Steaua Roşie, decembrie 1962 (Anul 11, nr. 285-311)

1962-12-01 / nr. 285

Să nu scăpăm din vedere nivelul calitativ al produselor In raport cu condiţiile concrete din fiecare întreprindere, căile de ridicare a producţiei sunt diferite. Rezervele interne cuprind în ge­neral o noţiune largă, în care­ se includ printre altele repartizarea echilibrată­­ a sarcinilor de plan pe diferite­ sectoare, utilizarea ca­pacităţii totale de producţie a acestor sectoare şi a maşinilor precum şi nivelul calificării pro­fesionale a muncitorilor. Nu de mult am examinat, în­­tr-una din secţiile principale ale întreprinderii „Encel Mauriciu“, factorii care influenţează în mod direct ridicarea procesului tehno­logic la nivelul corespunzător. In baza planului de dezvoltare, întreprinderea a fost dotată re­cent cu o serie de maşini-unelte noi. In secţiile strungărie şi fre­­zare o parte din maşinile vechi au fost demontate, iar altă parte regrupate, astfel putîndu-se mon­ta şi pune în funcţiune pe aceeaşi suprafaţă de producţie şi maşinile nou primite. O astfel de organizare a recla­mat şi luarea unor măsuri cores­punzătoare. In cele două secţii, care au fost dotate cu maşini noi şi care lucrau în două schimburi, la conducerea procesului tehnolo­gic au fost numiţi cei mai buni maiştri. De asemenea, fiecare muncitor a fost încadrat pe locul de muncă corespunzător calificării şi nivelului de cunoştinţe tehnice. Atenţia conducerii întreprinderii a fost îndreptată şi înspre repar­tizar­ea la ace­eaşi maşini a munci­torilor cu cunoştinţe profesionale apropiate. Această măsură contri­buie la o mai buuă întreţinere a maşinilor, la msosirea acestora la întreaga capacitate. După reorganizarea procesului de producţie ritmicitatea îndepli­nirii planului s-a îmbunătăţit, vo­lumul realizărilor corespunde ce­rinţelor actuale. Aceasta a fost constatarea la care au ajuns mun­citorii şi tehnicienii secţiei cu ocazia analizării rezultatelor întrecerii so­cialiste pe luna octombrie. Tot atunci s-a scos în evidenţă că, realizările muncitorilor care lu­crează pe­tresc strunguri din ambele schimburi, sînt apropiate. (Depăşirea planului era de 23,5 respectiv 24,5 la sută). Bineînţeles că îndeplinirea şi depăşirea ritmică a planului pro­ducţiei globale este un fapt îm­bucurător. Am comite însă o gre­şeală, dacă am privi realizările numai prin prisma cifrelor. O dată cu încheierea bilanţului pe luna octombrie, a reieşit că, la unul din locurile de muncă, mai concret la freze, procentul de pie­se rebutate este încă mare. In schimbul iutii, deşi la celelalte categorii de muncitori procentul de rebut este admisibil, la frezori insă, acest procent este mult prea mare. 1­ Trebuie să recunoaştem că suc­cesele dobîndite de colectivul în­treprinderii se datoresc şi unor noi metode şi iniţiative aplicate. Predarea lucrului între schimburi din mers, de pildă, s-a încetăţenit definitiv în secţie. Binevenită a fost propunerea de a întări secţia S.D.V. S-au obţinut rezultate şi în ridicarea cunoştinţelor profesio­nale ale muncitorilor, fapt ce a făcut ca aceştia să mînuiască cu mai multă pricepere maşinile. De asemenea, s-a introdus metoda ca muncitorii să primească spre executare o piesă o dată cu mate­rialul necesar, cu fişa de însoţi­re, cu desenul tehnic şi aparatele de măsurat necesare. Dar, pentru ca