Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)
1962-03-01 / nr. 50
g La G.A.C. Vidrasău Miile muiele legemicul—dar cu el le au culturi Completa colectivizare a satului Vidrasău, raionul Luduş, a permis gospodăriei colective de aici să creeze şi să-şi dezvolte mai multe ramuri de producţie. Astfel s-a dezvoltat cultura cerealelor, a plantelor tehnice, legumicultura etc. Zootehnia a devenit de asemenea un sector important în activitatea gospodăriei. Numai intr-un singur an (adică anul trecut), numărul total al bovinelor s-a dublat, ajungînd în prezent la peste 220 capete. Faptul că o bună parte din terenul gospodăriei este situat pe malul sting al Mureşului, iar Nirajul trece în imediata apropiere a locului unde este amplasată gospodăria, legumicultura şi creşterea păsărilor de apă au aici mari perspective de dezvoltare. In funcţie de aceste condiţii, să vedem cum s-au dezvoltat aceste ramuri şi ce axitudine a luat gospodăria colectiva la ca verie. Legumicultura s-a dezvoltat in gospodărie, propriu-zîs, apia in ultimii ani. in anul trecut aici s-au cultivat legume pe il laU Ud în cultură irigata. Cu toate ca vidrăşenii n-au fost legumicultori cu tradiţie, ei au reuşit ca prin recoltele mari obţînute sa sporească rentabilitatea acestei ramuri, devenind în ultimul timp grădinari pricepuţi. Acest lucru îi dovedesc şi cele aproape 4 vagoane roşii obţinute anul trecut la hectar, sau cei 35.000 kg ardei obţinuţi la hectar etc. In total, din cultura legumelor s-a realizat un venit de peste 77.000 Iei, revenind 23.000 lei la hectar. Din totalul veniturilor, dacă se scade valoarea zilelor-muncă efectuate și a materialelor consumate pentru grădină, venitul net (beneficiu) realizat de gospodărie reprezintă 60 la sută. Bazîndu-se pe aceste rezultate, colectiviştii s-au orientat bine, propunîndu-şi pentru anul curent în planul de producţie extinderea suprafeţei grădinii de zarzavaturi la 8 hectare. Pentru aceste rezultate frumoase şi pentru felul cum s-a ocupat de dezvoltarea acestei ramuri, aducem cuvinte de laudă consiliului de conducere, respectiv brigadierului legumicol Ioan Olteanu. Nu putem fi însă de acord cu felul cum s-a ocupat gospodăria de creșterea păsărilor de apă — ramură la fel de rentabilă pentru gospodăria colectivă. Colectiviștii din Vidra sau, mai bine zis colectivistele, au tradiţie în creşterea păsărilor de apă şi in special în creşterea gîştelor. In prezent, colectiviştii au în proprietate personală aproape 1.OCO gîşte matcă. Dar să analizăm cum stau cu proprietatea obştească a gospodăriei colective Avind in vedere tradiţia şi posibilităţile deosebit ce favorabili laupa cum am arătat mai sus, încă din anul 1938 gospodăria a început sa injgnereze o ferma de gîşte. La început au fost cumpărate 40 ce gişic, din care prin prasila proprie la sfîrşaul anului 1960 s-a Ujiiib iu iai id matca. AnUi Idol, era anul cmd din aceste gişte matcă se putea ajunge la cel puţin I.OCO de boboci, insă, printr-o îngrijire necorespunzătoare în timpul clocitului, s-au obţinut numai 462 boboci. Aceşti boboci plus gîştele matcă — ingrijite raţional — puteau aduce venituri mari gospodăriei. Dar datorită faptului că biroul organizaţiei de bază şi consiliul de conducere au privit această ramură ca a 5-a roată la car, nici rezultatele n-au fost mulţumitoare. Prin crearea unor condiţii de adăpostire corespunzătoare, printr-o îngrijire şi furajare bună, gospodăria putea să