Steaua Roşie, martie 1962 (Anul 11, nr. 50-76)

1962-03-01 / nr. 50

LA C. I. L. REGHIN Obiectivul nr. 1 calitatea produselor Muncă politică concretă şi mobilizatoare DOCUMENTELE Congresului al III-lea al P.M.R. şi rezoluţia Con­gresului­­al IV-lea al Sindicatelor din R.P.R. subliniază sarcinile ce revin organizaţiilor de partid şi sindicate în activitatea politică, economică şi social-culturală, ro­lul important al acestora în mobili­zarea celor ce muncesc la lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de dezvoltare a econo­miei naţionale, în organizarea par­ticipării nemijlocite şi tot mai ac­tive ,a maselor de muncitori, tehni­cieni şi ingineri la conducerea economiei, la elaborarea şi înfăp­tuirea măsurilor privind îmbună­tăţirea calităţii produselor, redu­cerea preţului de cost, obţinerea de economii şi beneficii peste cele pla­nificate, în vederea ridicării ne­încetate a nivelului de trai material şi cultural al celor care prin munca şi sîrguinţa lor se străduiesc zi de zi să contribuie la înflorirea pa­triei noastre dragi, Republica Populară Romînă. Comitetul de partid, organiza­ţiile de bază şi comitetul sindica­tului de la Complexul pentru in­dustrializarea lemnului din Reghin îşi exercită cu tot mai multă com­petenţă atribuţia de îndrumătoare Conservarea cherestelei şi men­ţinerea calităţii ei superioare de­pinde de stivuirea ei corectă. In clişeu, stivuitorii Mező Alexandrul şi Bálint Mihai, clădind cu grijă­­ o nouă stivă de cherestea răşi­i­noase, practice­­ale producţiei. Ele au acu­mulat în decursul anilor o bogată experienţă. Ca urmare, planurile de producţie sunt mai mult decît realizate. Economiile de materia­le şi băneşti rezultate de pe urma întrecerii socialiste care cuprinde peste 90 la sută din muncitorii pro­ductivi ilustrează omogenitatea co­lectivului, hotărîrea acestuia de a înfăptui Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste. Comitetul de partid a analizat în cursul anului trecut în repetate rînduri diferitele laturi cheie ale producţiei, îmbinarea muncii poli­tice cu sarcinile practice ale pro­ducţiei, aportul deosebit adus de cele 121 brigăzi la realizarea pla­nului, înseamnă în limbajul lapi­dar al cifrelor un beneficiu peste cel planificat de 3.686.000 lei, în­seamnă depăşirea planului produc­ţiei globale cu 13 la sută, iar a ce­lui de marfă cu aproape 11 la sută. O dată cu păşirea în cel de-al treilea an al planului de şase ani, an hotărîtor în realizarea măreţu­lui program stabilit de Congresul i al IlI-lea al P.M.R., colectivul de muncă de aici a hotărît să-şi spo­rească eforturile pentru a se situa şi de­­astă dată printre colectivele de muncă fruntaşe* Mărturie­­a en­tuziasmului care caracterizează pe făurarii de ambarcaţiuni sportive, instrumente muzicale, pe cei care ziua şi noaptea alimentează fără întrerupere gurile lacome ale gate­relor şi circularelor, străduindu-se să scoată cherestea de răşinoase şi foioase de calitate tot mai înaltă, sunt înseşi angajamentele luate în­­întrecerea socialistă ce aceştia o desfăşoară în cele patru a­­notimpuri ale anului 1962. Cu­noaşterea cu aproape 6 luni înainte de începerea anului a cifrelor de plan — măsură fără precedent în activitatea economică —­ ia permis ca în baza unei cu­noaşteri temeinice a posibilităţilor existente, ca şi prin descoperirea şi punerea în valoare a noi rezer­ve interne să se întocmească un bogat şi cuprinzător plan de măsuri tehnic, organizatoric și economic. In baza acestuia, ei s-au angajat ca în acest an să îmbunătăţească în continuare calitatea