Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)
1962-03-01 / nr. 50
LA C. I. L. REGHIN Obiectivul nr. 1 calitatea produselor Muncă politică concretă şi mobilizatoare DOCUMENTELE Congresului al III-lea al P.M.R. şi rezoluţia Congresuluial IV-lea al Sindicatelor din R.P.R. subliniază sarcinile ce revin organizaţiilor de partid şi sindicate în activitatea politică, economică şi social-culturală, rolul important al acestora în mobilizarea celor ce muncesc la lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de dezvoltare a economiei naţionale, în organizarea participării nemijlocite şi tot mai active ,a maselor de muncitori, tehnicieni şi ingineri la conducerea economiei, la elaborarea şi înfăptuirea măsurilor privind îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea preţului de cost, obţinerea de economii şi beneficii peste cele planificate, în vederea ridicării neîncetate a nivelului de trai material şi cultural al celor care prin munca şi sîrguinţa lor se străduiesc zi de zi să contribuie la înflorirea patriei noastre dragi, Republica Populară Romînă. Comitetul de partid, organizaţiile de bază şi comitetul sindicatului de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Reghin îşi exercită cu tot mai multă competenţă atribuţia de îndrumătoare Conservarea cherestelei şi menţinerea calităţii ei superioare depinde de stivuirea ei corectă. In clişeu, stivuitorii Mező Alexandrul şi Bálint Mihai, clădind cu grijă o nouă stivă de cherestea răşiinoase, practiceale producţiei. Ele au acumulat în decursul anilor o bogată experienţă. Ca urmare, planurile de producţie sunt mai mult decît realizate. Economiile de materiale şi băneşti rezultate de pe urma întrecerii socialiste care cuprinde peste 90 la sută din muncitorii productivi ilustrează omogenitatea colectivului, hotărîrea acestuia de a înfăptui Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Comitetul de partid a analizat în cursul anului trecut în repetate rînduri diferitele laturi cheie ale producţiei, îmbinarea muncii politice cu sarcinile practice ale producţiei, aportul deosebit adus de cele 121 brigăzi la realizarea planului, înseamnă în limbajul lapidar al cifrelor un beneficiu peste cel planificat de 3.686.000 lei, înseamnă depăşirea planului producţiei globale cu 13 la sută, iar a celui de marfă cu aproape 11 la sută. O dată cu păşirea în cel de-al treilea an al planului de şase ani, an hotărîtor în realizarea măreţului program stabilit de Congresul i al IlI-lea al P.M.R., colectivul de muncă de aici a hotărît să-şi sporească eforturile pentru a se situa şi deastă dată printre colectivele de muncă fruntaşe* Mărturiea entuziasmului care caracterizează pe făurarii de ambarcaţiuni sportive, instrumente muzicale, pe cei care ziua şi noaptea alimentează fără întrerupere gurile lacome ale gaterelor şi circularelor, străduindu-se să scoată cherestea de răşinoase şi foioase de calitate tot mai înaltă, sunt înseşi angajamentele luate înîntrecerea socialistă ce aceştia o desfăşoară în cele patru anotimpuri ale anului 1962. Cunoaşterea cu aproape 6 luni înainte de începerea anului a cifrelor de plan — măsură fără precedent în activitatea economică — ia permis ca în baza unei cunoaşteri temeinice a posibilităţilor existente, ca şi prin descoperirea şi punerea în valoare a noi rezerve interne să se întocmească un bogat şi cuprinzător plan de măsuri tehnic, organizatoric și economic. In baza acestuia, ei s-au angajat ca în acest an să îmbunătăţească în