Steaua Roşie, august 1962 (Anul 11, nr. 181-206)

1962-08-01 / nr. 181

2 (­Urmare din pag. l-a). In cadrul concursului 1, conţinutul agitaţiei vizuale se îmbunătăţeşte tot mai­ mult şi în uzine. La Fila­tura de v­in din Gheorghieni de pil­dă, în Secare secţie, lozincile, che­mările, graficele, au fost întocmite conform­­cerinţelor sarcinilor speci­fice ale lacului de muncă respectiv. De tiadu,­ panoul aşezat deasupra nea^im­itor­ de Scuturat atrage aten­ţia namcitoriilor de acolo asupra faptului că valoarea fiecărui kilo­gram­e de cîlţi economisit este de 11­0 HA lei. La filatură, o lozincă cheamă­­ filatoarele să se încadreze în mişcatreari pentru realizarea a cite 200 kg firel pe oameni-schimb. Alte lozinci, chetări, atrag atenţ­ia mun­citorilor d­es­pre necesitatea reduce­rii pr­eţului ib de cost, a ridicării pro­ductivităţii fimunei­, a îmbunătăţirii cali­tatii pr­o­du­selor. Trebui­e s­ă arătăm însă, că cu toate semetesele obţinute, în mai multe ratâadpe conţinutul şi aspec­tul agi­tad­eL­ Vi­zuan­e n-a atins nive­lul dorit. Am­' majoritatea raioanelor lipsesc —s sau , dacă există nu sîrit destul de Concrete — lozincile, che­mările, tabletele care mobilizează masele la ■■ înfăptuirea sarcinilor actuale. Or,­ este firesc că în legă­tură cu asigu­ratrea bazei furajere și cu strîngere­a ^recoltei de păioase, s-ar fi putut întocmi numeroase lo­zinci și chemări'econcrete, care ar fi putut demonstra­ și prin cifre cît se poate cîștiga dejpe urma executării la timp a aces­tor lucrări impor­tante. Este necesar deci­ ca în vii­tor să se acorde­ o atenţie mai ma­re operativităţii.I actualităţii agita­ţiei vizuale. In­ unele locuri Ica la Lăzarea, Di­­trău , (raionul Gi­eorghieni), Har­ghita,­­Sîngeorgiu) (raionul Chici, Cerghid, K­rimia (raionul Tîrnă­v S­veni), etc., comisiile de întrecere comunale nu au făcut nimic, sau au făcut prea puţin pentru îmbună­tăţirea conţinutului agitaţiei vizua­le. Aceasta s-a putut întîmpla deoa­rece comitetele raionale de partid respective şi comisiile raionale de întrecere nu controlează şi nu spri­jină activitatea comisiilor de între­cere din comunele, uzinele şi insti­tuţiile raionului şi nu analizează pe faze această activitate. Chiar dacă s-au ţinut în unele locuri schimburi de experienţă în vederea generalizării metodelor bune, nu s-a urmărit transpunerea în practi­că a învăţămintelor ce au rezultat de aici. In mai multe locuri se constată că nu sunt folosite toate formele şi mijloacele agitaţiei vizuale ca: gra­ficele, panourile de onoare, vitrine­le cu rebuturi, caricaturile, expozi­ţiile etc. Or, prin utilizarea cu pri­cepere a mijloacelor variate ale agi­taţiei vizuale oamenii, muncii ar pu­tea fi mobilizaţi cu mai mult suc­ces la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. In fazele următoare ale con­cursului trebui­e să se depună o ac­tivitate mai intensă pentru îmbună­tăţirea conţinutului agitaţiei vizua­le. Trebuie să se realizeze progre­se şi în ce priveşte operativitatea şi actualitatea agitaţiei vizuale. In acest scop să se folosească chemă­rile şi lozincile care apar în presă. Experienţa de pînă acum arată că concursul pentru îmbunătăţirea agitaţiei vizuale se soldează cu suc­cese frumoase­­Acolo unde organi­zaţiile de partid au îndrumat şi controlat cu simţ de răspundere activitatea comisiilor de întrecere s-i a îmbunătăţit conţinutul agitaţiei vizuale, contribuind în mod consi­derabil la educarea oamenilor muncii, la înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa lor. Agitaţie vizuală concretă, mobilizatoare şi eficace Mei praşiii — la discuţia de man­or (Urmare din pagina l-a­ curent, din fondurile centrale, s-a asigurat un volum de peste 2 mi­lioane de lei pentru modernizarea reţelei de drumuri, aflîndu-se în curs de modernizare străzile Mikszáth Kálmán, Bolyai, Griviţa roşie, Bu­­diului şi Lungă. In afara acestor lu­crări capitale, un volum însemnat de lucrări s-a asigurat pentru întreţine­rea şi repararea numeroaselor străzi din raza oraşului. Modernizarea iluminatului public cunoaşte, de asemenea, un frumos progres.