obţină cu cheltuieli minime venituri însemnate de la aceste păsări. Numai prin valorificarea penelor jumulite, s-ar fi putut realiza un venit net de peste 10.000 lei. Gospodăria a realizat însă abia 4.000 Iei. Cauza? La ferma de gîşte a fost repartizată colectivista Aldea Sofica. Aceasta, abuzind de încrederea acordată de consiliul de conducere, a neglijat complet buna îngrijire a gîştelor. Din dorinţa de a realiza cu mai multe zile-muncă, ea a refuzat ca pentru îngrijirea bobocilor să mai fie repartizată aici încă o persoană (cum de altfel prevede şi normativul). Gospodăria a pontat-o totuşi cu 522 zile-muncă, fără insă ca rezultatele muncii ei să fi fost mulţumitoare. Consiliul de conducere, în loc să repartizeze oameni corespunzători în vederea rentabilizării acestei ramuri prin sporirea numărului de gîşte pînă la cel puţin 2.000, a dispus lichidarea prin vînzare a întregii ferme de gîşte, obţinindu-se un venit de numai 13.000 lei. Dacă în toamnă gospodăria lăsa cel puţin 250 gîşte matcă, în condiţii de bună îngrijire şi adăpostire, se puteau prăsi in acest an 2.000 boboci. De la un astfel de număr, numai prin valorificarea penelor obţinute prin jumulire se putea realiza un venit de peste 30.000 lei, fără să mai vorbim de suma de circa 60.000 lei ce se putea obţine prin valorificarea gîştelor pentru carne lată că printr-o hotărîre nechibzuită, gospodăria s-a lipsit la acest an de aproape 100.000 lei venit. Ţinind cont că la Vidrasău sunt condiţii favorabile pentru creşterea păsărilor de apă care pot aduce venituri frumoase pentru gospodăria colectivă, recomandăm consiliului de conducere crearea în acest an a unei noi ferme de gîşte, căreia să i se acorde o atenţie deosebită. TRAIAN GABOR La cercul agrozootehnic din Balda Gospodăria agricolă colectivă „Horea, Cloşca şi Crişan“ din Balda se numără printre gospodăriile colective fruntaşe din raionul Luduş. Membrii gospodăriei sunt hotărîţi să obţină şi pe mai departe rezultate tot mai bune în muncă. De aceea, la învăţămîntul agrozootehic de masă participă 180 de colectivişti, din care UK sunt tineri. La cercurile agrozootehnice s-a vorbit de pildă, despre importanţa însilozărilor, despre creşterea tineretului bovin, creşterea porcilor etc. La dispoziţia cursanţilor stă un bogat material documentar. O deosebită atenţie se acordă lecţiilor privind cultura porumbului. Aici cursanţii studiază metodele prin care vor obţine de pe 80 ha cite 5.000 kg porumb boabe la hectar. In cadrul gospodăriei a luat fiinţă o echipă de utemişti care s-a angajat ca de pe o suprafaţă de 4 hectare'să obţină' cîte 5.000' kg porumb boabe la hectar. Printre cursanţii ridhtaşi sfe 'numără tinerii Şăulean Ileana, Băldean Maria, Oltean Ioan şi alţii. MOLDOVAN PETRU corespondent voluntar ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALA LOCALĂ „JÓZSEF ATTILA“, ODORHEI Piaţa Libertăţii nr. 6, telefon: 202. ANGAJEAZĂ UN TEHNICIAN II, cu practică în industria lemnului, pentru secţia din Cristur, Condiţii de angajare, studii şi practică, conform dispoziţiunilor în vigoare. Grupul de şantiere nr. 1 Luduş -Iernut organizează pe data de 25 aprilie 1962, un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de maiştri, după cum urmează : — 1 (un) post de maistru instalator — 4 (patru) posturi de maiştri constructori — 1 (un) post de maistru principal Candidaţii care vor participa la acest concurs trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de