Steaua Roşie, august 1962 (Anul 11, nr. 181-206)
1962-08-01 / nr. 181
2 (Urmare din pag. l-a). In cadrul concursului 1, conţinutul agitaţiei vizuale se îmbunătăţeşte tot mai mult şi în uzine. La Filatura de vin din Gheorghieni de pildă, în Secare secţie, lozincile, chemările, graficele, au fost întocmite conformcerinţelor sarcinilor specifice ale lacului de muncă respectiv. De tiadu, panoul aşezat deasupra nea^imitor de Scuturat atrage atenţia namcitoriilor de acolo asupra faptului că valoarea fiecărui kilograme de cîlţi economisit este de 110 HA lei. La filatură, o lozincă cheamă filatoarele să se încadreze în mişcatreari pentru realizarea a cite 200 kg firel pe oameni-schimb. Alte lozinci, chetări, atrag atenţia muncitorilor despre necesitatea reducerii preţului ib de cost, a ridicării productivităţii fimunei, a îmbunătăţirii calitatii produselor. Trebuie să arătăm însă, că cu toate semetesele obţinute, în mai multe ratâadpe conţinutul şi aspectul agitadeL Vizuane n-a atins nivelul dorit. Am' majoritatea raioanelor lipsesc —s sau , dacă există nu sîrit destul de Concrete — lozincile, chemările, tabletele care mobilizează masele la ■■ înfăptuirea sarcinilor actuale. Or, este firesc că în legătură cu asiguratrea bazei furajere și cu strîngerea ^recoltei de păioase, s-ar fi putut întocmi numeroase lozinci și chemări'econcrete, care ar fi putut demonstra și prin cifre cît se poate cîștiga dejpe urma executării la timp a acestor lucrări importante. Este necesar deci ca în viitor să se acorde o atenţie mai mare operativităţii.I actualităţii agitaţiei vizuale. In unele locuri Ica la Lăzarea, Ditrău , (raionul Gieorghieni), Harghita,Sîngeorgiu) (raionul Chici, Cerghid, Krimia (raionul Tîrnăv Sveni), etc., comisiile de întrecere comunale nu au făcut nimic, sau au făcut prea puţin pentru îmbunătăţirea conţinutului agitaţiei vizuale. Aceasta s-a putut întîmpla deoarece comitetele raionale de partid respective şi comisiile raionale de întrecere nu controlează şi nu sprijină activitatea comisiilor de întrecere din comunele, uzinele şi instituţiile raionului şi nu analizează pe faze această activitate. Chiar dacă s-au ţinut în unele locuri schimburi de experienţă în vederea generalizării metodelor bune, nu s-a urmărit transpunerea în practică a învăţămintelor ce au rezultat de aici. In mai multe locuri se constată că nu sunt folosite toate formele şi mijloacele agitaţiei vizuale ca: graficele, panourile de onoare, vitrinele cu rebuturi, caricaturile, expoziţiile etc. Or, prin utilizarea cu pricepere a mijloacelor variate ale agitaţiei vizuale oamenii, muncii ar putea fi mobilizaţi cu mai mult succes la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. In fazele următoare ale concursului trebuie să se depună o activitate mai intensă pentru îmbunătăţirea conţinutului agitaţiei vizuale. Trebuie să se realizeze progrese şi în ce priveşte operativitatea şi actualitatea agitaţiei vizuale. In acest scop să se folosească chemările şi lozincile care apar în presă. Experienţa de pînă acum arată că concursul pentru îmbunătăţirea agitaţiei vizuale se soldează cu succese frumoaseAcolo unde organizaţiile de partid au îndrumat şi controlat cu simţ de răspundere activitatea comisiilor de întrecere s-i a îmbunătăţit conţinutul agitaţiei vizuale, contribuind în mod considerabil la educarea oamenilor muncii, la înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa lor. Agitaţie vizuală concretă, mobilizatoare şi eficace Mei praşiii — la discuţia de manor (Urmare din pagina