­­ Numai în cursul anului tre­cut, reţeaua electrică a fost extinsă cu peste­ 4.500 m , cablu subteran de înaltă tensiune iar reţeaua ae­riană cu peste 1.100 m­­. In anul curent ,modernizarea reţelelor de înaltă şi­ joasă tensiune este prevăzu­tă pe o lungime de 17 km. Pînă în anul trecut, iluminatul fluorescent a fost extins pe o lungime ce depăşeş­te 8.000 m­­. Noul sistem de ilumi­nat a fost extins în prima parte a anului 1962 pe multe străzi. In pre­zent sunt în curs de execuţie lucră­rile de introducere a iluminatului fluorescent pe strada Dózsa Gheor­­ghe. In mod armonios cu noile con­strucţii de locuinţe se dezvoltă zo­nele şi spaţiile verzi. Suprafaţa to­tală a zonelor verzi din oraşul Tg. Mureş a atins pînă în prezent 30,7 ha revenind fiecărui locuitor o su­prafaţă de 4,2 m­p. Analizînd activitatea comitetului executiv pe prima parte a anului 1962, atît raportul cît şi deputaţii au scos în evidenţă faptul că în tot acest timp s-a militat pentru forma­rea unei legături trainice cu masele care prin participarea lor activă, au adus şi aduc o contribuţie însemnată la înfrumuseţarea oraşului. A reieşit, de pildă, că pînă la data de 30 iu­nie a. c. în oraşul Tg. Mureş 60.223 de cetăţeni au participat la acţiunea amintită efectuînd lucrări în valoare de 1.029.900 lei. Au fost evidenţiate în această pri­vinţă colectivele întreprinderilor şi instituţiilor care au participat la ac­ţiunea de înfrumuseţare a oraşului, ca de pildă, Fabricii de conserve „Mureşeni“, Iprofil „23 August“, I. S. „Encsel Mauriciu“, institutul de medicină şi farmacie şi altele, care au răspuns cu promptitudine la chemarea comitetului executiv. Nu acelaşi lucru se poate spune despre I.C.I.L., I.R.T.A., Poligrafia, Fabrica de cărămizi Mureşeni, I.R.V.A., I.C.R.A., I.C.R.T.I. şi al­tele, care nu au răspuns prin fapte chemării. Raportul a analizat aspectele com­plexe ale organizării şi desfăşurării acţiunii de înfrumuseţare a oraşului. Binevenită a fost iniţiativa ca la a­­ceastă sesiune importantă să parti­cipe şi numeroşi invitaţi care în cu­­vîntul lor au adus propuneri con­crete, preţioase, pentru activitatea de viitor a comitetului executiv. Din lucrările sesiunii au reieşit şi unele aspecte negative, printre care faptul că nu s-a acordat atenţia cu­venită chemării la întrecere lansată de Sfatul popular al oraşului Tîrnă­­veni către toate sfaturile populare orăşeneşti din regiunea Mureş-Auto­­nomă Maghiară, a cărei conţinut nu a fost citit integral în faţa deputaţi­lor. Comitetul executiv a găsit de cuviinţă să extragă din chemare doar „esenţialul“. Or, chemarea are ca obiectiv tocmai înfrumuseţarea ora­şelor şi era în deplină concordanţă cu lucrările sesiunii. Sesiunea Sfatului popular al ora­şului Tg. Mureş a dovedit că există încă suficiente posibilităţi şi rezerve pentru ridicarea pe o­ treaptă mai înaltă a acţiunii de înfrumuseţare a oraşului. In această direcţie se cere însă o mai mare preocupare din par­tea deputaţilor, a comitetelor de ce­tăţeni şi de blocuri şi nu în ultimul rînd din partea comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc. După cîteva splendide zile cu soa­re din iulie a anului 2000, iată şi o duminică ploioasă. La renumitul ştrand cu valuri artificiale şi cu mărgini ondulate din Reghin, nici ţi­penie de om. Terasele ascunse sub secularii arbori din „Parcul popu­lar“ stau tăcute. E firesc. Pe o ase­menea vreme, nimeni n-o să stea la ştrand, sau la o masă pentru a-şi ră­cori cu sucul rece corpul înfierbîn­­tat. In oraşul­ modern, reînnoit com­plet, există atîtea şi atitea ocazii de a-ţi petrece plă­cut timpul liber. Cinci cinemato­grafe, cineramă două teatre, trei biblioteci cu cîte patru săli de lectură, patru elegante săli de sport, cofetării, braserii, res­taurante şi atîtea altele, toate con­struite după ultimul cuvînt al teh­nicii moderne : pereţi placaţi cu ma­terial plastic, scaune pluşate, scări mobile, iluminaţia cu vapori de mercur, blocuri moderne, cu multe etaje, pe malul drept al Mureşului. Totu-i fermecător, atractiv, capti­vant, ca-n anul 2000! Tot aici, prin anul 1997 a fost înfiinţat un muzeu înţesat cu nenu­mărate exponate din trecutul oraşu­lui. Fiind deosebit de interesant, vi­zitatorii se ţin lanţ. Iată-l printre alţii pe Solovăstrea­­nu, profesor de istorie, cu feciorul său, înalt de-o şchioapă, admirînd piesele expuse. Din gesturi se dedu­ce uşor că dă explicaţii celui care îl ţine de mînă. Discret, mă apropii de ei şi-i as­cult. — Tăticule, e pentru a cincea oa­ră cînd venim împreună aici şi tot despre altceva îmi vorbeşti. De ce ţii sub tăcere povestea cu clopotul ăsta ? Vreau să ştiu istoricul lui, sau poate doreşti o cerere cum se obiş­nuia acum 50 de ani . — Ei Iliuţă, nu fi obraznic ! Ascultă... — Tăticule, te rog fii scurt! — Da! Scoate-ţi din bluză mag­netofonul şi înregistrează ... Unde e acum şirul blocurilor cu şase eta­je şi se numeşte „Aleea florilor“ exista prin anii 1960—1965 o casă cu nr. 12, care era în proprietatea lui Szigeti Ioan, magaziner la I. F. In aceeaşi casă de pe strada Rá­kóczi Ferencz, chiar lingă­­poailit, locuia şi familia Lateş Nicolaie, cu doi popii micii Nicuşor şi Viorel. Clopotul pe ca­­re-l vezi era sus­pendat deasupra porţii. Cînd intra cineva în curte, clopotul dădea de ştire. Se auzea chiar la al doispre­zecelea vecin, mai ales în timpul nopţii. — Şi, părinţii lui Nicuşor erau indiferenţi ? — Da de unde? De zeci de ori au discutat cu proprietarul. — Şi? — Nici vorbă să audă de aşa ceva. El nu-şi putea concepe viaţa de proprietar, fără un astfel de clopot la poartă. Ii era frică de răpire. — Sfat popular orăşenesc nu era pe atunci . — Ei, cum să nu. A fost fami­lia Lateş şi la sfat, însă treceau anii şi clopotul rămînea tot deasupra porţii. — înţeleg! Iţi mulţumesc. Acu încă ceva : cum a ajuns clopotul aici şi de ce sînt atîtea nume sub el ? — Sînt numele vecinilor care a­­tunci cînd s-au construit blocurile noi, cu şase etaje, au hotărît să facă totul pentru ca clopotul să se con­serve pentru viitorul muzeu al ora­şului. — Existau pe atunci cu adevărat în plin secol XX oameni adepţi ai clopotelor deasupra porţii, tăticule ? — închide magnetofonul ! — Gata. L-am închis ! — Nu m-ai rugat la început, să fiu scurt rî PETRE GIURGIU INSTITUTUL AGRONOMIC „Dr. PETRU GROZA“, Cluj Facultatea de agricultură Facultatea de medicină veterinară s­t­r. M ă n­ă­ş t u r nr. 3. Telefon: 24-10; 24-11; 24-12; 44-91 HB­U BR % &m Candidaţii care doresc să urmeze facultăţile de agricultu­ră şi de medicină veterinară din Cluj, pot să participe la cursurile ce se organizează între 7 august şi 7 septem­brie 1962, în vederea