H.C.M. N. 1061/1959. Orice alte lămuriri se pot primi de la serviciul organizării muncii a grupului de şantiere nr. 1 Luduş—Iernut. ■«■■■■■a ijijjjjj Notă rind pe rînd, toți cei pe care-i convocaseră, rude, prieteni, vecini, s adunaseră in camera mea. Eu ii priveam încruntat, astfel că nimeni nu îndrăznea să mă intrebe pentru ce i-am deranjat. Cînd ultimul dintre ei și-a ocupat locul, am tușit de citeva ori și am intrat în temă. — Dragii mei! V-am chemat aici ca să mă judecaţi obiectiv şi să vă spuneţi părerea despre mine; sînt un om in toată firea, sau nu? Invitaţii s-au privit miraţi, au dat din umeri, iar unii care mă cunoşteau din copilărie au început să remarce In şoaptă: — Ei, v-am spus eu? Aşa se întîmplă cînd o neurastenie nu e tratată la timp. — Dar de ce ne întrebi? — îndrăzni cineva plin de sfială. — Uite-aşa?... şi zicind acestea m-am căţărat în picioare pe masă. — Priviţi-mă şi spuneţi-vă părerea. Cu curaj, prieteni, cu foarte mult curaj, şi nici una, nici două, am început să mă învirtesc în jurul meu, ca un model viu la un festival al modei. In cameră se lăsase o liniște de mormînt. — Ei, gata, n-auziți, am răcnit eu scos din fire de această lipsă de obiectivitate și de curaj. — Păi... ești, a exclamat cineva. — Sînt, sigur că sini Dar capul, umerii, picioarele, mîinile sînt proporționale cu staturar — Parcă... — Nu „parcă" ! Te rog, ai simțul răspunderii ! Sint ori ba? Scurt! Concis! Concreți — D.„ da, sîntl — Ei bravo, acu îmi placei Vă rog să consemnați asta în procesul-verbal. Am coborit de pe masă fericit. — la stai măi nepoate, mă opri unul din unchi. Pentru ce toate acestea ? — Pentru ce? Las-că vă arăt eu acuma — şi cu asta am zbughit-o din cameră. Invitaţii mei au aruncat o privire spre ieşire, ca să vadă la ce distanţă se află aşa... în caz de pericol. Am reapărut îmbrăcat cu cea de-a treia cămaşă cumpărată recent Văzindu-mă, toți au izbucnit în hohote. Eu îi priveam încruntat, așteptînd să se potolească. — Acum e clar? — Hă... hă... dar... hă... hă... — Bine frate, da unde găsiși o asemenea cămaşă? Ori răposatu a fost... gestionar? îndrăzni fratele meu, arătînd cu degetul (ce obicei urci), spre mînecile cămăşii care-mi întreceau lungimea degetelor. — Unde? La magazin! Le-am întins spre examinare eticheta de con-, trol pe care scria: „Fabrica de confecţii „Mureşul“ Tg.Mureş, cămăşi b, m, lg, g, fix m. falsă, articol Crep Leonida. Model 1.076, grosimea (talia 37/1, stas/N, I, 1.036—59, data fabricaţiei 1. I. 1961, preţ consumator lei 53, controlat 3/1961“. — Bine dragă, dar asta e cămaşă cu mine, numai bune pentru un... urangutan sau gipon. — Păi, da! Mîneca îi era mai lungă cu 6—7 centimetri decit era normal. încolo, ce să zic: la guler bună, la piept şi lungime aşişiderea, doar mineci la Şah, ce calvar. Şi dacă n-aş fi auzit la magazin mai multe reclamaţii da acest fel, mai treacă — meargă. Şi unde mai pui că era a treia cămaşă cu care păţeam la fel. E adevărat că mîneca se poate scurta, că se pot face „cerculeţe“, că... etc.... etc. Dar nu s păcat, tovarăşi controlori de calitate şi dv., tovarăşi de la serviciul tehnic, să pierdeţi la fiecare cămaşă atiţia centimetri de material? Nui păcat ca atunci cînd iţi cumperi o cămaşă bună şi frumoasă să te apuci să o ciunteşti? Ia mai revizuiţi dv. normele interne, şi nu vor mai exista asemenea reclamaţii. Nu mai punem la socoteală economiile pe care le veţi face. O