produselor fi­nite­ din lemn­, să fabrice produse pestre prevederile planului în va­loare de 2.872.000 lei, sa 'reducii' prețul de cost peste sarcina plani­ficată cu 382.000 lei (realizarea acestei sume o vor face pe seama reducerii continue a consumurilor specifice de material lemnos și prin valorificarea mai superioară a lem­nului); productivitatea muncii pla­nificată o vor depăși cu 0,5 la su­tă, iar beneficiul peste plan pe ca­re îl vor realiza se va ridica la ci­fra de 1.065.000 lei. Pentru realizarea angajamentu­lui luat, comitetul de partid, orga­nizaţiile de bază, sunt chemate să intensifice munca politică de masă. La rîndul lor, să îndrume munca comitetului sindicatului în aşa fel, încît acesta, prin activul sindical să cuprindă multiplele probleme ce-i stau în față. Comitetul sindi­catului să asigure înainte de toate prin cursurile de ridicare a nive­lului tehnic sau prin alte forme specifice, ca masa de muncitori să se ridice la nivelul mediu al frunta­șilor. Să nu se scape din vedere nici pentru o clipă ideea că lupta pen­tru economii nu poate fi ruptă de lupta pentru calitate, că ambele sunt de nedespărţit în activitatea economică de zi cu zi. De felul cum comitetul de partid intervine în anumite domenii ale produc­,­ţiei depinde reuşita sau nereuşita planului. Cu toate că C.I.L.-ul nu şi-a realizat nici în anul trecut şi nici în cele două luni din 1962 sar­cina de creştere a productivităţii muncii, comitetul de partid nu a canalizat efortul colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri în această direcţie. Deşi munca de partid după alegerea noului comi­tet în general s-a îmbunătăţit, to­tuşi, de la alegeri şi pînă în pre­zent acesta nu a analizat în baza unor rapoarte sau informări scrise nici o problemă a producţiei. Una e să te informezi de la un serviciu sau altul cum merge producţia şi alta e să analizezi în cadrul unei şedinţe factorii pozitivi şi negativi din mersul producţiei. Ori, deocam­dată, comitetul de partid nu a luat nici o hotărîre care să mobilizeze colectivul la lupta pentru creşterea productivităţii muncii. Nerealizarea planului de creştere a productivităţii muncii se dato­rează — deşi tovarăşii din condu­cerea C.I.L.-ului nu prea vor să recunoască — şi faptului că nu toate utilajele şi maşinile au fost şi sînt folosite la întreaga lor ca­pacitate. Sînt utilaje care deocam­dată sînt întrebuinţate în propor­ţie de 40—50 la sută. Pe lîngă a­­ceasta, la nerealizarea acestui in­dicator important au contribuit şi numeroasele lipsuri motivate şi ne­motivate­ din producţie. Orele ne­lucrate în anul trecut au făcut ca întreprinderea să se lipsească de produse în valoare de aproape 450.000 lei. Plecînd numai de la acest fapt nu e greu să ne dăm seama că atît comitetul de partid cît şi comitetul sindicatului au con­siderat că munca politică de masă e asigurată, din moment­ ce­ s-au afişat la fiecare loc de muncă lo­­zîftei, panouri şi­ grafice, uneori greu de urmărit şi de înţeles. Conducerea întreprinderii îşi are şi ea partea de vină. Nu toate lo­curile de muncă au fost aprovizio­nate ritmic şi cu materiale de ca­litate. In primele două luni ale­­anului, la fel ca în aceeaşi perioa­dă la anului trecut, din cauza unor deficienţe în aprovizionare, unele compartimente nu au primit la timp materia primă necesară, ceea ce a dăunat productivităţii muncii. Iată de ce ziceam că, comitetul de partid trebuie să analizeze te­meinic factorii care contribuie la ritmicitatea producţiei, să intensifi­ce munca politică de masă. Posibi­lităţi în această