l-a curent, din fondurile centrale, s-a asigurat un volum de peste 2 milioane de lei pentru modernizarea reţelei de drumuri, aflîndu-se în curs de modernizare străzile Mikszáth Kálmán, Bolyai, Griviţa roşie, Budiului şi Lungă. In afara acestor lucrări capitale, un volum însemnat de lucrări s-a asigurat pentru întreţinerea şi repararea numeroaselor străzi din raza oraşului. Modernizarea iluminatului public cunoaşte, de asemenea, un frumos progres. Numai în cursul anului trecut, reţeaua electrică a fost extinsă cu peste 4.500 m , cablu subteran de înaltă tensiune iar reţeaua aeriană cu peste 1.100 m. In anul curent ,modernizarea reţelelor de înaltă şi joasă tensiune este prevăzută pe o lungime de 17 km. Pînă în anul trecut, iluminatul fluorescent a fost extins pe o lungime ce depăşeşte 8.000 m. Noul sistem de iluminat a fost extins în prima parte a anului 1962 pe multe străzi. In prezent sunt în curs de execuţie lucrările de introducere a iluminatului fluorescent pe strada Dózsa Gheorghe. In mod armonios cu noile construcţii de locuinţe se dezvoltă zonele şi spaţiile verzi. Suprafaţa totală a zonelor verzi din oraşul Tg. Mureş a atins pînă în prezent 30,7 ha revenind fiecărui locuitor o suprafaţă de 4,2 mp. Analizînd activitatea comitetului executiv pe prima parte a anului 1962, atît raportul cît şi deputaţii au scos în evidenţă faptul că în tot acest timp s-a militat pentru formarea unei legături trainice cu masele care prin participarea lor activă, au adus şi aduc o contribuţie însemnată la înfrumuseţarea oraşului. A reieşit, de pildă, că pînă la data de 30 iunie a. c. în oraşul Tg. Mureş 60.223 de cetăţeni au participat la acţiunea amintită efectuînd lucrări în valoare de 1.029.900 lei. Au fost evidenţiate în această privinţă colectivele întreprinderilor şi instituţiilor care au participat la acţiunea de înfrumuseţare a oraşului, ca de pildă, Fabricii de conserve „Mureşeni“, Iprofil „23 August“, I. S. „Encsel Mauriciu“, institutul de medicină şi farmacie şi altele, care au răspuns cu promptitudine la chemarea comitetului executiv. Nu acelaşi lucru se poate spune despre I.C.I.L., I.R.T.A., Poligrafia, Fabrica de cărămizi Mureşeni, I.R.V.A., I.C.R.A., I.C.R.T.I. şi altele, care nu au răspuns prin fapte chemării. Raportul a analizat aspectele complexe ale organizării şi desfăşurării acţiunii de înfrumuseţare a oraşului. Binevenită a fost iniţiativa ca la această sesiune importantă să participe şi numeroşi invitaţi care în cuvîntul lor au adus propuneri concrete, preţioase, pentru activitatea de viitor a comitetului executiv. Din lucrările sesiunii au reieşit şi unele aspecte negative, printre care faptul că nu s-a acordat atenţia cuvenită chemării la întrecere lansată de Sfatul popular al oraşului Tîrnăveni către toate sfaturile populare orăşeneşti din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, a cărei conţinut nu a fost citit integral în faţa deputaţilor. Comitetul executiv a găsit de cuviinţă să extragă din chemare doar „esenţialul“. Or, chemarea are ca obiectiv tocmai înfrumuseţarea oraşelor şi era în deplină concordanţă cu lucrările sesiunii. Sesiunea Sfatului popular al oraşului Tg. Mureş a dovedit că există încă suficiente posibilităţi şi rezerve pentru ridicarea pe o treaptă mai înaltă a acţiunii de înfrumuseţare a oraşului. In această direcţie se cere însă o mai mare preocupare din partea deputaţilor, a comitetelor de cetăţeni şi de blocuri şi nu în ultimul rînd din partea comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc. După