Steaua Roşie, martie 1963 (Anul 12, nr. 50-76)

1963-03-01 / nr. 50

PROL­ETA 12/ D/N TOATE ȚĂRIL­E, M­/TI-VA l | | G * 4 pagini 20 bani Anul XII. Nr. 50 (1.546) | Vineri, 1 martie 1963 | Pentru producţii sporite de legume Anul acesta, gospodăriile agrico­le colective din raionul Reghin vor cultiva legume pe 650 de hectare, faţă de cele 141 hectare din anul trecut. Pentru generalizarea metodelor înaintate aplicate în sectorul legu­micol, din iniţiativa Comitetului ra­ional de­ partid şi a Consiliului agri­col raional Reghin, de cu­­rînd a fost organizat un schimb de experienţă la gospodăria agricolă colectivă din Reghin. Au participat vicepreşedinţi, ingi­neri agronomi, brigadieri legumicoli sau şefi de echipă din gospodăriile colective din raion, cultivatoare de legume. Participanţii au vizitat răsadniţe­le G.A.C.-ului, unde harnicii grădi­nari lucrau cu multă sîrguinţă. Pop Iosif, inginerul gospodăriei, a vorbit despre felul cum este organizată munca în acest sector. In legumi­cultura lucrează 60—65 de colecti­vişti, organizaţi în 4 echipe. Din legumicultura, în anul trecut gospo­dăria a realizat un venit de peste 150.000 lei. Pentru anul acesta, gospodăria colectivă din Reghin extinde supra­faţa cultivată cu legume la 42 de hectare, faţă de 12 ha în anul tre­cut. Pentru obţinerea de recolte bo­gate, încă din iarnă colectiviştii au trecut la construirea răsadniţelor. Din cele 2.890 mp de răsadniţe planificate, 1.200 mp sunt termina­te, iar pe 370 mp s-a însămînţat varză, gulioare, ţelină şi salată. Rezultate frumoase au obţinut în cultura legumelor şi alte gospodării colective. In gospodăria noastră, spunea Nagy Dezideriu, inginer agronom la G.A.C. Voivodeni, anul trecut s-au cultivat legume pe 17 ha. Venitul realizat de gospodăria noastră din acest sector a depăşit 200.000 lei. Anul acesta vom cultiva legume pe 46 de hectare, din care 4 ha vor fi irigate. Din cultivarea castraveţilor printre porumb G.A.C. Gorneşti a obţinut în anul trecut un venit de 45.000 de lei. Emil Verdeş din Crăieşti, Dorel Pop din Suseni, Francisc Menyhárt din Beria, precum şi alţi partici­panţi la schimbul de experienţă au apreciat ca bune metodele folosite de gospodăria colectivă din Reghin. In cadrul schimbului de experiență s-a accentuat necesitatea extinderii cultivării castraveţilor intercalat printre porumb. V. ŞAULEAN Noutăţi în magazinele electrotehnice Ce noutăţi oferă în acest an cumpărătorilor magazinele de pro­duse electrotehnice? După cum in­formează organele industriei şi ale comerţului, încă din primele săptă­­mîni ale anului s-au şi pus la dis­poziţia populaţiei produse noi sau îmbunătăţite menite să uşureze munca gospodinelor sau să spo­rească gradul de confort al locuin­ţelor. Unul dintre acestea este noul model de maşină pentru gaze „So­meş“, prevăzută cu trei ochiuri, cuptor cu placă radiantă şi dulap pentru păstrarea preparatelor cu­linare. O altă calitate a acestei maşini este ceasul avertizor care anunţă trecerea timpului necesar preparării mîncărurilor. Plita elec­trică cu placă de fontă este unul din noile produse realizate la ,,Electro-Mureş“. Executată pentru tensiunile de 120 şi 220 V, plita electrică este prevăzută cu un dis­pozitiv pentru reglarea tempera­turii. Un alt produs care poartă marca acestei fabrici este fierul de călcat denumit „Elegant“. Tot aici se fabrică două tipuri de radiatoa­re electrice, dintre care unul hiper­bolic cu