privinţă există, Numai lazi de călitate CITESC două panouri afişate în locuri vizibile. Dolak Győző de la secţia lăzi s-a angajat ca în 1962, cu schimbul pe care-l conduce, să prelucreze 500 m­c deşeuri de fag. Brigada lui Hercz Alexandru va economisi o cantitate de materie puimă (lemn de fag) din care se vor putea confecţiona lăzi în va­­ioare de 180.000 iei. Fără îndoia­la, din conţinutul lapidar al celor două panouri se desprinde limpede hotărîrea oamenilor muncii ca în întrecerea socialistă să facă tot ce depinde de ei pentru ca nimic să nu se piardă, pentru a da fiecărei bucăţi de lemn o întrebuinţare utilă, valoroasă. Hărnicia şi elanul cu care s-a muncit in prima lună din acest an la secţia lăzi, expri­mată iarăşi în limbajul cifrelor, ne arată că producţia globală a fost depăşită cu 617.000 lei, iar produc­tivitatea muncii a crescut cu 3 la sută. Ritmic şi la un nivel calita­tiv corespunzător s-a desfăşurat producţia şi în luna februarie. In cele două luni trecute, brigă­zile conduse de Baksai Ludovic de la prelucrarea lăzilor, cît şi ale comuniştilor Demeter Marton (vezi clişeul de mai jos) şi Hă­­bâlău Zenovia, au continuat tradi­ţia anului trecut, au fost mereu în fruntea luptei pentru calitate şi cantitate. Dotarea secţiei cu noi maşini de cipcuit, circulare multiplu automat, 12 ferăstraie-banzing, operaţiunea de citire mecanizată în procent de 80 la sută, ca şi buna organizare a muncii, au permis să se econo­misească zeci şi sute de metri cubi cherestea de fag. O dată cu începerea noului an, colectivul de muncă, organizaţia de partid şi comitetul sindicatului de la această secţie, au tras învă­ţămintele cuvenite din lipsurile a­­vute anul trecut. Unui colectiv de secţie ,care ţine la prestigiul „măr­■ftiţ-fabricii-ma-i poate fi indiferent dacă din lipsa unuia sau altuia, beneficiarii refuză (cum s-a în­­tîmplat anul trecut) un, vagon de lăzi, deoarece n-au umiditatea co­respunzătoare, iar la unele lăzi capsele sînt neîndoite. Calitatea bună a lăzilor va fi a­­sigurată în viitor şi prin aceea că în afara controlului tehnic de cali­tate, muncitorii au hotărît să facă ei înşişi pe controlorii de calitate pe faze. Şi cei mai aspri controlori s-au dovedit a fi aceia care răs­pund de calitatea produselor, aceia care fabrică produsul finit din lemn. ★ Spuneam mai sus că ritmicita­tea producţiei a fost asigurată în lunile ianuarie şi februarie. E un adevăr care nu se referă însă şi la piesele subansamble­ pentru combinele româneşti fabricate la I.I.S. „Semănătoarea“ Bucureşti. Planul de cooperare cu această în­treprindere nu a fost realizat de către C.I.L. în cele două luni. Răs­punzător pentru aceasta se face conducerea complexului care nu a controlat și îndrumat cu destulă hotărîre serviciul aprovizionării, în asigurarea din vreme a cherestelei de frasin care se întrebuințează la subansamble. Această lipsă e cu atît mai de neiertat cu cît planul s-a cunoscut din vreme. Este oare admisibil ca din cauza slabei a­­provizionări două întreprinderi mari („Semănătoarea“ pe de o parte, și C.I.L.