Steaua Roşie, martie 1963 (Anul 12, nr. 50-76)
1963-03-01 / nr. 50
2 In dezbatere: Sarcinile tinerilor colectivişti Seara, într-o sală a şcolii din Miheş s-au adunat mulţi tineri. Adunarea generală deschisă a organizaţiei de bază U.T.M. din gospodăria colectivă, avea ca scop să dezbată contribuţia ce o vor aduce tinerii colectivişti din Miheşul de Cîmpie la îndeplinirea planului de producţie al G.A.C. pe 1963. La adunare au participat tov. Dan Mihăilă, secretarul organizaţiei de partid din G.A.C., membri ai consiliului de conducere, brigadieri şi şefi de echipă din gospodărie. In cuvîntul său, inginerul C. Radu a vorbit tinerilor despre realizările din anul trecut şi despre prevederile planului de producţie al G.A.C. pe 1963, aprobat de adunarea generală a colectiviştilor. Citind date şi exemple concrete, el a scos în evidenţă rezervele ce există în gospodărie pentru sporirea producţiei în toate sectoarele. Planul G.A.C. pe 1963 — a arătat tov. Radar — prevede realizarea unor producţii medii de 1.750 kg la grîu şi 2.600 kg la porumb la hectar. Efectivul de taurine va ajunge la 550 de capete. Terenurile în pantă vor fi valorificate prin plantări de pomi fructiferi, prin amenajarea de terase pentru vii. In cadrul adunării s-a dat citire apoi proiectului de măsuri întocmit de comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din G.A.C., sub îndrumarea organizaţiei de partid, cu sprijinul specialiştilor şi a unor membri ai consiliului de conducere. In cadrul discuţiilor utemiştii Vasile Mornea, Emil Ţinteşan, Alexandru Sucuturdean şi alţii au vorbit despre contribuţia tinerilor la îndeplinirea sarcinilor economice care stau în faţa G.A.C., au sprijinit masurile propuse, luîndu-şi angajamentul că vor munci pentru îndeplinirea şi depăşirea planului în sectorul lor de activitate. Utemistul Şutu Zachei şi alţi tineri şi-au exprimat dorinţa să lucreze în sectorul zootehnic. Tovarăşul Dan Mihăilă, secretarul organizaţiei de partid, a arătat că tineretul trebuie să aducă" o contribuţie importantă la îndeplinirea planului de producţie al G.A.C. pe 1963, la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective. In hotărîrea adoptată de adunarea generală a organizaţiei U.T.M. din G.A.C. Miheş s-au prevăzut măsuri privind mobilizarea tineretului la îndeplinirea planului G.A.C. pe 1963, din care redăm cîteva: — Organizaţia de bază U.T.M. va pune în centrul atenţiei sale mobilizarea tuturor utemiştilor şi tinerilor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, pentru îndeplinirea în bune condiţiuni a planului G.A.C. pe anul 1963, pentru întărirea economico-organizatorică a G.A.C.-ului. Tinerii vor transporta pe cîmp 2.500 tone gunoi de grajd şi-l vor încorpora sub brazdă, pe suprafaţa de 125 ha, din care 1.200 tone în perioada de iarnă, 900 tone în timpul verii.minte de executarea arăturilor de după păioase şi 400 tone toamna tiiziu (noiembrie—decembrie). — In perioada însămînţărilor de primăvară şi toamnă, secerişului şi treierişului, însilozării furajelor, organizaţia de bază U.T.M. va recomanda organizaţiei de partid şi VIAŢA U.T.M. consiliului de conducere al G.A.C. 25—30 tineri (după necesităţi), care să lucreze pe semănători, batoze, combine, la deservirea tocătoarelor şi la alte agregate. Pe lîngă cei 11 tineri care lucrează în sectorul zootehnic, organizaţia de bază U.T.M. va mai recomanda consiliului de conducere încă 9 tineri, dintre care doi vor lucra la ferma de păsări. — Fiecare tînăr îngrijitor-mugător din gospodăria noastră se angajează să obţină cîte 100 litri lapte pe cap de vacă furajată, peste producţia planificată pe gospodărie, iar cei de la ferma de ovine să obţină cîte 0,100 kg lînă peste plan, de la fiecare oaie tunsă. — In această primăvară, toţi tinerii din brigada pomi-viticolă şi un număr cît mai