declar, fiind convins de acest lucru că, mine, cu o asemenea lungime nu puteau purta decit strămoşii noştri îndepărtaţi, cărora mîinile le ajungeau pînă mai jos de genunchi. Or, să-mi fie cu iertare, de atunci şi pînă azi, omul a evoluat simţitor. SUCIU PETRE corespondent voluntar STEAUA ROȘIE Două construcţii noi la Sărmaş Avînd în vedere faptul că în comuna Sărmaş, raionul Topliţa, nu există un cămin cultural care să satisfacă cerinţele mereu crescînde ale oamenilor muncii, s-a hotărît construirea unui cămin cultural modern şi încăpător. In acest scop s-a şi trecut la întocmirea proiectelor şi la procurarea materialelor necesare construcţiei. Astfel, pentru noul cămin cultural — a cărui construcţie începe în acest an — se vor cheltui din fondurile comunale peste 524.000 iei. Pînă în prezent s-au executat lucrările pregătitoare şi transportul materialelor de construcţie. S-au pregătit toată cărămida necesară pentru zidărie, 30 mc scindură, 180 mc material lemnos pentru tîmplărie, 68.000 kg ciment, 300 mc nisip, peste 250 mc piatră pentru fundaţie şi fier beton. Noul cămin cultural va avea o sală de spectacole cu 300 de locuri şi va fi ridicat în roşu pină la data de 23 August a.c. Tot in acest an va începe şi construcţia unui mare magazin universal cu etaj, din fonduri centrale. In vederea construcţiei acestui magazin au fost procurate 10.000 kg ciment, 100 mc nisip şi 75 mc piatră pentru fundaţie, în aceste acţiuni de folos obştesc au depus şi depun o activitate demnă de laudă tovarăşii Ion Moldovan şi Traian Roşea, preşedintele, respectiv secretarul sfatului popular comunal. ARGHIR FILIP corespondent voluntar Practica a dovedit că cea mai bună cale de educare multilaterală a cadrelor necesare economiei şi culturii o constituie strînsa îmbinare a procesului de învăţămînt cu munca productivă. Un rol deosebit în acest sens îl are învăţămîntul seral al oamenilor muncii din producţie. De aceea, an de an reţeaua şcolilor şi secţiilor serale a fost lărgită considerabil, fiindatraşi la frecventarea lor numeroşi muncitori-elevi. Numai în regiunea Mureş-Autonomă Maghiară studiază în prezent la şcolile serale peste 6.000 de muncitori-elevi, dintre care aproape 4.000 în învăţămîntul mediu, în clasele VIII—XI. Munca în şcolile şi secţiile serale ridică probleme deosebite, specifice acestei forme de învăţământ. De aceea, dezbaterea largă şi periodică, în consfătuiri, a modului cum sunt soluţionate aceste probleme, a felului în care profesorii îşi îndeplinesc îndatoririle ce le revin în activitatea de instruire şi educare a muncitorilor elevi, este deosebit de utilă şi necesară. Ea ajută pe profesori să vadă ce a fost bun în munca lor şi să ia o serie de măsuri pentru remedierea unor deficienţe, pentru ca astfel, învăţămîntul seral să devină din ce în ce mai eficient. Recent, după încheierea semestrului I, în toată ţara s-au desfăşurat şedinţe de analiza muncii, organizate pe plan regional sau interraional, cu participarea conducerilor de şcoli, a cadrelor didactice şi a delegaţilor comisiilor de selecţionare din întreprinderi. In regiunea Mureş-Autonomă Maghiară asemenea consfătuiri interraionale au avut loc la Tg. Mureş, Odorhei şi Topliţa. Pe lîngă faptul că în aceste consfătuiri s-au analizat rezultatele şi lipsurile constatate în reţeaua învăţamîntului seral, ele au constituit un larg schimb de experienţă. Mai ales discuţiile purtate pe marginea referatelor prezentate