continuare calitatea produselor finite din lemn, să fabrice produse pestre prevederile planului în valoare de 2.872.000 lei, sa 'reducii' prețul de cost peste sarcina planificată cu 382.000 lei (realizarea acestei sume o vor face pe seama reducerii continue a consumurilor specifice de material lemnos și prin valorificarea mai superioară a lemnului); productivitatea muncii planificată o vor depăși cu 0,5 la sută, iar beneficiul peste plan pe care îl vor realiza se va ridica la cifra de 1.065.000 lei. Pentru realizarea angajamentului luat, comitetul de partid, organizaţiile de bază, sunt chemate să intensifice munca politică de masă. La rîndul lor, să îndrume munca comitetului sindicatului în aşa fel, încît acesta, prin activul sindical să cuprindă multiplele probleme ce-i stau în față. Comitetul sindicatului să asigure înainte de toate prin cursurile de ridicare a nivelului tehnic sau prin alte forme specifice, ca masa de muncitori să se ridice la nivelul mediu al fruntașilor. Să nu se scape din vedere nici pentru o clipă ideea că lupta pentru economii nu poate fi ruptă de lupta pentru calitate, că ambele sunt de nedespărţit în activitatea economică de zi cu zi. De felul cum comitetul de partid intervine în anumite domenii ale produc,ţiei depinde reuşita sau nereuşita planului. Cu toate că C.I.L.-ul nu şi-a realizat nici în anul trecut şi nici în cele două luni din 1962 sarcina de creştere a productivităţii muncii, comitetul de partid nu a canalizat efortul colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri în această direcţie. Deşi munca de partid după alegerea noului comitet în general s-a îmbunătăţit, totuşi, de la alegeri şi pînă în prezent acesta nu a analizat în baza unor rapoarte sau informări scrise nici o problemă a producţiei. Una e să te informezi de la un serviciu sau altul cum merge producţia şi alta e să analizezi în cadrul unei şedinţe factorii pozitivi şi negativi din mersul producţiei. Ori, deocamdată, comitetul de partid nu a luat nici o hotărîre care să mobilizeze colectivul la lupta pentru creşterea productivităţii muncii. Nerealizarea planului de creştere a productivităţii muncii se datorează — deşi tovarăşii din conducerea C.I.L.-ului nu prea vor să recunoască — şi faptului că nu toate utilajele şi maşinile au fost şi sînt folosite la întreaga lor capacitate. Sînt utilaje care deocamdată sînt întrebuinţate în proporţie de 40—50 la sută. Pe lîngă aceasta, la nerealizarea acestui indicator important au contribuit şi numeroasele lipsuri motivate şi nemotivate din producţie. Orele nelucrate în anul trecut au făcut ca întreprinderea să se lipsească de produse în valoare de aproape 450.000 lei. Plecînd numai de la acest fapt nu e greu să ne dăm seama că atît comitetul de partid cît şi comitetul sindicatului au considerat că munca politică de masă e asigurată, din moment ce s-au afişat la fiecare loc de muncă lozîftei, panouri şi grafice, uneori greu de urmărit şi de înţeles. Conducerea întreprinderii îşi are şi ea partea de vină. Nu toate locurile de muncă au fost aprovizionate ritmic şi cu materiale de calitate. In primele două luni aleanului, la fel ca în aceeaşi perioadă la anului trecut, din cauza unor deficienţe în aprovizionare, unele compartimente nu au primit la timp materia primă necesară, ceea ce a dăunat productivităţii muncii. Iată de ce ziceam că, comitetul de partid trebuie să analizeze temeinic factorii care contribuie la ritmicitatea producţiei, să intensifice munca politică de