Steaua Roşie, martie 1963 (Anul 12, nr. 50-76)
1963-03-01 / nr. 50
PROLETA 12/ D/N TOATE ȚĂRILE, M/TI-VA l | | G * 4 pagini 20 bani Anul XII. Nr. 50 (1.546) | Vineri, 1 martie 1963 | Pentru producţii sporite de legume Anul acesta, gospodăriile agricole colective din raionul Reghin vor cultiva legume pe 650 de hectare, faţă de cele 141 hectare din anul trecut. Pentru generalizarea metodelor înaintate aplicate în sectorul legumicol, din iniţiativa Comitetului raional de partid şi a Consiliului agricol raional Reghin, de curînd a fost organizat un schimb de experienţă la gospodăria agricolă colectivă din Reghin. Au participat vicepreşedinţi, ingineri agronomi, brigadieri legumicoli sau şefi de echipă din gospodăriile colective din raion, cultivatoare de legume. Participanţii au vizitat răsadniţele G.A.C.-ului, unde harnicii grădinari lucrau cu multă sîrguinţă. Pop Iosif, inginerul gospodăriei, a vorbit despre felul cum este organizată munca în acest sector. In legumicultura lucrează 60—65 de colectivişti, organizaţi în 4 echipe. Din legumicultura, în anul trecut gospodăria a realizat un venit de peste 150.000 lei. Pentru anul acesta, gospodăria colectivă din Reghin extinde suprafaţa cultivată cu legume la 42 de hectare, faţă de 12 ha în anul trecut. Pentru obţinerea de recolte bogate, încă din iarnă colectiviştii au trecut la construirea răsadniţelor. Din cele 2.890 mp de răsadniţe planificate, 1.200 mp sunt terminate, iar pe 370 mp s-a însămînţat varză, gulioare, ţelină şi salată. Rezultate frumoase au obţinut în cultura legumelor şi alte gospodării colective. In gospodăria noastră, spunea Nagy Dezideriu, inginer agronom la G.A.C. Voivodeni, anul trecut s-au cultivat legume pe 17 ha. Venitul realizat de gospodăria noastră din acest sector a depăşit 200.000 lei. Anul acesta vom cultiva legume pe 46 de hectare, din care 4 ha vor fi irigate. Din cultivarea castraveţilor printre porumb G.A.C. Gorneşti a obţinut în anul trecut un venit de 45.000 de lei. Emil Verdeş din Crăieşti, Dorel Pop din Suseni, Francisc Menyhárt din Beria, precum şi alţi participanţi la schimbul de experienţă au apreciat ca bune metodele folosite de gospodăria colectivă din Reghin. In cadrul schimbului de experiență s-a accentuat necesitatea extinderii cultivării castraveţilor intercalat printre porumb. V. ŞAULEAN Noutăţi în magazinele electrotehnice Ce noutăţi oferă în acest an cumpărătorilor magazinele de produse electrotehnice? După cum informează organele industriei şi ale comerţului, încă din primele săptămîni ale anului s-au şi pus la dispoziţia populaţiei produse noi sau îmbunătăţite menite să uşureze munca gospodinelor sau să sporească gradul de confort al locuinţelor. Unul dintre acestea este noul model de maşină pentru gaze „Someş“, prevăzută cu trei ochiuri, cuptor cu placă radiantă şi dulap pentru păstrarea preparatelor culinare. O altă calitate a acestei maşini este ceasul avertizor care anunţă trecerea timpului necesar preparării mîncărurilor. Plita electrică cu placă de fontă este unul din noile produse realizate la ,,Electro-Mureş“. Executată pentru tensiunile de 120 şi 220 V, plita electrică este prevăzută cu un dispozitiv pentru reglarea temperaturii. Un alt produs care poartă marca acestei fabrici este fierul de călcat denumit „Elegant“. Tot aici se fabrică două tipuri de radiatoare electrice, dintre care unul hiperbolic cu oglindă, iar celălalt cu tub pentru raze infraroșii. S-au pus în vînzare şi aparataj din mase plastice de diferite culori, pentru instalaţii electrice interioare, iar întreprinderea Electrobanat a şi livrat noile modele de lustre. Fabrica timişoreană „Electromotor“ lucrează în prezent la realizarea unui aspirator de praf cu 17 piese anexe. La maşina de spălat rufe „Albalux 2“ în a cărei construcţie sînt folosite într-o mai mare măsură masele plastice, se îmbunătăţeşte funcţionarea unor piese. Spre sfîrşitul anului va apare un aparat de radio de cameră cu tranzistori, „Delta“, care prezintă noutăţi în construcţie faţă de alte tipuri: trei lungimi