Steaua Roşie, februarie 1963 (Anul 12, nr. 26-49)

1963-02-01 / nr. 26

Să ridicăm toate gospodăriile agricole colective la nivelul celor fruntaşe In această perioadă, o problemă de mare importanţă pentru gospo­dăriile agricole colective o consti­tuie analiza activităţii desfăşurată în anul 1962, pregătirea şi aproba­rea planului de producţie pe anul 1963. Pînă la 30 ianuarie, în re­giunea noastră au avut loc adu­nări generale ale colectiviştilor pentru dezbaterea dărilor de sea­mă şi aprobarea planurilor de pro­ducţie în 204 de gospodării colec­tive, adică în 80,6 la sută din cele existente. Bilanţul anului 1962, primul an de muncă în condiţiile colectivi­zării complete a agriculturii, a fost rodnic. Constatăm cu satisfac­ţie că, deşi marea majoritate a gospodăriilor colective din regiu­ne au o vechime de numai circa un an, totuşi, ele au obţinut suc­cese de seamă, s-au întărit şi s-au dezvoltat. In accelerarea ritmului de dez­voltare a agriculturii noastre so­cialiste, o mare importanţă au avut măsurile luate de partid şi guvern privind îmbunătăţirea con­ducerii agriculturii şi redistribui­rea cadrelor de specialişti. In gos­podăriile colective din regiunea noastră îşi desfăşoară activitatea peste 250 de ingineri agronomi şi zootehnişti. Dezbătînd dările de seamă asu­pra activităţii economice şi finan­ciare din anul 1962, în însufleţite adunări generale, colectiviştii ana­lizează cu multă profunzime felul cum s-au desfăşurat muncile agri­cole în anul trecut, care au fost rezultatele obţinute în creşterea producţiei, în întărirea economico­­organizatorică a gospodăriilor co­lective, în sporirea retribuţiei în bani şi în natură pentru zilele­­muncă efectuate. In marea lor majoritate, adună­rile generale care au avut loc pînă în prezent s-au desfăşurat la un nivel înalt. Atît dările de seamă cît şi discuţiile purtate au reuşit 3S facă o analiză temeinică şi multilaterală a activităţii din anul trecut şi să dezbată cele mai ca­racteristice probleme din gospo­dăriile colective. Din discuţiile purtate cît şi din dările de seamă a reieşit că co­lectiviştii din regiunea noastră, sub permanenta îndrumare a orga­nelor şi organizaţiilor de partid, au obţinut rezultate însemnate în sporirea efectivelor de animale. Astfel, în 1962, numărul bovinelor proprietate obştească a gospodă­riilor colective a crescut cu 50.945 de capete, din care 21.661 de vaci şi juninci, astfel că la sfîrşitul lui 1962 reveneau cite 24 de ca­pete bovine în medie, la suta de hectare teren agricol. A sporit, de asemenea, şi numărul ovinelor, porcinelor şi păsărilor. Realizări frumoase s-au obţinut şi în creşterea productivităţii animalelor. In anul 1962, un nu­măr de 10 gospodării colective din regiune au obţinut în medie peste 2.600 litri de lapte de la fiecare vacă­­ furajată, 34 de gos­podării au realizat între 2.000— 2.500 litri de lapte. Sunt însă unele gospodării colective, care deţin un număr de animale mult sub posibilităţile de care dispun, cum sunt cele din Lupeni şi Co­­rund, raionul Odorhei, Voşlobeni şi Joseni, din raionul Gheorghieni, Şopteriu, raionul Luduş, Cozma din raionul Reghin şi altele. Un succes de seamă al­­gospo­dăriilor colective din regiune în dezvoltarea­­averii obşteşti îl con­stituie şi marele volum de con­strucţii realizat. In anul 1962, ele au terminat complet şi dat în folosinţă 833 de obiective, din ca­re : 525 de adăposturi pentru ani­male. Deci, într-un singur an, gospodăriile noastre colective au executat un volum de construcţii aproape egal cu cel realizat de la înfiinţarea primelor gospodării colective şi pînă la sfîrşitul anu­lui 1961, --------,---cm. ■■ ----­IOSIF BANC Prim-secretar al Comitetului