întrecerea so­cialistă să ia un nou avînt, să se obţină rezultate şi mai valoroase, este necesar să se înlăture defi­cienţele care conduc uneori la executarea unor piese de slabă calitate sau rebutate, la preţuri de cost ridicate. Conducerea fabricii nu poate fi mulţumită cu faptul că dintre fre­zori numai 15 la sută sunt buni meseriaşi. Este cu totul neînte­meiată afirmaţia că Şcoala pro­fesională din Tg. Mureş nu asi­gură cadre cu o pregătire profe­sională corespunzătoare. Aceasta cu atît mai mult, cu cit chiar în­treprinderea „Encel Mauriciu“ tu­telează şi îndrumă această şcoală şi este în drept să pretindă pre­gătirea unor tineri muncitori cu un nivel profesional corespunză­tor. Trebuie îmbunătăţită şi acti­vitatea cursului de ridicare a ca­lificării. Cei 40 de frezori dispun de cunoştinţe suficiente pentru ca, învăţînd mai departe, să poată produce piese de calitate supe­rioară. Personalul controlului teh­nic de calitate trebuie de ase­menea întărit cu cadre calificate. Pentru ca şi controlorii de cali­tate să desfăşoare într-adevăr o muncă de calitate, trebuie majo­rat numărul acestora cu cel pu­ţin două persoane pe fiecare schimb. Propunem aplicarea unei metode care în alte întreprinderi s-a dovedit buna, inr colectivul secţiei de proiectare şi executare a sculelor, dispozitivelor şi veri­ficatoarelor, să fie încadraţi cei mai pricepuţi muncitori şi maiş­tri, cu o bogată experienţă. Luînd în considerare cele ară­tate mai sus, suntem­ convinşi că activitatea muncitorilor care lu­crează pe maşini-unelte se va îm­bunătăţi simţitor şi alături de frumoasele rezultate cantitative ce le obţin, vor şti să realizeze produse de o calitate corespunză­toare, la un preţ de cost tot mai redus. Zi de zi poştaşul ne aduce tot mai multe scrisori, prin care oa­menii muncii de la sate ne infor­mează despre succesele tot mai de seamă obţinute de gospodării­le colective în creşterea produc­ţiei la hectar, în sporirea numă­rului de animale şi a producţiei acestora. In anul viitor atît colec­tiviştii cit şi lucrătorii gospodă­riilor agricole de stat şi ai sta­ţiunilor de maşini şi tractoare sînt hotărîţi să obţină succese şi mai mari în îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor trasate de Con­gresul al III-lea al P.M.R. Pen­tru aceasta o preocupare de sea­mă a organizaţiilor de partid, a conducerilor unităţilor agricole socialiste este îmbogăţirea conti­nuă a cunoştinţelor lucrătorilor ogoarelor pentru a stăpîni şi a­­plica în practică metodele şi ex­perienţa înaintată. Pentru sporirea produc­ţiei de lapte şi carne , Gospodăria agricolă colecti­vă din Iernut, unificată cu cea din Lechinţa — ne informează tovarăşul NICOLAIE MOGA *— deţine un dezvoltat sector zoo­tehnic. An de an, gospodăria co­lectivă de aici obţine cantităţi tot mai sporite de lapte şi carne. La îngrijirea animalelor lucrează cei mai pricepuţi colectivişti, cu o experienţă bogată în această muncă. Dar, fiecare din ei are încă mult de învăţat. De aceea, în fiecare an colectiviştii de aici participă în număr tot mai mare la învăţămîntul agrozootehnic de masă. Anul acesta, mai mult ca ori­­cînd, organizaţia de partid şi con­siliul de conducere al gospodă­riei au acordat o mare­­atenţie .... t.