Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)

1962-03-01 / nr. 50

g La G.A.C. Vidrasău Miile muie­le legemicul—dar cu el le au­ culturi Completa colectivizare a satu­lui Vidrasău, raionul Luduş, a permis gospodăriei colective de aici să creeze şi să-şi dezvolte mai multe ramuri de producţie. Ast­fel s-a dezvoltat cultura cereale­lor, a plantelor tehnice, legumi­cultura etc. Zootehnia a devenit de asemenea un sector important în activitatea gospodăriei. Numai intr-un singur an (adică anul trecut), numărul total al bovine­lor s-a dublat, ajungînd în pre­zent la peste 220 capete. Faptul că o bună parte din te­renul gospodăriei este situat pe malul sting al Mureşului, iar Nirajul trece în imediata apro­piere a locului unde este am­plasată gospodăria, legumicul­tura şi creşterea păsărilor de apă au aici mari perspective de dezvoltare. In funcţie de aceste condiţii, să vedem cum s-au dezvoltat a­­ceste ramuri şi ce axitudine a luat gospodăria colectiva la ca ve­rie. Legumicultura s-a d­ezvoltat in­ gospodărie, propriu-zîs, apia in ultimii ani. in anul trecut aici s-au cultivat legume pe il laU Ud în cultură irigata. Cu toate ca vidrăşenii n-au fost legumicul­tori cu tradiţie, ei au reuşit ca prin recoltele mari obţînute sa sporească rentabilitatea acestei ramuri, devenind în ultimul timp grădinari pricepuţi. Acest lucru îi dovedesc şi cele aproape 4 va­goane roşii obţinute anul trecut la hectar, sau cei 35.000 kg ardei obţinuţi la hectar etc. In total, din cultura legumelor s-a reali­zat un venit de peste 77.000 Iei, revenind 23.000 lei la hectar. Din totalul veniturilor, dacă se scade valoarea zilelor-muncă efectuate și a materialelor consumate pen­tru grădină, venitul net (benefi­ciu) realizat de gospodărie repre­zintă 60 la sută. Bazîndu-se pe aceste rezultate, colectiviştii s-au orientat bine, propunîndu-şi pentru anul curent în planul de producţie extinderea suprafeţei grădinii de zarzavaturi la 8 hectare. Pentru aceste rezultate fru­moase şi pentru felul cum s-a ocupat de dezvoltarea acestei ra­muri, aducem cuvinte de laudă consiliului de conducere, respec­tiv brigadierului legumicol Ioan Olteanu. Nu putem fi însă de a­­cord cu felul cum s-a ocupat gos­podăria de creșterea păsărilor de apă — ramură la fel de rentabilă pentru gospodăria colectivă. Colectiviștii din Vidra sau, mai bine zis colectivistele, au tradiţie în creşterea păsărilor de apă şi in special în creşterea gîştelor. In prezent, colectiviştii au în proprietate personală aproape 1.OCO gîşte matcă. Dar să anali­­zăm cum stau cu proprietatea obştească a gospodăriei colective Avind in vedere tradiţia şi po­sibilităţile deosebit ce favorabili laupa cum am arătat mai sus­, încă din anul 1938 gospodăria a început sa injgnereze o ferma de gîşte. La început au fost cumpărate 40 ce gişic, din care prin prasila proprie la sfîrşaul anului 1960 s-a Ujiiib iu iai­ id matca. An­Ui Idol, era anul cmd din aceste gişte matcă se putea ajunge la cel puţin I.OCO de boboci, insă, printr-o îngrijire necorespunză­toare în timpul clocitului, s-au obţinut numai 462 boboci. Aceşti boboci plus gîştele matcă — in­­grijite raţional — puteau aduce ve­nituri mari gospodăriei. Dar dato­rită faptului că biroul organizaţiei de bază şi consiliul de conducere au privit această ramură ca a 5-a roată la car, nici rezultatele n-au fost mulţumitoare. Prin crearea unor condiţii de adăpostire co­respunzătoare, printr-o îngrijire şi furajare bună, gospodăria pu­tea să obţină