cîteva splendide zile cu soare din iulie a anului 2000, iată şi o duminică ploioasă. La renumitul ştrand cu valuri artificiale şi cu mărgini ondulate din Reghin, nici ţipenie de om. Terasele ascunse sub secularii arbori din „Parcul popular“ stau tăcute. E firesc. Pe o asemenea vreme, nimeni n-o să stea la ştrand, sau la o masă pentru a-şi răcori cu sucul rece corpul înfierbîntat. In oraşul modern, reînnoit complet, există atîtea şi atitea ocazii de a-ţi petrece plăcut timpul liber. Cinci cinematografe, cineramă două teatre, trei biblioteci cu cîte patru săli de lectură, patru elegante săli de sport, cofetării, braserii, restaurante şi atîtea altele, toate construite după ultimul cuvînt al tehnicii moderne : pereţi placaţi cu material plastic, scaune pluşate, scări mobile, iluminaţia cu vapori de mercur, blocuri moderne, cu multe etaje, pe malul drept al Mureşului. Totu-i fermecător, atractiv, captivant, ca-n anul 2000! Tot aici, prin anul 1997 a fost înfiinţat un muzeu înţesat cu nenumărate exponate din trecutul oraşului. Fiind deosebit de interesant, vizitatorii se ţin lanţ. Iată-l printre alţii pe Solovăstreanu, profesor de istorie, cu feciorul său, înalt de-o şchioapă, admirînd piesele expuse. Din gesturi se deduce uşor că dă explicaţii celui care îl ţine de mînă. Discret, mă apropii de ei şi-i ascult. — Tăticule, e pentru a cincea oară cînd venim împreună aici şi tot despre altceva îmi vorbeşti. De ce ţii sub tăcere povestea cu clopotul ăsta ? Vreau să ştiu istoricul lui, sau poate doreşti o cerere cum se obişnuia acum 50 de ani . — Ei Iliuţă, nu fi obraznic ! Ascultă... — Tăticule, te rog fii scurt! — Da! Scoate-ţi din bluză magnetofonul şi înregistrează ... Unde e acum şirul blocurilor cu şase etaje şi se numeşte „Aleea florilor“ exista prin anii 1960—1965 o casă cu nr. 12, care era în proprietatea lui Szigeti Ioan, magaziner la I. F. In aceeaşi casă de pe strada Rákóczi Ferencz, chiar lingăpoailit, locuia şi familia Lateş Nicolaie, cu doi popii micii Nicuşor şi Viorel. Clopotul pe care-l vezi era suspendat deasupra porţii. Cînd intra cineva în curte, clopotul dădea de ştire. Se auzea chiar la al doisprezecelea vecin, mai ales în timpul nopţii. — Şi, părinţii lui Nicuşor erau indiferenţi ? — Da de unde? De zeci de ori au discutat cu proprietarul. — Şi? — Nici vorbă să audă de aşa ceva. El nu-şi putea concepe viaţa de proprietar, fără un astfel de clopot la poartă. Ii era frică de răpire. — Sfat popular orăşenesc nu era pe atunci . — Ei, cum să nu. A fost familia Lateş şi la sfat, însă treceau anii şi clopotul rămînea tot deasupra porţii. — înţeleg! Iţi mulţumesc. Acu încă ceva : cum a ajuns clopotul aici şi de ce sînt atîtea nume sub el ? — Sînt numele vecinilor care atunci cînd s-au construit blocurile noi, cu şase etaje, au hotărît să facă totul pentru ca clopotul să se conserve pentru viitorul muzeu al oraşului. — Existau pe atunci cu adevărat în plin secol XX oameni adepţi ai clopotelor deasupra porţii, tăticule ? — închide magnetofonul ! — Gata. L-am închis ! — Nu m-ai rugat la început, să fiu scurt rî PETRE GIURGIU INSTITUTUL AGRONOMIC „Dr. PETRU GROZA“, Cluj Facultatea de agricultură Facultatea de medicină veterinară str. M ă năş t u r nr. 3. Telefon: 24-10; 24-11; 24-12; 44-91 HBU BR % &m Candidaţii care doresc să urmeze facultăţile de agricultură şi de medicină veterinară din Cluj, pot să participe la cursurile ce se organizează între 7 august şi 7 septembrie 1962, în vederea pregătirii pentru concurs. Pentru participanţii la