pregătirii pentru concurs. Pentru participanţii la cursurile de pregătire şi la con­curs se asigură cazare şi masă contra cost. înscrierile la concurs se fac între 10 şi 30 august pen­tru candidaţii care au promovat examenul de maturitate în sesiunea iulie 1962, şi pînă la data de 6 septembrie, inclusiv, pentru candidaţii reuşiţi la concursul de maturi­tate din toamnă. Concursurile de admitere constă din următoarele probe : a) FACULTATEA DE AGRICULTURA • Ştiinţe naturale — scris şi oral, (botanică, zoologie, bazele danvinismului) 9 Chimie — scris şi oral,­­ Matematici — oral, (aritmetică, algebră, trigonometrie şi geometrie plană). b) FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARĂ ® Ştiinţe naturale — scris şi oral, (bazele darwinismului, zoologie) 41 Chimie — scris şi oral Programul disciplinelor pentru concurs se va publica în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior“, editată de Ministerul Invăţămintului. Orice informaţii se primesc în scris, verbal sau telefonic, la secretariatul Institutului. ☆ ... In muzeul viitorului FOILETON LA CENTRUL ŞCOLAR AGRICOL DIN TG. MUREŞ vor funcţiona în anul şcolar 1962/63 şcoli medii, cu următoarele profile: 1 Şcoală tehnică agricolă cu durata de 4 ani. 9 Şcoală tehnică veterinară cu durata de 4 ani. Pentru anul I se primesc absolvenţi ai 7-8 clase ele­mentare, iar pentru anii II şi III absolvenţii anilor II şi III de la fostele şcoli profesionale, pe bază de exa­men de admitere, ce va avea loc între 1 — 10 septem­brie. înscrierile se fac între 15—30 august 1962 la secretariatul şcolii, Tg. Mureş strada Kossuth Lajos nr. 108, între orele 7—13. Informaţii suplimentare se pot obține de la secretaria­tul școlii sau prin telefonul nr. 46—23. STEAUA ROSIE In casa de la numărul 53 B. Cînd norii de praf ridicaţi deasu­pra uliţelor îşi risipesc auriul dăruit de soarele din cumpăna asfinţitului, cînd porţile îşi domolesc scîrţîitul, în case se aprind lămpile. Aici în Bei­­ia, serile de vară sînt la fel ca pre­tutindeni, cu iz de grîu copt, de fîn şi de colb. Şi... cred că şi tabloul din casa lelii Ana Fabian, de, la nu­mărul 53 , nu este unicul în felul lui. O femeie mărunţică, cu cei 60 de ani de-abia ghiciţi în faţa-i cu sclipiri tinereşti, stă pe laviţa din capul mesei, cu privirea adîncită în filele unei cărţi. Feri, feciorul lelii Ana, răsfoieşte o carte mai groasă, Francisc şi Ana, copiii lui şi nepoţii Anăi Fabian s-au adîncit în lectura unor cărţi de poveşti, mama lor, Ro­zalia de-abia catadicseşte să răspundă întrebărilor celui mai mic cititor din familie : — Mamă, oare nici pînă acum nu şi-a găsit gîscanul papucii ? — Vezi bine că nu ! Citeşte mai atent şi lasă-mă să-mi văd de tre­buri ! Dar liniştea din casă e tulburată din nou. De astă dată vorba o începe Ana, cea din capul mesei : — Interesant şi cu puii ăştia cres­cuţi fără cloşcă ! Cică, pînă la trei săptămîni trebuie să-i hrăneşti cu . . . Rozalia se silește să nu răspundă, dar într-un tîrziu își dă și ea păre­rea. —• Ar trebui să povestești mamă despre cele citite și celorlalte femei care vor lucra în echipa avicolă, ori să le dai cartea să citească și ele. — Desigur c-o să le spun. Cît despre împrumutat cartea, are ea grijă Ilonka, bibliotecara. Ea mi-a recomandat şi mie cartea. Dar nu numai mie. In iarnă, la cercul agro­zootehnic, ne-a vorbit tuturor des­pre cărţile care ar fi bine să le ci­tim. Acelaşi lucru ni l-a spus şi cu ocazia expoziţiei de produse agrico­le, organizată la sfîrşitul lui mărţişor. Atunci am văzut cum cei ce au apli­cat în munca cîmpului