de undă, în joc de două, performanţe de recepţie şi audiţie îmbunătăţite, antenă telescopică pentru unde scurte, casetă din mase plastice. Ţinîndu-se seama de cererile în continuă creştere pentru astfel de produse, organele industriei şi co-merţului au prevăzut o substanţială sporire a cantităţilor livrate magazinelor. Numai în primul semestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se vor pune în vînzare între 18 şi 53 la sută mai multe frigidere „Fram“, maşini de spălat rufe, aparate de radio, televizoare etc. (Agerpres) Cursuri de calificare pentru macaragii Deservirea ştiinţifică a instalaţiilor şi agregatelor de ridicat cere cunoştinţe tehnice corespunzătoare din partea mecanicilor, macaragiilor şi electricienilor. In întreprinderi se introduc în fiecare an noi macarale, se instalează noi poduri transportoare care se cer a fi comandate de oameni calificaţi, de oameni care să cunoască pînă în cel mai mic amănunt structura şi modul de funcţionare a acestora. Comisia inginerilor şi tehnicienilor de la I.R.U.M. Reghin a luat în acest sens hotărîrea de a califica 26 de macaragii, care să deservească cu pricepere noile agregate de ridicat. Cursurile de calificare cuprind numeroase teme interesante. Unele dintre acestea sunt: Cunoaşterea tipurilor de macarale; Dispozitive de comandă ale macaralelor; Construcţia macaralelor şi principiile de funcţionare şi altele. Alături de lecţiile teoretice, mecanicii fac practică la locul de muncă direct la agregate. La sfîrşitul anului, mecanicii vor primi carnetul de muncitor calificat şi autorizaţia de a deservi instalaţiile de ridicat. Inginerii şi tehnicienii manifestă o grijă deosebită pentru pregătirea cursanţilor, pentru înarmarea lor cu cunoştinţe teoretice şi practice despre deservirea corectă a macaralelor şi podurilor transportoare. Colectiv fruntaş de femei Magazinul specializat de tricotaje nr. 3 „Belon“ este binecunoscut în oraşul Tg. Mureş. Cumpărătoarele vizitează cu plăcere această unitate pentru că sunt deservite cu o deosebită atenţie de către cele 5 tinere care compun colectivul vînzătoarelor de aici. Şefa magazinului, Maria Mutică, împreună cu vînzătoarele Rozalia Koreh, Iolanda Bács, Ileana Pito şi Ana Sárossy îşi îndeplinesc lună de lună sarcinile de plan. In luna ianuarie 1963, bunăoară, ele şi-au îndeplinit planul în proporţie de 108 la sută, realizînd în acelaşi timp însemnate economii la cheltuielile gospodăreşti ale unităţii. Formele avansate de comerţ — expunere deschisă, vînzare fără bon, probe în cabine speciale, localul modern, contribuie la realizarea unei deserviri la nivel superior, mult apreciată de cumpărători. ION TAUBMAN însufleţite adunări electorale In cursul acestei săptămînî, pretutindeni în comunele şi în oraşele de subordonare raională din regiune au avut loc însufleţite adunări electorale, unde oamenii muncii s-au întîlnit cu candidaţii Frontului Democraţiei Populare, propuşi pentru alegerile de la 3 martie, precum şi cu activişti de partid şi de stat, cu care prilej au fost trecute în revistă măreţele realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, în anii puterii populare şi s-au stabilit noi obiective economice, social-culturale şi de interes gospodăresc, care urmează a fi înfăptuite în viitor. La adunările care au avut loc în circumscripţiile electorale din Gurghiu, Rîciu şi Deda a luat cuvîntul tovarăşul IOSIF BANC, prim-secretar al Comitetului regional de partid. Peste tot, sălile căminelor culturale au fost frumos pavoazate şi s-au dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de participanţi. Cu prilejul acestor adunări, formaţiile artistice din localităţile respective au prezentat frumoase programe în care au slăvit Partidul, au cîntat viaţa nouă a satelor noastre, au satirizat alegerile din trecut. In cuvîntul său, tovarăşul primsecretar al Comitetului regional de partid a reliefat politica consecventă de pace a partidului şi a guvernului nostru, faptul că pe plan internaţional ţara noastră se bucură de un prestigiu binemeritat, iar