masă. Posibilităţi în această privinţă există, Numai lazi de călitate CITESC două panouri afişate în locuri vizibile. Dolak Győző de la secţia lăzi s-a angajat ca în 1962, cu schimbul pe care-l conduce, să prelucreze 500 mc deşeuri de fag. Brigada lui Hercz Alexandru va economisi o cantitate de materie puimă (lemn de fag) din care se vor putea confecţiona lăzi în vaioare de 180.000 iei. Fără îndoiala, din conţinutul lapidar al celor două panouri se desprinde limpede hotărîrea oamenilor muncii ca în întrecerea socialistă să facă tot ce depinde de ei pentru ca nimic să nu se piardă, pentru a da fiecărei bucăţi de lemn o întrebuinţare utilă, valoroasă. Hărnicia şi elanul cu care s-a muncit in prima lună din acest an la secţia lăzi, exprimată iarăşi în limbajul cifrelor, ne arată că producţia globală a fost depăşită cu 617.000 lei, iar productivitatea muncii a crescut cu 3 la sută. Ritmic şi la un nivel calitativ corespunzător s-a desfăşurat producţia şi în luna februarie. In cele două luni trecute, brigăzile conduse de Baksai Ludovic de la prelucrarea lăzilor, cît şi ale comuniştilor Demeter Marton (vezi clişeul de mai jos) şi Hăbâlău Zenovia, au continuat tradiţia anului trecut, au fost mereu în fruntea luptei pentru calitate şi cantitate. Dotarea secţiei cu noi maşini de cipcuit, circulare multiplu automat, 12 ferăstraie-banzing, operaţiunea de citire mecanizată în procent de 80 la sută, ca şi buna organizare a muncii, au permis să se economisească zeci şi sute de metri cubi cherestea de fag. O dată cu începerea noului an, colectivul de muncă, organizaţia de partid şi comitetul sindicatului de la această secţie, au tras învăţămintele cuvenite din lipsurile avute anul trecut. Unui colectiv de secţie ,care ţine la prestigiul „măr■ftiţ-fabricii-ma-i poate fi indiferent dacă din lipsa unuia sau altuia, beneficiarii refuză (cum s-a întîmplat anul trecut) un, vagon de lăzi, deoarece n-au umiditatea corespunzătoare, iar la unele lăzi capsele sînt neîndoite. Calitatea bună a lăzilor va fi asigurată în viitor şi prin aceea că în afara controlului tehnic de calitate, muncitorii au hotărît să facă ei înşişi pe controlorii de calitate pe faze. Şi cei mai aspri controlori s-au dovedit a fi aceia care răspund de calitatea produselor, aceia care fabrică produsul finit din lemn. ★ Spuneam mai sus că ritmicitatea producţiei a fost asigurată în lunile ianuarie şi februarie. E un adevăr care nu se referă însă şi la piesele subansamble pentru combinele româneşti fabricate la I.I.S. „Semănătoarea“ Bucureşti. Planul de cooperare cu această întreprindere nu a fost realizat de către C.I.L. în cele două luni. Răspunzător pentru aceasta se face conducerea complexului care nu a controlat și îndrumat cu destulă hotărîre serviciul aprovizionării, în asigurarea din vreme a cherestelei de frasin care se întrebuințează la subansamble. Această lipsă e cu atît mai de neiertat cu cît planul s-a cunoscut din vreme. Este oare admisibil ca din cauza slabei aprovizionări două întreprinderi mari („Semănătoarea“ pe de o parte, și C.I.L.