cu cheltuieli mini­me venituri însemnate de la a­­ceste păsări. Numai prin valori­ficarea penelor jumulite, s-ar fi putut realiza un venit net de pes­te 10.000 lei. Gospodăria a realizat însă abia 4.000 Iei. Cauza? La ferma de gîşte a fost repartizată colectivis­ta Aldea Sofica. Aceasta, abu­­zind de încrederea acordată de consiliul de conducere, a neglijat complet buna îngrijire a gîştelor. Din dorinţa de a realiza cu­ mai multe zile-muncă, ea a refuzat ca pentru îngrijirea bobocilor să mai fie repartizată aici încă o persoană (cum de altfel prevede şi normativul). Gospodăria a pontat-o totuşi cu 522 zile-muncă, fără insă ca rezultatele muncii ei să fi fost mulţumitoare. Consiliul de conducere, în loc să repartizeze oameni corespun­zători în vederea rentabilizării acestei ramuri prin sporirea nu­mărului de gîşte pînă la cel pu­ţin 2.000, a dispus lichidarea prin vînzare a întregii ferme de gîş­te, obţinindu-se un venit de nu­mai 13.000 lei. Dacă în toamnă gospodăria lăsa cel puţin 250 gîşte matcă, în condiţii de bună îngrijire şi adă­postire, se puteau prăsi in acest an 2.000 boboci. De la un astfel de număr, numai prin valorifica­rea penelor obţinute prin jumuli­re se putea realiza un venit de peste 30.000 lei, fără să mai vorbim de suma de circa 60.000 lei ce se putea obţine prin valorificarea gîştelor pentru carne lată că printr-o hotărîre ne­chibzuită, gospodăria s-a lipsit la acest an de aproape 100.000 lei venit. Ţinind cont că la Vidrasău sunt condiţii favorabile pentru creşte­rea păsărilor de apă care pot aduce venituri frumoase pentru gospodăria colectivă, recoman­dăm consiliului de conducere crearea în acest an a unei noi ferme de gîşte, căreia să i se acorde o atenţie deosebită. TRAIAN GABOR La cercul agrozootehnic din Balda Gospodăria agricolă colectivă „Horea, Cloşca şi Crişan“ din Balda se numără printre gospodă­riile colective fruntaşe din raionul Luduş. Membrii gospodăriei sunt hotă­­rîţi să obţină şi pe mai departe re­zultate tot mai bune în muncă. De aceea, la învăţămîntul agrozooteh­­­ic de masă participă 180 de co­lectivişti, din care UK­ sunt tineri. La cercurile agrozootehnice s-a vorbit de pildă, despre importanţa însilozărilor, despre creşterea tine­retului bovin, creşterea porcilor etc. La dispoziţia cursanţilor stă un bogat material documentar. O deosebită atenţie se acordă lecţiilor privind cultura porumbu­lui. Aici cursanţii studiază meto­dele prin care vor obţine de pe 80 ha cite 5.000 kg porumb boabe la hectar. In cadrul gospodăriei a luat fiinţă o echipă de utemişti ca­re s-a angajat ca de pe o suprafa­ţă de 4 hectare'să obţină' cîte 5.000' kg porumb boabe la hectar. Printre cursanţii ridhtaşi sfe 'nu­­mără tinerii Şăulean Ileana, Băl­­dean Maria, Oltean Ioan şi alţii. MOLDOVAN PETRU corespondent voluntar ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALA LOCALĂ „JÓZSEF ATTILA“, ODORHEI Piaţa Libertăţii nr. 6, telefon: 202. ANGAJEAZĂ UN TEHNICIAN II, cu practică în industria lemnului, pentru secţia din Cristur, Condiţii de angajare, studii şi practică, conform dispo­­ziţiunilor în vigoare. Grupul de şantiere nr. 1 Luduş -Iernut organizează pe data de 25 aprilie 1962, un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de maiştri, după cum urmează : — 1 (un) post de maistru instalator — 4 (patru) posturi de maiştri constructori — 1 (un) post de maistru principal Candidaţii care vor participa la acest concurs trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de