oglindă, iar celălalt cu tub pentru raze infraroșii. S-au pus în vînzare şi aparataj din mase plas­tice de diferite culori, pentru in­stalaţii electrice interioare, iar în­treprinderea Electrobanat a şi li­vrat noile modele de lustre. Fabrica timişoreană „Electro­motor“ lucrează în prezent la rea­lizarea unui aspirator de praf cu 17 piese anexe. La maşina de spă­lat rufe „Albalux 2“ în a cărei con­strucţie sînt folosite într-o mai ma­re măsură masele plastice, se îm­bunătăţeşte funcţionarea unor pie­­­­se. Spre sfîrşitul anului va apare un aparat de radio de cameră cu­­ tranzistori, „Delta“, care prezintă­­ noutăţi în construcţie faţă de alte­­ tipuri: trei lungimi de undă, în joc de două, performanţe de recepţie şi audiţie îmbunătăţite, antenă teles­copică pentru unde scurte, casetă din mase plastice. Ţinîndu-se seama de cererile în continuă creştere pentru astfel de produse, organele industriei şi co-­­­merţului au prevăzut o substan­ţială sporire a cantităţilor livrate magazinelor. Numai în primul se­mestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se vor pune în vîn­­zare între 18 şi 53 la sută mai mul­te frigidere „Fram“, maşini de spă­lat rufe, aparate de radio, televi­zoare etc. (Agerpres) Cursuri de calificare pentru macaragii Deservirea ştiinţifică a instala­ţiilor şi agregatelor de ridicat cere cunoştinţe tehnice corespunzătoare din partea mecanicilor, macaragii­lor şi electricienilor. In întreprin­deri se introduc în fiecare an noi macarale, se instalează noi poduri transportoare care se cer a fi co­mandate de oameni calificaţi, de oameni care să cunoască pînă în cel mai mic amănunt structura şi modul de funcţionare a acestora. Comisia inginerilor şi tehnicieni­lor de la I.R.U.M. Reghin a luat în acest sens hotărîrea de a califica 26 de macaragii, care să deserveas­că cu pricepere noile agregate de ridicat. Cursurile de calificare cu­prind numeroase teme interesante. Unele dintre acestea sunt: Cunoaş­terea tipurilor de macarale; Dis­pozitive de comandă ale macarale­lor; Construcţia macaralelor şi principiile de funcţionare şi altele. Alături de lecţiile teoretice, meca­nicii fac practică la locul de muncă direct la agregate. La sfîrşitul anu­lui, mecanicii vor primi carnetul de muncitor calificat şi autorizaţia de a deservi instalaţiile de ridicat. Inginerii şi tehnicienii manifestă o grijă d­eosebită pentru pregătirea cursanţilor, pentru înarmarea lor cu cunoştinţe teoretice şi practice despre deservirea corectă a maca­ralelor şi podurilor transportoare. Colectiv fruntaş de femei Magazinul specializat de tricotaje nr. 3 „Belon“ este binecunoscut în oraşul Tg. Mureş. Cumpărătoarele vizitează cu plăcere această unitate pentru că sunt deservite cu o deo­sebită atenţie de către cele 5 tine­re care compun colectivul vînză­­toarelor de aici. Şefa magazinului, Maria Mutică, împreună cu vînză­­toarele Rozalia Koreh, Iolanda Bács, Ileana Pito şi Ana Sárossy îşi înde­plinesc lună de lună sarcinile de plan. In luna ianuarie 1963, bună­oară, ele şi-au îndeplinit planul în proporţie de 108 la sută, realizînd în acelaşi timp însemnate economii la cheltuielile gospodăreşti ale uni­tăţii. Formele avansate de comerţ — expunere deschisă, vînzare fără bon, probe în cabine speciale, localul modern, contribuie la realizarea u­­nei deserviri la nivel superior, mult apreciată de cumpărători. ION TAUBMAN însufleţite adunări electorale In cursul acestei