-ul pe de altă parte), să nu-și realizeze planul?. Abia sosiţi de la pădure, buştenii sînt sortaţi cu grijă şi aşezaţi pe lămpi pe categorii strinse, de diametre. Apoi, ei intră în procesul tehnologic spre prelucrare. Ultimele rămăşiţe sînt evacuate cu transportorul cu racleţi, un clişeu, o parte din operaţiile prelucrării mecanice a buştenilor. Nepăsare sau DESFĂŞURAREA din plin a producţiei, pe lîngă alţi factori e condiţionată şi de modul cum sînt folosite suprafeţele de producţie. In general, conducerea complexului a reuşit să folosească chibzuit suprafeţele de producţie existente. Aceasta nu înseamnă că aici nu ar mai fi nimic de făcut în această privinţă. Bunăoară, articolele sportive se fabrică în două clădiri situate la o distanţă de cca. 1 km una de alta. Transportul de la un loc la altul al materiei prime, respectiv al produsului finit cu un autovehicul, înseamnă anual o cheltuială în plus de cca. 25.000 lei. O analiză mai atentă arată că există modalitatea de a se comasa fabricarea articolelor sportive într-un singur loc şi în acelaşi timp secţia instrumente muzicale (prin eliberarea uneia din clădiri) poate să-şi organizeze, la rîndul ei, mai bine întregul flux tehnologic. Pe plan tocal s-a făcut aproape tot ce depindea de conducerea Complexului de industrializare a lemnului, pentru ca în spaţiile corespunzătoare producţiei să se amenajeze subunităţi de prelucrare a deşeurilor din lemn. Valorificarea acestora înseamnă noi beneficii. Din 1958 încoace, nu se mai simte nevoia celor două maşini de forţă semistabile, care în consecinţă stau nefolosite. In timp ce acestea ocupă o suprafaţă însemnată făcîndu-şi veacul, complexul ar putea să amenajeze în acest spaţiu o subunitate de prelucrare a deşeurilor, obţinîndu-se astfel anual cca. 1.000.000 lei. Şi nu numai atît. Economia naţională pierde din două puncte de vedere: 1.000.000 de lei prin nevalorificarea deşeurilor din lipsă de spaţiu, iar pe de altă parte, valoarea investită în cele două maşini de forţă de cca. 1.500.000 lei nu se amortizează. O nepăsare ca aceasta întîlnim în ultimul timp foarte, foarte rar. Tocmai de aceea, ne surprinde această lipsă de grijă faţă de banii statului. Suntem curioşi totuşi să ştim cît anume vor mai sta „la conservare" maşinile de forţă. Poate se va găsi cineva la Direcţia generală, care după 5 ani să-i „forţeze" pe nepăsători ca să ia măsurile cuvenite. ACEASTĂ întrebare i-am adresat-o tovarăşului inginer Moldovan Emil, şeful serviciului tehnic. — Pentru cele 6 secţii ale noastre (fabrica de cherestea, fabrica de lăzi, ambarcaţiuni, articole de sport, instrumente muzicale şi butoaie), în baza unei analize economice, la reuşita căreia, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, a contribuit masa largă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, a fost întocmit un plan tehnico-organizatoric care cuprinde 86 de măsuri. Aplicarea acestui plan înseamnă pentru colectivul nostru de muncă obţinerea de noi succese în valorificarea rezervelor interne, folosirea mai judicioasă a masei lemnoase etc. După părerea mea — subliniază interlocutorul nostru — planul de măsuri cuprinde cele mai esenţiale laturi menite să asigure mersul nostru mereu înainte. De pildă, la debitarea cherestelei (spintecat) se va intensificafolosirea ferăstraielor-panglică. Lucrîndu-se de acum în două schimburi, la această fază de muncă cu ferăstraie-panglică anual nu se vor mai transforma în rumeguş 90 mc răşinoase, ci acestea vor primi întrebuinţări industriale. O altă măsură menită să contribuie la obţinerea de valori cît mai însemnate din fiecare metru cub de masă lemnoasă este şi prelucrarea deşeurilor de răşinoase, în adîncime. Astfel, se vor realiza cîte 62 kg rămăşiţă celuloză după fiecare metru cub buştean prelucrat, din care 43 kg clasa 1 şi 19 kg clasa a II-a. La secţia de instrumente muzicale, productivitatea muncii va creşte cu peste 9 la sută. Din planul de