H.C.M. N. 1061/1959. Ori­ce alte lămuriri se pot primi de la serviciul organizării muncii a grupului de şantiere nr. 1 Luduş—Iernut. ■«■■■■■a ijijjjjj Notă­ rind pe rînd, toți cei pe care-i convocaseră, rude, prieteni, vecini, s adunaseră in camera mea. Eu ii priveam în­cruntat, astfel că nimeni nu îndrăznea să mă in­tr­ebe pentru ce i-am de­ranjat. Cînd ultimul dintre ei­ și-a ocupat locul, am tu­șit de citeva ori și am intrat în temă. — Dragii mei! V-am chemat aici ca să mă judecaţi obiectiv şi să vă spuneţi părerea des­pre mine; sînt un om in toată firea, sau nu? Invitaţii s-au privit miraţi, au dat din umeri, iar unii care mă cunoşteau din copilărie au început să remarce In şoaptă: — Ei, v-am spus eu? Aşa se întîmplă cînd o neurastenie nu e trata­tă la timp. — Dar de ce ne în­­trebi? — îndrăzni cine­va plin de sfială. — Uite-aşa?... şi zicind acestea m-am căţărat în picioare pe masă. — Priviţi-mă şi spu­­neţi-vă părerea. Cu cu­raj, prieteni, cu foarte mult curaj, şi nici una, nici două, am început să mă învirtesc în jurul meu, ca un model viu la un festival al modei. In cameră se lăsase o liniște de mormînt. — Ei, gata, n-auziți, am răcnit eu scos din fire de această lipsă de obiectivitate și de curaj. — Păi... ești, a excla­mat cineva. — Sînt, sigur că sin­i Dar capul, umerii, pi­cioarele, mîinile sînt proporționale cu staturar — Parcă... — Nu „parcă" ! Te rog, ai simțul răspun­derii ! Sint ori ba? Scurt! Concis! Concreți — D.„ da, sîntl — Ei bravo, acu îmi placei Vă rog să con­semnați asta în proce­­sul-verbal. Am coborit de pe masă fericit. — la stai măi nepoa­te, mă opri unul din unchi. Pentru ce toate acestea ? — Pentru ce? Las-că vă arăt eu acuma — şi cu asta am zbughit-o din cameră. Invitaţii mei au arun­cat o privire spre ieşi­re, ca să vadă la ce dis­tanţă se află aşa... în caz de pericol. Am reapărut îmbrăcat cu cea de-a treia căma­şă cumpărată recent Văzindu-mă, toți au iz­bucnit în hohote. Eu îi priveam încruntat, aș­­teptînd să se potolească. — Acum e clar? —­ Hă... hă... d­ar... hă... hă... — Bine frate, da unde găsiși o asemenea că­maşă? Ori răposatu a fost... gestionar? îndrăz­ni fratele meu, arătînd cu degetul (ce obicei urci), spre mînecile că­măşii care-mi întreceau lungimea degetelor. — Unde? La maga­zin! Le-am întins spre exa­minare eticheta de con-, trol pe care scria: „Fa­brica de confecţii „Mu­reşul“ Tg.Mureş, cămăşi b, m, lg, g, fix m. fal­să, articol Crep Leoni­­da. Model 1.076, grosi­mea (talia 37/1, stas/N, I, 1.036—59, data fabri­caţiei 1. I. 1961, preţ consumator lei 53, con­trolat 3/1961“. — Bine dragă, dar asta e cămaşă cu mine, numai bune pentru un... urangutan sau gipon. — Păi, da! Mîneca îi era mai lun­gă cu 6—7 centimetri decit era normal. încolo, ce să zic: la guler bună, la piept şi lungime a­­şişiderea, doar mineci la Şah, ce calvar. Şi dacă n-aş fi auzit la magazin mai multe reclamaţii da acest fel, mai treacă — meargă. Şi unde mai pui că era a treia căma­şă cu care păţeam la fel. E adevărat că mîne­ca se poate scurta, că se pot face „cerculeţe“, că... etc.... etc. Dar nu s păcat, tovarăşi contro­lori de calitate şi dv., tovarăşi de la serviciul tehnic, să pierdeţi la fie­care cămaşă atiţia centi­metri de material? Nui păcat ca atunci cînd iţi cumperi o cămaşă bună şi frumoasă să te apuci să o ciunteşti? Ia mai revizuiţi dv. normele in­terne, şi nu vor mai exista asemenea recla­maţii. Nu mai punem la socoteală economiile pe care le veţi face. O de­clar, fiind convins