ Ăi Ăi AS Ai Ăi «ti Ăi Ăi AS Ăi Ă*1ll netul tehnic se prezintă și tinei || rii, tot mai mulți la număr,­­ care pun în aplicare multe dis- g pozitive noi concepute de ei. De g pildă, în luna aceasta tînărul g maistru Klementisz Emil a fost ll printre primii care a făcut ino­ g­rafia: „Mandrină elastică cu strîngere rapidă" pentru prelu- || crarea operativă a pieselor, ca-­g­re aduce întreprinderii o eco- 8 nomie anuală antecalculată în | valoare de 4.600 lei. El nu^se­­ mulțumește numai cu atît, a || luat în studiu alte două teme g tehnice care-l frămîntă acum. 8 Muncitorul Király Dominic, au­­tor a mai multor inovaţii, a rea- | Uzat „Culisa de oprire a pene- || lor de la gatere", care asigură­­ desfăşurarea muncii în deplină ll securitate. Urmîndu-le exem- || piul, inovatorul Nagy Ernest a­­ conceput dispozitivul perfecţio- | nat pentru întinderea curelei de­­ antrenare de la maşina de as- || cufit pînze pentru ferăstraie g panglică, care aduce o econo- li mie anuală antecalculată în va- || loare de 2.300 lei. Şi cite bu-­g curii nu au cei de la cabinetul || tehnic cînd în calendarul lor, g muncitori, tîmplari, strungari, ll gaterişti, circularişti, înscriu || noi propuneri de ridicare a ni­­g­­elului tehnic al producţiei, de || perfecţionare a maşinilor şi |­ dispozitivelor mai vechi şi în- ll locuirea lor cu altele noi, | | După o vacanţă doar de cl-| ie va zile, cabinetul tehnic al » Complexului de industrializare g a lemnului din Reghin primeste g vizite tot mai dese. Filele „ca­ii fendarului bucuriilor", asa cum II spun ei programului cabinetu- II lui, au fost pline de succese. In­­ anul 1961 cabinetul tehnic a I primit premiul, I pe Ministerul­­ Economiei Forestiere în mişca-II rea de inovaţii. I Filele calendarului se comple- H tează acum cu noi bucurii. La I1 cabinetul tehnic au sosit alte II 10 propuneri de inovaţii. „Cînd li deschizi un dosar te cuprinde I un sentiment de mîndrie — ne 8 arată tovarăşul inginer Moldo-I­van Emil, responsabilul cabi-II netului tehnic. In el găseşti In­ii truchipat noul, în el găseşti o II rezolvare practică a atîtea şi 8 atîtea idei originale”. I Oameni de vîrste şi profesii le diferite au învăţat bunul obicei II ca la locurile lor de muncă să II caute să răscolească şi să gă­­u­ sească noi metode de muncă, ii să conceapă noi dispozitive per­ii fecţionate, cu care să prelucre­­ui­ze tot mai îngrijit lemnul. Aşe- II zîndu-le cu răbdare pe hîrtie, ll colectivele de inovatori întoc-I mesc dosarele de inovaţii cu II detailate schiţe de principiu, ll schiţe de funcţionare, calcule ,|| economice și le prezintă cu în­­­ credere cabinetului tehnic. Im- I preună cu experimentaţii autori­­ a mai multor inovaţii, la cabei- GHEORGHE B. Muncitorii învaţă în Complexul de industrializare­­a lemnului din Gălăuţaii fiecare muncitor este dornic de a-şi ridica necontenit nivelul cunoştinţelor profesionale şi politice. Sub perma­nenta îndrumare a organizaţiei de partid, în anul trecut s-au înfiin­ţat cursuri de calificare în diferi­te secţii. Astfel, în secţia P.A.L., urmînd aceste cursuri, un număr de 30 de muncitori au primit ti­tlul de muncitori calificaţi, iar la secţia placaj cursul a fost frec­ventat de peste 60 de muncitori. In cursul lunii octombrie 1961, tot în secţia placaj, s-a înfiinţat «al doilea curs cu 94 de muncitori, ur­mînd ca în luna viitoare să ia fiinţă al treilea curs. La aceste cursuri, cei mai buni ingineri şi tehnicieni predau lecţii bine întoc­mite, legate de munca concretă a secţiilor. Alături de muncitori cu o înaltă calificare profesională, mun­cesc şi alţii veniţi din diferite părţi ale ţării. Printre aceştia se numără în prezent, un grup