regional Mureş-Autonomă Maghiară al Partidului Muncitoresc Român Aplicînd pe scară tot mai lar­gă metodele agrotehnice înaintate, gospodăriile colective din regiu­nea noastră au obţinut în 1962 frumoase realizări şi în sporirea producţiei agricole — sarcină de mare importanţă pusă de Con­gresul al lll-lea al P.M.R. în faţa agriculturii. Cele 2.689 kg de grîu la hectar obţinute de gospodăria colectivă din Miercurea-Ciuc, cele 4.032 kg porumb boabe la hectar obţinute de gospodăria colectivă din Şăulia de Cîmpie, raionul Lu­duş, 29.900 kg de sfeclă de za­hăr la hectar la G.A.C. Dîmbău, raionul Tîrnăveni, 17.800 de kg de cartofi la hectar la Sînmărtin, raionul Ciuc, sau 40.500 de kg de porumb siloz la hectar la G.A.C. Tuşnad-Sat, producţii realizate pe întreaga suprafaţă cultivată cu aceste plante, constituie dovezi grăitoare că gospodăriile colective dispun de toate condiţiile pentru obţinerea de recolte tot mai bo­gate. Sunt însă în regiune gospodării colective ca cele din Velţ, raionul Tîrnăveni, Atid, raionul Odorhei, Moşuni, raionul Tg. Mureş, Sin­ger, raionul Luduş, Remetea şi Ditrău, raionul Gheorghieni şi al­tele, care, neacordînd atenţia cu­venită pregătirii terenului, între­ţinerii culturilor, asigurării densi­tăţii optime de plante la hectar etc., au obţinut în anul 1962 pro­ducţii mici, care au influenţat ne­gativ producţia medie realizată pe regiune şi în acelaşi timp nu au asigurat venituri corespunză­toare colectiviştilor, in raport cu posibilităţile existente. Deosebit de important este fap­tul că, pe baza propriei lor expe­rienţe şi trăgînd învăţămintele necesare din realizările şi lipsu­rile lor, colectiviştii au ajuns la concluzia că, creşterea bunăstării lor depinde de obţinerea unor pro­ducţii mari la hectar, care se pot realiza numai prin aplicarea pe scară tot mai largă a regulilor agrotehnice. In această lumină ei se străduiesc să-şi însuşească cît mai temeinic cuceririle tehnicii şi ştiinţei agricole, participînd în număr tot mai mare la cercurile agrozootehnice. Trebuie să subliniem şi faptul că, colectiviştii s-au convins şi se conving pe zi ce trece tot mai mult de necesitatea creşterii averii obşteşti, factor principal pentru asigurarea unei valori ridicate a zilei-muncă. Astfel, în planurile de producţie pe 1963, în adunările generale, colectiviştii au prevăzut sume importante pentru dezvolta­rea averii obşteşti. Pretutindeni s-a constatat că, planurile de producţie ale gospo­dăriilor agricole colective din re­giunea noastră, aprobate de adu­nările generale, sunt întocmite în mod judicios şi se deosebesc ca­litativ de cele din anii precedenţi. Desigur, la aceasta a contribuit foarte mult experienţa cîştigată de gospodăriile colective fruntaşe cu o vechime mai mare şi în ace­laşi timp munca conştientă des­făşurată de către inginerii agro­nomi şi alţi specialişti din agricul­tură, care muncesc în gospodăriile agricole colective.. Cu toate acestea, în unele gos­podării colective, care au aprobat deja planurile de producţie pe 1963, s-au mai strecurat unele ne­ajunsuri şi tocmai de aceea la acestea aş vrea să mă refer. S-a constatat că, nu peste tot şi de către toţi colectiviştii este destul de bine înţeleasă impor­tanţa normelor de lucru şi rolul pe care îl au acestea în planifica­rea muncii şi în justa ei retribui­re. De aceea, în unele gospodării colective, mai mulţi dintre colecti­viştii care au luat cuvîntul, au apreciat că, unele norme stabilite ar fi prea mari, făcînd propuneri pentru reducerea lor. Trebuie însă ştiut că Consiliul Superior al Agriculturii a făcut anumite recomandări cu privire la felul cum trebuie să se orienteze gospodăriile colective atunci cînd stabilesc