Steaua Roşie, august 1962 (Anul 11, nr. 181-206)
1962-08-01 / nr. 181
Reducerea preşului de cost — obiectiv Important în întrecerea socialistă întrecerea socialistă pentru calitate şi economii a capătat un caracter larg, de masă. Colectivele de muncitori, tehnicieni, ingineri şi economişti luptă cu înflăcărare pentru a da patriei produse de bună calitate şi pentru a reduce continuu cheltuielile de producţie. Oamenii muncii înţeleg tot mai bine şi se conving de marele rol al reducerii preţului de cost în sporirea acumulărilor socialiste, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului lor material şi cultural. Ei văd cu propriii lor ochi cum pe harta patriei apar noi blocuri de locuinţe, cu mii de apartamente, noi obiective culturale în care sunt concretizate o parte din eforturile colectivelor de muncă care au luptat şi luptă pentru gospodărirea cu chibzuinţă a fiecărui leu. Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi economiştii de la „Apemin“ Borsec şi-au unit forţele în întrecerea socialistă pentru reducerea preţului de cost şi obţinerea de beneficii sporite peste plan. Sub conducerea comuniştilor, ei s-au angajat ca prin buna organizare a producţiei, prin mvcarea productivităţii muncii şi valorificarea cît mai bună a rezervelor interne, să dea în primul semestru al anului 89.000 lei economii şi beneficii peste plan. După 6 luni de muncă plină de avînt, colectivul întreprinderii, sub conducerea organizaţiei de partid, a dat peste plan 143.000 lei economii la reducerea preţului de cost şi 603.000 lei beneficii peste plan. In urma dezbaterilor ce au avut loc în grupele sindicale şi în cadrul organizaţiei de partid la începutul anului, muncitorii şi colectivul de conducere s-au angajat să reducă simţitor cheltuielile de producţie şi de desfacere. Prin buna organizare a muncii la staţia de îmbuteliere, la rampa de încărcare şi la depozitul de descărcare din gara Topliţa a fost redus timpul de staţionare, iar vagoanele au fost încărcate la capacitatea maximă. Concomitent cu îmbunătăţirea aspectului prezentării apei minerale, în sticle frumos etichetate, cu etichete noi, muncitorii au depăşit planul de producţie pe primul semestru cu 1.041.000 de sticle de apă minerală. Prin buna folosire a fondurilor de mică mecanizare s-au construit noi şoproane din beton pentru depozitarea sticlelor în timpul iernii. Prin inovaţii, a fost construit un rezervor din beton cu toate anexele, folosindu-se astfel apa minerală care rămîne de la îmbutelierea sticlelor. O mare atenţie s-a acordat reducerii consumurilor specifice de materiale, de energie electrică şi de combustibil, pe seama cărora s-au făcut preţioase economii. Intre echipele de muncitori de la staţia de îmbuteliere şi cele de la depozite se desfăşoară o însufleţită întrecere socialistă pentru reducerea procentului de spargeri. Datorită grijii cu care s-a muncit aici, în primul semestru al anului procentul de spargeri a fost redus simţitor, obţinîndu-se pe această cale economii în valoare de 70.000 lei. Tehnica nouă şi-a adus şi ea din plin contribuţia la depăşirea planului de producţie şi la creşterea productivităţii muncii. Au fost mecanizate operaţiunile de încărcare a sticlelor în vagoane, cu ajutorul mai multor benzi rulante, au fost introduse vagoanele izoterme între Borsec şi Topliţa, s-au amenajat noi spaţii corespunzătoare pentru depozitarea sticlelor goale şi a celor pline. Prin, introducerea în producţie a instalaţiilor noi şi prin buna organizare a întrecerii socialiste la toate locurile de muncă, productivitatea muncii a crescut cu 19 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului 1961 şi cu 4,70 la sută faţă de planul pe semestrul I al anului curent. Colectivul de muncă al