săptămînî, pre­tutindeni în comunele şi în oraşele de subordonare raională din regiu­ne au avut loc însufleţite adunări electorale, unde oamenii muncii s-au întîlnit cu candidaţii Frontu­lui Democraţiei Populare, propuşi pentru alegerile de la 3 martie, precum şi cu activişti de partid şi de stat, cu care prilej au fost tre­cute în revistă măreţele realizări obţinute de poporul nostru sub con­ducerea partidului, în anii puterii populare şi s-au stabilit noi obiec­tive economice, social-culturale şi de interes gospodăresc, care ur­mează a fi înfăptuite în viitor. La adunările care au avut loc în circumscripţiile electorale din Gur­­ghiu, Rîciu şi Deda a luat cuvîntul tovarăşul IOSIF BANC, prim-se­­cretar al Comitetului regional de partid. Peste tot, sălile căminelor culturale au fost frumos pavoazate şi s-au dovedit neîncăpătoare pen­tru numărul mare de participanţi. Cu prilejul acestor adunări, for­maţiile artistice din localităţile respective au prezentat frumoase programe în care au slăvit Parti­dul, au cîntat viaţa nouă a satelor noastre, au satirizat alegerile din trecut. In cuvîntul său, tovarăşul prim­­secretar al Comitetului regional de partid a reliefat politica consec­ventă de pace a partidului şi a gu­vernului nostru, faptul că pe plan internaţional ţara noastră se bucu­ră de un prestigiu binemeritat, iar politica fermă de pace şi de co­existenţă paşnică în relaţiile dintre state promovată de ţara noastră, împreună cu celelalte ţări ale lagă­rului socialist, în frunte cu Uniu­nea Sovietică, se bucură de apre­cierea tuturor popoarelor iubi­toare de pace din lume. A subliniat semnificaţia alegerilor de deputaţi în sfaturile populare co­munale şi orăşeneşti de subordo­nare raională, profundul democra­tism al sistemului nostru electoral. De asemenea, tovarăşul Banc a trecut în revistă măreţele realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, în anii pu­terii populare, realizări care au schimbat din temelie înfăţişarea de odinioară a ţării noastre. Poporul nostru întîmpină alege­rile cu succese deosebite — a spus vorbitorul — cu realizări care duc la desăvîrşirea construirii socialis­mului. Votul, pe care oamenii mun­cii îl vor da la 3 martie candida­ţilor F.D.P., va constitui o afir­mare a încrederii lor faţă de poli­tica partidului nostru, care îndru­mă cu pricepere şi înţelepciune po­porul nostru spre noi victorii. Poli­tica partidului nostru nu se mani­festă prin vorbe, ci prin fapte, prin realizări de seamă, care astăzi sunt cunoscute lumii întregi. Ţara noas­tră, dintr-o ţară rămasă în urmă din punct de vedere industrial şi cu o agricultură înapoiată, s-a transformat într-o ţară cu o indus­trie şi o agricultură socialistă în plină înflorire. După ce a trecut în revistă mă­reţele realizări obţinute sub con­ducerea partidului de către po­porul nostru în industrie şi agri­cultură, tovarăşul Iosif Banc, re­­ferindu-se la regiunea Mureş-Auto­­nomă Maghiară, a arătat că în trecut ea se situa printre cele mai înapoiate regiuni ale ţării. Insă, datorită politicii partidului de dez­voltare armonioasă, proporţională a tuturor regiunilor ţării, în 1962, producţia industrială a regiunii a crescut de 5,6 ori faţă de 1950. Obiectivele industriale construite pe cuprinsul regiunii au o mare im­portanţă economică. In ceea ce pri­veşte energia electrică, regiunea noastră se situează pe locul IV pe ţară. Faţă de 1950, în 1962, s-a produs de