de 25 de muncitori de la C.I.L. Sucea­va. Ei se califică la locul de mun­că în diferite secţii. Nu de mult alte două serii de muncitori de la C.I.L. Gherla au plecat de la Gă­­lăuţaş cu o bogată experienţă în muncă. ELISABETA NAPP corespondent voluntar PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, LTNTTI-VAT ORGAN AL COMITETULUI DE PARTID ŞI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ Anul XI, Nr. 26 (1.211) Joi, 1 februarie 1962 4 pagini 20 bani Brigada croitorilor condusă de Demeter Alexandru continuă să se menţină pe loc fruntaş în cadrul întrecerii socialiste ce se desfăşoară cu succes la Fabrica de confecţii din Odorhei. Printre fruntaşele brigăzii se numără şi Aranka Lörinczi, care îşi depă­şeşte în fiecare lună sarcinile de plan cu 10—15 la sută, dînd produse de bună calitate. In foto: fruntasa Ananka Lö­rinczi. Ştiri din ţară INTILNIREA INOVATORILOR FRUNTAŞI La Ministerul Economiei Fo­­restiere a avut loc luni o întîlnire între inovatorii premiaţi la con­cursul de inovaţii ce s-a desfăşu­rat în anul trecut. Cu prilejul întîlnirii au fost a­­nalizate rezultatele concursului şi activitatea inovatorilor. S-a a­rătat, printre altele, că mai mult de jumătate din numărul inova­torilor sînt muncitori. Anul trecut s-a înregistrat un număr dublu de inovaţii şi raţionalizări faţă de 1959. Economiile antecalculate ce se obţin în urma aplicării ce­lor peste 1.900 de inovaţii şi ra­ţionalizări acceptate în anul 1961, sînt de aproape 22 milioane lei. In acelaşi timp, au fost plătite inovatorilor recompense în valoa­re de 1.400.000 lei. In afara recompenselor legale, la concursul recent încheiat au primit premii speciale 155 de ino­vatori şi 11 întreprinderi. NOI SUCCESE ALE SIDERUR­­GIŞTILOR HUNEDORENI Peste 450 de întreprinderi me­talurgice şi constructoare de ma­şini din fără folosesc în prezent produsele siderurgice realizate la Combinatul din Hunedoara. Si­­derurgiştii cunosc că într-o bună măsură calitatea maşinilor şi uti­lajelor fabricate în aceste între­prinderi depinde de calitatea pro­duselor pe care ei le livrează. Măsurile luate la începutul anu­lui pe această cale au început să dea roade. Rezultatele obţinute în primele 25 de zile din acest an sînt oglindite în indicele calitativ mai ridicat față de realizările din anul trecut. Totodată preocuparea pentru îmbunătăţirea produselor a dus la scăderea cantităţii de fontă declasată şi la reducerea rebuturilor de laminate cu peste 40 la sută față de procentul ad­mis. A FOST DATĂ IN FUNCŢIUNE LINIA ELECTRICA VLADENI— FETEŞTI A fost dată în funcţiune linia electrică de 15 kilovolţi Vlădeni- Feteşti, în lungime de aproape 30 km. Constructorii întreprinde­rii regionale de lucrări energeti­ce Bucureşti, care au executat această lucrare, au racordat tot­odată la această linie electrică comunele Piua Pietrii şi Vlădeni şi au executat extinderi ale reţelei electrice în comunele Progresul, Făcăeni, Borduşeni. In numărul de azi: — In ajutorul cercurilor agro­zootehnice (pag. 2-a) — Aflate de la un deputat (pag. 3-a) — Declaraţia reprezentanţei sovietice la O.N.U. în legă­tură cu situaţia din Congo (pag. 4-a). Ne pregătim pentru muncile agricole de primăvară Iot cadrul gospodăriei agricole colective din Bahnea, raionul Tîr­­năveni, pregătirile pentru campa­nia agricolă de primăvară sunt în toi. Pe terenurile care urmează a se însămînța în primăvară s-au mai transportat în ultima perioa­dă încă 50 tone de gunoi de grajd, iar pe suprafaţa ce urmează a se însămînţa cu sfeclă de zahăr, 6 tone superfosfat. De asemenea se lucrează de zor la pregătirea parilor necesari în vie. Perioada de iarnă este folosită de colectivişti pentru