- ' *>*t,4Bi**' ,^\-m*ţ*m&*** •'*'»***' încadrării colectiviştilor din secto­rul zootehnic în învăţămîntul a­­grozootehnic cu o durată de trei ani. Astfel, atît la Iernut cît şi la Lechinţa, toţi îngrijitorii de vaci, porci, păsări etc. au fost încadraţi în cercurile pentru creş­terea animalelor. De la Iernut participă 37 de colectivişti iar de la Lechinţa 28, învăţămîntul s-a deschis în ziua de 17 noiem­brie. Lecţiile sunt predate de medi­cul veterinar Ştefănescu Ioan. Pe lîngă lecţiile teoretice, în cadrul învăţămîntului se efectuează şi demonstraţii practice. — La Habic, învăţămîntul a­­grozootehnic de masă s-a deschis în ziua de 21 noiembrie — ne scrie COTIRLA IOAN. Cei 56 de cursanţi participă cu mult interes la cursuri, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele necesare îndeplinirii cu succes a sarcinilor ce stau în faţa gospodăriei. Deoarece aici la Habic, datorită suprafeţelor întinse de păşuni şi fîneţe, există condiţii deosebit de favorabile pentru creşterea animalelor, cer­cul este de profil zootehnic. De două ori pe săptămînă, colecti­viştii înscrişi la cercuri iau cu­noştinţă de cele mai avansate metode, care aplicate în practică fac să crească continuu produc­ţia de lapte şi carne.­­ La gospodăria colectivă din Vidrasău In urma unificării celor patru gospodării colective din raza co­munei, la Vidrasău s-au deschis perspective noi în privinţa dezvol­tării creşterii animalelor, folosi­rii raţionale a pămîntului şi creş­terii producţiei la hectar, precum şi în privinţa extinderii viticul­turii, pomicultură şi legumiaticu­rii. Şi, desigur, pentru dezvolta­rea multilaterală a producţiei a­­gricole, pentru realizarea marilor sarcini ce stau în faţa gospodă­riei, se cer oameni bine pregătiţi, capabili să aplice cele mai înain­tate metode atît în cultura plan­telor cît şi în creşterea animale­lor. Despre preocuparea în privinţa îmbogăţirii cunoştinţelor colecti­viştilor de aici ne informează to­varăşul TEODOR CHIŞU. — In cadrul gospodăriei noas­tre s-au organizat două cercuri pentru creşterea animalelor, un cerc pentru cultura plantelor de cîmp şi unul legumicol. Prin grija Consiliului agricol raional, pen­tru fiecare cerc s-au asigurat lec­­tori bine pregătiţi. Astfel, la Vi­drasău şi Chirileu a fost numit ing. Fekete Adela, iar la Săuşa şi Sînmărghita ing. Gligor Ale­xandru, încă înainte de începerea cursurilor la dispoziţia cursanţi­lor s-au pus manualele necesa­re, precum şi rechizite şcolare. Lecţiile sînt ascultate cu mult in­teres de cursanţi, fiecare făcîn­­du-şi notiţe. In urma lecţiilor au loc discuţii vii. Lipsă de preocupare la Batoş Există însă gospodării colecti­ve în care nu se acordă atenţia cuvenită învăţămîntului agrozoo­tehnic de masă. Printre acestea se numără şi gospodăria agrico­lă colectivă din Batoş, raionul Reghin, după cum ne informează corespondentul nostru voluntar TEODOR BORŞAN. Aici, învăţă­­mîntul agrozootehnic s-a deschis într-un cadru festiv, la 17 noiem­brie. La cele trei­ cercuri sînt în­scrişi 163 de colectivişti. Lecţii­le sint predate de ing. Vintilă de la G.A.S. Batoş, Ioana Dan, inginera gospodăriei şi de medi­cul veterinar de circumscripţie. In cadrul învăţămîntului, pentru însuşirea de către cursanţi a ex­perienţei înaintate, s-a prevăzut efectuarea unei vizite cu caracter de schimb de experienţă la gos­podăria de stat din localitate şi o vizită la G.A.S. Reghin, secţia avicolă. Pînă aici — ne scrie tov. BOR­ŞAN — toate sînt bune. Nu este bine însă, că nici consiliul de con­ducere al gospodăriei şi nici co­mitetul executiv al sfatului popu­lar nu ştiu nimic despre învăţă­mîntul agrozootehnic de masă. Nu cunosc nici planul tematic. Cu învăţămîntul se ocupă doar lectorii. Cursanţii încă nu sînt in posesia manualelor. Nici a­­ceastă problemă nu este cunoscu­tă de consiliul de conducere. Ce să mai vorbim de faptul că, deşi la unele cercuri s-a ţinut a treia lecţie, mai există mulţi cursanţi care încă nu ştiu din care cerc fac parte. PROLETAR! DIN TOATE TAR/LXUNITI-VS/ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID SI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES-AUTON­OMA MAGHIARA „ v.­­Anul XI. Nr. 285 (1.470) | Sîmbătă, 1 decembrie 1962 \ ‘fi pagini flabant Pe marele şantier al Fabricii de zahăr din Tg. Mureş frea­mătul muncii înflăcărate nu încetează nici o clipă. Din zori pînă în zori, brigăzi de betoni­şti, montori, echipe de sudori cocoţaţi pe centura de schele metalice, îmbină ele­ment cu element, grindă cu grindă. Acest mare obiectiv creşte mereu, în rit*) susţinut. IN CLIŞEU: Aspect de pe şantier. (Foto:­­HARAGOS ZOLTÁN) ­in nou angajament peste prevederile planu­ul Colectivul de mun­că de la secţia oţet din cadrul Fabricii de conserve „Mure­şeni“ din Tg. Mureş se străduieşte ca lu­nă de lună să rea­lizeze şi să depăşeas­că planul de produc­ţie. Prin rezultatele dobîndite, colectivul de aici şi-a realizat sarcina de plan pe întreg anul. In acelaşi timp au fost obţinute însem­nate economii prin reducerea procentului de rebut la spargeri de sticlă cu 0.6 la sută. Muncitorii şi teh ■ 11 II I I—V—IT" U—I"­­ .1. nicienii din­ secţie s-au angajat să rea­lizeze pînă la 31 de­cembrie 1962, peste prevederile planului anual, o producţie în valoare de 654.150 lei. AUREL BOANCA maistru doresc executarea arăturilor adinei Colectiviştii din Band, raionul Tg. Mureş, au realizat planul însămîn­­ţărilor de toamnă încă la 17 noiem­brie. In total ei au însămînţat pe 1.099 hectare, din care 929 hec­tare cu grîu. După terminarea însămînţărilor s-a trecut cu toate forţele la execu­tarea arăturilor adinei de toamnă, pe toate suprafeţele destinate însămîn­­ţărilor de primăvară. Pînă în pre­zent s-au executat astfel de arături pe 589 de hectare, încorporîndu-se totodată în sol peste 440 tone de gunoi de grajd, pe terenurile mai puţin fertile. Tractoarele lucrează de zor la arături. Colectiviştii sunt ho­­tărîţi ca în cel mai scurt timp să termine arăturile, ştiind că prin a­­ceasta pun temelie solidă recoltei din anul viitor. VASILE POP corespondent voluntar S-au achitat de obligaţiile contractuale Concomitent cu stringer­ea recol­tei, colectiviştii din Cucerdea, raio­nul Tirnăveni s-au străduit să se achite cu cinste de obliga­ţiile contractuale. Astfel, gospodăria a livrat, pe bază de contract, 186.000 kg de porumb boabe, depă­şind cu mult planul. Pe lingă po­rumb, gospodăria a mai livrat sta­tului 30.000 kg de floarea-soarelui, 12.470 kg de fasole şi 45.000 kg de cartofi. TEOFIL GHERASIM corespondent voluntar O n­oua maşină modernă de găurit, montată recent în una din halele de lucru de la Iprofil „23 August“ din Tg. Mureş. Muncitorul Tőkés Gyula supraveghează funcționarea ei. Concurs studenţesc de matematică, mecanică şi fizică A