politica fermă de pace şi de coexistenţă paşnică în relaţiile dintre state promovată de ţara noastră, împreună cu celelalte ţări ale lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, se bucură de aprecierea tuturor popoarelor iubitoare de pace din lume. A subliniat semnificaţia alegerilor de deputaţi în sfaturile populare comunale şi orăşeneşti de subordonare raională, profundul democratism al sistemului nostru electoral. De asemenea, tovarăşul Banc a trecut în revistă măreţele realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, în anii puterii populare, realizări care au schimbat din temelie înfăţişarea de odinioară a ţării noastre. Poporul nostru întîmpină alegerile cu succese deosebite — a spus vorbitorul — cu realizări care duc la desăvîrşirea construirii socialismului. Votul, pe care oamenii muncii îl vor da la 3 martie candidaţilor F.D.P., va constitui o afirmare a încrederii lor faţă de politica partidului nostru, care îndrumă cu pricepere şi înţelepciune poporul nostru spre noi victorii. Politica partidului nostru nu se manifestă prin vorbe, ci prin fapte, prin realizări de seamă, care astăzi sunt cunoscute lumii întregi. Ţara noastră, dintr-o ţară rămasă în urmă din punct de vedere industrial şi cu o agricultură înapoiată, s-a transformat într-o ţară cu o industrie şi o agricultură socialistă în plină înflorire. După ce a trecut în revistă măreţele realizări obţinute sub conducerea partidului de către poporul nostru în industrie şi agricultură, tovarăşul Iosif Banc, referindu-se la regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, a arătat că în trecut ea se situa printre cele mai înapoiate regiuni ale ţării. Insă, datorită politicii partidului de dezvoltare armonioasă, proporţională a tuturor regiunilor ţării, în 1962, producţia industrială a regiunii a crescut de 5,6 ori faţă de 1950. Obiectivele industriale construite pe cuprinsul regiunii au o mare importanţă economică. In ceea ce priveşte energia electrică, regiunea noastră se situează pe locul IV pe ţară. Faţă de 1950, în 1962, s-a produs de aproximativ 33.000 de ori mai multă energie electrică. In anii viitori volumul energiei electrice va creşte în mod substanţial. In ceea ce priveşte investiţiile, tovarăşul Banc a arătat că, în perioada 1950—1962, statul a alocat pentru dezvoltarea regiunii Mureş- Autonomă Maghiară peste 5,6 miliarde lei. In aceşti ani au fost construite Termocentrala de la Fîntînele, Fabrica de mobilă „23 August“, Complexul de industrializare de la Gălăuţaş, au fost reutilate Uzinele de fier de la Vlăhiţa şi modernizate minele de la Bălan şi altele. Prin construirea Fabricii de zahăr de la Luduş şi modernizarea celei de la Tg. Mureş, regiunea noastră va deveni una din cele mai mari producătoare de zahăr din ţară. Vorbind despre agricultură, vorbitorul a arătat că, sub conducerea partidului, poporul nostru a obţinut una dintre cele mai mari victorii — terminarea colectivizării agriculturii. Prin aceasta, aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, în ţara noastră, socialismul a învins definitiv la oraşe şi sate. In regiunea noastră există 253 gospodării agricole colective, în care 112.000 de familii au în folosinţă şi lucrează în comun peste 480.000 ha teren agricol. Prin înzestrarea agriculturii cu mijloace tehnice moderne, partidul nostru, statul nostru democrat-popular, au R. CIMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) SOVATA. Noua cantină, de construcție modernă, cu o capacitate de 400 de locuri care în curînd va fi dată în folosință. In raionul Luduş-’ieri şi azi # * Raionul Luduş, socotit în trecut, pe bună dreptate, un raion fără industrie, a cunoscut în anii puterii populare o frumoasă dezvoltare din acest punct de vedere. Moderna fabrică de zahăr construită în oraşul Luduş, care prelucrează în 24 de ore 200 de vagoane de sfeclă de zahăr şi care anual dă circa 40 de milioane de kg de zahăr, topitoria de cinepă, reutilarea şi dezvoltarea întreprinderilor industriale locale au făcut să crească simţitor ponderea raionului în ce priveşte valoarea producţiei industriale globale a regiunii. Agricultura raionului a cunoscut şi ea o impetuoasă dezvoltare. Raionul Luduş a fost primul raion colectivizat din regiunea noastră. Aici s-au pus bazele unei vieţi noi, unei producţii vegetale şi animale sporite, belşugului şi bunăstării. In raionul Luduş îşi desfăşoară activitatea 43 de gospodării agricole colective, care deţin un fond de bază de 79.104.000 de lei, 5 gospodării agricole de stat, 2 S.M.T.