normele, in aceste reco­mandări se arată în mod ştiinţific care trebuie să fie normele mi­nime şi maxime la cele mai im­portante lucrări. Deci aici se are în vedere faptul că, nu toate gos­podăriile colective au aceleaşi con­diţii şi că unele au condiţii mai bune, altele mai puţin bune, tere­nuri mai uşor de muncit şi tere­nuri mai greu de muncit. Aşadar, gospodăriile colective cînd stabi­lesc normele, fiecare trebuie să ţi­nă seamă de condiţiile şi de situa­ţia existentă în fiecare unitate în parte. Gospodăriile colective cu cele mai bune condiţii şi cu terenul cel mai uşor de lucrat, trebuie să, stabilească norme maxime, gos­podăriile colective cu cele mai grele terenuri pot să stabilească norme minime, iar gospodăriile colective cu condiţiuni mediocre vor stabili norme între minim şi maxim, după cum vor aprecia co­lectiviștii. Nu este însă just a se stabili norme mai mici decât limita mi­nimă prevăzută în recomandările Consiliului Superior al Agricultu­rii. A stabili norme mai mici în­seamnă a mări în mod artificial numărul zilelor-muncă necesare pentru executarea anumitor lu­crări, care la rîndul lor atrag du­pă sine reducerea tot artificială a valorii zilei-muncă pe gospodărie. In mod practic, chiar dacă s-ar stabili norme mai mici, colecti­viștii n-ar beneficia în plus de nimic, deoarece cantitatea de pro­duse și veniturile gospodăriilor (Continuare în pag. a 3-a) În întîmpinarea alegerilor în comuna Ibăneşti-Pădure, raionul­­Reghin, se desfăşoară o vie activitate culturală în vederea alegerilor de la 3 martie. La punctul de agitaţie care funcţio­nează la Şcoala de 8 ani din lo­calitate, sînt prezentate diafilme documentare şi se ţin conferinţe despre realizările obţinute dftt oa-­­ menii muncii din ţara noastră în opera de construire a socialismu­lui. In prezent echipă de teatru, echipele de fluieraşi şi cele de jocuri pregătesc un frumos pro­gram cu un repertoriu adecvat alegerilor. AUREL BOIERU corespondent voluntar PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIT/-Î/Ă ! | ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID ȘI AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII MURES AUTONOMA MAGHIARA 4 pagini 20 bani*­Anul XII. Nr. 26 (1.522) | Vineri, 1 februarie 1963 . Secţia P.A.L. a Complexului de industrializare a lemnului de la Gălău­aş, una dintre cele mai tinere secţii, este înzestrată cu prese moderne, cu circulare de formatizat şi cu comenzi auto­matizate. In clişeu: Comunistul PETRU TĂLĂRAN, conducător de presă, manevrînd agregatul prin intermediul tabloului de comandă. Schimb de experienţă Zilele trecute a avut loc la Tg. Mureş un larg schimb de expe­rienţă între lucrătorii, tehnicienii şi conducătorii de unităţi ai coope­raţiei de consum din regiune şi cei din sectorul de stat, în scopul îmbunătăţirii deservirii populaţiei cu produse de alimentaţie publică. Un deosebit interes au mani­festat participanţii la centrul de tranşare a cărnii al T.A.P.L. Tg. Mureş, unde şeful acestei unităţi, Nistor Zoltán, le-a demonstrat practic şi cu multă pricepere felul în care se prelucrează carnea pen­tru obţinerea a cît mai multe produse dintr-un animal sacrifi­cat. Tot în cadrul schimbului de experienţă au fost vizitate: com­plexul comercial din cartierul „7 Noiembrie“, laboratorul de cofe­­tărie al Trustului cofetarilor, bu­fetul „Expres“ şi bucătăria res­taurantului „Mureşul“. Radio Moscova transmite mîine o emisiune pentru ascultătorii din regiunea noastră Reamintim cititorilor noştri că în cadrul emisiunilor sale pentru ascultătorii din Republica Populară Romînă, postul de radio Moscova va transmite mîine 2 februarie, la orele 16,15, un program special. In program vor fi transmise impresiile unor oaspeţi sovietici care ne-au vizitat ţara. Vorbitorii vor relata în special impresiile din timpul şederii lor în regiunea noastră precum şi despre legăturile de prietenie trainică care s-au făurit între ei şi oamenii muncii din diferitele instituţii şi între­prinderi din oraşul Tg. Mureş. Emisiunea se va transmite pe programul I. Cu acest prilej la Casa prieteniei româno-sovietice din Tg. Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 26, va fi organizată o audiţie colectivă. O nouă metodă de organizare a asistenţei medico-sociale a populaţiei vîrstnice Institutul de geriatrie „Bucu­reşti“ în colaborare cu secţiile sa­nitare şi de prevederi sociale ale sfaturilor populare regionale a tre­cut recent la aplicarea unei noi metode ştiinţifi­c de organizare a asistenţei medico-sociale a populaţiei vîrstnice. Noua metodă — dispensarizarea populaţei vîrstnice — constă în în­tocmirea unei fişe medicale amănun­ţite pentru fiecare vîrstn­ic şi efec­tuarea unui control medical perio­dic. Ea a fost experimentată dife­renţiat pe patru grupe de vîrstă. In prima grupă este cuprinsă popu­laţia între 45—60 ani care este su­pusă unui control medical bianual. Din celelalte grupe fac parte per­soanele în jurul vîrstei de 60, 65 şi 90 de ani, ţinîndu-se cont de con­diţiile biologice ale diferitelor vîr­­ste. Cercetările sînt efectuate asupra unui număr de 100.000 de oameni ai muncii din întreprinderi indus­triale, instituţii, G.A.C. Această ac­ţiune este menită să contribuie în­tr-o însemnată măsură la cunoaşte­rea stării de sănătate, la scăderea morbidităţii şi mortalităţii popu­laţiei vîrstnice, la creşterea duratei medii de vîrstă. (Agerpres) P­e la jumătatea lunii ia­nuarie, la Combinatul chimic „Karl Marx“ din Tîrnăveni, avusese loc o în­sufleţită adunare la care au participat sute de muncitori fruntaşi în întrecerea socialis­tă, ingineri şi tehnicieni. Sco­pul adunării a fost discutarea în amănunt a tuturor posibili­tăţilor şi rezervelor interne de care dispune combinatul, în re- Angajamente şi realizări derea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de plan pe anul 1963. După însufleţite discuţii, pur­tate în baza unor chibzuite calcule economice, muncitorii, tehnicienii şi inginerii chimişti de pe Tîrnavă s-au angajat ca în întrecerea socialistă din a­­cest an pe care o vor desfă­şura în lumina Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale între­cerii socialiste, să realizeze peste plan 600 tone carbid, 15.000 m­p plăci faianţă, 5.000 m­p hîrtie foto, 50 to­ne bicromat de sodiu, 100 tone clorură de calciu etc. Baza de realizare a angaja­mentelor — au subliniat în cu­­vîntul lor chimiștii de la Tîr­năveni — va fi înainte de toate aplicarea întocmai și la termenele stabilite a bogatului plan de măsuri tehnico-orga­­nizatorice, plan care cuprinde 380 de obiective, propuneri ale oamenilor muncii. Printre ma­surile hotărîtoare care concu­ră la realizarea sarcinilor de plan sporite din acest an, con­ducerea combinatului, îndru­mată de comitetul de partid, a avut în vedere mărirea in­dicilor de utilizare intensivă a cuptoarelor de carbid cu peste 4 la sută, faţă de rea­lizările medii ale anului 1962; inversarea transformatorilor de la cuptoarele 1 şi 3 şi prelun­girea ciclului de funcţionare a cuptoarelor între două reparaţii. Aceste măsuri de mare eficaci­tate, de pe urma cărora se ob­ţine o însemnată cantitate de carbid în plus faţă de produc­ţia anului trecut, au fost de acum puse în aplicare. In baza unei temeinice cu­noaşteri a posibilităţilor reale de la secţia faianţă-gresie s-a luat îndrăzneţul angajament ca în acest an să se obţină peste plan 15.000 m­p