învăţătura din cărţi, au obţinut cele mai fru­moase bucate şi zarzavaturi. . Am auzit că şi pe badea An­drei Fabian, care nu prea citeşte, deunăzi l-a înscris în rîndul cititori­lor, intervine Feri. — Ba şi pe Portik Ignat şi pe Kis Francisc de la 122, şi pe mulţi alţii i-a înscris printre cititori. — Şmecheră fată ! Stă cu tine de vorbă, despre una, despre alta, apoi te cheamă pe la bibliotecă, aşa să vezi măcar ce-i pe-acolo. Aici îţi vorbeşte despre veniturile pe care gospodăria le-ar putea obţine dacă ar cultiva mai multe legume. Şi, nu­mai că-ţi pune în mînă o carte des­pre cultura legumelor. Ia uită-te — îţi zice — ce scrie aici despre culti­varea cepei şi ardeilor. Te uiţi, şi nu laşi cartea din mînă pînă nu o dai gata. — Am văzut că a alcătuit şi liste cu cărţi potrivite pentru fiecare. — Da, lui Kis Iosif, vicepreşedin­tele gospodăriei, i-a recomandat să citească despre „folosirea îngrăşă­mintelor chimice“, lui Ioan Nagy, brigadierul, i-a spus să citească des­pre „Cultivarea sfeclei de zahăr“ lui... Şi aşa, discuţiile despre harnica bibliotecară, despre cărţi şi despre cititorii cei mai activi, prind să se depene adeseori în casa de la numă­rul 53 B. Bunica vorbăreaţă, le po­vesteşte cam de două ori pe săptă­­mînă, miercurea şi vinerea, bibliote­cara Roth Ileana merge la cîmp în­soţită de un învăţător. Cînd oamenii se odihnesc, ei le citesc din cărţile folositoare, ori din ziarele care le aduc cu ei. Celor din echipa a şa­sea, din brigada a II-a, le-a citit în timpul prăşitului din cartea „Cultura porumbului“. Acum, în timpul sece­rişului, le citeşte colectiviştilor des­pre seceratul, adunatul şi treierişul păioaselor. Una cîte una, lămpile se sting. Oamenii trec la odihnă. A doua zi munca va începe cu forţe sporite. Se stinge lampa şi în casa de la nu­­­mărul 53 B. Lelea Ana Fabian adoarme cu gîndul ca a doua zi să vorbească tovarăşelor ei de muncă despre cele citite în cartea despre „Creşterea puilor fără cloşcă“. Fe­ciorul şi nora se gîndesc la eroii căr­ţii citite, iar cei trei mici cititori zîmbesc în somn, visînd probabil că , în sfîrşit, gîscanul din poveste şi-a găsit papucii..­­ M. FILIMON Magazin cu servire exemplară Magazinul alimentar nr. 8 din car­tierul Remetea — Tg. Mureş, al că­rui gestionar este tovarăşul Tătaru Ioan care depune un interes deose­bit în aprovizionarea cu sortimentele de mărfuri solicitate de cumpără­tori, în primul semestru al acestui an şi-a realizat planul de desfacere în proporţie de 106 la sută. In luna iulie, în primele două decade, în magazin au fost vîndute mărfuri peste plan în valoare de 14.218 lei. Răsfoind condica de sugestii şi reclamaţii şi stînd de vorbă cu di­feriţi cumpărători ai magazinului, am aflat că publicul consumator este mulţumit de felul cum sunt prezen­tate şi desfăcute mărfurile precum şi de exemplarul mod de servire.­­ ALEXE­I. RADU I T. TĂNASESCU corespondenţi voluntari i —i—ii—ii—ii—I­ □□□□□­ Cititorii ne sesizează — Autorităţile răspund Am fi bucuroşi dacă caravana cinematogra­­fică care ne vizitează din cînd în cînd, ar proiecta de fiecare dată numai cîte un film şi nu două, ca pînă acum. Vara, cînd muncile agri­cole sînt în toi, nu putem sta 4 ore la film. (ÎN NUMELE UNUI GRUP DE COLECTIVIŞTI DIN LECHINŢA, RAIONUL LUDUŞ, NICOLAE V.). La cooperativa de consum din Sînmihaiul 22 de Pădure, raionul Reghin, gestionarul Du­mitru Cătărig distribuie petrolul paralel cu mărfurile alimentare. In consecinţă, zahărul, orezul şi celelalte articole prind mirosul şi gustul petro­lului. In afară de aceasta, sunt cazuri cînd