pe secţii (umană şi reală) cu privire la predarea limbii române şi a matematicii au fost foarte vii. S-a insistat în mod deosebit asupra metodicii predării lecţiilor în sensul ca însuşirea materiei de către muncitoriielevi să se facă mai ales în cadrul orelor de curs, aceştia avînd la dispoziţie timp limitat pentru studiu individual. Frecventa elevilor s-a îmbunatăţit simţitor faţă de anul şcolar trecut,ajungînd în prezent în jurul procentului de 95 la sută. La îmbunătăţirea situaţiei au contribuit în mare măsură comisiile de selecţionare şi cadrele didactice de la şcolile medii „Papiu Ilarian“ şi nr. 4 din Tg Mureş, cît şi cele din şcolile din Odorhei, Tîrnăveni şi Reghin, unde frecvenţa este bună. Din păcate însă, s-au înregistrat şi pierderi de elevi, mai ales la clasele V—VII. Se pune întrebarea: ce au de spus în această direcţie conducerile şcolilor din Gorneşti şi „Unirea“ din Tg.Mureş? In consfătuiri s-a apreciat îndeosebi munca Cadrelor didactice din Tîrnăveni, Luduş şi Topliţa, care au obţinut pe primul semestru un procent mare de promovaţi. Aceste rezultate sînt o consecinţă firească a muncii cadrelor didactice care, îndrumate în permanenţă de organizaţiile de partid din şcoli, se pregătesc temeinic pentru lecţii, predau lecţiile în aşa fel ca elevii să-şi însuşească materia în cadrul orei, leagă cunoştinţele predate de practică, folosesc material didactic şi luptă pentru a preveni rămînerea în urmă la învăţătură. De asemenea, s-a constatat că, cei mai mulţi elevi care au obţinut medii peste 7 sunt şi fruntaşi în producţie, ant rol de seamă au în obţinerea acestor rezultate şi comisiile de selecţionare. Astfel, de pildă, tov. Chindea Rudolf, delegat al comisiei de selecţionare de la Intreprinderea „23 August“, a arătat că el caută zi cu zi să cunoască situaţia şcolară a fiecărui elev în parte, iar tov. Duca Eugen, de la Fabrica „Petőfi Sándor“, a arătat că datorită preocupării permanente şi legăturii strînse cu diriginţii şi profesorii şcolii straie, azi marea majoritate a muncitorilor-elevi care au lucrat sub normă la începutul anului şcolar, sînt fruntaşi atit in producţie, cît şi îa învăţătură. Tov. Straubic Niculina de la Tîrnăveni a arătat că ea se preocupă de educaţia estetică a muncitorilor-elevi şi organizează cu re- gularitate audiţii muzicale, căutînd să dezvolte la elevi gustul pentru muzică. Deosebit de utile sînt şi excursiile organizate de linele şcoli şi secţii serale. De pildă, munci-,torii-elevi de la Şcoala medie „Papiu Ilarian“ din Tg.Mureş au vizitat în colectiv Fabrica de zahăr din Luduş, Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni şi recent, Capitala patriei noas-tre. Cu toate succesele obţinute, există şcoli şi mai ales clase care au încheiat semestrul I cu rezultate slabe la învăţătură, ca de exemplu clasa a XI-a de la „Papiu Ilarian“, clasa a IX a de la Miercurea Ciuc etc. In consfătuiri a reieşit necesitatea ca profesorii să se pregătească mai temeinic şi permanent pentru lecţii şi să acorde un sprijin mai substanţial claselor rămase în urmă la învăţătură. Munca de control şi îndrumare a directorilor de şcoli trebuie îmbunătăţită. Diriginţii, întregul corp didactic vor trebui să ceară sprijinul organizaţiilor P.M.R., U.T.M. şi al organelor sindicale, şi împreuna cu comisiile de selecţionare să lupte pentru realizarea linei opinii de masă pentru studiu, pentru combaterea rămîneriiîn urmă la învăţătură şi a