cursurile de pregătire şi la concurs se asigură cazare şi masă contra cost. înscrierile la concurs se fac între 10 şi 30 august pentru candidaţii care au promovat examenul de maturitate în sesiunea iulie 1962, şi pînă la data de 6 septembrie, inclusiv, pentru candidaţii reuşiţi la concursul de maturitate din toamnă. Concursurile de admitere constă din următoarele probe : a) FACULTATEA DE AGRICULTURA • Ştiinţe naturale — scris şi oral, (botanică, zoologie, bazele danvinismului) 9 Chimie — scris şi oral, Matematici — oral, (aritmetică, algebră, trigonometrie şi geometrie plană). b) FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARĂ ® Ştiinţe naturale — scris şi oral, (bazele darwinismului, zoologie) 41 Chimie — scris şi oral Programul disciplinelor pentru concurs se va publica în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior“, editată de Ministerul Invăţămintului. Orice informaţii se primesc în scris, verbal sau telefonic, la secretariatul Institutului. ☆ ... In muzeul viitorului FOILETON LA CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL DIN TG. MUREŞ vor funcţiona în anul şcolar 1962/63 şcoli medii, cu următoarele profile: 1 Şcoală tehnică agricolă cu durata de 4 ani. 9 Şcoală tehnică veterinară cu durata de 4 ani. Pentru anul I se primesc absolvenţi ai 7-8 clase elementare, iar pentru anii II şi III absolvenţii anilor II şi III de la fostele şcoli profesionale, pe bază de examen de admitere, ce va avea loc între 1 — 10 septembrie. înscrierile se fac între 15—30 august 1962 la secretariatul şcolii, Tg. Mureş strada Kossuth Lajos nr. 108, între orele 7—13. Informaţii suplimentare se pot obține de la secretariatul școlii sau prin telefonul nr. 46—23. STEAUA ROSIE In casa de la numărul 53 B. Cînd norii de praf ridicaţi deasupra uliţelor îşi risipesc auriul dăruit de soarele din cumpăna asfinţitului, cînd porţile îşi domolesc scîrţîitul, în case se aprind lămpile. Aici în Beiia, serile de vară sînt la fel ca pretutindeni, cu iz de grîu copt, de fîn şi de colb. Şi... cred că şi tabloul din casa lelii Ana Fabian, de, la numărul 53 , nu este unicul în felul lui. O femeie mărunţică, cu cei 60 de ani de-abia ghiciţi în faţa-i cu sclipiri tinereşti, stă pe laviţa din capul mesei, cu privirea adîncită în filele unei cărţi. Feri, feciorul lelii Ana, răsfoieşte o carte mai groasă, Francisc şi Ana, copiii lui şi nepoţii Anăi Fabian s-au adîncit în lectura unor cărţi de poveşti, mama lor, Rozalia de-abia catadicseşte să răspundă întrebărilor celui mai mic cititor din familie : — Mamă, oare nici pînă acum nu şi-a găsit gîscanul papucii ? — Vezi bine că nu ! Citeşte mai atent şi lasă-mă să-mi văd de treburi ! Dar liniştea din casă e tulburată din nou. De astă dată vorba o începe Ana, cea din capul mesei : — Interesant şi cu puii ăştia crescuţi fără cloşcă ! Cică, pînă la trei săptămîni trebuie să-i hrăneşti cu . . . Rozalia se silește să nu răspundă, dar într-un tîrziu își dă și ea părerea. —• Ar trebui să povestești mamă despre cele citite și celorlalte femei care vor lucra în echipa avicolă, ori să le dai cartea să citească și ele. — Desigur c-o să le spun. Cît despre împrumutat cartea, are ea grijă Ilonka, bibliotecara. Ea mi-a recomandat şi mie cartea. Dar nu numai mie. In iarnă, la cercul agrozootehnic, ne-a vorbit tuturor despre cărţile care ar fi bine să le citim. Acelaşi lucru ni l-a spus şi cu ocazia expoziţiei de produse agricole, organizată la sfîrşitul lui mărţişor. Atunci am văzut cum cei ce au aplicat în munca cîmpului