îmbogăţirea cunoştinţelor necesare obţinerii de producţii tot mai mari. La cer­cul agrozootehnic ce funcţionează în cadrul gospodăriei participă în mod regulat 60 de colectivişti. DUMITRU VASILE colectivist Primele măsuri au fost luate In acest an colectiviştii din Le­­ordeni, raionul Tg.Mureş, sînt ho­­tărîţi să obţină pe o suprafaţă de 10 hectare, în teren neirigat, cîte 5.000 kg porumb boabe la hectar. In această privinţă primele măsuri au fost luate încă din toamnă. În­treaga suprafaţă a fost arată adînc şi s-au încorporat în sol cîte 30— 40 tone gunoi de grajd la hectar. De asemenea s-au procurat 500 kg îngrăşăminte chimice. Acum, consiliul de conducere se preocupă de asigurarea porumbu­lui dublu hibrid care urmează a se însămînţa pe această suprafa­ţă. Insămînţările se vor executa cu maşina, iar întreţinerea cultu­rii se va efectua la timp şi con­form cerinţelor. FABIAN FERENC corespondent voluntar Reparaţiile la tractoare şi la maşinile­­agricole sunt pe terminate şi la S.M.T. Tîrnăveni. In clişeu : Duţu Răduina, Şuteu Ioan şi Şerban Ioan montînd motorul la ultimul tractor planificat pentru repa­­_______________________________________raţie generală. /Al gospodăriile colective Cu toată încrederea în gospodăria colectivă Sărbătoare­­a Seu­ca 25 Ianuarie 1962. Pe uliţele sa­tului Sauca din raionul Tîrnăveni se văd grupuri compacte de oa­meni îmbrăcaţi în straie de săr­bătoare. In această după-amiază toate drumurile din sat duc în aceeaşi direcţie, adică spre cămi­nul cultural. Tot satul e în săr­bătoare. E şi firesc. In această zi ţăranii muncitori de aici au păşit pe o cale nouă în viaţă, pe calea gospodăriei colective. Au venit aici şi numeroşi oaspeţi din satele vecine, înainte de începerea adunării de constituire a gospodăriei co­lective, in grupuri mai mari sau mai mici, oamenii s-au avîntat în discuţii. Bacsó János, Dălălău Ilie şi alţii vorbeau despre trecu­tul nu prea îndepărtat, cînd pă­mîntul mănos din hotarul satului aparţinea moşierilor, care jecmă­neau fără milă pe ţăranii munci­tori din sat. Acolo unde cu aproape două decenii în urmă se lăfăiau trîn­­torii, astăzi este sediul gospodă­riei agricole de stat. In ultimii ani gospodăria agricolă de stat -a demonstrat tot mai mult ţărani­lor muncitori din sat şi din sate­le din jur superioritatea lucrării pămîntului pe întinderi mari, cu mijloace mecanizate şi după me­todele agrotehnice înaintate. In scopul sporirii rodniciei pă­mîntului, în anul 1959, ţăranii muncitori din Seuca s­-au unit in cadrul unei întovărăşiri. Astfel, tractoarele au arat în lung şi în lat peste 400 hectare de pămînt. Rezultatele n-au întîrziat să se a­­rate. Dacă pe timpul cînd îşi lu­crau pămîntul de unul singur ob­ţineau doar 1.300 kg grîu la hec­tar, in ultimii doi ani producţia medie la hectar a ajuns la 1.800 kg. A crescut şi producţia la po­rumb cu peste 1.000 kg la hectar. Intovărăşiţii şi-au îndreptat aten­ţia şi­­în direcţia dezvoltării ave­rii obşteşti. S-au cumpărat ma­şini agricole, un pod basculă etc. In anul trecut, de pe urma valo­rificării produselor agricole pe bază de contract, intovărăşiţii au încasat 20.000 lei. Din proprie experienţă, ţăranii întovărăşiţi şi-au dat bine seama de avanta­jele muncii în comun. Dar cu toate realizările frumoa­se obţinute, întovărăşiţii din Seu­ca n-au putut atinge producţiile şi veniturile realizate de colecti­viştii din Dîmbău şi din alte gos­podării colective pe care le-au vi­zitat. Documentele Congresului al IlI-lea al P.M.R. şi ale Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie—1 iulie 1961, au constituit pentru ţăranii muncitori din Seuca, ca şi pentru ţărănimea muncitoare din întreaga ţară, o