-uri dotate cu peste 420 de tractoare, 315 semănători, un mare număr de cultivatoare, combine, batoze etc. Munca colectiviştilor uniţi în unităţi mari, cu posibilităţi largi de dezvoltare a fost încununată în ultimii ani de frumoase şi însemnate succese. Colectiviştii din raionul Luduş schimbă prin efortul lor înfăţişarea localităţilor, păminturile le fac tot mai productive, tot mai rodnice. In ultimii ani, în satele raionului, din venituri proprii, colectiviştii şi-au înălţat peste 2.000 de case noi, iar din fondurile statului în oraşul Luduş şi comunele Iernut şi Sărmaş s-au construit peste 430 de apartamente. Grija faţă de om se manifestă tot mai mult un raion şi prin dezvoltarea reţelei sanitare. In primul an de după eliberare, pe teritoriul actual al raionului existau patru medici, care deserveau tot atîtea dispensare. Azi, in raionul Luduş funcţionează două spitale rurale şi unul raional, 23 de dispensare şi 18 case de naştere. In anul trecut a fost dată în folosinţă la Luduş o policlinică nouă, utilată cu aparatură modernă ,şi încadrată cu cadre de specialitate bine pregătite. Invăţămîntul a devenit şi el in anii puterii populare un izvor nesecat de acumulare a noi cunoştinţe pentru locuitorii raionului Luduş. Dacă şcolile din trecut puteau fi numărate pe degete, în ultimii ani în majoritatea satelor s-au construit şcoli noi, iar cele vechi au fost lărgite. Acum, în raionul Luduş funcţionează 63 de şcoli de 8 ani, în care învaţă peste 7.500 de elevi, 4 şcoli me 8dii cu 850 de elevi, o şcoală medie teh- 8 nică agricolă şi o şcoală profesională de fii mecanizatori. Numai în anul trecut, nug mărul şcolilor din raion a crescut cu în- ncă 2 şcoli de 4 ani, o şcoală de 8 ani şi 8 una medie. Pentru bunul mers al învăţă- 8 mîntului în anul 1962 a fost cheltuită din bugetul raionului suma de 17.102.700 de lei. 8 In ultimii ani în raion au fost electri- 8 ficate 13 localităţi printre care Bogata, 8 Cipău, Rîciu, Iernut, Cheţani şi altele. 8 In acest an vor mai fi electrificate sate- «le Balda, Tăureni, Avrămeşti, Zau şi al- 8 tele. Pînă în anul 1965 se preconizează 8 ca numărul localităţilor electrificate din raionul Luduş să depăşească cifra de 40. Activitatea culturală din comunele şi satele raionului Luduş, cuprinde un nu- măr tot mai mare de oameni ai muncii. 8 Pe Ungă zecile de cămine culturale îşi des- făşoară activitatea 70 de formaţii de tea- t tru, 30 de formaţii de cor, un număr în- t semnat de brigăzi artistice de agitaţie etc., cuprinzînd peste 4.000 de artişti a- matori. Pentru o bună desfăşurare a ac- jţ tivităţii acestora în cadrul căminelor cul- turale şi a bibliotecilor, în anul trecut, în întreg raionul s-a cheltuit 610.000 de lei. In ultimii ani a crescut în însemnată măsură venitul oamenilor muncii din raţion, şi in raport cu aceasta au crescut şi in cerinţele lor. Pentru a pune tot mai multte mărfuri la dispoziţia locuitorilor, pe cuprinsul raionului au fost create noile unităţi de desfacere. De pildă, în anul iji 1962, au fost date în folosinţă 22 de ani- ;nităţi noi. Acum pe raza raionului există 'fc 255 de unităţi de desfacere bine organi g zate. Tot mai mulţi locuitori îşi cumpără aparate de radio, biciclete, maşini de cuţit sut etc., lucruri care in trecut se consi- - derau obiecte de lux. In anul trecut, în întreg , raionul s-au vîndut cu 18 la sută mai multe mărfuri decît în anul 1961, printre care 360 de garnituri de mobilă lustruită, 3 1.500 de biciclete, 180 de mașini de cusut, g 68 mașini de spălat rufe, 85 de frigidere, 1.240 aparate de