măsuri — continuă tovarăşul Moldovan — nu a fost omisă nici sarcina stabilită economiei forestiere de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, care prevede necesitatea creării de noi tipuri de mobilă confortabilă, durabilă, estetică, corespunzătoare noilor locuințe ce se construiesc. In scopul traducerii în viaţă şi a acestei sarcini date de partid vom crea noi tipuri de mobilă pentru bucătărie. Noul tip de mobilă cu linii moderne, combinată cu metal, sticlă, material plastic şi plăci fibrolemnoase, va satisface exigenţele mereu crescînde ale cumpărătorilor. — Ce alte măsuri de economisire a lemnului aţi mai luat? — Se ştie că unul din produsele noastre de bază sunt şi variatele tipuri de lăzi. Ei bine, din lipsa unor adăposturi (şoproane), lamelele odată confecţionate erau stivuite sub cerul liber. Supuse fiind intemperiilor vremii, anual se deteriora un număr însemnat de metri cubi lamele gata fabricate. Luni acestea nu mai puteau fi întrebuinţate în scopul iniţial, sfirşeau prin a fi folosite drept combustibil. In sens figurat vorbind, ardeam anual 36.000 lei. Incepînd cu acest an, o astfel de risipă nu va mai avea loc în întreprinderea noastră. In prezent se amenajează două şoproane de tip uşor. Alte măsuri menite săcontribuie la economisirea masei lemnoase sînt: acţiunea dereducere. a pppsumurilor specifice la cheresteaua de fag; înlocuirea pe scară industrială a ferăstraielor circulare cu ferăstraie-panglică şi alte tipuri de ferăstraie cu pînze cît mai subţiri etc. Anul acesta, pe întregul complex se vor economisi 382 mc cherestea de fag. Astfel, consumul specific de cherestea fag destinat fabricării de lăzi se va reduce de la 1,739 la 1,720 m c/mc. Cu toată bunăvoinţa de care a dat dovadă tovarăşul Moldovan, în discuţia noastră au rămas totuşi două probleme nelămurite. In primul rînd, nu am putut să înţelegem de ce consumul specific realizat anul trecut la ferăstraie- panglică era de 1,629 m c/mc şi în acest an el se ridică totuşi la 1.720 mc/mc, cînd se ştie că tendinţa la consumurile specifice nu este de a se urca ci a coborî. Orice ar spune tovarăşii de la C.I.L., noi continuăm să credem că într-un lac sau altul s-au strecurat erori de calcul. Altă explicaţie nu găsim. De asemenea, nu am primit un răspuns satisfăcător nici la întrebarea dacă termenele de aplicare a unor măsuri din planul tehnicorganizatoric, nu cumva sînt prea îndepărtate față de necesitatea aplicării lor. Evident, planul de măsuri întocmit pentru acest an cuprinde asemenea obiective, care o dată aplicate, vor duce nemijlocit la îmbunătăţirea calităţii produselor, la reducerea preţului de cost şi la obţinerea de economii peste cele planificate. Ce conţine planul de măsuri? Lemnul superior valorificat DIRECTIVELE C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au stîrnit un puternic ecou şi la secţia I gatere. Despre acest lucru tovarăşul Weisz Dezideriu, şeful secţiei, ne vorbeşte cu lux de amănunte. Şi bine face, atunci cînd spune că la îndeplinirea Directivelor trebuie scoase în evidenţă nu numai rezultatul economic, dar înainte de toate contribuţia oamenilor, hărnicia şi priceperea acestora de a valorifica lemnul cît mai superior. Iată C.e ne-a declarat dînsul: — Pentru ca lemnul să fie mai superior valorificat, noi am început lanţul acestei operaţiuni de la depozitul de buşteni. Ne-am îngrijit ca sortatorii să cunoască bine stas-urile. Astfel, buştenii se separă şi se stivuiesc pe clase, nu în hala gaterelor ci pe