mediocrităţii. In consfătuiri s-au făcut şi o serie de propuneri, dintre care trebuie să reţinem îndeosebi cea cu privire la necesitatea unui control permanent si sistematic. Consfătuirile au constituit un bilanţ rodnic al muncii pe primul semestru şi în acelaşi timp, un imbold pentru activitatea din semestrul II, ÖRMÉNYI FRANCISC..... _ inspector general din Ministerul Invătămîntului șiCulturii Probleme ale învățămintului seral în dezbaterea cadrelor didactice In întîmpinarea Zilei internaţionale a femeii EXPOZIŢIE DE PREPARATE CULINARE In sala mare, frumos ornamentată cu ghirlande multicolore se adunaseră oameni de toate vîrstele. Saluturi scurte, strîngeri de mină, schimburi de cuvinte. Era o atmosferă veselă, plăcută. Nişte bărbaţi şi femei mai trebăluiau da zor undeva în faţa scenei. Acolo, o vitrină frumos ,amenajată atrăgea ateniţia tuturor. Erau expuse o mulţime de preparate culinare reci. Pentru cine sunt pregătite? E cumva vreo nuntă? Ei, da, în faţă este o comisie după cît se pare, care apreciază fiecare exponat. Acordă și un anumit punct al preparatelor... Să pătrundem în tainele acestor minunate obiecte de artă cuminală, preparate...din... asemenea materiiprime, ca: făina, zahăr, unt, cacao, ouă, carne... Multă fantezie, mult spirit inventiv, multă pricepere în meşteşugul pregătiră şi ornamentării preparatelor expuse. In mijlocul vitrinei cu 31 de exponate e aşezat porumbelul păcii, confecţionat din tort. Un colectiv de muncitoare a plămădit cu talent pe un tort palatul de cristal, cu Baba Cloanţa — Cotoroanţa. Pe un tort uriaş un fluturaş îşi adună putere şi vigoare din nectarul unei fiori de cais, iar pe altul, o fetiţă rococo este admirabil executată de Bătorfi Olga, creatoare de modele din cadrul cooperativei. Sub mîinile priceputeale muncitoarelor de la diferite secţii ale cooperativei „Textila Mureş“, farmecul naturii, gingăşia florilor, frumuseţea motivelor populare au prins viaţă. Mîini dibace, pline de siguranţă, au modelat în diverse culori o buturugă mare, deasupra căreia stă să primească binefacerile soarelui o şopîrlă. Colectivul format din Margareta Fénya, Farkas Margareta şialtele, a confecţionat cu multă pricepere şopîrla de pe buturugă, care a cîştigat locul I în cadrul concursului, la această categorie de preparate. De mult succes s-a bucurat exponatul reprezentind o cramă cu vin confecţionată din preparate de carne, creaţie a tovarăşei Viskolcz Etelka, care a cucerit locul întîi la acelaşi concurs. Un turn uriaş cu „coloane“ din felii de portocale, sandviciuri ornamentate cu ghiocei, margarete, garoafe, cu fluturaşi, un mic lac în care cîţiva pui de raţă fac cunoştinţă pentru prima dată cu apa, un cîmp imens cu ciuperci confecţionat cu mult simţ artistic...precum,şi alte preparate, s-au bucurat de aprecierea unanimă ,a celor aproape 300 de oameni veniţiaici să petreacă o seară plăcută, la sfîrşit de săptămină. Printre exponatele prezentate era şi o găină friptă, tradiţionala găină cu fiară în cioc nelipsită de la nunţile ardeleneşti, în jurul căreia se cîntă, se zic strigături, se fac glume. Participarea în număr mare a femeilor la această „competiţie gastronomică“ oglindeşte din plin marea lor pasiune pentru frumos, dragostea şi priceperea lor pentru acest sector de activitate. Cu prilejulacestui concurs participantele iau schimbat păreri, au tras concluzii practice acumulate de-a lungul calendarelor, au consultat cărţi de specialitate... Rezultatul este concludenţi Juriul format din oameni competenţi în materiade preparate culinare ..a,.apt,eci,şt„,la justa lor valoare toatepreparatele ’ prezentate, acordînd mai multe premii şi menţiuni participantelor la concurs. AUREL URZICA IOAN HUSAR Standul de exponate JOI 1 MARTIE TG. MUREŞ N. Bălcescu“: Vals pentru un milion. „Progresul“: Salt spre glorie. „Steagul roşu“: Oameni pe pod. „Tineretului“: Telegrame. Raidul vărgat. „Muncitoresc“: Săritură în zori. „Dózsa Gh.