de acest lucru că, mine, cu o asemenea lungime nu puteau purta decit strămoşii noştri îndepăr­taţi, cărora mîinile le ajungeau pînă mai jos de genunchi. Or, să-mi fie cu iertare, de atunci şi pînă azi, omul a evo­luat simţitor. SUCIU PETRE corespondent voluntar STEAUA ROȘIE Două construcţii noi la Sărmaş Avînd în vedere faptul că în comuna Sărmaş, raionul Topliţa, nu există un cămin cultural ca­re­ să satisfacă cerinţele mereu crescînde ale oamenilor muncii, s-a hotărît construirea unui că­min cultural modern şi încăpător. In acest scop s-a şi trecut la în­tocmirea proiectelor şi la procu­rarea materialelor necesare con­strucţiei. Astfel, pentru noul cămin cul­tural — a cărui construcţie înce­pe în acest­ an — se vor cheltui din fondurile comunale peste 524.000 iei. Pînă în prezent s-au executat lucrările pregătitoare şi transportul materialelor de con­strucţie. S-au pregătit toată cără­mida necesară pentru zidărie, 30 m­­c scindură, 180 m­­c material lemnos pentru tîmplărie, 68.000 kg ciment, 300 m­c nisip, peste 250 m­c piatră pentru fundaţie şi fier beton. Noul cămin cultural va avea o sală de spectacole cu 300 de locuri şi va fi ridicat în roşu pină la data de 23 August a.c. Tot in acest an va începe şi construcţia unui mare magazin universal cu etaj, din fon­duri centrale. In vederea con­strucţiei acestui magazin au fost procurate 10.000 kg ciment, 100 m­c nisip şi 75 m­c piatră pen­tru fundaţie, în aceste acţiuni de folos obştesc au depus şi depun o ac­tivitate demnă de laudă tovarăşii Ion Moldovan şi Traian Roşea, preşedintele, respectiv secretarul sfatului popular comunal. ARGHIR FILIP corespondent voluntar Practica a dovedit că cea mai bună cale de educare multilate­rală a cadrelor necesare economiei şi culturii o constituie strînsa îmbinare a procesului de învăţă­­mînt cu munca productivă. Un rol deosebit în acest sens­ îl are învă­­ţămîntul seral al oamenilor mun­cii din producţie. De aceea, an de an reţeaua şco­lilor şi secţiilor serale a fost lăr­gită considerabil, fiind­­atraşi la frecventarea lor numeroşi munci­­tori-elevi. Numai în regiunea Mu­­reş-Autonomă Maghiară studiază în prezent la şcolile serale peste 6.000 de muncitori-elevi, dintre care aproape 4.000 în învăţămîn­­tul mediu, în clasele VIII—XI. Munca în şcolile şi secţiile sera­le ridică probleme deosebite, speci­fice acestei forme de învăţământ. De aceea, dezbaterea largă şi pe­riodică, în consfătuiri, a modului cum sunt soluţionate aceste proble­me, a felului în care profesorii îşi îndeplinesc îndatoririle ce le revin în activitatea de instruire şi edu­care a muncitorilor elevi, este deo­sebit de utilă şi necesară. Ea ajută pe profesori să vadă ce a fost bun în munca lor şi să ia o serie de măsuri pentru reme­dierea unor deficienţe, pentru ca astfel, învăţămîntul seral să de­vină din ce în ce mai eficient. Recent, după încheierea semes­trului I, în toată ţara s-au desfă­şurat şedinţe de analiza muncii, organizate pe plan regional sau interraional, cu participarea con­ducerilor de şcoli­, a cadrelor di­dactice şi a delegaţilor comisii­lor de selecţionare din întreprin­deri. In regiunea Mureş-Autono­­mă Maghiară asemenea consfătuiri interraionale au avut loc la Tg. Mureş, Odorhei şi Topliţa. Pe lîngă faptul că în aceste con­sfătuiri s-au analizat rezultatele şi lipsurile constatate în reţeaua învăţamîntului seral, ele au con­stituit un larg schimb de expe­rienţă. Mai ales discuţiile purta­te pe marginea referatelor pre­zentate pe