Steaua Roşie, februarie 1963 (Anul 12, nr. 26-49)
1963-02-01 / nr. 26
Să ridicăm toate gospodăriile agricole colective la nivelul celor fruntaşe In această perioadă, o problemă de mare importanţă pentru gospodăriile agricole colective o constituie analiza activităţii desfăşurată în anul 1962, pregătirea şi aprobarea planului de producţie pe anul 1963. Pînă la 30 ianuarie, în regiunea noastră au avut loc adunări generale ale colectiviştilor pentru dezbaterea dărilor de seamă şi aprobarea planurilor de producţie în 204 de gospodării colective, adică în 80,6 la sută din cele existente. Bilanţul anului 1962, primul an de muncă în condiţiile colectivizării complete a agriculturii, a fost rodnic. Constatăm cu satisfacţie că, deşi marea majoritate a gospodăriilor colective din regiune au o vechime de numai circa un an, totuşi, ele au obţinut succese de seamă, s-au întărit şi s-au dezvoltat. In accelerarea ritmului de dezvoltare a agriculturii noastre socialiste, o mare importanţă au avut măsurile luate de partid şi guvern privind îmbunătăţirea conducerii agriculturii şi redistribuirea cadrelor de specialişti. In gospodăriile colective din regiunea noastră îşi desfăşoară activitatea peste 250 de ingineri agronomi şi zootehnişti. Dezbătînd dările de seamă asupra activităţii economice şi financiare din anul 1962, în însufleţite adunări generale, colectiviştii analizează cu multă profunzime felul cum s-au desfăşurat muncile agricole în anul trecut, care au fost rezultatele obţinute în creşterea producţiei, în întărirea economicoorganizatorică a gospodăriilor colective, în sporirea retribuţiei în bani şi în natură pentru zilelemuncă efectuate. In marea lor majoritate, adunările generale care au avut loc pînă în prezent s-au desfăşurat la un nivel înalt. Atît dările de seamă cît şi discuţiile purtate au reuşit 3S facă o analiză temeinică şi multilaterală a activităţii din anul trecut şi să dezbată cele mai caracteristice probleme din gospodăriile colective. Din discuţiile purtate cît şi din dările de seamă a reieşit că colectiviştii din regiunea noastră, sub permanenta îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid, au obţinut rezultate însemnate în sporirea efectivelor de animale. Astfel, în 1962, numărul bovinelor proprietate obştească a gospodăriilor colective a crescut cu 50.945 de capete, din care 21.661 de vaci şi juninci, astfel că la sfîrşitul lui 1962 reveneau cite 24 de capete bovine în medie, la suta de hectare teren agricol. A sporit, de asemenea, şi numărul ovinelor, porcinelor şi păsărilor. Realizări frumoase s-au obţinut şi în creşterea productivităţii animalelor. In anul 1962, un număr de 10 gospodării colective din regiune au obţinut în medie peste 2.600 litri de lapte de la fiecare vacă furajată, 34 de gospodării au realizat între 2.000— 2.500 litri de lapte. Sunt însă unele gospodării colective, care deţin un număr de animale mult sub posibilităţile de care dispun, cum sunt cele din Lupeni şi Corund, raionul Odorhei, Voşlobeni şi Joseni, din raionul Gheorghieni, Şopteriu, raionul Luduş, Cozma din raionul Reghin şi altele. Un succes de seamă algospodăriilor colective din regiune în dezvoltareaaverii obşteşti îl constituie şi marele volum de construcţii realizat. In anul 1962, ele au terminat complet şi dat în folosinţă 833 de obiective, din care : 525 de adăposturi pentru animale. Deci, într-un singur an, gospodăriile noastre colective au executat un volum de construcţii aproape egal cu cel realizat de la înfiinţarea primelor gospodării colective şi pînă la sfîrşitul anului 1961, --------,---cm. ■■ ----IOSIF BANC