călăuză si­gură în lupta pentru producţii tot mai mari,­pentru o viaţă tot mai îndestulată. Folosind forme variate, organi­zaţia de bază din sat a desfăşu­rat o intensă muncă politică pen­tru îndrumarea ţăranilor munci­tori de a păşi pe o cale nouă, pe calea gospodăriei agricole colec­tive. Şi iată-i acum pe toţi întovără­­şiţii de aici sărbătorind trecerea de la întovărăşire la gospodăria colectivă. Cu acest prilej, tovară­şul Buda Ironim, prim-secretar al Comitetului raional de partid Tîr­năveni, a urat celor 214 familii de colectiviști din Seuca multe succese în muncă, propunîndu-le totodată măsurile ce trebuie să se ia pentru dezvoltarea continuă a gospodăriei, pentru creşterea producţiei vegetale şi animale, pentru bunăstarea şi fericirea lor şi a copiilor lor. Oaspeţii prezenţi, la sărbătoarea celor din Seuca, întovărăşiţi din satele vecine, felicitînd pe noii colectivişti, s-au angajat ca în scurt timp să le urmeze și ei e­­xemplul, un mare număr din ei avînd deja înaintate cererile pen­tru trecerea la gospodăria colect? tivă. ffe/ C/iJP G£ *//RCVS F€/4?4J4i­4 Asigurarea bazei furajere­­ în centrul atenţiei Chemarea colectiviştilor din Iernut, pentru obţinerea în acest an a cel puţin 2.500 litri de lapte de fiecare vacă furajată, a avut un puternic răsunet în rîndul co­lectiviştilor din Pogăceaua, raio­nul Luduş. Noi ne dăm bine sea­ma de importanţa sporirii conti­nue a producţiei de lapte. Analizînd problemele dezvoltă­rii agriculturii socialiste, Consfă­tuirea pe ţară a ţăranilor colecti­vişti a scos în evidenţă marile posibilităţi ce există în gospodă­riile colective pentru mărirea nu­mărului de animale şi a produc­tivităţii acestora. Documentele Consfătuirii reprezintă pentru noi un preţios îndreptar în muncă. Ţinînd seama de condiţiile de care dispunem, noi, colectiviştii din Pogăceaua, ne alăturăm che­mării colectiviştilor din Iernut şi ne angajăm să realizăm în acest an cîte 2.500 litri de lapte pe cap de vacă furajată. In prezent gospodăria noastră deţine 346 bovine, din care 71 de vaci şi 51 juninci gestante. Aces­te juninci, la începutul trimestru­lui doi vor intra in producţie. Pi­­nă la sfîrşitul anului vom ajunge la 480 bovine, din care 142 vaci. Avînd în vedere creşterea nu­mărului de animale şi pentru spo­rirea producţiei de lapte, în cen­trul atenţiei noastre stă asigura­rea bazei furajere corespunzătoa­re. Pe cap de vită mare vom asi­gura cîte 10 tone porumb însilo­­zat. In această privinţă, anul a­­cesta cultivăm cu porumb pentru siloz o suprafaţă de 40 hectare. Vom cultiva de asemenea 10 hec­tare cu sfeclă de zahăr pentru furaje, 35 ha cu secară furajeră pentru masă verde, 200 hectare cu trifoi, 20 ha cu lucernă, 25 ha cu ghizdei şi sparcetă şi 25 hec­tare cu mazăre furajeră. Furajarea animalelor o facem pe grupe şi individual, pe bază de raţii, după producţie. O grijă deosebită acordăm ca­lificării şi permanentizării îngri­jitorilor. Ei sunt încadraţi în în­­văţămîntul agrozootehnic de ma­să. Lectorul cercului, medicul ve­terinar Socol Emil, predă lecţiile pe înţelesul fiecărui cursant, cu exemple concrete din cadrul gos­podăriei. In cadrul lecţiilor se accentuează în special importanţa furajării şi îngrijirii animalelor, prevenirea îmbolnăvirilor etc. îngrijitorii de animale sunt re­tribuiţi în funcţie de producţia de lapte realizată şi de viţeii ob­ţinuţi. TATAR PETRU brigadier zootehnic la G.A.C. Pogăceaua In 1962 vom da oamenilor muncii mai multă carne şi derivate U­na din condiţiile principale pentru asigurarea îndeplinirii rit­mice şi în bune condiţiuni a sar­cinilor de plan­­atît global cît şi pe sortimente în întreprinderea noastră este aprovizionarea