întreprinderii „Apemin“ Borsec este hotărît ca pînă la sfîrşitul anului să obţină noi succese importante. Un harnic grup de inovatori studiază şi experimentează acum problema ambalării automate a sticlelor de apă minerală în lăzi navetă. Şi toate acestea, pentru a satisface cererile sporite ale beneficiarilor şi pentru reducerea în continuare a preţului de cost. Ing. GH. BARCULESCU Este ora 14. Glasul crainicului — cum îi spun muncitorii — sirenei — răzbate în tot complexul, iar ecoul său se pierde undeva departe, peste fruntea dealurilor din jur. Pe uşi încep să roiască grupuri-grupui ce se îndreaptă spre casele lor. La staţia de aburire, la centrala termică, la deruloare se string cu putere mîinile celor care intră în schimb, se fac obişnuitele urări de succes. O animaţie deosebită cuprinde complexul. Deruloarele, podurile transportoare, uscătoriile, presele calde, n-au timp de răgaz. Alte mîini energice au trecut la comandă. Furnirele de 1 mm, de 2 mm şi de 3 mm aleargă pe role dispărînd fie la uşi celulare, fie la finisaj. Podul transportor de 3 tone, aidoma unei păsări uriaşe cu aripile întinse, coboară lin spre bazinul de aburire. Cele două mîini metalice se desfac cu precizie şi prind deodată doi buşteni care cu greu s-ar putea cuprinde cu 4 braţe. — Vasile pregătește trunchiul cel gros, să vie mai aproape de gura bazinului, îi spunea din mers Kali Andrei, ajutorului său. Paşi siguri, supraveghere atentă și încărcătura a coborît pe rampa de cojire. Kali Andrei făcuse primul drum din schimbul doi. De cite ori nu a purtat el podul transportor spre rampă, îşi aminteşte şi acum de data memorabilă cînd organizaţia de partid i-a încredinţat agregatul, cînd a prins primul buştean. Cite emoţii şi cît interes nu i-a trezit meseria de conducător de utilaj greu. L-a frămîntat zile în şir cum să comande mai bine podul transportor, cum să alimenteze mai bine complexul cu buşteni. Nici un gol de producţie, nici o clipă pierdută, a fost angajamentul său. Zi de zi, angajamentul lui a devenit faptă. In hala de deruloare au intrat ritmic buşteni de toate dimensiunile. La rampa de cojire muncitorul Ilyés Ştefan dădea roată unui trunchi de dimensiuni mai mari. L-a măsurat de mai multe ori, o dată de la capătul gros, a doua oară de la cel subţire, nu-i ieşeau bine calculele. După ce i-a studiat defectele l-a însemnat şi partea bună a repartizat-o -□aaa- la derulorul de 2.400 mm. Avea lemn bun, şi muncitorul îl repartizase pe drept cuvînt acolo unde trebuie. Pe el îl preocupă reducerea consumurilor specifice, economiile de lemn. Lanţul transportor oprea la o comandă buştenii în faţa derulorului mare. Harnica echipă nr. 3 înfăşură cu grijă cearșaful de furnir care mai aburea încă mîinile muncitorilor, răspîndind în jur un miros plăcut de sevă fiartă. Deodată cuţitul derulorului se opri brusc. Ce se întîmplase ? In lemn se mai găsesc şi acum urmele războiului. Schije, unele din ele destul de mari, curmă cînd nici nu te aştepţi viaţa cuţitului. Novac Adalbert, Ambrus Iuliu, Nagy Petre Şi şeful de echipă stau la înndoială. Dar apoi, cu calm, echipa intră în acţiune, buşteanul pe jumătate despuiat este desprins dintre rozete, cuţitul rupt este înlocuit. După cîteva minute echipa începe din nou lucrul. — Ne-am luat angajamentul să dăm patriei furnir de calitate — ne spunea Novac Adalbert, însă de multe ori trebuie să lucrăm mult cu cuţitele pînă le centrăm pentru a produce furnir uniform ca grosime, pe toată lăţimea foii. La derulorul cel mic, comunistul Dumitru Teslovan tocmai cilindră un buştean. Pentru ca echipa condusă de el să dea mereu furnir de calitate bună, operaţiunea este pregătită cu grijă începînd de la coborîrea trunchiului din cîrligul transportorului. Avram Petru îi face toaleta