luat sfîrşit cel de-al VI-lea concurs de matematică, mecanică şi fizică. Concursul se organizea­ză anual de Societatea de mate­matică şi fizică, U.A.S.R. şi Mi­nisterul Învăţămîntului, pentru studenţii din universităţi, institute politehnice şi tehnice şi institutele pedagogice de 3 ani din întreaga ţară. I­I -a După etapa finală, la care au luat parte peste 500 de studenţi clasificaţi pe primele locuri în faza pe institute, au fost premiaţi 41 de studenţi, iar 38 au primit menţiuni. Colectivişti în excursie La 5 decembrie, un grup de 43 de colectivişti din Sîngeorgiu de Mu­reş, raionul Tg. Mureş şi Şăulia, ra­ionul Luduş, vor pleca intr-o ex­cursie de 4 zile pe ruta Braşov — Podul Prieteniei — Russe — R.P. Bulgaria, unde vor vizita şi o unita­te agricolă socialistă. In drum spre casă, vor vizita Ca­pitala patriei noastre, muzeul Dof­­tana, Sinaia şi G.A.C. Harman din regiunea Braşov. Pe aceeaşi rută, la 11 decembrie vor pleca în excursie alţi 43 de co­lectivişti din Sînpaul, raionul Lu­duş, Oaia şi Bănet, raionul Tg. Mu­reş şi din Sîncrai, raionul Odorhei. La 12 decembrie un grup de 43 colectivişti din Nazna, oraşul Tg. Mureş şi Chendul Mare, raionul Tg. Mureş vor pleca in excursie tot pe această rută. 75 la sută din cheltuieli vor fi suportate de către G.A.C. La excursii vor participa colectivişti fruntaşi. CALENDARUL „S­CÎNTEIA“ — 1963 A APĂRUT CALENDARUL DE PERETE „SCINTEIA“ PENTRU ANUL 1963. CALEN­DARUL A FOST PUS IN VINZARE LA PREŢUL DE 1 LEU, IN UNITĂŢILE COO­PERAŢIEI DE CONSUM ŞI LA LIBRĂRIILE DIN ŢARA. Şedinţă de lucru la Consiliul agricol regional Ieri, la Sfatul popular regional, a avut loc şedinţa de lucru a secţiei de creştere a animalelor din cadrul Consiliului agricol re­gional. Au luat parte tov. Anderko Iosif, secretar al Comitetului re­gional de partid, ing. Marcel Mogoşiu, preşedintele Consiliului agri­col regional, ingineri zootehnişti şi agronomi, medici veterinari, care îşi desfăşoară activitatea în gospodăriile agricole de stat, gos­podăriile agricole colective şi circumscripţiile sanitar-veterin­are de pe cuprinsul regiunii noastre. Dr. Emil Păsat, şeful secţiei de creştere a animalelor a pre­zentat raportul despre importanţa creşterii taurinelor proprietate obştească în gospodăriile colective, a sporirii producţiei şi produc­tivităţii acestora, factor de bază in întărirea economico-organizato­­rică a gospodăriilor colective. La discuţiile care au urmat, numeroşi ingineri zootehnişti şi agronomi, medici veterinari au venit cu propuneri­­pentru continua dezvoltare şi îmbunătăţirea calitativă a şeptelului proprietate ob­ştească , la gospodăriile agricole colective. HHT* mumfS In cabanele din "trece aici‘"sărbătoarea la cota 1.400, între­­masivele B­ucegi şi noului an un, mare prinderea orăşenească Ciucaş­ se­ fac în pre- număr de oameni ai din Sinaia a asigurat zeni pregătiri pen- muncii din toate col- autobuze, mai depar­te organizarea reve- turile ţării precum şi , „ , t , Ru. Hanului, încă de pe turişti de peste hota­ ’ acum şi-au manifes- re. Pentru T iran,spor­ cegilor călători a con­tat dorinţa de a­pe­­tul lor de la Sinaia tinuă cu telefericul,. Produsele expuse la Pavilionul de mostre au intrat în fabricaţie Sugestiile şi propunerile făcute de vizitatorii celui de-al 4-lea Pa­vilion de mostre au fost comuni­cate colectivelor