Prim-secretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al Partidului Muncitoresc Român Aplicînd pe scară tot mai largă metodele agrotehnice înaintate, gospodăriile colective din regiunea noastră au obţinut în 1962 frumoase realizări şi în sporirea producţiei agricole — sarcină de mare importanţă pusă de Congresul al lll-lea al P.M.R. în faţa agriculturii. Cele 2.689 kg de grîu la hectar obţinute de gospodăria colectivă din Miercurea-Ciuc, cele 4.032 kg porumb boabe la hectar obţinute de gospodăria colectivă din Şăulia de Cîmpie, raionul Luduş, 29.900 kg de sfeclă de zahăr la hectar la G.A.C. Dîmbău, raionul Tîrnăveni, 17.800 de kg de cartofi la hectar la Sînmărtin, raionul Ciuc, sau 40.500 de kg de porumb siloz la hectar la G.A.C. Tuşnad-Sat, producţii realizate pe întreaga suprafaţă cultivată cu aceste plante, constituie dovezi grăitoare că gospodăriile colective dispun de toate condiţiile pentru obţinerea de recolte tot mai bogate. Sunt însă în regiune gospodării colective ca cele din Velţ, raionul Tîrnăveni, Atid, raionul Odorhei, Moşuni, raionul Tg. Mureş, Singer, raionul Luduş, Remetea şi Ditrău, raionul Gheorghieni şi altele, care, neacordînd atenţia cuvenită pregătirii terenului, întreţinerii culturilor, asigurării densităţii optime de plante la hectar etc., au obţinut în anul 1962 producţii mici, care au influenţat negativ producţia medie realizată pe regiune şi în acelaşi timp nu au asigurat venituri corespunzătoare colectiviştilor, in raport cu posibilităţile existente. Deosebit de important este faptul că, pe baza propriei lor experienţe şi trăgînd învăţămintele necesare din realizările şi lipsurile lor, colectiviştii au ajuns la concluzia că, creşterea bunăstării lor depinde de obţinerea unor producţii mari la hectar, care se pot realiza numai prin aplicarea pe scară tot mai largă a regulilor agrotehnice. In această lumină ei se străduiesc să-şi însuşească cît mai temeinic cuceririle tehnicii şi ştiinţei agricole, participînd în număr tot mai mare la cercurile agrozootehnice. Trebuie să subliniem şi faptul că, colectiviştii s-au convins şi se conving pe zi ce trece tot mai mult de necesitatea creşterii averii obşteşti, factor principal pentru asigurarea unei valori ridicate a zilei-muncă. Astfel, în planurile de producţie pe 1963, în adunările generale, colectiviştii au prevăzut sume importante pentru dezvoltarea averii obşteşti. Pretutindeni s-a constatat că, planurile de producţie ale gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră, aprobate de adunările generale, sunt întocmite în mod judicios şi se deosebesc calitativ de cele din anii precedenţi. Desigur, la aceasta a contribuit foarte mult experienţa cîştigată de gospodăriile colective fruntaşe cu o vechime mai mare şi în acelaşi timp munca conştientă desfăşurată de către inginerii agronomi şi alţi specialişti din agricultură, care muncesc în gospodăriile agricole colective.. Cu toate acestea, în unele gospodării colective, care au aprobat deja planurile de producţie pe 1963, s-au mai strecurat unele neajunsuri şi tocmai de aceea la acestea aş vrea să mă refer. S-a constatat că, nu peste tot şi de către toţi colectiviştii este destul de bine înţeleasă importanţa normelor de lucru şi rolul pe care îl au acestea în planificarea muncii şi în justa ei retribuire. De aceea, în unele gospodării colective, mai mulţi dintre colectiviştii care au luat cuvîntul, au apreciat că, unele norme stabilite ar fi prea mari, făcînd propuneri pentru reducerea lor. Trebuie însă ştiut că Consiliul Superior al Agriculturii a făcut anumite recomandări cu privire la felul cum trebuie să se orienteze gospodăriile