aproximativ 33.000 de ori mai multă energie electrică. In anii viitori volumul energiei e­­lectrice va creşte în mod substan­ţial. In ceea ce priveşte investiţiile, to­varăşul Banc a arătat că, în peri­oada 1950—1962, statul a alocat pentru dezvoltarea regiunii Mureş- Autonomă Maghiară peste 5,6 mi­liarde lei. In aceşti ani au fost construite Termocentrala de la Fîn­­tînele, Fabrica de mobilă „23 Au­gust“, Complexul de industrializa­re de la Gălăuţaş, au fost reutilate Uzinele de fier de la Vlăhiţa şi modernizate minele de la Bălan şi altele. Prin construirea Fabricii de zahăr de la Luduş şi modernizarea celei de la Tg. Mureş, regiunea noastră va deveni una din cele mai mari producătoare de zahăr din ţară. Vorbind despre agricultură, vor­bitorul a arătat că, sub conduce­rea partidului, poporul nostru a obţinut una dintre cele mai mari victorii — terminarea colectivizării agriculturii. Prin aceasta, aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extra­ordinară a Marii Adunări Naţiona­­le, în ţara noastră, socialismul a învins definitiv la oraşe şi sate. In regiunea noastră există 253 gospodării agricole colective, în care 112.000 de familii au în folo­sinţă şi lucrează în comun peste 480.000 ha teren agricol. Prin în­zestrarea agriculturii cu mijloace tehnice moderne, partidul nostru, statul nostru democrat-popular, au R. CIMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) SOVATA. Noua cantină, de construcție modernă, cu o capa­citate de 400 de locuri care în curînd va fi dată în folosință. In raionul Luduş-’ieri şi azi # * Raionul Luduş, socotit în trecut, pe bună dreptate, un raion fără industrie, a cunoscut în anii puterii populare o frumoasă dezvoltare din acest punct de vedere. Moderna fabrică de zahăr con­struită în oraşul Luduş, care prelucrează în 24 de ore 200 de vagoane de sfeclă de zahăr şi care anual dă circa 40 de milioane de kg de zahăr, topitoria de ci­­nepă, reutilarea şi dezvoltarea întreprin­derilor industriale locale au făcut să crească simţitor ponderea raionului în ce priveşte valoarea producţiei industria­le globale a regiunii. Agricultura raionului a cunoscut şi ea o impetuoasă dezvoltare. Raionul Luduş a fost primul raion colectivizat din re­giunea noastră. Aici s-au pus bazele unei vieţi noi, unei producţii vegetale şi ani­male sporite, belşugului şi bunăstării. In raionul Luduş îşi desfăşoară activitatea 43 de gospodării agricole colective, care deţin un fond de bază de 79.104.000 de lei, 5 gospodării agricole de stat, 2 S.M.T.-uri dotate cu peste 420 de trac­toare, 315 semănători, un mare număr de cultivatoare, combine, batoze etc. Munca colectiviştilor uniţi în unităţi mari, cu posibilităţi largi de dezvoltare a fost în­cununată în ultimii ani de frumoase şi însemnate succese. Colectiviştii din ra­ionul Luduş schimbă prin efortul lor în­făţişarea localităţilor, păminturile le fac tot mai productive, tot mai rodnice. In ultimii ani, în satele raionului, din venituri proprii, colectiviştii şi-au înălţat peste 2.000 de case noi, iar din fondurile statului în oraşul Luduş şi comunele Iernut şi Sărmaş s-au construit peste 430 de apartamente. Grija faţă de om se ma­nifestă tot mai mult un raion şi prin dez­voltarea reţelei sanitare. In primul an de după eliberare, pe teritoriul actual al ra­ionului existau patru medici, care deser­veau tot atîtea dispensare. Azi, in raio­nul Luduş funcţionează două spitale ru­rale şi