-ul pe de altă par­te), să nu-și realizeze planul?. Abia sosiţi de la pădure, buştenii sînt sortaţi cu grijă şi aşezaţi pe lămpi pe categorii strinse, de dia­met­re. Apoi, ei intră în procesul tehnologic spre prelucrare. Ultimele rămăşiţe sînt evacuate cu trans­portorul cu racleţi, un clişeu, o parte din operaţiile prelucrării mecanice a buştenilor. Nepăsare sau­ DESFĂŞURAREA din plin a producţiei, pe lîngă alţi factori e condiţionată şi de modul cum sînt folosite suprafeţele de producţie. In general, conducerea complexu­lui a reuşit să folosească chibzuit suprafeţele de producţie existente. Aceasta nu înseamnă că aici nu ar mai fi nimic de făcut în această privinţă. Bunăoară, articolele spor­tive se fabrică în două clădiri si­tuate la o distanţă de cca. 1 km una de alta. Transportul de la un loc la altul al materiei prime, respectiv al produsului finit cu un autovehicul, înseamnă anual o chel­tuială în plus de cca. 25.000 lei. O analiză mai atentă arată că există modalitatea de a se comasa fabricarea articolelor sportive în­­tr-un singur loc şi în acelaşi timp secţia instrumente muzicale (prin eliberarea uneia din clădiri) poate să-şi organizeze, la rîndul ei, mai bine întregul flux tehnologic. Pe plan tocal s-a făcut aproape tot ce depindea de conducerea Complexului de industrializare a lemnului, pentru ca în spaţiile co­respunzătoare producţiei să se a­­menajeze subunităţi de prelucrare a deşeurilor din lemn. Valorifica­rea acestora înseamnă noi benefi­cii. Din 1958 încoace, nu se mai sim­te nevoia celor două maşini de for­ţă semistabile, care în consecinţă stau nefolosite. In timp ce acestea ocupă o suprafaţă însemnată fă­­cîndu-şi veacul, complexul ar putea să amenajeze în acest spaţiu o subunitate de prelucrare a deşeuri­lor, obţinîndu-se astfel anual cca. 1.000.000 lei. Şi nu numai atît. E­­conomia naţională pierde din două puncte de vedere: 1.000.000 de lei prin nevalorificarea deşeurilor din lipsă de spaţiu, iar pe de altă par­te, valoarea investită în cele două maşini de forţă de cca. 1.500.000 lei nu se amortizează. O nepăsare ca aceasta întîlnim în ultimul timp foarte, foarte rar. Tocmai de aceea, ne surprinde această lipsă de gri­jă faţă de banii statului. Suntem­ curioşi totuşi să ştim cît anume vor mai sta „la conservare" maşi­nile de forţă. Poate se va găsi ci­neva la Direcţia generală, care du­pă 5 ani să-i „forţeze" pe nepăsă­tori ca să ia măsurile cuvenite. ACEASTĂ întrebare i-am adre­sat-o tovarăşului inginer Moldo­van Emil, şeful serviciului tehnic. — Pentru cele 6 secţii ale noas­tre (fabrica de cherestea, fabrica de lăzi, ambarcaţiuni, articole de sport, instrumente muzicale şi bu­toaie), în baza unei analize eco­nomice, la reuşita căreia, sub în­drumarea organizaţiilor de bază, a contribuit masa largă a munci­torilor, tehnicienilor şi inginerilor, a fost întocmit un plan tehnico-or­­ganizatoric care cuprinde 86 de măsuri. Aplicarea acestui plan în­seamnă pentru colectivul nostru de muncă obţinerea de noi succese în valorificarea rezervelor interne, folosirea mai judicioasă a masei lemnoase etc. După părerea mea — subliniază interlocutorul nos­tru — planul de măsuri cuprinde cele mai esenţiale laturi menite să asigure mersul nostru mereu îna­inte. De pildă, la debitarea chereste­lei (spintecat)­ se va intensifica­­folosirea ferăstraielor-panglică. Lu­­crîn­du-se de acum în două schim­buri, la această fază de muncă cu ferăstraie-panglică anual nu se vor mai transforma în rumeguş 90 m­c răşinoase, ci acestea vor primi în­trebuinţări industriale. O altă mă­sură menită să contribuie la obţi­nerea de valori cît mai însemnate din fiecare metru cub de masă lemnoasă este şi prelucrarea de­şeurilor de răşinoase, în adîncime. Astfel, se vor realiza cîte 62 kg rămăşiţă celuloză după fiecare metru cub buştean prelucrat, din care 43 kg clasa 1 şi 19 kg clasa a II-a. La secţia de instrumente muzicale, productivitatea muncii va creşte cu peste 9 la sută. Din planul de măsuri — conti­nuă tovarăşul Moldovan — nu a fost omisă nici sarcina stabilită