obişnuită cu o perie de armă. Ţăran Traian îl prinde în rozete, iar Teslovan Dumitru îl cilindrează. Şi toate acestea cu scopul ca desfăşurarea foii de furnir să se facă lin, să se evite crăpăturile. — Unghiurile acestea trebuie calculate bine, arăta Ciubucă Petru de la presă, în timp ce şabloanele distanţiere se aşezau cu iuţeală pe uşile celulare. Szabó Anton îl înştiinţă că Ionaş Sabin şi Nuţ Petru au umplut bine uşile cu melci, că le-au uns bine cu clei, urmînd deci să verifice bine unghiurile. Lupta cu secundele la presă este de primă importanţă. Una dite una, uşile urcau în etajele presei, începuse încărcarea. „Ai grijă la aşezare Petre , îi strigă Anton, ,din partea cealaltă. Să nu se smulgă furnirul. Toate etajele s-au ocupat într-o clipă, iar cei doi tovarăşi de muncă au început pregătirea lotului următor. Cîţi pasionaţi nu întîlneşti la locurile de muncă ! Cu cită însufleţire şi dragoste muncesc ei pentru prestigiul complexului. Dar nu numai că muncesc. Aici la locurile de muncă se făuresc visuri îndrăzneţe pentru viitor. Tînărul Gabor Ioan, proaspătul absolvent al liceului seral, unul din neîntrecuţii şlefuitori ai uşilor celulare, şi-a propus să plece chiar în acest an la facultatea de industrializare a lemnului. Ii place mult şi mecanica. Cunoaşte acum tainele la aproape toate maşinile din complex. O dată cu intrarea în schimb, el împărtăşea cu legitimă bucurie tovarăşilor de muncă impresii de la examenul de maturitate. Cuvintele sale erau sorbite cu nesaţ de Peter Ladislau, un pasionat căutător al noului, care iubeşte Complexul din Gălăuţaş, ca pe propria sa familie. Trăieşte cu intensitate fiecare clipă ce-o petrece în complex. Cite inovaţii nu a făcut el la uscător, cite vagonete nu a construit! Acum are în minte multe idei, pe care vrea să le pună în aplicare chiar în acest an. STEAUA ROȘIE Construcţii agricole trainice şi economicoase Gospodăria colectivă din Rîciu a luat fiinţă abia în toamna anului 1960, astfel că încă n-a împlinit doi ani de activitate. Astăprimăvară, colectiviştii din Rîciu şi-au unit forţele cu cei din satele Nima şi Coasta Mare. S-a creat astfel o gospodărie mare, cu largi posibilităţi de dezvoltare. Printre aceste posibilităţi se înscriu şi cele privind crearea şi dezvoltarea unui puternic sector zootehnic. Gospodăria colectivă din Biciu şi a planificat ca în anul acesta să obţină din sectorul zootehnic un venit de peste 650.000 de lei. Ea dispune în prezent de un efectiv de 340 de bovine, 800 de ovine, 240 de porcine, din care 400 de scroafe, precum şi de 2.200 de păsări. Pînă la sfîrşitul anului, efectivul de animale va mai spori cu 60 de bovine şi 150 de porcine. La ovine planul sporului anual din prăsila proprie a fost chiar depăşit. O dată cu grija pentru asigurarea unei puternice baze furajere, colectiviştii din Rîciu se preocupă să asigure animalelor proprietate obştească adăposturi trainice şi sănătoase. De curind au fost terminate construcţiile unei puterniţe şi a unui grajd. Pînă la toamnă se vor mai construi o crescătorie de porci cu o capacitate de 800 de capete, precum şi un grajd pentru 100 de bovine. In curind vor fi gata construcţiile unui atelier de fierărie-rotărie şi a unei magazii cu o capacitate de 30 de vagoane de cereale. Gospodăria mai dispune de o magazie construită recent, cu o capacitate de 70 de vagoane. Dar calitatea de buni gospodari a colectiviştilor din Rîciu se reflectă şi in grija de a realiza construcţiile la preţuri cît mai reduse. S-au căutat şi au fost găsite soluţiile cele mai practice şi mai economicoase. Întreaga cantitate de cărămidă care se foloseşte la aceste construcţii se realizează pe plan local, cu forţe proprii. Pietrişul necesar fundaţiilor de beton se aduce de la Mureş