unul raional, 23 de dispensare şi 18 case de naştere. In anul trecut a fost dată în folosinţă la Luduş o policlinică nouă, utilată cu aparatură modernă ,şi încadrată cu cadre de specialitate bine pregătite. Invăţămîntul a devenit şi el in anii puterii populare un izvor nesecat de acu­mulare a noi cunoştinţe pentru locuitorii raionului Luduş. Dacă şcolile din trecut puteau fi numărate pe degete, în ultimii ani în majoritatea satelor s-au construit şcoli noi, iar cele vechi au fost lărgite. Acum, în raionul Luduş funcţionează 63 de şcoli de 8 ani, în care învaţă peste 7.500 de elevi, 4 şcoli me­ 8­dii cu 850 de elevi, o şcoală medie teh- 8 nică agricolă şi o şcoală profesională de fii mecanizatori. Numai în anul trecut, nu­­g mărul şcolilor din raion a crescut cu în- n­că 2 şcoli de 4 ani, o şcoală de 8 ani şi 8 una medie. Pentru bunul mers al învăţă- 8 mîntului în anul 1962 a fost cheltuită din­­ bugetul raionului suma de 17.102.7­00 de­­ lei. 8 In ultimii ani în raion au fost electri- 8 ficate 13 localităţi printre care Bogata, 8 Cipău, Rîciu, Iernut, Cheţani şi altele. 8 In acest an vor mai fi electrificate sate- «­le Balda, Tăureni, Avrămeşti, Zau şi al- 8 tele. Pînă în anul 1965 se preconizează 8 ca numărul localităţilor electrificate din­­ raionul Luduş să depăşească cifra de 40.­­ Activitatea culturală din comunele şi­­ satele raionului Luduş, cuprinde un nu-­­ măr tot mai mare de oameni ai muncii. 8 Pe Ungă zecile de cămine culturale îşi des-­­ făşoară activitatea 70 de formaţii de tea- t tru, 30 de formaţii de cor, un număr în- t semnat de brigăzi artistice de agitaţie­­ etc., cuprinzînd peste 4.000 de artişti a-­­ matori. Pentru o bună desfăşurare a ac- jţ tivităţii acestora în cadrul căminelor cul-­­ turale şi a bibliotecilor, în anul trecut,­­ în întreg raionul s-a cheltuit 610.000 de­­ lei.­­ In ultimii ani a crescut în însemnată­­ măsură venitul oamenilor muncii din ra­­ţ­­ion, şi in raport cu aceasta au crescut şi in cerinţele lor. Pentru a pune tot mai mult­­­te mărfuri la dispoziţia locuitorilor, pe­­ cuprinsul raionului au fost create noi­­le unităţi de desfacere. De pildă, în anul iji 1962, au fost date în folosinţă 22 de ani- ;ni­tăţi noi. Acum pe raza raionului există 'fc 255 de unităţi de desfacere bine organi­ g zate. Tot mai mulţi locuitori îşi cumpără­­ aparate de radio, biciclete, maşini de cu­­ţit sut etc., lucruri care in trecut se consi- - derau obiecte de lux. In anul trecut, în întreg , raionul s-au vîndut cu 18 la sută mai­­ multe mărfuri decît în anul 1961, printre­­ care 360 de garnituri de mobilă lustruită, 3 1.500 de biciclete, 180 de mașini de cusut, g 68 mașini de spălat rufe, 85 de frigidere,­­ 1.240 aparate de radio etc. 8 Rezultatele dobîndite pînă acum în ra- § Ionul Luduş, constituie baza unei şi mai­­ frumoase dezvoltări în viitor a industriei, a agriculturii raionului şi a unei bune gos­­ti podăriri a comunelor, satelor şi oraşului » Luduş. § La 3 martie a.c. şi locuitorii raionului ? Luduş îşi vor alege reprezentanţii lor în fi organele puterii de stat, sfaturile popa- g­­are, ei îşi vor da cu încredere votul pen- g tru fericirea lor, pentru o viaţă mai bu­ g­nă, mai îmbelşugată.