mare de tineri din celelalte brigăzi vor participa la plantarea celor 10 ha de pomi fructiferi pe teren în pantă. — In anul 1963, mai ales în perioada toamnei toţi tinerii din brigada pomi-viticolă şi din brigăzile ■de cîmp, care nu au de executat alte lucrări importante în gospodărie, vor participa la amenajarea teraselor pe 8 ha de terenuri în pantă, care vor fi plantate cu vie în anul următor. In luna februarie, tineretul va recolta prin muncă patriotică 1.200 snopi de trestie, care se vor folosi pentru acoperirea şopronului pentru vite (tabăra de vară a animalelor), a unui saivan şi a remizei pentru atelaje, care se va executa în acest an. Pentru a ajuta la construirea noului grajd de 100 capete bovine, a garajului, a remizei vom mobiliza tineretul la executarea unor lucrări prin muncă patriotică. Ne angajăm să executăm prin muncă patriotică lucrările de încărcare şi descărcare a 10.000 bucăţi cărămizi şi 17.000 ţigle. — In perioada care a mai rămas pînă la terminarea cursurilor agrozootehnice, comitetul va ajuta pe fiecare tînăr cursant să-şi însuşI I ........ ■■■ şească temeinic fiecare lecţie, organizez grupe de întrajutorare la studiu, recenzii la cărţi agrozootehnice. In cursul lunii martie vom organiza un concurs „Cine ştie cîştigă“, pe baza lecţiilor învăţate la cursurile agrozootehnice. — Cu sprijinul cadrelor de specialitate vom organiza seri de calcul pe asemenea teme ca: normarea şi retribuirea muncii în G.A.C., despre calculul unităţilor nutritive, densitatea plantelor şi producţia la hectar etc. — Pînă la sfîrşitul lunii martie vom înfiinţa un post utemist de control, care va organiza cel puţin o dată pe lună raiduri cu privire la participarea tinerilor la lucrările necesare la cultura plantelor de cîmp, la îngrijirea animalelor şi sporirea producţiei lor, la lucrările în sectorul pomi-viticol și legumicol, ȘTEFAN N. 95 de ani de la naşterea lui A. M. Gorki La 28 martie se împlinesc 95 de ani de la naşterea lui Alexei Maximovici Gorki. Cu acest prilej, Muzeul de stat „A. M. Gorki“ din oraşul Gorki (fostul Nijni Novgorod) unde s-a născut marele scriitor, s-a îmbogăţit cu noi exponate. Locuitori ai oraşului Gorki ajută muzeul în adunarea materialelor legate de viaţa scriitorului. In ultimul timp fondul muzeului s-a îmbogăţit cuo serie de documente rare. In două săli noi ale muzeului vor fi expuse materiale pe teme: „Publicistica lui Gorki în anii puterii sovietice“ şi „Gorki şi concetăţenii săi“. DIRECŢIUNEA ÎNTREPRINDERII COMUNALE REGIONALE Tg-Mureş, str. Fabricilor nr. 1 Telefon 43.45 angajează de urgenţă + conducători autobuze ţ 1 inginer mecanic auto Pentru informaţii mai detailate adresaţi-va direcţiunii. „Întreprinderea forestieră Topliţa* Angajează pentru şantierele de construcţii forestiere din raza raionului Topliţa mecanici de utilaje de construcţii, după cum urmează: 2 mecanici buldozer 100 CP-motor Diesel 7 mecanici cilindru-compresor-motor Diesel 2 mecanici-motor compresor de aer-motor Diesel. 0 mecanici-concasor de piatră-motor Diesel. , 1 maistru cu pregătire pentru toate utilajele de construcții. Salarizarea se va face conform H.C.M. 1181/1962, cazarea va fi asigurata la locul de muncă. Data angajării 15 martie 1963. Informații detailate se pot obţine la serviciul personal al întreprinderii forestiere Topliţa, str. Gării nr. 26, telef. 30. 