cu camionul gospodăriei. De asemenea şi nisipul necesar se aduce dintr-o carieră apropiată pe care o exploatează gospodăria colectivă. Pentru acoperirea magaziilor se folosesc plăci de azbociment, care pe lingă faptul că sunt mai ieftine decit ţiglele duc şi la un consum mai redus de cherestea de răşinoase. Prin această soluţie, gospodăria colectivă din Riciu va economisi în acest an 35 de metri cubi de cherestea. Iată şi o altă soluţie ingenioasă pe care o folosesc colectiviştii din Rîcin : pe un teren în pantă, din sus de sediul gospodăriei se află o fîntînă cu presiune. Cîţiva colectivişti au propus folosirea debitului acesteia pentru aprovizionarea cu apă curentă a adăposturilor de animale. Lucrările pentru captarea apei au şi început. Printre bunele iniţiative ale gospodăriei colective din Rîciu se înscrie şi aceea privind crearea unei echipe permanente ,de constructoridulgheri şi zidari, din rândul colectiviştilor. Toate acestea fac ca preţul de cost al grajdurilor gospodăriei să nu depăşească suma de 800 de lei pe cap de animal. Cronică judiciară „Bon de materiale'' pentru sine Pop Ioan din Luduş, a fost avansat în funcţia de şef al serviciului administrativ al şantierului nr. 507 —Construcţii din Luduş. In această calitate, in loc să vegheze la buna administrare a avutului obştesc, a fost preocupat de interesele lui personale. Aşa se face că in loc să fi întrebuinţat bonurile de materiale pentru eliberarea materialelor de construcţii le-a folosit in aşa fel ca materialele ce figurau pe ele să ajungă la domiciliul său. Este vorba de două mii de kg lemne de foc, în valoare de 1.000 lei. Delapidarea şi prejudicierea în orice mod a avutului obştesc nu ramm însă nesqnctionate■ Pentru faptul de mai sus, a fost condamnat la 6 luni închisoare corecţională. Hoţul „prieten" Ludovic Máthé din comuna Casinul Nou, raionul Ciuc, era considerat ca un prieten bun, al lui Pál Ioan, din aceeaşi comună, cu care era şi vecin. Se vizitau reciproc şi se ajutau uneori. Numai că Ludovic Máthé a inteles greşit „prietenia" şi a încercat să profite de pe urma ei, în modul cel mai ruşinos. Ştiind că vecinul lui şi-a vindut vaca şi cunoscînd locul unde obiş-Intreprinderea poligrafică nr. 5 Bucureşti. In această întreprindere se lucrează diferite ambalaje şi etichete în culori, necesare întreprinderilor, industriei farmaceutice, alimentare, uşoare etc. In ultima vreme întreprinderea a fost utilată cu maşini noi şi moderne, cu ajutorul cărora se obţin produse de calitate superioară. In fotografie: Maşina de ştanţat şi tipărit în trei culori este deservită de maşinistul Paul Petrescu. (Foto-Agerpres: SANDU LAZAR) Puieşte să ţină cheia atunci cind pleacă de acasă, „prietenul" Ludovic Máthé s-a introdus în domiciliul lui Ioan Pal şi i-a furat suma de 5.000 de lei. A fost însă descoperit de organele de miliţie şi fiind deferit Tribunalului popular al raionului Ciuc, a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni închisoare corecţională şi 2 ani interdicţie corecţională. Sentinţa a rămas definitivă, prin respingerea recursului inculpatului de către Tribunalul regional- Pensionar cu acte false Legea prevede că cei care prezintă acte false în vederea obţinerii dreptului la pensie îşi pierd pensia. De acest lucru a fost pe deplin conştientă şi numita Balint Ana din Miercurea-Ciuc. Cu toate acestea, pentru a obţine pensie după soţul ei, a procurat pe căi necinstite un act din care rezultă că soţul ei ar fi muncit la o firmă particulară din Braşov timp de 28 de ani. De asemenea, prin „bunăvoinţa" unora a pus mina şi pe alte acte false. Asemenea faptă nu putea insă să rămină nedescoperită şi nepedepsită. Tribunalul popular al raionului Ciuc a condamnat-o pentru înşelăciune in dauna avutului