secţii (umană şi rea­lă) cu privire la predarea limbii române şi a matematicii au fost foarte vii. S-a insistat în mod deosebit asupra metodicii predă­rii lecţiilor în sensul ca însuşi­rea materiei de către muncitorii­­elevi să se facă mai ales în ca­drul orelor de curs, aceştia avîn­d la dispoziţie timp limitat pentru studiu individual. Frecventa elevilor s-a îmbuna­tăţit simţitor faţă de anul şcolar trecut,­­ajungînd în prezent în ju­rul procentului de 95 la sută. La îmbunătăţirea situaţiei au contri­buit în mare măsură comisiile de selecţionare şi cadrele didactice de la şcolile medii „Papiu Ilarian“ şi nr. 4 din Tg Mureş, cît şi cele din şcolile din Odorhei, Tîrnăveni şi Reghin, unde frecvenţa este bună. Din păcate însă, s-au înregistrat şi pierderi de elevi, mai ales la clasele V—VII. Se pune întreba­rea: ce au de spus în această di­recţie conducerile şcolilor din Gor­­neşti şi „Unirea“ din Tg.Mureş? In consfătuiri s-a apreciat în­deosebi munca Cadrelor didactice din Tîrnăveni, Luduş şi Topliţa, care au obţinut pe primul semestru un procent mare de promovaţi. Aceste rezultate sînt o consecin­ţă firească a muncii cadrelor di­dactice care, îndrumate în perma­nenţă de organizaţiile de partid din şcoli, se pregătesc temeinic pentru lecţii, predau lecţiile în aşa fel ca elevii să-şi însuşească ma­teria în cadrul orei, leagă cunoş­tinţele predate de practică, folo­sesc material didactic şi luptă pentru a preveni rămînerea în ur­mă la învăţătură. De asemenea, s-a constatat că, cei mai mulţi elevi care au obţi­nut medii peste 7 sunt şi fruntaşi în producţie, ant rol de seamă au în obţine­rea acestor rezultate şi comisiile de selecţionare. Astfel, de pildă, tov. Chindea Rudolf, delegat al comisiei de selecţionare de la Intreprinderea „23 August“, a ară­tat că el caută zi cu zi să cunoas­că situaţia şcolară a fiecărui elev în parte, iar tov. Duca Eugen, de la Fabrica „Petőfi Sándor“, a arătat că datorită preocupării permanente şi legăturii strînse cu diriginţii şi profesorii şcolii straie, azi marea majoritate a muncitorilor-elevi care au lucrat sub normă la începutul anului şco­lar, sînt fruntaşi atit in produc­ţie, cît şi îa învăţătură. Tov. Straub­ic Niculina de la Tîrnăveni a arătat că ea se preo­cupă de educaţia estetică a munci­torilor-elevi şi organizează cu re-­ gularitate audiţii muzicale, cău­­tînd să dezvolte la elevi gustul pentru muzică. Deosebit de utile sînt şi ex­cursiile organizate de linele şcoli şi secţii serale. De pildă, munci-,­torii-elevi de la Şcoala medie „Papiu Ilarian“ din Tg.Mureş au vizitat în colectiv Fabrica de za­hăr din Luduş, Combinatul chi­mic „Karl Marx“ din Tîrnăveni şi recent, Capitala patriei noas-­­tre. Cu toate succesele obţinute, exis­tă şcoli şi mai ales clase care au încheiat semestrul I cu rezultate slabe la învăţătură, ca de exem­plu clasa a XI-a de la „Papiu Ilarian“, clasa a IX a de la Mier­curea Ciuc etc. In consfătuiri a reieşit nece­sitatea ca profesorii să se pregă­tească mai temeinic şi permanent pentru lecţii şi să acorde un spri­­jin mai substanţial claselor răma­se în urmă la învăţătură. Munca de control şi îndrumare a direc­torilor de şcoli trebuie îmbunătă­ţită. Diriginţii, întregul corp didactic vor trebui să ceară sprijinul or­ganizaţiilor P.M.R., U.T.M. şi al organelor sindicale, şi împreuna cu comisiile de selecţionare să lupte pentru realizarea linei opinii de masă pentru studiu, pentru com­baterea rămînerii­­în urmă la în­văţătură şi a mediocrităţii. In