4TEAUA ROȘIE LA ORDINEA ZILEI. Pregătiri pentru examene în învăţămîntul fără frecvenţă Intre 22 şi 31 martie se va desfăşura prima sesiune de examene din acest an şcolar, în Invăţămîntul de cultură generală , fără frecvenţă. In oraşul nostru, la această formă de învăţămînt sînt înscrişi peste 1.200 oameni ai muncii, în special tineri din diferite întreprinderi şi instituţii. Secţia fără frecvenţă — clasele VIII—XI (romina şi maghiară) — care funcţionează pe lîngă Şcoala medie „Bolyai Farkas“, oferă largi posibilităţi de studiu şi de completare a cunoştinţelor de cultură generală. Pregătirea temeinică pentru examene a elevilor de la invăţămîntul de cultură generală — secţia fără frecvenţă — constituie o preocupare de seamă a cadrelor didactice de la această şcoală. Cu elevii, împărţiţi în 19 grupe, se organizează cu regularitate ore de consultaţii la matematică, fizică, chimie şi limbile romînă, maghiară, rusă, franceză, germană, engleză. La întocmirea programului orelor de consultaţii s-a ţinut seama de timpul liber al elevilor, ca aceştia să poată participa în număr cît mai mare. Pentru ca sesiunea de examene care se apropie, să decurgă in bune condiţiuni, se cere din partea elevilor un studiu asiduu şi participarea sistematică la orele de consultaţii. Reţeaua cooperativelorde consum din regiune se dezvoltă an de an. Printre noile magazine monerne, construite şi date în folosinţă in ultimul timp (9 februarie a. c.), se numără şi cel din comuna Ungheni, raionul Tg. Mureş. Acest magazin, aprovizionat din abundenţă cu tot felul de mărfuri, satisface exigenţa cumpărătorilor. In cursul lunii aprilie a. c., in cadrul magazinului va fi amenajată şi dată în folosinţă şi o cofetărie. In fotografie: Aspect exterior al magazinului universal din Ungheni, raionul Tg. Mureş. Permanentizarea brigăzilor S. M. T. în aceleaşi gospodării colective Experienţa de pînă acum a dovedit că permanentizarea brigăzilor de tractoare este cea mai co-’ respunzătoare formă de organizare a muncii staţiunilor de maşini şi tractoare. De aceea începînd din această primăvară, toate brigăzile S.M.T. vor fi permanentizate în aceleaşi gospodării colective, iar în unităţile mai mici vor fi repartizate grupe de tractoare. Va fi asigurată astfel folosirea mai judicioasă şi productivă a tractoarelor şi maşinilor agricole, unirea eforturilor tractoriştilor şi ale colectiviştilor pentru întărirea gospodăriilor colective. Lucrînd timp îndelungat în aceleaşi unităţi, mecanizatorii cunosc mai bine solul şi comportarea lui în diferite condiţii, nevoia de îngrăşăminte etc., pot aplica diferenţiat agrotehnica contribuind astfel la obţinerea de producţii tot mai mari. In această privinţă sînt grăitoare rezultatele obţinute în anul trecut de numeroase unităţi agricole socialiste. Gospodăriile agricole colective din comunele Muntenii Buzău, regiuni, Bucureşti, Cioroiu, Gustavăţu, Slăveni, Traian regiunea Oltenia şi altele unde lucrează de mai mulţi ani aceleaşi brigăzi S.M.T. au realizat anul trecut în medie cite 1.700—2.200 kg grîu la ha şi peste 3.000 kg porumb boabe la ha. De asemenea, permanentizarea brigăzilor S.M.T. creează posibilităţi tractoriştilor să efectueze unele lucrări cum sînt transportul de produse, căratul gunoiului de grajd la cîmp, împrăştierea îngrăşămintelor etc. şi în timpul iernii. Pentru a asigura tractoriştilor condiţii cît mai bune de lucru, numeroase gospodării colective din regiunile Bucureşti, Suceava, Banat au amenajat case pentru tractorişti, adăposturi pentru maşinile agricole, ateliere de reparaţii, iar numeroase alte unităţi şi-au propus asemenea obiective în planurile de producţie pentru acest an. (Agerpres) ■ _iioii_i- Tot mai mulţi cititori La biblioteca din comuna Ceuaş, raionul Tg.Mureş, se desfăşoară o bogată activitate. Bibliotecara Elisabeta Gudor a reuşit prin munca de zi cu zi, să atragă tot mai mulţi cititori, tineri şi vîrstnici. De curind, ea a organizat o seară literară intitulată „Viaţa şi activitatea lui I. L. Caragiale“ şi a prezentat recenzia cărţii „Soţia“, de Francisc Munteanu. De la începutul anului, biblioteca a înregistrat un număr de 520 cititori, care au citit peste 1.700 de cărţi. Estede remarcat faptul că, colectiviştii citesc pe lîngă cărţi de literatură şi numeroase cărţi