obştesc, la 2 ani închisoare corectională şi 11 ani interdicţie corectională, iar Tribunalul regional i-a respins recursul, hotărîrea răminînd definitivă. Neînţelegerile nu se rezolvă cu „bătaia" Lăcătuş Gheorghe din satul Ozd, raionul Luduş, a căutat să se răzbune pe Lupşa Ecaterina, consăteana lui, pentru o mică neînţelegere avută intre ei, în felul că, într-o seară, pe neobservate, i-a aplicat o lovitură in cap, cauzîndu-i leziuni vindecabile. Pentru fapta sa nedemnă, Lăcătuș Gheorghe a fost pedepsit de Tribunalul raionului Tirnăveni cu trei luni închisoare corecțională. Experienţa noastră Folosirea spaţiilor dintre pomi In urma indicaţiilor date de partid, ca o sarcină de cea mai mare importanţă ce a stat şi stă in centrul preocupărilor lucrătorilor din gospodăria noastră este lupta perseverentă pentru ridicarea capacităţii de producţie a pămîntului, pentru folosirea raţională a fondului funciar şi pentru creşterea suprafeţei arabile. Pe lingă fertilizarea solului, repartizarea judicioasă a culturilor pe diferite terenuri şi redarea de noi suprafeţe circuitului agricol, începînd din, anul 1958 şi pînă acum, gospodăria noastră a acumulat o bogată experienţă în folosirea raţională a spaţiilor dintre pomi. Avind în vedere că culturile intercalate nu au nici o influenţă negativă asupra dezvoltării pomilor (cu condiţia ca terenul să fie îngrăşat), noi am extins an de an cultivarea plantelor printre rîndurile de pomi. Astfel, în acest an, pe toate cele 120 ha livadă, cultivăm diferite plante printre pomi. Cum cultivăm aceste plante şi ce rezultate am obţinut ? In livadă cultivăm de obicei plante cu talie mică, cerealele fiind excluse cu desăvîrşire. La alegerea plantei ţinem cont de mărimea pantei. Pe terenurile cu pante mai mici cultivăm culturi alimentare ca : mazăre, castraveţi, căpşuni, iar pe pantele mai mari supuse eroziunii cultivăm sparcetă şi lupin. La o distanţă de 0,70 m de o parte şi de alta a rîndurilor de pomi nu cultivăm nimic, răminînd în felul acesta în jurul pomilor o bandă de 1,4 m pe care o întreţinem ca ogor negru. Anul trecut, cultivînd pe această cale 10 ha cu castraveţi, gospodăria a obţinut un venit brut de 280.000 lei. Producţia obţinută a fost de 16.000 kg la hectar. Anul acesta am extins suprafaţa cultivată cu castraveţi la 20 de ha. Mazăre păstăi am cultivat anul acesta pe 10 ha, de pe urma căreia, prin valorificare, am obţinut un venit de 7.000 lei la hectar. Toate cheltuielile de întreţinere a mazărei s-au ridicat la abia 2.000 lei, deci venitul net este de 5.000 lei la hectar. Tot printre rîndurile de pomi am cultivat anul acesta 10 ha căpşuni, iar in anul viitor această cultură se va extinde pe 20 de ha. Recolta de căpşuni obţinută la hectar a fost de peste 3.000 kg. Prin valorificarea căpşunilor am realizat un venit total de 145.000 lei. In al doilea an de la plantare (în primul an se amortizează complet cheltuielile) se poate realiza din cultura căpșunilor un venit net de 10—12 mii lei la hectar. Sparcetă o cultivăm pe 20 ha, cultură din care am realizat 4.000 kg fin la ha. Lupinul după cum am mai arătat îl cultivăm pe pantele mai mari, erodabile şi care se pot îngrăşa greu. Această cultură o folosim ca îngrăşămînt verde introdus sub brazdă. O producţie de 20.000 kg lupin masă verde la hectar echivalează cu 17—18 tone îngrăşămînt natural. Prin, cultivarea printre rîndurile de pomi a diferitelor plante, gospodăria va obţine anul acesta un venit de aproape 400.000 lei. Cheltuielile de întreţinere a întregii livezi de pomi se pot acoperi numai din, beneficiile realizate de pe urma acestor culturi. Cheltuielile medii de întreţinere a unei livezi pe timp de un an sunt de circa 1.700 lei, iar beneficiile realizate la hectar din culturile