loc, în depozitul de buşteni. Atît la sortare, cît şi în însuşirea stas-urilor merită să fie scoasă în evidenţă sîrguinţa sortatorilor Şerbănuţ Emil, Mera Mihai, Chiorean Alexandru, Flueraş Petru şi alţii. Ca urmare a muncii calificate prestate de aceştia, nu se mai întîmplă ca un buştean de rezonanţă a cărui valoare o ştim cu toţii, să fie clasificat între cei de cherestea. O mîndrie a secţiei sînt şi gateriştii Király Andrei, Vilişan Aurel, Király Dominic, Bagoly Francisc, circulariştii Ormenişan Remus, Rusu Alexandru, Pereş Ioan, pendulariştii Ardelean Nicolaie, Moldovan Ioan, Ungur Ilisie, Mező Petru, Kedves Ludovic, precum şi sortatorii de la depozitul de cherestea Lateş Ilie, Togan Augustin, Mădură Pavel şi încă mulţi alţii. De măiestria şi priceperea acestora ia depins şi depinde gradul tot mai înalt al întrecerii socialiste, datorită muncii calificate prestate deaceştia, planul producţiei globale a secţiei l-am depăşit cu 10 la sută, al productivităţii muncii cu 8 la sută, iar al cîştigului mediu a fost realizat în proporţie de 105,9 la sută. Planul de cherestea calitate superioară faţă de 35 la sută planificat, noi l-am realizat în procent de 36 la sută. E adevărat că deocamdată nu am reuşit să ne încadrăm în prevederile planului stabilit pe clase. Dar oamenii noştri, sub conducerea şi îndrumarea organizaţiei de bază, nu vor cunoaşte astîmpăr pînă cînd nu vor avea convingerea că au făcut tot ce depinde de ei ca lemnul ce trece prin mîinile lor să fie cît mai superior valorificat. Stă în puterea noastră să facem acest lucru, și-l vom face. Comportarea comuniștilor e o pildă pentru întregul colectiv de muncă. Pagina redactată de GH. TOCACIU Fotografia . film S-a supărat pe un buştean AŞA de oţărit nu l-am văzut niciodată pe Bagoly baci şi nici gateriştii nu-şi aduc aminte ca în ultimii 15 ani să se fi supărat cîndva chiar atît de tare. Contrar firii sale comunicative, mai cu seamă faţă de cunoscuţi, de data aceasta abia că ne-a răspuns la bineţe. Ochii aceia, mici şi vioi, străjuiţi de nişte sprîncene stufoase, presărate de mulţi fulgi de nea, nu ne-au surîs aşa cum ni s-a întîmplat de atitea şi atîtea ori. Vrednicul gaterist privea mereu într-o parte. Şi de fiecare dată cînd ochii i se opreau asupra aceluiaşi şi aceluiaşi punct se întuneca la faţă, iar pe frunte îi apăreau şi maî multe cute. Am zăbovit mult pe lîngă gaterul condus de el, pe lîngă tovarăşul al cărui nume de ani şi ani de zile e nelipsit de pe panoul de onoare al fruntaşilor, pe lîngă omul care şi-a pus la inimă calitatea şi s-a angajat în faţa tovarăşilor din hala gaterelor că ei şi brigada pe care o conduce, va debita numai cherestea de calitate superioară. In timp ce pînzele de oţel urcau şi coborau prin trunchiul gros al unui buştean, muşcîndu-1 cu o lăcomie nesăţioasă, iar de cealaltă parte, ieşea cherestea de bună calitate, nu m-am mai putut stăpîni și l-am întrebat ce are. In Ioc de răspuns, mi-a arătat cu mîna cîteva seînduri. Privește singur — voiau să spună ochii lui întunecați. — Nu pricep nimic, am îngînat. — Ei, nu pricepi! Bagoly s-a făcut de rîs ... — ?! — Un afurisit de buștean, plin de tină şi sloiuri de gheaţă, mi-a jucat festa. In Ioc să scot din el cherestea de clasă superioară, uite ce-a ieşit! — Bine, dar asta se putea întîmplă oricui. — Nu însă şi mie, care de 43 de ani sînt gaterist. Ş-apoi, nu trebuie uitat că ne întrecem pentru calitate. Ce ţi-e şi cu voi ăştia, tineri. Cum îl vedeţi pe om mai „trecut“ puţin de ani, în