economiei forestiere de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la crite­riile principale ale întrecerii socia­liste, care prevede necesitatea creării de noi tipuri de mobilă con­fortabilă, durabilă, estetică, cores­punzătoare noilor locuințe ce se construiesc. In scopul traducerii în viaţă şi a acestei sarcini date de partid vom crea noi tipuri de mo­bilă pentru bucătărie. Noul tip de mobilă cu linii moderne, combinată cu metal, sticlă, material plastic şi plăci fibrolemnoase, va satisface exigenţele mereu crescînde ale cumpărătorilor. — Ce alte măsuri de economi­sire a lemnului aţi mai luat? — Se ştie că unul din produsele noastre de bază sunt şi variatele tipuri de lăzi. Ei bine, din lipsa unor adăposturi (şoproane), lamelele odată confecţionate erau stivuite sub cerul liber. Supuse fiind intem­periilor vremii, anual se deteriora un număr însemnat de metri cubi lamele gata fabricate. Luni acestea nu mai puteau fi întrebuinţate în scopul iniţial, sfirşeau prin a fi fo­losite drept combustibil. In sens figurat vorbind, ardeam anual 36.000 lei. Incepînd cu acest an­, o astfel de risipă nu va mai avea loc în întreprinderea noastră. In prezent se amenajează două şo­proane de tip uşor. Alte măsuri menite­ să­­contribuie la economisi­rea masei lemnoase sînt: acţiunea de­­reducere. a pppsumurilor specifi­ce la cheresteaua de fag; înlocuirea pe scară industrială a ferăstraie­­lor­ circulare cu ferăstraie-pan­­glică şi alte tipuri de ferăstraie cu pîn­ze cît mai subţiri etc. Anul a­­cesta, pe întregul complex se vor economisi 382 m­c cherestea de fag. Astfel, consumul specific de cherestea fag destinat fabricării de lăzi se va reduce de la 1,739 la 1,720 m c/m­c. Cu toată bunăvoinţa de care a dat dovadă tovarăşul Moldovan, în discuţia noastră au rămas totuşi două probleme nelămurite. In pri­mul rînd, nu am putut să înţele­gem de ce consumul specific rea­lizat anul trecut la ferăstraie- pan­glică era de 1,629 m c/m­c şi în a­­cest an el se ridică totuşi la 1.720 m­c/m­c, cînd se ştie că tendinţa la consumurile specifice nu este de a se urca ci a coborî. Ori­ce ar spune tovarăşii de la C.I.L., noi continuăm să credem că într-un lac sau altul s-au strecurat erori de calcul. Altă explicaţie nu gă­sim. De asemenea, nu am primit un răspuns satisfăcător nici la între­barea dacă termenele de aplicare a unor măsuri din planul tehnic­­organizatoric, nu cumva sînt prea îndepărtate față de necesitatea a­­plicării lor. Evident, planul de mă­suri întocmit pentru acest an cu­prinde asemenea obiective, care o dată aplicate, vor duce nemijlocit la îmbunătăţirea calităţii produse­lor, la reducerea preţului de cost şi la obţinerea de economii peste cele planificate. Ce conţine planul de măsuri? Lemnul­­ superior valorificat DIRECTIVELE C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste au stîrnit un puternic ecou şi la secţia I gate­re. Despre acest lucru tovarăşul Weisz Dezideriu, şeful secţiei, ne vorbeşte cu lux de amănunte. Şi bine face, atunci cînd spune că la îndeplinirea Directivelor trebuie scoase în evidenţă nu numai rezul­tatul economic, dar înainte de toa­te contribuţia oamenilor, hărnicia şi priceperea acestora de a valori­fica lemnul cît mai superior. Iată C.e ne-a declarat dînsul: — Pentru ca lemnul să fie mai superior valorificat, noi am înce­put lanţul acestei operaţiuni de la depozitul de buşteni. Ne-am îngri­jit ca sortatorii să cunoască bine stas-urile. Astfel, buştenii se sepa­ră şi se stivuiesc pe clase, nu în hala gaterelor ci pe loc, în depozi­tul de