“: Dincolo de orizont. Casa de cultură a sindicatelor. Fii bun pînă la moarte! GHEORGHIENI „7 Noiembrie“; Pescuitorii de bureţi LUDUŞ „30 Decembrie“; Volga, Volga MIERCUREA CIUC „Dozsa Gh.“; Cînd primăvara e fierbinte ODORHEI „Muncitoresc“; Cer senin REGHIN „Victoria“; Acţiunea Cobra TÎRNĂVENI „23 August“; Cerul Balticei seria I şi II TOPLIŢA „Muncitoresc“, Cerul Balticei, seria I şi II Teatrul de stat din Tg. Mureş prezintă joi 1 martie, la Joseni (raionul Gheorghieni), comedia „Curcubeul“. JOI 1 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,30 — Emisiunea pentru sate: Însemnătatea efectuării insămînţărilor de primăvară în epoca optimă şi în cele mai bune condifiuni; 7,15 — Jocuri populare moldoveneşti; 8,30 — Din muzica popoarelor; 9,00 — Vreau să ştiu; 9,30 — Muzică din operele compozitorilor romîni; 10,42 — Muzică din operete; 12,00 — Muzică ușoară sovietică; 13,05 — Muzică populară romînească; 14,30 — Concert de prînz; 15,10 — Muzică ușoară romînească; 16,15 — Vorbește Moscova; 16,45 — Cîntă orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat din Arad; 17,15 — Cîntă corul de copii al Radioteleviziunii; 17,45 — Program muzical pentru fruntaşi în producţie; 18,30 — Dicţionar muzical; 19,00 — Jurnalul satelor; 19,25 — Muzică uşoară; 19,45 — Concertul, orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Programul II: 12,45 — Muzică de estradă; 13,15 — Antologie clasică. Versuri ale poeţilor noştri; 13,25 — Lucrări de compozitori români; 14,03 — Din creaţia de operetă a compozitorilor noştri; 15,30 — Muzică populară sovietică; 16,30 — Almanah ştiinţific; 16,50 — Concert de după-amiază; 18,30 — Din prelucrările de folclor ale compozitorilor noştri; 19,00 — Concert Liszt; 19,30 — Tinereţea ne e dragă. Imagini din viaţa şi munca tinerilor de la oraşe şi sate; 19,50 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 21,15 — Melodii de dragoste; 21,45 — Părinţi şi copii; 22,30 — Muzică simfonică sovietică, TG. MUREŞ 5—5,30 în limba romînă: Muzică populară — Zootehnia, ramură importantă a agriculturii — Marşuri pentru fanfară — Buletin meteorologic, 5,30—6 in limba maghiară: Program muzical pentru corespondenţii voluntari — Pentru 5.000 kg porumb boabe la hectar — Buletin meteorologic. 14,30—15 în limba maghiară: Ştiri — Muzică distractivă — Notă sportivă. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Intre noi, colectiviştii — Muzică uşoară romînească. 17,30 — 18,30 în limba maghiară: Ştiri — Din activitatea sfaturilor populare — Cîntece populare și ceardașuri — Cronica tineretului — Cîntece de masă. ★ Pentru următoarele două zile: Vremea se încălzeşte uşor şi va fi favorabilă precipitaţiilor sub formă de ninsoare, care pe alocuri se va transforma în lapoviţă sau ploaie. Temperatura în uşoară creştere, noaptea va fi cuprinsă între minus 6 şi plus 1 grad, iar ziua între 0 şi plus 6 grade. Vînt potrivit cu intensificări trecătoare din sud și sudvest.