loc să-l criticaţi pentru greşeala săvîrşită, căutaţi să-i muiaţi inima: „Şi alţii ar f fi putut greşi“. Cum să-i mai „cătănesc“ pe tinerii din brigadă, să nu uite de calitate cînd eu însumi, responsabilul lor, nu sînt în frunte. Spune? — Oamenii vă cunosc meritele, priceperea. Ei ştiu că în privinţa muncii, a strădaniei pentru calitate superioară nu mulţi se pot măsura cu dumneavoastră. — Ştiu nu ştiu, treaba lor. Un lucru e clar. Am greşit. Este? — Este Bagoly baci. — Tocmai d-aia, la foaie să nu mă lauzi. M-aţi lăudat destul. Ba mi-aţi pus şi chipul în ea. Acum, să-l critici pe Bagoly pentru neatenţia de care a dat dovadă in muncă. b Şi acum, la fel ca din primele zile de cînd a simţit că întreprinderea e şi a lui, îşi depăşeşte zilnic cu 10—15 la sută sarcinile de plan, ceea ce în timp de iarnă e un adevărat record pentru gaterişti. Cheresteaua din buşteanul cu pricina, dacă nu toată, parţial se încadrează totuşi în clasă superioară şi cu toate acestea, comunistul obişnuit cu îndeplinirea exemplară a cuvîntului dat se supără, suferă cinstit, fără ca cineva să-i fi imputat ceva. Şi din această întîmplare gateriştii mai tineri au ce să înveţe de la Bagoly baci care s-a supărat pe un buştean... Rezolvarea colectivă a propunerilor GĂSIREA celor mai avansate metode de îmbunătăţire a caracteristicilor tehnice ale maşinilor de fabricaţie veche, crearea de noi tipuri de maşini şi agregate, a situat pe inovatorii de la C.I.L. Reghin pe locuri fruntaşe, atît la concursurile de inovaţii ce au avut loc pe regiune, cît şi la cele organizate de Ministerul Economiei Forestiere. In anii 1958—1960 şi 1961 inovatorii de aici au ocupat locul I pe ţară la concursul organizat de Direcţia generală a produselor finite din lemn. In scopul generalizării inovaţiilor, în anul trecut în caietele de inovaţii pentru economia forestieră, cît şi în revista „Industria lemnului“ au fost publicate 20 de lucrări ale inovatorilor din Reghin. Valorificarea unei idei care face în producţie o adevărată revoluţie, cînd e stimulată, încurajată, înaripează pe inovatori. Aşa s-a întîmplat că inovatorul muncitor cooperează cu inginerul şi invers, atunci cînd unuia din ei i se naşte o idee mare, îndrăzneaţă. Inginerul Moldovan Emil şi Ma.rosvölgyi Vilhelm au început un „transportor cu racleţi pentru încărcarea rumeguşului _ în,_vagoane fiSSakck/’ ~ Inginerul Porumboiu Cristian şi Bács loan, au creat un nou tip de ambarcaţiune din masă plastică. Pollak Francisc a realizat inovaţia - „şablon pentru balotarea şi montarea lăzilor“. Inginerul Radu Anghel l-a ajutat pe muncitorul Chiorean loan sa-şi desăvîrşească inovaţia. Da, intr-adevăr, aici s-a încetăţenit o bună tradiţie. Anul trecut, la cabinetul tehnic au fost înregistrate 89 propuneri de inovaţii, din care 59 s-au aplicat. Economiile post-calculate de pe urma acestora, se cifrează la 238.380 lei. In acest an pînă la 23 februa- 2rie inovatorii au înaintat cabinetului tehnic 27 propuneri. Din cele 12 acceptate, 6 se aplică de acum în producţie, 10 sînt în studiu, iar 5 au fost respinse. Printre numele inovatorilor evidenţiaţi deocamdată în acest an amintim pe Szatmáry Iuliu, Grama Ioan, Barabás Venczel, Marosvölgyi Vilhelm şi alţii. , Cucerirea de noi culmi şi în această direcţie se explică înainte de toate prin aceea că, cadrele teh ■nico-inginereşti, îndrumate de organizaţiile de partid, prin conferinţe sau demonstraţii practice ţin pe : muncitori la curent cu noile cu ce. iM^Mâ ȘtiințeL și tehnicii avansate!