alimentare şi furajere sînt cu mult mai mari. Pînă cînd livada va avea 10— 13 ani vom cultiva în fiecare an asemenea plante pe toate suprafeţele din livadă, iar după aceasta vom cultiva numai plante furajere, deoarece pomii dezvoltîndu-şi coroana, vor umbri în mare parte spaţiile dintre ei. O condiţie de bază pentru obţinerea de rezultate bune la culturile dintre pomi este îngrăşarea corespunzătoare a solului. Ingrăşarea se face în aşa fel incit să satisfacă atît nevoile plantelor cultivate cit şi ale plantaţiei de pomi. Cheltuielile ocazionate cu îngrăşarea solului se amortizează încă în primul an numai din veniturile ce le aduc plantele ce se cultivă printre rîndurile de pomi. In felul acesta înţeleg lucrătorii de la G.A.S. Sîncraiu de Mureş să folosească raţional terenul, realizînd venituri mari de pe aceeaşi unitate de suprafaţă. EUGEN DOMBI inginer-şef la G.A.S. Sîncraiu de Mureş ___3 La G.A.C. Baida, raionul Luduş, se recoltează tutunul Din activitatea sfaturilor populare se recomandă, ca pentru îmbunătăţirea activităţii comisiilor permanente să se studieze posibilitatea ca şedinţele de lucru ale acestora să se ţină la comune şi oraşe — în fiecare caz — în mod diferenţiat, nu în ziua sesiunii şi nu în aceeaşi zi pentru toate comisiile. Data ţinerii acestor şedinţe să fie prevăzută în planul de muncă lunar al fiecărei comisii permanente. La aceste şedinţe să participe şi acel membru al comitetului executiv (preşedinte, vicepreşedinte, sau secretar), care răspunde de domeniul de activitate în care lucrează comisia permanentă respectivă. Periodic, în cadrul şedinţelor de colaborare ale comitetelor executive cu conducerile comisiilor permanente, pe lingă alte probleme ce se discută, să se prelucreze şi conţinutul unor acte normative (hotărîri, decizii, etc), ce privesc domeniul de activitate respectiv. De asemenea, să se iniţieze schimburi de păreri în legătură cu metodele de studiu şi control folosite de unele comisii permanente. La ordinea de zi a sesiunilor analiza activităţii comisiilor permanente să fie planificată în aşa fel ca în cursul actualei legislaţii, activitatea fiecăreia să fie analizată cel puţin o dată. Cu sprijinul deputaţilor, a comisiilor permanente, al comitetelor de cetăţeni şi al salariaţilor sfaturilor populare, comitetele executive au obţinut rezultate bune în încasarea contribuţiei voluntare (băneşti) a locuitorilor, votată pe acest an. Astfel, încă în primul semestru încasarea sumelor votate s-a realizat pe regiune,în proporţie de 85 la sută, încasîndu-se peste 5 milioane lei. Pînă la 30 iunie a. c. pe regiune s-a terminat încasarea sumelor votate pentru contribuţie voluntară în 154 comune. In raionul Luduş datorită preocupării comitetelor executive al sfatului popular raional şi a celor comunale, care au iniţiat întreceri între comune şi pe circumscripţii electorale, sumele votate pe anul 1962 au fost încasate încă la data de 29 mai. Rezultatele cele mai bune în acţiunea de încasare a sumelor au fost obţinute în comunele Căpuş, Sînger, Oroi, Vidrasău, Iclănzei, Căcuci, Iernutt, Tăureni, Grebeniş şi Miheşul de Cîmpie, unde s au încasat sumele votate încă înainte de 1 mai a. c. O contribuţie de seamă La încasarea sumelor au avut deputaţii raionali Grigore Răceanu din Căpuşul de Cîmpie, Elena Olariu din comuna Sînger, Victoria Jurcu şi Toader Nicoară din comuna Vidrasău, precum şi deputaţii comunali Nicolaie Pop, Abel Nemeş şi Teodor Cioca din comuna Căpuşul de Cîmpie, Aurel Simon, Vasile Ignat, Ioan Brustur din comuna Iernut şi alţii. La chemarea lansată de Comitetul executiv al Sfatului popular al comunei Cobăteşti din raionul Odorhei, şi în acest raion au fost organizate întreceri între comune şi pe circumscripţii electorale, pentru