învăţătura din cărţi, au obţinut cele mai frumoase bucate şi zarzavaturi. . Am auzit că şi pe badea Andrei Fabian, care nu prea citeşte, deunăzi l-a înscris în rîndul cititorilor, intervine Feri. — Ba şi pe Portik Ignat şi pe Kis Francisc de la 122, şi pe mulţi alţii i-a înscris printre cititori. — Şmecheră fată ! Stă cu tine de vorbă, despre una, despre alta, apoi te cheamă pe la bibliotecă, aşa să vezi măcar ce-i pe-acolo. Aici îţi vorbeşte despre veniturile pe care gospodăria le-ar putea obţine dacă ar cultiva mai multe legume. Şi, numai că-ţi pune în mînă o carte despre cultura legumelor. Ia uită-te — îţi zice — ce scrie aici despre cultivarea cepei şi ardeilor. Te uiţi, şi nu laşi cartea din mînă pînă nu o dai gata. — Am văzut că a alcătuit şi liste cu cărţi potrivite pentru fiecare. — Da, lui Kis Iosif, vicepreşedintele gospodăriei, i-a recomandat să citească despre „folosirea îngrăşămintelor chimice“, lui Ioan Nagy, brigadierul, i-a spus să citească despre „Cultivarea sfeclei de zahăr“ lui... Şi aşa, discuţiile despre harnica bibliotecară, despre cărţi şi despre cititorii cei mai activi, prind să se depene adeseori în casa de la numărul 53 B. Bunica vorbăreaţă, le povesteşte cam de două ori pe săptămînă, miercurea şi vinerea, bibliotecara Roth Ileana merge la cîmp însoţită de un învăţător. Cînd oamenii se odihnesc, ei le citesc din cărţile folositoare, ori din ziarele care le aduc cu ei. Celor din echipa a şasea, din brigada a II-a, le-a citit în timpul prăşitului din cartea „Cultura porumbului“. Acum, în timpul secerişului, le citeşte colectiviştilor despre seceratul, adunatul şi treierişul păioaselor. Una cîte una, lămpile se sting. Oamenii trec la odihnă. A doua zi munca va începe cu forţe sporite. Se stinge lampa şi în casa de la numărul 53 B. Lelea Ana Fabian adoarme cu gîndul ca a doua zi să vorbească tovarăşelor ei de muncă despre cele citite în cartea despre „Creşterea puilor fără cloşcă“. Feciorul şi nora se gîndesc la eroii cărţii citite, iar cei trei mici cititori zîmbesc în somn, visînd probabil că , în sfîrşit, gîscanul din poveste şi-a găsit papucii.. M. FILIMON Magazin cu servire exemplară Magazinul alimentar nr. 8 din cartierul Remetea — Tg. Mureş, al cărui gestionar este tovarăşul Tătaru Ioan care depune un interes deosebit în aprovizionarea cu sortimentele de mărfuri solicitate de cumpărători, în primul semestru al acestui an şi-a realizat planul de desfacere în proporţie de 106 la sută. In luna iulie, în primele două decade, în magazin au fost vîndute mărfuri peste plan în valoare de 14.218 lei. Răsfoind condica de sugestii şi reclamaţii şi stînd de vorbă cu diferiţi cumpărători ai magazinului, am aflat că publicul consumator este mulţumit de felul cum sunt prezentate şi desfăcute mărfurile precum şi de exemplarul mod de servire. ALEXEI. RADU I T. TĂNASESCU corespondenţi voluntari i —i—ii—ii—ii—I □□□□□ Cititorii ne sesizează — Autorităţile răspund Am fi bucuroşi dacă caravana cinematografică care ne vizitează din cînd în cînd, ar proiecta de fiecare dată numai cîte un film şi nu două, ca pînă acum. Vara, cînd muncile agricole sînt în toi, nu putem sta 4 ore la film. (ÎN NUMELE UNUI GRUP DE COLECTIVIŞTI DIN LECHINŢA, RAIONUL LUDUŞ, NICOLAE V.). La cooperativa de consum din Sînmihaiul 22 de Pădure, raionul Reghin, gestionarul Dumitru Cătărig distribuie petrolul paralel cu mărfurile alimentare. In consecinţă, zahărul, orezul şi celelalte articole prind mirosul şi gustul petrolului. In afară de aceasta, sunt cazuri cînd gestionarul