în bu­ne condiţiuni a unităţilor de in­dustrializare cu materia primă ne­cesară. In cazul nostru, materia primă o constituie­­animalele pen­tru sacrificare. De felul cum sînt îndeplinite şi respectate obligaţiu­nile contractuale depinde buna aprovizionare cu bovine, porcine, ovine, păsări etc. In general, în cursul anilor tre­cuţi, tocmai datorită pe de o par­te slabei organizări a aprovizionă­rii, iar pe de­­altă parte neacope­­ririi în totalitate ia necesarului de materie primă, indicii de plan i ai întreprinderii regionale de indus­trializare ia cărnii nu iau fost rea­lizaţi. In anul 1961, l­a unele sorti­mente, ca de pildă, carne de por­cine şi ovine, nu am realizat pla­nul. Neîndeplinirea indicilor de plan a influenţat negativ şi rea­lizarea celorlalţi indici economici. In 1961 planul productivităţii mun­cii a fost îndeplinit numai în pro­porţie de 92,2 la sută. Deşi în cursul anului trecut am aplicat o serie de măsuri tehnice şi organizatorice, acestea nu au avut însă eficienţa necesară pen­tru a asigura desfăşurarea ritmi­că a procesului de producţie. O dată cu prelucrarea cifrelor de plan pe acest an, planul de mă­suri întocmit cu această ocazie a cuprins măsuri tehnice şi organi­zatorice bine analizate, ale căror rezultate au început deja să se arate, Is acest­ian ponderea cea mai mare în planul de contractări o au gospodăriile agricole colective, Gospodăriile colective, membrii acestora ca şi ceilalţi ţărani mun­citori s-au convins pe deplin că o cale sigură pentru creşterea veni­turilor lor este contractarea de animale cu I.R.I.C.-ul. Legat de interesul crescînd ma­nifestat de producători pentru contractarea a cît mai multe ani­male, la rîndul nostru am luat măsura de a lărgi reţeaua de achi­zitori (agenţi comunali de achizi­ţii). Astăzi fiecare comună are cîte un agent de achiziţii, care cu­prinde şi satele aparţinătoare co­munei. In urma analizării posibilităţilor pe care le avem, ne-am angajat ca pînă la data de 28 februarie să terminăm încheierea contractă­rilor de animale pentru toată can­titatea necesară de carne pe acest an. Aceasta va fi una dintre cele mai importante realizări ale noas­tre şi ea va asigura îndeplinirea sarcinilor de plan anuale. Numai în 24 de zile din luna ianuarie am reușit să acoperim prin contrac­tări 61 la sută din necesarul pe întregul an. In prezent această acţiune se desfăşoară cu o şi mai mare amploare. Pe lîngă achizi­torii permanenţi am mobilizat şi o parte din personalul tehnico­­administrativ al întreprinderii. Un sprijin preţios am primit şi primim în această acţiune din partea de­legaţilor din minister şi a sfaturi­lor populare raionale şi comunale. Am amintit mai sus că primele rezultate ale măsurilor aplicate şi-au şi arătat roadele. Acestea sînt cu atît mai importante cu cît pla­nul de producţie al sectoarelor de­­ industrializare este în acest an cu 31 la sută mai mare decît realiză­rile anului 1961. Numai pe prime­le două decade din luna ianuarie am realizat depăşiri de 52 la sută şi 22 la sută la carne de bovine, respectiv carne de păsări. In anii trecuţi am fost puşi uneori în faţa unor greutăţi se­rioase din cauza stagnărilor ce au avut loc în procesul de producţie din cauza neaprovizionării ritmice şi în cantităţi suficiente cu anima­le pentru sacrificare. In acest an însă acest neajuns va fi înlăturat prin construcţia unui grajd la raba­­torul din Tg. Mureş, unde vom avea asigurat în permanenţă un stoc suficient de animale. Măsurile tehnice ca modernizări şi reamenajări­ de ateliere din fonduri de mică mecanizare, mon­tarea unui transportor vertical, a unui cazan de aburi, schimbarea procesului tehnologic la jupuirea pieilor