gestio­narul se prezintă la serviciu în stare de ebrietate şi este necuviincios faţă de clienţi. (UN GRUP DE COOPERATORI). Cooperativa „Deservirea“ din Luduş are 2 frizerii: una în centru şi alta la „blocuri“. La cea­ din centru,­­lucrătorii au o atitudine civilizată faţă de clienţi, lucrează bine şi respectă tariful oficial. In schimb, la frizeria de la „blocuri“, responsabilul face lucru de mîntuială şi îţi „ciupeş­te“ şi peste tariful legal. (UN GRUP DE CLIENŢI DIN LUDUŞ). CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII CINE­­S­MATOGRAFICE DE STAT, TG. MUREŞ. In urma sesizării grupului de colectivişti din Lechinţa, raionul Luduş, am dispus personalului caravanelor cinematografice ca în sezonul de vară, cînd campania agricolă este în toi, să proiecteze zilnic numai un singur film. COMITETUL EXECUTIV AL U.R.C.C. RE­­zi GHIN : Cercetînd la faţa locului sesizarea dv., am constatat că ea corespunde întrutotul realităţii. Intr-adevăr, distribuirea petrolului, para­lel cu mărfurile alimentare, contravine regulilor de igienă, iar gestionarul a procedat greşit atunci cînd sub influenţa băuturii, a provocat discuţii inutile. Pentru abaterile constatate, gestionarului Cătărig Dumitru i s-a aplicat o amendă bănească, iar pen­tru distribuirea petrolului se vor stabili anumite zile şi ore. _ CONDUCEREA COOPERATIVEI „DESER­­­­VIREA“, LUDUŞ. Constatîndu-se justeţea sesizării dv. şi a altor­ cetăţeni din Luduş, Comitetul executiv a hotărît schimbarea lui Ale­xandru Szabó de la frizeria de la „blocuri“ cu tov. Eugenia Moldovan şi îndepărtarea lui din cadrul colectivului de muncă al cooperativei „Deservirea“. Cetăţenii din Bila, raionul Tîrnă­­veni, îndrumaţi de organizaţia de partid şi comitetul executiv al sfa­tului popular comunal, au hotărît în­­tr-o adunare populară să construias­că o şcoală de 8 ani din contribuţie voluntară, încă cu 3 ani în urmă, sumele vo­tate pentru contribuţia voluntară, peste 200.000 lei, au fost destinate construirii şcolii din comuna Bila, compusă din 8 săli de clasă, cancelarie şi alte dependinţe. Pentru terminarea şi darea în folo­sinţă a acestui edificiu încă în a­­cest an, ei au primit din partea statului un împrumut rambursabil pe termen lung de 190.000 lei. Comitetul executiv al sfatului popular comunal a îndrumat comite­tul de cetăţeni ales pentru conduce­rea acestei lucrări — preşedinte Ion Căpîlnean — să mobilizeze cetăţenii la muncă patriotică pentru înfăptui­rea acestei acţiuni de folos obştesc. In scopul ieftinirii lucrărilor, bi­e­­nii folosesc pe o scară tot mai largă resursele locale, pietrişul şi nisipul din râul­ Tîrnava Alb­ă şi­ altele. De asemenea, cetăţenii de aici, axa mun­cii^cut„_m­ulţă­miţineţi de la săputul fundaţiei, la transportul cimentului, cărămizilor, ţiglei, varului etc. Pînă în prezent, cetăţenii din Bila au efectuat aproape 2.300 zile muncă patriotică, făcând faţă de deviz eco­nomii de aproape 56.000 lei. In a­ceastă acţiune social-culturală au muncit cu mult simţ de răspunder, mobilizînd cetăţenii, deputaţii Octa­vian Moga, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comu­nal, Ion Ghestăreanu, Nicolaie Bog­dan, Grigore Ciurea şi alţii. Un apun preţios au adus şi membrii comite­tului de cetăţeni Teodor Mihu, Gheorghe Turcu şi alţii. Zidul se înalţă cu spor. Harnicii constructori muncesc cu elan tine­resc. Ei au terminat lucrările de zi­dărie la parterul şcolii. S-au anga­jat ca pînă la 23. August să ridice şcoală în roşu.SIMION DO Cil 13 _ r f , corespondent voluntar -DCDC Muncesc cu spor la noua şcoală JVEJ­ Atuncitoarea Iszlai Olga de la I.I.S. „Mureşul“ a obţinut titlul pe fruntaşă în producţie prin re­zultatele realizate în semestrul 1 al anului curent. Ea îşi realizea­ză planul în medie în proporţie de 1-10 la sută, executînd lucrări de bună calitate. A CERCURI 1 AUGUST TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Comedian­ţii. Progresul: filmul Anii fecio­riei. Steagul roşu: filmul­ In noaptea pe ajun. Tineretului : filmul Tracul unui actor. Mun­citoresc : filmul Copilul tru­pei. Doja Gh.: filmul Din nou spre stele. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Portul fără apă. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul Fii ferici­tă, Ani I LUDUȘ 30 Decembrie: filmul La capă­tul drumului MIERCUREA-CIUC Doja Gh.: filmul Raze pe gheaţă ODORHEI Muncitoresc: filmul Expresa, de seară REGHIN Victoria : filmul Scrisoare la ‘o necunoscută TÎRNAVENI 23 August: filmul Circul său, cupolă TOPLIȚA Muncitoresc: filmul Cardul MIERCURI 1 AUGUST BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I : 5,10 — Emisiunea pen­tru sate: îndrumări privind asigu­rarea unor seminţe de calitate pentru însămînţările de toamnă; 8,30 — Muzică populară din R.S.S. Bielorusă; 8,50 — Muzică uşbară; 10,03 — Teatru la micro­fon : „Patru sub un acoperiş“,, co­medie de Smirnova şi Kreindel; 11,31 — Muzică populară romî­nească; 12,00 — Estrada melodii­lor; 14,00 — Concert de prînz; 15,05 — înregistrări muzicale de la „Festivalul de folclor al ţări­lor din Balcani şi din zona Mării Adriatice“—Bucureşti 1962; 15,30 — Fragmente din opereta „O noapte la Veneţia“ de J. Strauss; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,15 — Cîntă Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri din Baia Mare; 18,00 — Tangouri; 18,20 — Muzi­că populară romînească; 19,15 —­ Muzică uşoară; 21,15 — Jurnalul satelor; 21,40 — Tineri interpreţi de muzică populară romîneasca; 22,15 — Festival Helsinki-1962. Programul II : 12,15 — Muzică romîneasca de cameră; 12,45 — Din muzica popoarelor; 13,25 — Concert de estradă; 14,30 — Mu­zică uşoară; 15,00 — Solişti ai Operei maghiare de stat din Cluj; 15,30 — Cîntece şi jocuri popu­lare romîneşti; 16,15 — Muzică de estradă; 16,30 — Arii din operete; 17,00 — Muzică populară romîneas­că; 18,35 — Muzică uşoară romî­nească; 19,30 — Imagini din viaţa satului, contemporan; 19,40 — Mu­zică din operete; 20,10 — Valsuri de concert; 20,30 — Tribuna Ra­dio: Ţărănimea colectivistă — clasă a societăţii socialiste; 20,40 — Orchestre de muzică populară, romînească; 21,15 — Muzică uşoa­ră; 21,40 — Ansambluri sovietice de tineret; 22,00 — Ciclul „Pagin, din muzica simfonică romîneasca''. Concerte instrumentale de tiner, compozitori; 22,45 — Muzică popu­lară romînească. TG. MUREȘ. 5-5,30 în limba romina: Reportaje despre lucrări­le agricole de vară — Muzica populară — Sfatul agronomului — Muzică. 5,30—6 în limba ma­ghiară : Pentru întărirea econo­mico-organizatorica a G.A.C. — Cîntece și jocuri populare. 14,30— 15 în limba maghiară: Ştiri — Fragmente din operete — Croni­ca filmului. 17—17,30 în limba romînă: Ştiri — Văzute și auzite în raionul Ciuc — Cîntece. 17,30-18,30 in limba maghiară: Reporta — Muzică de balet — Aşa Văi­ doi ingineri agronomi — Prelu­crări de folclor. ★ Pentru zilele de 1 şi 2 aueu se anunţă următorul timp arci­bil: Vremea se ameliorează. Înji­rări se vor produce după-amia/ cu totul local averse de scurtă o rată, însoţite de descărcări elect­re. Temperatura în creştere, non­tea va fi cuprinsă între 10 18 gi­de, iar ziua între 18—26 grac Vînt potrivit din nord-vest. —CIO —

Next