încasarea sumelor şi începerea, respectiv terminarea lucrărilor planificate. In comunele Cobăteşti, Căpîlna, Vlăhiţa, Lueta şi altele, stadiul încasărilor s-a analizat săptămînal, pe circumscripţii electorale, fiind evidenţiate circumscripţiile fruntaşe. In multe comune, printre care şi în cele de mai sus, sumele votate au fost încasate în întregime încă la 15 mai a.c. S-au evidenţiat în această acţiune deputaţii comunali Ákos Molnos, Áron Vasas din comuna Cobăteşti, S. Lorincz, Clara Deák din comuna Vlăhiţa şi alţii care au dat un ajutor preţios comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale în mobilizarea cetăţenilor pentru achitarea sumelor votate. Rezultate bune la încasarea sumelor au fost obţinute şi în comunele Cucerdea, Tirimia, Lăscud, Adămuş, Coroisinmartin, Şona şi Şilea din raionul Tîrnăveni, unde încasarea sumelor s-a terminat în întregime la 15 iunie ia. c Sînt rămase în urmă cu încasările raioanele: Topliţa, (cu planul realizat în proporţie de 80 la sută), Gheorghieni (cu 82 la sută) şi oraşul Tg. Mureş — care deşi are un debit mic — a realizat numai 86 la sută. După încasarea sumelor să se treacă la începerea, respectiv continuarea lucrărilor votate, punîndu-se un accent deosebit pe terminarea şcolilor şi sălilor de clasă încă înainte de începerea noului an şcolar. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să sprijine comitetele de cetăţeni alese pentru conducerea lucrărilor votate din contribuţia voluntară a locuitorilor, în organizarea muncii, procurarea de materiale şi folosirea cu pricepere a tuturor resurselor locale pentru realizarea de lucrări de bună calitate, la un preţ de cost cît mai scăzut. In scopul impulsionării execută,rii lucrărilor este necesar să fia sprijinite comitetele de cetăţeni spre a prezenta dări de seamă in adunările populare, în care să se dezbată pe larg situaţia lucrărilor şi măsurile ce mai trebuie luate pentru realizarea la termenul planificat a unor construcţii de buna calitate. Deosebit de fructuos a fost schimbul de experienţă organizat în cartierul 7 Noiembrie din Tg. Mureş, unde participanta la por sfătuire au văzut la faţa locului realizările unor comitete de cetăţeni şi modul cum acestea se ocupă de buna gospodărire a blocurilor şi înfrumuseţarea terenului înconjurător. Astfel, numai în raza circumscripţiei electorale nr. 78, sub îndrumarea comitetului de cetăţeni (preşedinte Iosif Andradi) au fost plantate fiori pe 1.200 mp, s-a revopsit casa scărilor la mai multe blocuri şi s-au executat alte lucrări prin munca patriotică a peste 300 de locatari. Din cele văzute aici şi din discuţiile purtate, a reieşit necesitatea imperioasă a înfiinţării — o dată cu darea în folosinţă a noilor blocuri — de comitete de cetăţeni pe bloc şi a activizării celor existente. In scopul realizării în oraşe a unor lucrări edilitare de interes obştesc cu mai puţine cheltuieli si intr-un termen mai scăzut — prin mobilizarea la executarea acestora a maselor de cetăţeni — Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Tîrnăveni a chemat la întrecere sfaturile populare orăşeneşti din regiune. Chemarea a fost primită cu entuziasm de cei prezenţi la consfătuire, care s-au angajat să extindă întrecerea şi între comitetele de cetăţeni din circumscripţiile electorale orăşeneşti. In încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Ioan Benkő, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, a scos şi evidentă necesitatea folosirii metodelor şi iniţiativelor bune pentru înlăturarea practicilor birocratice ce mai persistă în munca comitetelor executive ale sfaturilor populare. Munca vie cu oamenii, constituind factorul hotărîtor în întărirea legăturii sfaturilor populare cu masele largi de oameni ai muncii..