consfătuiri s-au făcut şi o serie de propuneri, dintre care trebuie să reţinem îndeosebi cea cu privire la necesitatea unui con­trol permanent si sistematic. Consfătuirile au constituit un bilanţ rodnic al muncii pe primul semestru şi în acelaşi timp, un imbold pentru activitatea din se­­mestrul II, ÖRMÉNYI FRANCISC..... _ inspector­ general din Ministerul Invătămîntului și­­Culturii Probleme ale învățămintului seral în dezbaterea cadrelor didactice In întîmpinarea Zilei internaţionale a femeii EXPOZIŢIE DE PREPARATE CULINARE In sala mare, frumos ornamen­tată cu ghirlande multicolore se adunaseră oameni de toate vîrste­le. Saluturi scurte, strîngeri de mină, schimburi de cuvinte. Era o atmosferă veselă, plăcută. Nişte bărbaţi şi femei mai trebăluiau da zor undeva în faţa scenei. Acolo, o vitrină frumos ,amenajată atră­gea ateniţia tuturor. Erau expuse o mulţime de preparate culinare reci. Pentru cine sunt pregătite? E cum­va vreo nuntă? Ei, da, în faţă este o comisie după cît se pare, care apreciază fiecare exponat. Acordă și un anumit punct al preparate­lor... Să pătrundem în tainele aces­tor minunate obiecte de artă cu­minală, preparate...din... asemenea m­­ateri­i­­prime, ca: făina, zahăr, unt, cacao, ouă, carne... Multă fan­tezie, mult spirit inventiv, multă pricepere în meşteşugul pregătiră şi ornamentării preparatelor ex­puse. In mijlocul vitrinei cu 31 de exponate e aşezat porumbelul pă­cii, confecţionat din tort. Un colectiv de muncitoare a plămădit cu talent pe un tort palatul de cristal, cu Baba Cloan­ţa — Cotoroanţa. Pe un tort uriaş un fluturaş îşi adună putere şi vigoare din nectarul unei fiori de cais, iar pe altul, o fetiţă rococo este admirabil executată de Bător­­fi Olga, creatoare de modele din cadrul cooperativei. Sub mîinile pricepute­­ale mun­citoarelor de la diferite secţii ale cooperativei „Textila Mureş“, far­mecul naturii, gingăşia florilor, frumuseţea motivelor populare au prins viaţă. Mîini dibace, pline de siguranţă, au modelat în diver­se culori o buturugă mare, dea­supra căreia stă să primească bi­nefacerile soarelui o şopîrlă. Co­lectivul format­­ din Margareta Fénya, Farkas Margareta şi­­alte­le, a confecţionat cu multă price­pere şopîrla de pe buturugă, care a cîştigat locul I în cadrul con­cursului, la această categorie de preparate. De mult succes s-a bucurat ex­ponatul repr­ezentind o cramă cu vin confecţionată din preparate de carne, creaţie a tovarăşei Viskolcz Etelka, care a cucerit locul întîi la acelaşi concurs. Un turn uriaş cu „coloane“ din felii de porto­cale, sandviciuri ornamentate cu ghiocei, margarete, garoafe, cu­ fluturaşi, un mic lac în care cîţi­va pui de raţă fac cunoştinţă pen­tr­u prima dată cu apa, un cîmp imens cu ciuperci confecţionat cu mult simţ artistic...precum­,şi alte preparate, s-au bucurat de aprecie­rea unanimă ,a celor aproape 300 de oameni veniţi­­aici să petrea­că o seară plăcută, la sfîrşit de săptămină. Printre exponatele prezentate era şi o găină friptă, tradiţiona­la găină cu f­iară în cioc nelipsi­tă de la nunţile ardeleneşti, în ju­rul căreia se cîntă, se zic strigă­turi, se fac glume. Participarea în număr mare a femeilor la această „competiţie gastronomică“ oglindeşte din plin marea lor pasiune pentru frumos, dragostea şi priceperea lor pen­tru acest sector de activitate. Cu prilejul­­acestui concurs partici­pantele iau schimbat păreri, au tras concluzii practice acumulate de-a lungul calendarelor, au con­sultat cărţi de specialitate... Rezultatul este concludenţi Ju­riul format din oameni competenţi în­ materia­­de­­ preparate culinare ..a­­,.apt,eci,şt„,l­a justa lor valoare toate­­preparatele ’ prezentate, acor­­dînd mai multe premii şi menţiuni participantelor la concurs. AUREL URZICA IOAN HUSAR Standul de exponate JOI 1 MARTIE TG. MUREŞ N. Bălcescu“: Vals pentru un milion. „Progresul“: Salt spre glo­rie. „Steagul roşu“: Oameni pe pod. „Tineretului“: Telegrame. Raidul vărgat. „Muncitoresc“: Să­ritură în zori. „Dózsa Gh.