etc. cuprinse în planul nos­tru de măsuri pe acest an, vor contribui de asemenea la îndepli­nirea ritmică a indicilor de plan. Datoria noastră este să ţinem pasul cu celelalte ramuri ale­­in­dustriei alimentare, pentru ca oa­menii muncii să fie aprovizionaţi cît mai complet cu un bogat sor­timent de produse din carne, astfel contribuind la transpunerea în via­ţă­­a hotărîrilor partidului nostru cu privire la continua ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii. Avem siguranţa că în anul 1962 vom satisface pe deplin exi­genţele consumatorilor atît cantita­tiv cît şi calitativ. IOSIF KAPUSI director I,RJ.C.-Tg.Mureş CONCURSUL NOSTRU Ziarul „Steaua roşie“ organizează un concurs „PENTRU CELE MAI BUNE ŞI CELE MAI MULTE INFORMAŢII, PENTRU CEL MAI ACTIV POST DE CORES­PONDENŢI VOLUNTARI". 1. La acest concurs pot participa corespondenţii noştri volun­tari de la oraşe şi sate, oameni ai muncii din întreprinderi, insti­tuţii, cititori ai ziarului. Se recomandă ca temele şi subiectele materialelor trimise redacţiei în cadrul acestui concurs să cuprindă cele mai semnifi­cative aspecte de la locurile de muncă, realizări care să oglin­dească felul cum traduc oamenii muncii în viaţă hotărîrile celui de-al IlI-lea Congres al P.M.R.; lupta pentru calitatea superioară a produselor; introducerea tehnicii noi; iniţiative; inovaţii; creşte­rea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al pro­duselor; valorificarea rezervelor interne; micşorarea consumurilor specifice; popularizarea metodelor fruntaşilor în producţie; scurta­rea duratei de execuţie a construcţiilor; dezvoltarea spiritului gospodăresc etc. Materialele să trateze probleme privind munca pentru întă­rirea economico-organizatorică a unităţilor agricole socialiste şi pentru colectivizarea agriculturii; rezultatele bune obţinute de gospodăriile agricole de stat, S.M.T. şi gospodăriile agricole co­lective în creşterea producţiei la hectar; iniţiative ale muncito­rilor şi colectiviştilor fruntaşi din gospodăriile agricole de stat, S.M.T. şi gospodăriile agricole colective privind obţinerea de cantităţi sporite de lapte şi carne la un preţ de cost cît mai redus; felul cum se desfăşoară lucrările în campaniile agricole etc. Felul în care activitatea culturală sprijină ridicarea produc­ţiei, activitatea deputaţilor şi a sfaturilor populare şi cum sînt antrenaţi oamenii muncii în acţiunile de folos obştesc etc. Concursul se va încheia la 23 August 1962. Se vor acorda următoarele premii: PREMIUL I: O excursie în U.R.S.S. pe ruta Kiev—Moscova. PREMIUL II (2 buc.): cîte un aparat de radio portativ „Electronica“. PREMIUL III (2 buc): cîte un aparat de fotografiat „Ori­zont“. 40 menţiuni în obiecte. Se va acorda, de asemenea, un premiu în obiecte în valoare de 700 lei pentru cel mai bun post de corespondenţi voluntari. II. UN CONCURS: PENTRU CELE MAI REUŞITE FOTOGRAFII Aşteptăm din partea corespondenţilor voluntari şi ai citito­rilor ziarului nostru fotografii reprezentînd aspecte de la locurile de muncă din industrie şi agricultură; fruntaşi în producţie; con­strucţii noi; realizări cultural-sanitare; acţiuni patriotice; depu­taţii în mijlocul cetăţenilor; aspecte despre felul cum îşi petrec oamenii muncii timpul liber; manifestări sportive; peisaje din regiune. Concursul se va încheia la 23 August 1962. Se vor acorda următoarele premii: PREMIUL I: Un aparat de fotografiat „Fenix II“. PREMIUL II: Un ceas de mînă „Pobeda“. PREMIUL III: O servietă şi un stilou. Atît materialele cit şi fotografiile vor fi trimise pe adresa­ Redacţia ziarului „Steaua roşie" — Tg. Mureş, str. Dózsa Györey nr. 9, cu menţiunea „PENTRU CONCURS“. 3 BSggas--D­SSS

Next