radio etc. 8 Rezultatele dobîndite pînă acum în ra- § Ionul Luduş, constituie baza unei şi mai frumoase dezvoltări în viitor a industriei, a agriculturii raionului şi a unei bune gosti podăriri a comunelor, satelor şi oraşului » Luduş. § La 3 martie a.c. şi locuitorii raionului ? Luduş îşi vor alege reprezentanţii lor în fi organele puterii de stat, sfaturile popa- gare, ei îşi vor da cu încredere votul pen- g tru fericirea lor, pentru o viaţă mai bu gnă, mai îmbelşugată. Noua policlinică din oraşul Luduş. CANDIDAŢI AI F.D.P. Brî^adSerul cofteciîyei Pe brigadierul Petru Cîmgianu nu fi-l pofi imagina altfel decit in veșnică activitate. Dacă l-ai cunoscut cîndva, ai lucrat cu el împreună, ai mers cu el să vezi întinsele tarlale ale brigăzii a IV-a din Chinari, chipul lui ifi rămine întipărit in minte multă vreme: un om de statură mijlocie, faţa ca zmeura coaptă, ochii mari arcuiţi de sprîncene cînepii. In albastrul senin al ochilor se oglindeşte energie, inteligenţă, o nestăvilită dorinţă de a realiza ceva bun, de a contribui cu toată puterea sa de muncă la prosperitatea gospodăriei unificate „Mureşul". Pentru brigadierul Petru Cimpianu termenul de campanie agricolă nu are un caracter de sezon, ci permanent, imbrăţişînd toate anotimpurile, potrivit sarcinilor fixate in planul de activitate. Iată-l acum în plină iarnă: şi-a reorganizat cele 6 echipe de cîmp care compun brigada. Săptămînal, alcătuieşte un plan de muncă defalcat pe zile, se sfătuieşte cu şefii de echipă, repartizează munca şi, pe urmă, pleacă pe teren. Printre obiectivele consemnate în planul de muncă pe săptămina trecută se numără transportarea şi împrăştierea gunoiului de grajd pe 16,5 ha de teren. Săptămina trecută s-au reparat 24 tocuri de răsadniţe. Pînă în prezent s-au transportat la cîmp peste 600 tone gunoi de grajd. Infruntînd gerul din săptămînile trecute, majoritatea colectiviştilor printre care: Benţa Ioan, Mohoi Elemer, Cazan Gavrilă ş. a. au lucrat cu dragă inimă. Pentru sirguinţa sa neobosită în cadrul gospodăriei agricole colective „Mureşul", cetăţenii din circumscripţia nr. 30 l-au propus candidat de deputat în Sfatul popular al comunei Sintana de Mureş, ION CAZAN învăţător Cifre şi fapte din raionul Tîrnăveni • Dacă în trecut, în raionul Tirnăveni nu a existat nici un sat electrificat, în prezent numărul localităţilor electrificate se ridică la 27, din care, în cursul anului trecut, au fost electrificate 11. • Faţă de cîteva aparate de radio existente în raion în regimul burghezo-moşieresc, astăzi numărul abonaţilor la radio, radioficare şi televiziune este de 7.300. • De la un singur cinematograf existent înainte de eliberare, în momentul de faţă s-a ajuns la un număr de 33 cinematografe săteşti şi la trei cinematografe în oraşul Tîrnăveni. Numărul celor care au vizionat filme în anul 1962, a ajuns la 500.000 de persoane. In prezent, pe teritoriul raionului funcţionează două spitale cu 733 paturi, 20 circumscripţii sanitare şi 11 case de naştere. Numărul medicilor a crescut la aproape 100, iar al personalului mediu sanitar la 200. RAFINA HUSAR, preşedinta comisiei de femei din comunale Voiniceni, candidat de deputat in lu, circumscripţia electorală comuna-cală nr. 6, sc. DANILA FLOREA, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Deda, candidat de deputat în circumscripţia electorală comunală nr. 21. MANIFESTĂRI CULTURALE Sala căminului cultural din comuna Hodac, e zilnic animată. Tinerii din comună, împreună cu cadrele didactice, au pregătit un program artistic în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare. S-a pregătit piesa „Jos Tudorache, sus Tudorache“ de Mircea Ştefănescu. Brigada artistică de agitaţie compusă din 13 utemişti, băieţi şi fete, sub îndrumarea tovarăşelor Frandoş Emilia şi Farcaş Alexandrina vor prezenta un program care va reflecta realizările din comuna noastră în anii regimului de democraţie populară şi felul cum se făceau alegerile în trecut şi astăzi. S-au pregătit, de asemenea şi cîntece patriotice şi populare. FARCAŞ RAFILA