“: Din­colo de orizont. Casa de cultură a sindicatelor. Fii bun pînă la moarte! GHEORGHIENI „7 Noiembrie“; Pescuitorii de bureţi LUDUŞ „30 Decembrie“; Volga, Volga MIERCUREA CIUC „Dozsa Gh.“; Cînd primăvara e fierbinte ODORHEI „Muncitoresc“; Cer senin REGHIN „Victoria“; Acţiunea Cobra TÎRNĂVENI „23 August“; Cerul Balticei seria I şi II TOPLIŢA „Muncitoresc“, Cerul Balticei, seria I şi II Teatrul de stat din Tg. Mureş prezintă joi 1 martie, la Joseni (raionul Gheorghieni), comedia „Curcubeul“. JOI 1 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 6,30 — Emisiunea pen­tru sate: Însemnătatea efectuării insămînţărilor de primăvară în epoca optimă şi în cele mai bune condifiuni; 7,15 — Jocuri popu­lare moldoveneşti; 8,30 — Din mu­zica popoarelor; 9,00 — Vreau să ştiu; 9,30 — Muzică din operele compozitorilor romîni; 10,42 — Muzică din operete; 12,00 — Mu­zică ușoară sovietică; 13,05 — Muzică populară romînească; 14,30 — Concert de prînz; 15,10 — Muzică ușoară romînească; 16,15 — Vorbește Moscova; 16,45 — Cîntă orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Arad; 17,15 — Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii; 17,45 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 18,30 — Dicţionar muzical; 19,00 — Jur­nalul satelor; 19,25 — Muzică uşoară; 19,45 — Concertul, or­chestrei simfonice a Radiotelevi­ziunii. Programul II: 12,45 — Muzică de estradă; 13,15 — Antologie clasică. Versuri ale poeţilor noştri; 13,25 — Lucrări de com­pozitori români; 14,03 — Din creaţia de operetă a compozitori­lor noştri; 15,30 — Muzică popu­lară sovietică; 16,30 — Almanah ştiinţific; 16,50 — Concert de du­­pă-amiază; 18,30 — Din prelu­crările de folclor ale compozitori­lor noştri; 19,00 — Concert Liszt; 19,30 — Tinereţea ne e dragă. Imagini din viaţa şi munca ti­nerilor de la oraşe şi sate; 19,50 — Cîntece şi jocuri populare ro­­mîneşti; 21,15 — Melodii de dra­goste; 21,45 — Părinţi şi copii; 22,30 — Muzică simfonică soviet­­ică, TG. MUREŞ 5—5,30 în limba romînă: Muzică populară — Zoo­tehnia, ramură importantă a a­­griculturii — Marşuri pentru fanfară — Buletin meteorologic, 5,30—6 in limba maghiară: Pro­gram muzical pentru corespon­denţii voluntari — Pentru 5.000 kg porumb boabe la hectar — Buletin meteorologic. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Mu­zică distractivă — Notă sportivă. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Intre noi, colectiviştii — Mu­zică uşoară romînească. 17,30 — 18,30 în limba maghiară: Ştiri — Din activitatea sfaturilor populare — Cîntece populare și ceardașuri — Cronica tineretului — Cîntece de masă. ★ Pentru următoarele două zile: Vremea se încălzeşte uşor şi va fi favorabilă precipitaţiilor sub formă de ninsoare, care pe alocuri se va transforma în lapo­­viţă sau ploaie. Temperatura în uşoară creştere, noaptea va fi cuprinsă între minus 6 şi plus 1 grad, iar ziua între 0 şi plus 6 grade. Vînt potrivit cu intensifi­cări trecătoare din sud și sud­­vest.

Next