colective atunci cînd stabilesc normele, in aceste recomandări se arată în mod ştiinţific care trebuie să fie normele minime şi maxime la cele mai importante lucrări. Deci aici se are în vedere faptul că, nu toate gospodăriile colective au aceleaşi condiţii şi că unele au condiţii mai bune, altele mai puţin bune, terenuri mai uşor de muncit şi terenuri mai greu de muncit. Aşadar, gospodăriile colective cînd stabilesc normele, fiecare trebuie să ţină seamă de condiţiile şi de situaţia existentă în fiecare unitate în parte. Gospodăriile colective cu cele mai bune condiţii şi cu terenul cel mai uşor de lucrat, trebuie să, stabilească norme maxime, gospodăriile colective cu cele mai grele terenuri pot să stabilească norme minime, iar gospodăriile colective cu condiţiuni mediocre vor stabili norme între minim şi maxim, după cum vor aprecia colectiviștii. Nu este însă just a se stabili norme mai mici decât limita minimă prevăzută în recomandările Consiliului Superior al Agriculturii. A stabili norme mai mici înseamnă a mări în mod artificial numărul zilelor-muncă necesare pentru executarea anumitor lucrări, care la rîndul lor atrag după sine reducerea tot artificială a valorii zilei-muncă pe gospodărie. In mod practic, chiar dacă s-ar stabili norme mai mici, colectiviștii n-ar beneficia în plus de nimic, deoarece cantitatea de produse și veniturile gospodăriilor (Continuare în pag. a 3-a) În întîmpinarea alegerilor în comuna Ibăneşti-Pădure, raionulReghin, se desfăşoară o vie activitate culturală în vederea alegerilor de la 3 martie. La punctul de agitaţie care funcţionează la Şcoala de 8 ani din localitate, sînt prezentate diafilme documentare şi se ţin conferinţe despre realizările obţinute dftt oa- menii muncii din ţara noastră în opera de construire a socialismului. In prezent echipă de teatru, echipele de fluieraşi şi cele de jocuri pregătesc un frumos program cu un repertoriu adecvat alegerilor. AUREL BOIERU corespondent voluntar PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIT/-Î/Ă ! | ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES AUTONOMA MAGHIARA 4 pagini 20 bani*Anul XII. Nr. 26 (1.522) | Vineri, 1 februarie 1963 . Secţia P.A.L. a Complexului de industrializare a lemnului de la Gălăuaş, una dintre cele mai tinere secţii, este înzestrată cu prese moderne, cu circulare de formatizat şi cu comenzi automatizate. In clişeu: Comunistul PETRU TĂLĂRAN, conducător de presă, manevrînd agregatul prin intermediul tabloului de comandă. Schimb de experienţă Zilele trecute a avut loc la Tg. Mureş un larg schimb de experienţă între lucrătorii, tehnicienii şi conducătorii de unităţi ai cooperaţiei de consum din regiune şi cei din sectorul de stat, în scopul îmbunătăţirii deservirii populaţiei cu produse de alimentaţie publică. Un deosebit interes au manifestat participanţii la centrul de tranşare a cărnii al T.A.P.L. Tg. Mureş, unde şeful acestei unităţi, Nistor Zoltán, le-a demonstrat practic şi cu multă pricepere felul în care se prelucrează carnea pentru obţinerea a cît mai multe produse dintr-un animal sacrificat. Tot în cadrul schimbului de experienţă au fost vizitate: complexul comercial din cartierul „7 Noiembrie“, laboratorul de cofetărie al Trustului cofetarilor, bufetul „Expres“ şi bucătăria restaurantului „Mureşul“. Radio Moscova transmite mîine o emisiune pentru ascultătorii din regiunea noastră Reamintim cititorilor noştri că în cadrul emisiunilor sale pentru ascultătorii din Republica Populară Romînă, postul de radio Moscova va transmite mîine 2 februarie, la orele 16,15, un program special. In program vor fi transmise impresiile unor oaspeţi sovietici care ne-au vizitat ţara. Vorbitorii vor relata în special impresiile din timpul şederii lor în regiunea noastră precum şi despre legăturile de prietenie trainică care s-au făurit între ei şi oamenii muncii din diferitele instituţii şi întreprinderi din oraşul Tg. Mureş. Emisiunea se va transmite pe programul I. Cu acest prilej la Casa prieteniei româno-sovietice din Tg. Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 26, va fi organizată o audiţie colectivă. O nouă metodă de organizare a asistenţei medico-sociale a populaţiei vîrstnice Institutul de geriatrie „Bucureşti“ în colaborare cu secţiile sanitare şi de prevederi sociale ale sfaturilor populare regionale a trecut recent la aplicarea unei noi metode ştiinţific de organizare a asistenţei medico-sociale a populaţiei vîrstnice. Noua metodă — dispensarizarea populaţei vîrstnice — constă în întocmirea unei fişe medicale amănunţite pentru fiecare vîrstnic şi efectuarea unui control medical periodic. Ea a fost experimentată diferenţiat pe patru grupe de vîrstă. In prima grupă este cuprinsă populaţia între 45—60 ani care este supusă unui control medical bianual. Din celelalte grupe fac parte persoanele în jurul vîrstei de 60, 65 şi 90 de ani, ţinîndu-se cont de condiţiile biologice ale diferitelor vîrste. Cercetările sînt efectuate asupra unui număr de 100.000 de oameni ai muncii din întreprinderi industriale, instituţii, G.A.C. Această acţiune este menită să contribuie într-o însemnată măsură la cunoaşterea stării de sănătate, la scăderea morbidităţii şi mortalităţii populaţiei vîrstnice, la creşterea duratei medii de vîrstă. (Agerpres) Pe la jumătatea lunii ianuarie, la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, avusese loc o însufleţită adunare la care au participat sute de muncitori fruntaşi în întrecerea socialistă, ingineri şi tehnicieni. Scopul adunării a fost discutarea în amănunt a tuturor posibilităţilor şi rezervelor interne de care dispune combinatul, în re- Angajamente şi realizări derea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan pe anul 1963. După însufleţite discuţii, purtate în baza unor chibzuite calcule economice, muncitorii, tehnicienii şi inginerii chimişti de pe Tîrnavă s-au angajat ca în întrecerea socialistă din acest an pe care o vor desfăşura în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, să realizeze peste plan 600 tone carbid, 15.000 mp plăci faianţă, 5.000 mp hîrtie foto, 50 tone bicromat de sodiu, 100 tone clorură de calciu etc. Baza de realizare a angajamentelor — au subliniat în cuvîntul lor chimiștii de la Tîrnăveni — va fi înainte de toate aplicarea întocmai și la termenele stabilite a bogatului plan de măsuri tehnico-organizatorice, plan care cuprinde 380 de obiective, propuneri ale oamenilor muncii. Printre masurile hotărîtoare care concură la realizarea sarcinilor de plan sporite din acest an, conducerea combinatului, îndrumată de comitetul de partid, a avut în vedere mărirea indicilor de utilizare intensivă a cuptoarelor de carbid cu peste 4 la sută, faţă de realizările medii ale anului 1962; inversarea transformatorilor de la cuptoarele 1 şi 3 şi prelungirea ciclului de funcţionare a cuptoarelor între două reparaţii. Aceste măsuri de mare eficacitate, de pe urma cărora se obţine o însemnată cantitate de carbid în plus faţă de producţia anului trecut, au fost de acum puse în aplicare. In baza unei temeinice cunoaşteri a posibilităţilor reale de la secţia faianţă-gresie s-a luat îndrăzneţul angajament ca în acest an să se obţină peste plan 15.000 mp plăci faianţă, să se dea cu 4 la sută mai multe