­­ Noua policlinică din oraşul Luduş. CANDIDAŢI AI F.D.P. Brî^adSerul cofteciîyei Pe brigadierul Petru Cîmgianu nu fi-l pofi imagina altfel decit in veșnică activitate. Dacă l-ai cunoscut cîndva, ai lucrat cu el împreună, ai mers cu el să vezi întinsele tarlale ale brigăzii a IV-a din Chinari, chi­pul lui ifi rămine întipărit in min­te multă vreme: un om de statu­ră mijlocie, faţa ca zmeura coap­tă, ochii mari arcuiţi de sprîncene cînepii. In albastrul senin al ochi­lor se oglindeşte energie, inteli­genţă, o nestăvilită dorinţă de a realiza ceva bun, de a contribui cu toată puterea sa de muncă la prosperitatea gospodăriei unifica­te „Mureşul". Pentru brigadierul Petru Cim­­pianu termenul de campanie agri­colă nu are un caracter de sezon, ci permanent, imbrăţişînd toate a­­notimpurile, potrivit sarcinilor fi­xate in planul de activitate. Ia­­tă-l acum în plină iarnă: şi-a re­organizat cele 6 echipe de cîmp care compun brigada. Săptămînal, alcătuieşte un plan de muncă de­falcat pe zile, se sfătuieşte cu şe­fii de echipă, repartizează munca şi, pe urmă, pleacă pe teren. Prin­tre obiectivele consemnate în pla­nul de muncă pe săptămina trecu­tă se numără transportarea şi îm­­prăştierea gunoiului de grajd pe 16,5 ha de teren. Săptămina trecută s-au reparat 24 tocuri de răsadniţe. Pînă în prezent s-au transportat la cîmp peste 600 tone gunoi de grajd. In­­fruntînd gerul din săptămînile trecute, majoritatea colectiviştilor printre care: Benţa Ioan, Mohoi Elemer, Cazan Gavrilă ş. a. au lucrat cu dragă inimă. Pentru sirguinţa sa neobosită în cadrul gospodăriei agricole co­lective „Mureşul", cetăţenii din cir­cumscripţia nr. 30 l-au propus candidat de deputat în Sfatul popular al comunei Sintana de Mureş, ION CAZAN învăţător Cifre şi fapte din raionul Tîrnăveni • Dacă în trecut, în raionul Tirnăveni nu a existat nici un sat electrificat, în prezent numărul localităţilor electrificate se ridică la 27, din care, în cursul anului trecut, au fost electrificate 11. • Faţă de cîteva aparate de radio existente în raion în regimul burghezo-moşieresc, astăzi numărul abonaţilor la radio, radioficare şi televiziune este de 7.300. • De la un singur cinematograf existent înainte de eliberare, în momentul de faţă s-a ajuns la un număr de 33 cinematografe săteşti şi la trei cinematografe în oraşul Tîrnăveni. Numărul celor care au vizionat filme în anul 1962, a ajuns la 500.000 de persoane.­­ In prezent, pe teritoriul raionului funcţionează două spitale cu 733 paturi, 20 circumscripţii sanitare şi 11 case de naştere. Numă­rul medicilor a crescut la aproape 100, iar al personalului mediu sa­nitar la 200. RAFINA HUSAR, preşedinta comisiei de femei din comuna­le Voiniceni, candidat de deputat in lu, circumscripţia electorală comuna-­ca­lă nr. 6, sc. DANI­LA FLORE­A, preşedinte­­le Comitetului executiv al Sfatu­­lui popular al comunei Deda, candidat de deputat în circum­scripţia electorală comunală nr. 21. MANIFESTĂRI CULTURALE Sala căminului cultural din comu­na Hodac, e zilnic animată. Tinerii din comună, împreună cu cadrele didacti­ce, au pregătit un program artistic în cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturi­le populare. S-a pregătit piesa „Jos Tudorache, sus Tu­­dorache“ de Mircea Ştefănescu. Brigada artistică de agitaţie compusă din 13 u­­temişti, băieţi şi fe­te, sub îndrumarea tovarăşelor Frandoş Emilia şi Farcaş A­­lexandrina vor pre­zenta un program care va reflecta rea­lizările din comuna noastră în anii re­gimului de democra­ţie populară şi felul cum se făceau ale­gerile în trecut şi astăzi. S-au pregă­tit, de asemenea şi cîntece patriotice şi populare. FARCAŞ RAF­I­LA

Next