întreprinderilor producătoare. Ca urmare, unele dintre produsele apreciate au şi intrat în producţie. Astfel, la ţe­­sătoria de mătase şi cravate din Capitală a început fabricarea unor noi modele de imprimeuri şi a cravatelor din­­tergal,, la­ „Tri­cotajul Roşu“ se realizează în prezent noile modele de cămăşi bărbăteşti,, scampolouri şi jachete din relon, a pijamalelor din relon şi a rochiilor imprimate, iar la „Flacăra Roşi­e“ unele , tipuri de încălţăminte flexibilă expuse la Pavilion. Pregătiri de iarnă la C.F.R. In toate unităţile C.F.R. din ţară au fost terminate lucrările de pregătire a vagoanelor de că­lători în vederea iernii. Au fost revizuite şi reparate­­ instalaţiile de încălzire, s-au etanşat uşile şi ferestrele vagoanelor. Pentru Spectacol în cinstea f­runt­aşilor Recent, cei peste 700 de munci­tori ai întreprinderii forestiere din Gheorghieni au participat la un spectacol organizat în cinstea frun­taşilor în producţie, care au avut o contribuţie însemnată la depăşirea planului, la realizarea celor aproa­pe 700.000 lei economii suplimenta­­re la preţul de cost în primele 10 luni ale anului. Spectacolul a fost prezentat de formaţiile de amatori ale Fabricii de confecţii din Odor­hei, ale Combinatului pentru in­dustrializarea lemnului din Gălăuţaş şi altele. asigurarea iluminatului în­ bune condiţii lucrătorii din cadrul di­recţiilor regionale C.F.R. au ve­rificat instalaţiile tuturor vagoa­nelor din exploatare. Pînă în pre­zent, pe mai mult de jumătate din lungimea traseelor de caie ferată expuse înzăpezirilor au fost aşezate parazăpezi. Din nou complex şcolar Pentru elevii Şcolii profesiona­le a Şantierului Naval Maritim Constanţa, a fost terminat şi dat în folosinţă un complex şcolar. Complexul cuprinde un pavilion cu săli de clasă, sală pentru desen, cabinet tehnic, ateliere pentru instruirea practică a ele­vilor etc. In alt pavilion există un in­ternat cu 32 dormitoare, sală de mese, bucătărie, baie, cabinet me­dical. Noul complex este dotat cu mobilier modern, iar încălzirea se face de la o stație termică centrală. FOTBAL. In cadrul ultimei etape a campionatului regional de fotbal, duminică 2 decembrie, la Tg. Mu­reş vor avea loc trei meciuri după următorul program: Pe terenul fabricii de zahăr, cu începere de la orele 9,30, se vor în­tâlni echipele Voinţa Tg. Mureş — Străduinţa Cristur; de la orele 11,15 se vor întrece formaţiile Cio­canul Tg. Mureş — Chimica Tîrnă­­veni. Pe terenul de la stadionul „23 August“, cu începere de la ore­le 14,30 îşi vor disputa întîietatea echipele Rapid Tg. Mureş — Oţelul Tg. Mureş. In regiune vor avea loc următoa­rele meciuri: Metalul Vlăhiţa—Ener­gia Fîntînele; Voinţa Tîrnăveni— Gloria Tg. Mureş; Avîntul Reghin —Lemnarul Tg. Mureş; Rapid Odorhei—Mureşul Topliţa. In cadrul fazei a Il-a a „Cupe! R.P.R.“ la fotbal, duminică 2 de­cembrie, la Odorhei, de la orele 13, se vor întîlni echipele A.S.M. Odor­hei—Mureşul Tg. Mureş. ★ BASCHET. — Duminică 2 de­cembrie începe campionatul repu­blican de baschet pentru echipele masculine. In prima etapă la Tg. Mureş, în sala de sporturi a I.M.F., de la orele 10, se vor întrece forma­ţiile Ştiinţa Tg. Mureş—Ştiinţa Ti­mişoara. Echipele feminine joacă în deplasare: Mureşul Tg. Mureş joacă la Bucureşti cu I.C.F., iar Voinţa Tg. Mureş joacă cu Olimpia Bucureşti.

Next