plăci de calitatea I, faţă de realizările obţinute în 1962. Pe ce căi se vor obţine aceste însemnate sporuri? In primul rînd, cînd s-au luat aceste angajamente s-a ţinut seama de nivelul profesional înalt la care au ajuns lucrătorii secţiei, s-a ţinut seama de faptul că tehnica modernă, care întruchipează procesul de fabricaţie de aici e tot mai bine strunită şi folosită de cadrele de muncitori şi tehnicieni. Pe de altă parte, in planul M.T.O. s-au avut in vedere şi rezervele existente, nefolosite complet in anul de bază. Astfel, s-a ajuns la conclusia reală că, prin mărirea încărcăturii de biscuit pe vagoneţi, prin folosirea mai raţională a spaţiului de ardere a cuptoarelor etc., se va asigura o creştere a indicilor de utilizare intensivă a cuptoarelor cu 3 la sută, ceea ce va permite realizarea unei producţii de 15.000 mp faianţă în plus faţă de realizările anului trecut. Sporul de calitatea I, de 4 la sută propus ca obiectiv de realizat în întrecerea din acest an va fi înfăptuit pe seama îmbunătăţirii calitative a glazurii, aplicarea mai omogenă a acesteia pe plăci, precum și prin eliminarea completă sau aproape completă a lipiturilor la cremoliere. In luna GH. TOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) Însemnate economii prin muncă patriotică Comitetele executive ale sfaturilor populare din raionul Topliţa acordă o deosebită atenţie antrenării unui număr cît mai mare de cetăţeni la acţiunile patriotice şi în special la lucrările de construcţii votate prin contribuţie voluntară. In anul trecut cetăţenii din raion au efectuat prin muncă patriotică lucrări in valoare de 1.771.000 lei. La aceste lucrări au participat peste 37.000 de cetăţeni, care au prestat 412.000 de ore de muncă patriotică. Numai la lucrările de construcţii au participat 3.049 de cetăţeni, care au efectuat 37.000 de ore muncă patriotică. Prin efectuarea diferitelor munci patriotice, pe raion s-au înregistrat însemnate economii. La curăţatul păşunilor, de pildă, s-a obţinut o economie de 313.000 lei, la îmbunătăţirile silvice, prin împăduriri şi întreţineri de plantaţii pe 96 ha s-a obţinut o economie de 64.000 lei, iar la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor s-au înregistrat economii în valoare de peste 147.000 lei. Printre produsele fabricate la cooperativa „Textila-Mureş“ se numără şi covoarele orientale executate cu măiestrie de harnicele ţesătoare. Utemistele Györfi Ana, Maria Pop şi Györfi Rozalia care au terminat de curind cursurile de calificare, sunt printre cele mai bune ţesătoare din secţie. in sprijinul elevilor de la cursurile fără frecvenţă Dînd viaţă sarcinii de a îmbunătăţi învăţămîntul fără frecvenţă, conducerea Şcolii medii nr. 1 „Al. Sahia“ din Tîrnăveni a convocat într-o şedinţă pe toţi oamenii muncii înscrişi la această formă de învăţămînt. Cu acest prilej s-a făcut repartizarea profesorilor pe obiecte şi clase, iar directorul secţiei serale şi fără frecvenţă a şcolii, tov. Gherman Vasile, a prelucrat în faţa celor înscrişi instrucţiunile pe linie de învăţămînt primite de la forurile superioare, după care fiecare profesor a dat indicaţii asupra materialului de studiat. După discuţiile purtate cu elevii, s-a convenit ca pentru consultaţii să fie folosite zilele de marţi şi vineri, în care sens s-a şi stabilit orarul. COVRIG ŞTEFAN corespondent voluntar Conferenţiari la sate In comunele şi satele raioanelor Tg. Mureş, Luduş şi Tîrnăveni s-au deplasat duminică 27 ianuarie, 43 de conferenţiari din partea Comitetului regional de cultură şi artă, Comisia pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Aceştia au expus conferinţa „Organele puterii de stat — expresie a intereselor şi voinţei oamenilor, muncii din ţara noastră“. Expunerile au fost ascultate cu viu interes de marele număr de cetăţeni adunat în căminele culturale. în turneu cu piesa „Nunta la castel“ In cadrul turneului întreprins în regiune, colectivul Teatrului de stat din Tg. Mureș va prezenta la începutul lunii februarie piesa „Nuntă la castel“ de Sütő András, în comunele Remetea, Ditrău, Joseni din raionul Gheorghieni, iar apoi piesa va fi prezentată în orașul Gheorghieni. Brigada ştiinţifică dă răspunsuri Duminică 27 ianuarie, o brigadă compusă din profesori, medici şi alţi intelectuali s-a deplasat în comuna Veţca, raionul Tg. Mureş, pentru a da răspunsuri la întrebările pe care cetăţenii le-au pus. De pildă, membrii brigăzii au dat explicaţii largi şi clare în legătură cu succesele Uniunii Sovietice în cucerirea Cosmosului, au explicat ce este universul etc. Un medic le-a vorbit pe larg despre importantele cuceriri ale ştiinţei medicale şi despre caracterul dăunător al leacurilor băbeşti. La adunarea ce s-a ţinut la căminul cultural au fost prezenți peste 100 de locuitori ai comunei. B'7 «■§»!!« ţ£râSfoflwe Băncile de credit cooperatiste de pe lingă Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum şi-au încheiat activitatea pe anul 1962 cu un bilanţ grăitor. In regiune funcţionează 38 asffel de bănci — înfiinţate în 1956 — ai căror membri se ridică la 41.529. Numai în 1962 s-au înscris în aceste bănci de credit 3.588 membri noi. Fondul social vărsat de membri depăşeşte 5.460.000 de lei. Intensa activitate desfășurată de băncile cooperatiste de credit o ilustrează şi faptul că numai în 1962 au acordat împrumut la 7.079 membri o sumă ce se ridică la 9.300.000 de lei. Printre băncile de credit cooperatiste fruntaşe se numără cele din Gheorghieni, Tîrnăveni şi Miercurea Niraj. Noi realizări în domeniul protecției muncii Colectivele de cercetători ale Institutului de igienă şi protecţia muncii au obţinut anul trecut noi realizări. In laboratorul de electrosecuritate, de pildă, în scopul evitării accidentelor prin electrocutare în urma folosirii sculelor electrice portative, s-a realizat şi experimentat un dispozitiv special denumit transformator de separaţie. Acesta izolează de reţeaua electrică utilajul folosit de muncitori , protejîndu-l în acest fel de pericolul electrocutării. Pentru muncitorii care lucrează permanent cu mîinile în apa alcalină, spre a se evita diferite boli de piele, laboratorul de mijloace fizicochimice a realizat de curînd unele substanţe protectoare. Aplicate pe miini, sub formă de unguente, ele protejează pielea împotriva eventualelor infecţii şi a umezelii. Aceste substanţe au fost aplicate cu rezultate bune la filatura de mătase naturală din Lugoj şi la filatura de cînepă din Baloteşti. . Tot în laboratorul de mijloace fizico-chimice a fost studiată problema reducerii toxicităţii gazelor eliminate prin eşapamentele autovehiculelor şi tractoarelor. Aceste gaze dăunătoare sănătăţii pot ajunge la concentraţii periculoase cînd circulaţia este intensă sau cînd vehiculul circulă în spaţii închise — halele unor mari uzine, antrepozite, şantiere. Cercetătorii laboratorului au soluţionat această problemă prin crearea unui epurator catalitic care aşezat în interiorul ţevilor de eşapament al vehiculelor ajută la eliminarea compuşilor dăunători din gazele de eşapament. Experimentat pe un motor Diesel de tractor, acest epurator catalitic a redus conţinutul oxidului de carbon din gazele eliminate cu 80 la sută. In curînd el va fi experimentat și pe motoarele cu benzină ale autobuzelor.