plăci faianţă, să se dea cu 4 la sută mai multe plăci de calitatea I, faţă de realizările obţinute în 1962. Pe ce căi se vor obţine aceste însemnate sporuri? In primul rînd, cînd s-au luat aceste an­gajamente s-a ţinut seama de nivelul profesional înalt la care au ajuns lucrătorii secţiei, s-a ţinut seama de faptul că tehni­ca modernă, care întruchipează procesul de fabricaţie de aici e tot mai bine strunită şi folosi­tă de cadrele de muncitori şi tehnicieni. Pe de altă parte, in planul M.T.O. s-au avut in ve­dere şi rezervele existente, ne­folosite complet in anul de ba­ză. Astfel, s-a ajuns la conclus­­ia reală că, prin mărirea în­cărcăturii de biscuit pe vago­­neţi, prin folosirea mai raţiona­lă a spaţiului de ardere a cup­toarelor etc., se va asigura o creştere a indicilor de utilizare intensivă a cuptoarelor cu 3 la sută, ceea ce va permite reali­zarea unei producţii de 15.000 m­p faianţă în plus faţă de rea­lizările anului trecut. Sporul de calitatea I, de 4 la sută propus ca obiectiv de realizat în între­cerea din acest an va fi înfăp­tuit pe seama îmbunătăţirii ca­litative a glazurii, aplicarea mai omogenă a acesteia pe plăci, precum și prin eliminarea completă sau aproape completă a lipiturilor la cremoliere. In luna GH. TOCACIU (Continuare în pag. a 3-a) Însemnate economii prin muncă patriotică Comitetele executive ale sfaturi­lor populare din raionul Topliţa a­­cordă o deosebită atenţie antrenării unui număr cît mai mare de cetă­ţeni la acţiunile patriotice şi în special la lucrările de construcţii votate prin contribuţie voluntară. In anul trecut cetăţenii din raion au efectuat prin muncă patriotică lucrări in valoare de 1.771.000 lei. La aceste lucrări au participat peste 37.000 de cetăţeni, care au prestat 412.000 de ore de muncă patriotică. Numai la lucrările de construcţii au participat 3.049 de cetăţeni, ca­re au efectuat 37.000 de ore mun­că patriotică. Prin efectuarea diferitelor munci patriotice, pe raion s-au înregistrat însemnate economii. La curăţatul păşunilor, de pildă, s-a obţinut o economie de 313.000 lei, la îmbu­nătăţirile silvice, prin împăduriri şi întreţineri de plantaţii pe 96 ha s-a obţinut o economie de 64.000 lei, iar la acţiunile de înfrumuseţare a oraşelor şi satelor s-au înregistrat economii în valoare de peste 147.000 lei. Printre produsele fabricate la cooperativa „Textila-Mureş“ se numără şi covoarele orien­tale executate cu măiestrie de harnicele ţesătoare. Utemistele Györfi Ana, Maria Pop şi Györfi Rozalia care au termi­nat de curind cursurile de cali­ficare, sunt printre cele mai bune ţesătoare din secţie. in sprijinul elevilor de la cursurile fără frecvenţă Dînd viaţă sarcinii de a îm­bunătăţi învăţămîntul fără frecvenţă, conducerea Şcolii medii nr. 1 „Al. Sahia“ din Tîrnăveni a convocat într-o şe­dinţă pe toţi oamenii muncii înscrişi la această formă de în­­văţămînt. Cu acest prilej s-a făcut repartizarea profesorilor pe obiecte şi clase, iar directo­rul secţiei serale şi fără frec­­venţă a şcolii, tov. Gherman Vasile, a prelucrat în faţa ce­lor înscrişi instrucţiunile pe linie de învăţămînt primite de la forurile superioare, după care fiecare profesor a dat in­dicaţii asupra materialului de studiat. După discuţiile purta­te cu elevii, s-a convenit ca pentru consultaţii să fie folo­site zilele de marţi şi vineri, în care sens s-a şi stabilit ora­rul. COVRIG ŞTEFAN corespondent voluntar Conferenţiari la sate In comunele şi satele raioanelor Tg. Mureş, Luduş şi Tîrnăveni s-au deplasat duminică 27 ianua­rie, 43 de conferenţiari din partea Comitetului regional de cultură şi artă, Comisia pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. A­ceştia au expus