se prezintă la serviciu în stare de ebrietate şi este necuviincios faţă de clienţi. (UN GRUP DE COOPERATORI). Cooperativa „Deservirea“ din Luduş are 2 frizerii: una în centru şi alta la „blocuri“. La cea din centru,lucrătorii au o atitudine civilizată faţă de clienţi, lucrează bine şi respectă tariful oficial. In schimb, la frizeria de la „blocuri“, responsabilul face lucru de mîntuială şi îţi „ciupeşte“ şi peste tariful legal. (UN GRUP DE CLIENŢI DIN LUDUŞ). CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII CINESMATOGRAFICE DE STAT, TG. MUREŞ. In urma sesizării grupului de colectivişti din Lechinţa, raionul Luduş, am dispus personalului caravanelor cinematografice ca în sezonul de vară, cînd campania agricolă este în toi, să proiecteze zilnic numai un singur film. COMITETUL EXECUTIV AL U.R.C.C. REzi GHIN : Cercetînd la faţa locului sesizarea dv., am constatat că ea corespunde întrutotul realităţii. Intr-adevăr, distribuirea petrolului, paralel cu mărfurile alimentare, contravine regulilor de igienă, iar gestionarul a procedat greşit atunci cînd sub influenţa băuturii, a provocat discuţii inutile. Pentru abaterile constatate, gestionarului Cătărig Dumitru i s-a aplicat o amendă bănească, iar pentru distribuirea petrolului se vor stabili anumite zile şi ore. _ CONDUCEREA COOPERATIVEI „DESERVIREA“, LUDUŞ. Constatîndu-se justeţea sesizării dv. şi a altor cetăţeni din Luduş, Comitetul executiv a hotărît schimbarea lui Alexandru Szabó de la frizeria de la „blocuri“ cu tov. Eugenia Moldovan şi îndepărtarea lui din cadrul colectivului de muncă al cooperativei „Deservirea“. Cetăţenii din Bila, raionul Tîrnăveni, îndrumaţi de organizaţia de partid şi comitetul executiv al sfatului popular comunal, au hotărît într-o adunare populară să construiască o şcoală de 8 ani din contribuţie voluntară, încă cu 3 ani în urmă, sumele votate pentru contribuţia voluntară, peste 200.000 lei, au fost destinate construirii şcolii din comuna Bila, compusă din 8 săli de clasă, cancelarie şi alte dependinţe. Pentru terminarea şi darea în folosinţă a acestui edificiu încă în acest an, ei au primit din partea statului un împrumut rambursabil pe termen lung de 190.000 lei. Comitetul executiv al sfatului popular comunal a îndrumat comitetul de cetăţeni ales pentru conducerea acestei lucrări — preşedinte Ion Căpîlnean — să mobilizeze cetăţenii la muncă patriotică pentru înfăptuirea acestei acţiuni de folos obştesc. In scopul ieftinirii lucrărilor, bienii folosesc pe o scară tot mai largă resursele locale, pietrişul şi nisipul din râul Tîrnava Albă şi altele. De asemenea, cetăţenii de aici, axa muncii^cut„_mulţămiţineţi de la săputul fundaţiei, la transportul cimentului, cărămizilor, ţiglei, varului etc. Pînă în prezent, cetăţenii din Bila au efectuat aproape 2.300 zile muncă patriotică, făcând faţă de deviz economii de aproape 56.000 lei. In această acţiune social-culturală au muncit cu mult simţ de răspunder, mobilizînd cetăţenii, deputaţii Octavian Moga, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, Ion Ghestăreanu, Nicolaie Bogdan, Grigore Ciurea şi alţii. Un apun preţios au adus şi membrii comitetului de cetăţeni Teodor Mihu, Gheorghe Turcu şi alţii. Zidul se înalţă cu spor. Harnicii constructori muncesc cu elan tineresc. Ei au terminat lucrările de zidărie la parterul şcolii. S-au angajat ca pînă la 23. August să ridice şcoală în roşu.SIMION DO Cil 13 _ r f , corespondent voluntar -DCDC Muncesc cu spor la noua şcoală JVEJ Atuncitoarea Iszlai Olga de la I.I.S. „Mureşul“ a obţinut titlul pe fruntaşă în producţie prin rezultatele realizate în semestrul 1 al anului curent. Ea îşi realizează planul în medie în proporţie de 1-10 la sută, executînd lucrări de bună calitate. A CERCURI 1 AUGUST TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Comedianţii. Progresul: filmul Anii fecioriei. Steagul roşu: filmul In noaptea pe ajun. Tineretului : filmul Tracul unui actor. Muncitoresc : filmul Copilul trupei. Doja Gh.: filmul Din nou spre stele. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Portul fără apă. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Fii fericită, Ani I LUDUȘ 30 Decembrie: filmul La capătul drumului MIERCUREA-CIUC Doja Gh.: filmul Raze pe gheaţă ODORHEI Muncitoresc: filmul Expresa, de seară REGHIN Victoria : filmul Scrisoare la ‘o necunoscută TÎRNAVENI 23 August: filmul Circul său, cupolă TOPLIȚA Muncitoresc: filmul Cardul MIERCURI 1 AUGUST BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I : 5,10 — Emisiunea pentru sate: îndrumări privind asigurarea unor seminţe de calitate pentru însămînţările de toamnă; 8,30 — Muzică populară din R.S.S. Bielorusă; 8,50 — Muzică uşbară; 10,03 — Teatru la microfon : „Patru sub un acoperiş“,, comedie de Smirnova şi Kreindel; 11,31 — Muzică populară romînească; 12,00 — Estrada melodiilor; 14,00 — Concert de prînz; 15,05 — înregistrări muzicale de la „Festivalul de folclor al ţărilor din Balcani şi din zona Mării Adriatice“—Bucureşti 1962; 15,30 — Fragmente din opereta „O noapte la Veneţia“ de J. Strauss; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,15 — Cîntă Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri din Baia Mare; 18,00 — Tangouri; 18,20 — Muzică populară romînească; 19,15 — Muzică uşoară; 21,15 — Jurnalul satelor; 21,40 — Tineri interpreţi de muzică populară romîneasca; 22,15 — Festival Helsinki-1962. Programul II : 12,15 — Muzică romîneasca de cameră; 12,45 — Din muzica popoarelor; 13,25 — Concert de estradă; 14,30 — Muzică uşoară; 15,00 — Solişti ai Operei maghiare de stat din Cluj; 15,30 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 16,15 — Muzică de estradă; 16,30 — Arii din operete; 17,00 — Muzică populară romînească; 18,35 — Muzică uşoară romînească; 19,30 — Imagini din viaţa satului, contemporan; 19,40 — Muzică din operete; 20,10 — Valsuri de concert; 20,30 — Tribuna Radio: Ţărănimea colectivistă — clasă a societăţii socialiste; 20,40 — Orchestre de muzică populară, romînească; 21,15 — Muzică uşoară; 21,40 — Ansambluri sovietice de tineret; 22,00 — Ciclul „Pagin, din muzica simfonică romîneasca''. Concerte instrumentale de tiner, compozitori; 22,45 — Muzică populară romînească. TG. MUREȘ. 5-5,30 în limba romina: Reportaje despre lucrările agricole de vară — Muzica populară — Sfatul agronomului — Muzică. 5,30—6 în limba maghiară : Pentru întărirea economico-organizatorica a G.A.C. — Cîntece și jocuri populare. 14,30— 15 în limba maghiară: Ştiri — Fragmente din operete — Cronica filmului. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Văzute și auzite în raionul Ciuc — Cîntece. 17,30-18,30 in limba maghiară: Reporta — Muzică de balet — Aşa Văi doi ingineri agronomi — Prelucrări de folclor. ★ Pentru zilele de 1 şi 2 aueu se anunţă următorul timp arcibil: Vremea se ameliorează. Înjirări se vor produce după-amia/ cu totul local averse de scurtă o rată, însoţite de descărcări electre. Temperatura în creştere, nontea va fi cuprinsă între 10 18 gide, iar ziua între 18—26 grac Vînt potrivit din nord-vest. —CIO —