buşteni. Atît la sortare, cît şi în însuşirea stas-urilor merită să fie scoasă în evidenţă sîrguinţa sortatorilor Şerbănuţ Emil, Mera Mihai, Chiorean Alexandru, Flue­­raş Petru şi alţii. Ca urmare a muncii calificate prestate de a­­ceştia, nu se mai întîmplă ca un buştean de rezonanţă a cărui va­loare o ştim cu toţii, să fie clasi­ficat între cei de cherestea. O mîndrie a secţiei sînt şi gate­riştii Király Andrei, Vilişan Aurel, Király Dominic, Bagoly Francisc, circulariştii Ormenişan Remus, Ru­­su Alexandru, Pereş Ioan, pendu­­lariştii Ardelean Nicolaie, Moldo­van Ioan, Ungur Ilisie, Mező Pe­tru, Kedves Ludovic, precum şi sortatorii de la depozitul de che­restea Lateş Ilie, Togan Augustin, Mădură Pavel şi încă mulţi alţii. De măiestria şi priceperea acestora ia depins şi depinde gradul tot mai înalt al întrecerii socialiste, datorită muncii calificate prestate de­­aceştia, planul producţiei glo­bale a secţiei l-am depăşit cu 10 la sută, al productivităţii muncii cu 8 la sută, iar al cîştigului me­diu a fost realizat în proporţie de 105,9 la sută. Planul de cherestea calitate su­perioară faţă de 35 la sută plani­ficat, noi l-am realizat în procent de 36 la sută. E adevărat că deo­camdată nu am reuşit să ne înca­drăm în prevederile planului stabi­lit pe clase. Dar oamenii noştri, sub conducerea şi îndrumarea or­ganizaţiei de bază, nu vor cunoaş­te astîmpăr pînă cînd nu vor avea convingerea că au făcut tot ce de­pinde de ei ca lemnul ce trece prin mîinile lor să fie cît mai superior valorificat. Stă în puterea noastră să facem acest lucru, și-l vom fa­ce. Comportarea comuniștilor e o pildă pentru întregul colectiv de muncă. Pagina redactată de GH. TOCACIU Fotografia . film S-a supărat pe un buştean AŞA de oţărit nu l-am văzut niciodată pe Bagoly baci şi nici gateriştii nu-şi aduc amin­te ca în ultimii 15 ani să se fi supărat cîndva chiar atît de tare. Contrar firii sale comu­nicative, mai cu seamă faţă de cunoscuţi, de data aceas­ta abia că ne-a răs­puns la bineţe. Ochii aceia, mici şi vioi, străjuiţi de nişte sprîncene stufoase, presărate de mulţi fulgi de nea, nu ne-au surîs aşa cum ni s-a întîmplat de atitea şi atîtea ori. Vrednicul gaterist privea mereu într-o parte. Şi de fieca­re dată cînd ochii i se opreau asupra aceluiaşi şi aceluiaşi punct se întuneca la faţă, iar pe frunte îi apăreau şi maî multe cute. Am zăbovit mult pe lîngă gaterul condus de el, pe lîngă tovarăşul al cărui nume de ani şi ani de zile e nelipsit de pe panoul de onoare al fruntaşi­lor, pe lîngă omul care şi-a pus la inimă calitatea şi s-a angajat în faţa tovarăşilor din hala gaterelor că ei şi brigada pe care o conduce, va debita numai cherestea de calitate superioară. In timp ce pînzele de oţel urcau şi coborau prin trunchiul gros al unui buştean, muşcîndu-1 cu o lăcomie nesă­ţioasă, iar de cealaltă parte, ieşea cherestea de bună cali­tate, nu m-am mai putut stă­­pîni și l-am întrebat ce are. In Ioc de răspuns, mi-a arătat cu mîna cîteva seînduri. Pri­vește singur — voiau să spu­nă ochii lui întunecați. — Nu pricep nimic, am în­­gînat. — Ei, nu pricepi! Bagoly s-a făcut de rîs ... — ?! — Un afurisit de buștean, plin de tină şi sloiuri de ghea­ţă, mi-a jucat festa. In Ioc să scot din el cherestea de cla­să superioară, uite ce-a ieşit! — Bine, dar asta se putea întîmplă oricui. — Nu însă şi mie, care de 43 de ani sînt gaterist. Ş-apoi, nu trebuie uitat că ne între­­cem pentru calitate. Ce ţi-e şi cu voi ăştia, tineri. Cum îl vedeţi pe om mai „trecut“ pu­ţin de ani, în loc să-l criticaţi pentru greşeala