conferinţa „Organ­­ele puterii de stat — expresie a intereselor şi voinţei oamenilor, muncii din ţara noastră“. Expu­nerile au fost ascultate cu viu in­teres de marele număr de cetă­ţeni adunat în căminele culturale. în turneu cu piesa „Nunta la castel“ In cadrul turneului întreprins în regiune, colectivul Teatrului de stat din Tg. Mureș va prezenta la începutul lunii februarie piesa „Nuntă la castel“ de Sütő András, în comunele Remetea, Ditrău, Jo­­­seni din raionul Gheorghieni, iar apoi piesa va fi prezentată în ora­șul Gheorghieni. Brigada ştiinţifică dă răspunsuri Duminică 27 ianua­rie, o brigadă compu­să din profesori, me­dici şi alţi intelec­tuali s-a deplasat în comuna Veţca, raionul Tg. Mureş, pentru a da răspunsuri la între­bările pe care cetăţe­nii le-au pus. De pildă, membrii brigăzii au dat expli­caţii largi şi clare în legătură cu succesele Uniunii Sovietice în cucerirea Cosmosului, au explicat ce este u­­niversul etc. Un me­dic le-a vorbit pe larg despre importantele cuceriri ale ştiinţei me­dicale şi despre carac­terul dăunător al leacurilor băbeşti. La adunarea ce s-a ţinut la căminul cultural au fost prezenți peste 100 de locuitori ai comunei. B'7 «■§»!!« ţ£râSfoflwe Băncile de credit cooperatiste de pe lingă Uniunea Regională a Cooperativelor de Consum şi-au încheiat activitatea pe anul 1962 cu un bilanţ grăitor. In regiune funcţionează 38 asffel de bănci — înfiinţate în 1956 — ai căror mem­bri se ridică la 41.529. Numai în 1962 s-au înscris în aceste bănci de credit 3.588 membri noi. Fon­dul social vărsat de membri de­păşeşte 5.460.000 de lei. Intensa activitate desfășurată de băncile cooperatiste de credit o ilustrează şi faptul că numai în 1962 au acor­dat împrumut la 7.079 membri o sumă ce se ridică la 9.300.000 de lei. Printre băncile de credit coope­ratiste fruntaşe se numără cele din Gheorghieni, Tîrnăveni şi Miercurea Niraj. Noi realizări în domeniul protecției muncii Colectivele de cercetători ale In­stitutului de igienă şi protecţia muncii au obţinut anul trecut noi realizări. In laboratorul de electrosecurita­­te, de pildă, în scopul evitării acci­dentelor prin electrocutare în urma folosirii sculelor electrice portative, s-a realizat şi experimentat un dis­pozitiv special denumit transforma­tor de separaţie. Acesta izolează de reţeaua electrică utilajul folosit de muncitori , protejîndu-l în acest fel de pericolul electrocutării. Pentru muncitorii care lucrează permanent cu mîinile în apa alcali­nă, spre a se evita diferite boli de piele, laboratorul de mijloace fizico­­chimice a realizat de curînd unele substanţe protectoare. Aplicate pe m­iini, sub formă de unguente, ele protejează pielea împotriva eventua­lelor infecţii şi a umezelii. Aceste substanţe au fost aplicate cu rezul­tate bune la filatura de mătase na­turală din Lugoj şi la filatura de cînepă din Baloteşti. . Tot în laboratorul de mijloace fi­­zico-chimice a fost studiată proble­ma reducerii toxicităţii gazelor eli­minate prin eşapamentele autovehi­culelor şi tractoarelor. Aceste gaze dăunătoare sănătăţii pot ajunge la concentraţii periculoase cînd circu­laţia este intensă sau cînd vehiculul circulă în spaţii închise — halele unor mari uzine, antrepozite, şan­tiere. Cercetătorii laboratorului au soluţionat această problemă prin crearea unui epurator catalitic care aşezat în interiorul ţevilor de eşapa­ment al vehiculelor ajută la elimi­narea compuşilor dăunători din ga­zele de eşapament. Experimentat pe un motor Diesel de tractor, acest epurator catalitic a redus conţinutul oxidului de carbon din gazele eli­minate cu 80 la sută. In curînd el va fi experimentat și pe motoarele cu benzină ale autobuzelor.

Next