săvîrşită, cău­taţi să-i muiaţi inima: „Şi al­ţii ar f fi putut greşi“. Cum să-i mai „cătănesc“ pe tinerii din brigadă, să nu uite de calitate cînd eu însumi, responsabilul lor, nu sînt în frunte. Spune? — Oamenii vă cunosc me­ritele, priceperea. Ei ştiu că în privinţa muncii, a străda­niei pentru calitate superioară nu mulţi se pot măsura cu dumneavoastră. — Ştiu nu ştiu, treaba lor. Un lucru e clar. Am greşit. Este? — Este Bagoly baci. — Tocmai d-aia, la foaie să nu mă lauzi. M-aţi lăudat des­tul. Ba mi-aţi pus şi chipul în ea. Acum, să-l critici pe Ba­goly pentru neatenţia de ca­re a dat dovadă in muncă. b­ Şi acum, la fel ca din primele zile de cînd a simţit că între­prinderea e şi a lui, îşi depă­şeşte zilnic cu 10—15 la sută sarcinile de plan, ceea ce în timp de iarnă e un adevărat record pentru gaterişti. Cheresteaua din buşteanul cu pricina, dacă nu toată, par­ţial se încadrează totuşi în clasă superioară şi cu toate a­­cestea, comunistul obişnuit cu îndeplinirea exemplară a cu­­vîntului dat se supără, suferă cinstit, fără ca cineva să-i fi imputat ceva. Şi din această întîmplare gateriştii mai tineri au ce să înveţe de la Bagoly baci care s-a supărat pe un buştean... Rezolvarea colectivă a propunerilor GĂSIREA celor mai avansate me­tode de îmbunătăţire a caracteris­ticilor tehnice ale maşinilor de fabri­caţie veche, crearea de noi tipuri de maşini şi agregate, a situat pe inovatorii de la C.I.L. Reghin pe locuri fruntaşe, atît la concursurile de inovaţii ce au avut loc pe re­giune, cît şi la cele organizate de Ministerul Economiei Forestiere. In anii 1958—1960 şi 1961 inova­torii de aici au ocupat locul I pe ţară la concursul organizat de Di­recţia generală a produselor finite din lemn. In scopul generalizării inovaţii­lor, în anul trecut în caietele de inovaţii pentru economia forestieră, cît şi în revista „Industria lemnu­lui“ au fost publicate 20 de lu­crări ale inovatorilor din Reghin. Valorificarea unei idei care face în producţie o adevărată revoluţie, cînd e stimulată, încurajată, în­aripează pe inovatori. Aşa s-a în­tîmplat că inovatorul muncitor cooperează cu inginerul şi invers, atunci cînd unuia din ei i se naşte o idee mare, îndrăzneaţă. Ingine­rul Moldovan Emil şi Ma.rosvöl­­gyi Vilhelm au început un „tran­sportor cu racleţi pentru încărca­rea rumeguşului _ în,_vagoane fiSSakck/’ ~ Inginerul Porumboiu Cristian şi­­ Bács loan, au creat un nou tip de­­ ambarcaţiune din masă plastică.­­ Pollak Francisc a realizat inovaţia - „şablon pentru balotarea şi mon­­­tarea lăzilor“. Inginerul Radu­­ Anghel l-a ajutat pe muncitorul­­ Chiorean loan sa-şi desăvîrşească­­ inovaţia. Da, intr-adevăr, aici s-a­­ încetăţenit o bună tradiţie. Anul trecut, la cabinetul tehnic­­ au fost înregistrate 89 propuneri­­ de inovaţii, din care 59 s-au aplicat.­­ Economiile post-calculate de pe ur­ma acestora, se cifrează la 238.380­­ lei. In acest an pînă la 23 februa- 2­rie inovatorii au înaintat cabinetu­­­­lui tehnic 27 propuneri. Din cele­­ 12 acceptate, 6 se aplică de acum în­­ producţie, 10 sînt în studiu, iar 5­­ au fost respinse. Printre numele­­ inovatorilor evidenţiaţi deocamda­­­­tă în acest an amintim pe Szat­­­máry Iuliu, Grama Ioan, Barabás­­ Venczel, Marosvölgyi Vilhelm şi­­ alţii. , Cucerirea de noi culmi şi în a­­­ceastă direcţie se explică înainte de toate prin aceea că, cadrele teh ■­nico-inginereşti, îndrumate de or­ganizaţiile de partid, prin conferinţe sau demonstraţii practice ţin pe : muncitori la curent cu noile cu ce­. iM^Mâ ȘtiințeL și tehnicii avansate!

Next