cu caracter agricol, ideologic şi politic. Printre cititorii fruntaşi se numără: Sándor Dumitru, Negruţ Silvia, Portik Iosif, Lengyel Agnes şi alţii, MARIA HENTEŞ corespondent voluntar Efectul primului program al brigăzii de agitaţie La marginea de vest a regiunii noastre, acolo unde Arieşul taie şoseaua principală care duce spre Turda, se află satul Hădăreni. In urmă cu vreo săptămînă, in sala spaţioasă a noului cămin cultural de aici, colectiviştii aşteptau cu o deosebită nerăbdare începerea programului artistic. Încetişor, cortina se ridică şi desfăşurarea programului începe... conferinţă, coruri pe patru voci, solişti vocali, solişti instrumentişti, recitări şi dansuri populare. Pînă aici totul e obişnuit. Cortina se lasă greu. O mică pauză şi apoi... brigada artistică de agitaţie îşi face apariţia. Ceva deosebit... Pentru prima dată pe scena căminului cultural din satul Hădăreni se prezenta un program de brigadă. Curios ! Şi iată că, versurile recitate sau cîntate, sînt urmărite cu interes de cei peste 350 de participanţi. Brigada a scos în relief realizările din gospodăria colectivă, fruntaşi în muncă, aşa cum arată şi versurile: S-au construit în '62 încă două grajduri noi, Puterniţă şi-un saivan. Iată lucrări dintr-un an Animalele au sporit Bovine 730 Ovine 520 Porcine peste 300 Şi sînt bine-ntreţinute sau: Merită aprecieri Tovarăşul Pantea Vaier, Care cu familia lui La sfîrşitul anului S-a găsit înscris în file Cu 1.075 de zile. S-a bucurat Vaier , omul cel mai înalt din sat şi parcă zîmbetul schiţat pe buzele lui ca şi pe ale celor mulţi din sală, a promis pentru acest an şi mai mult. Mulţi dintre cei din sală şi-au auzit numele şi sătenii, curioşi cum sînt la auzul vreunui nume, căutau pe purtătorul lui, cu privirile prin sală. Brigada a criticat şi unele neajunsuri din munca culturală de masă. Printre cîţiva tineri, criticaţi pentru faptul că nu participă la activitatea culturală, se găsea şi utemista Maria Nora. Şi iată că săgeţile tuturor ochilor s-au îndreptat spre colţişorul în care Marişca, fata frumoasă, cu ochi albaştri şi blonzi şi-a aplecat capul în jos, pentru a-şi ascunde faţa, pe care i s-au aprins doi bujori, ca două făclii. Dar n-a stat mult aşa. Şi-a ridicat privirile şi dacă observai atent, puteai citi în ele un gînd care o frămînta. Să se supere pe brigadă că a criticat-o? Nu, nu se poate. Este utemistă şi ştie că critica este arma de îndreptare... N-a mai avut timp de meditat, deoarece sfîrşitul programului a fost prea răsunător. Şi cu aceasta dragi tovarăşi Povestea nu-i terminată De-a rămas ceva nespus Vă promitem pe altădată. Programul brigăzii a fost apreciat în mod deosebit prin aplauzele furtunoase ale sutelor de colectivişti aflaţi în sală. ... S-a scurs o săptămînă de atunci. Pe scena căminului cultural din Cheţani, echipa artistică din satul Hădăreni prezintă acelaşi program. Şi totuşi apare ceva în plus. Marişca Cîntă, acompaniată de orchestră, cîntecul din folclorul nou: „Ce frumoasă-i viaţa noastră". Dar e şi ceva în „minus": Marişca nu mai este amintită de brigadă printre cei care fug de activitatea culturală. Acesta-i numai un exemplu despre felul cum brigada de agitaţie reuşeşte să îndrepte lucrurile. Satira brigăzii s-a simţit şi în cadrul muncii în G.A.C., unde unele lipsuri criticate s-au îndreptat. Brigada şi-a propus ca pe viitor să prezinte în fiecare lună o dată cîte un program, în care să reliefeze fapte pozitive şi negative din viaţa şi munca oamenilor din sat. VIRGINIA COCAN învăţătoare IN SAIVANELE GOSPODĂRIEI DE STAT Cît de plăcut e să priveşti o turmă de oi păscînd pe o păşune de deal sau montană, sau să asculţi sunetul plăcut al tălăngilor, în serile de vară cînd turma se-ntoarce de la păscut. Un asemenea sunet de tălăgi mi-a fost călăuză zilele trecute, cînd printr-o ceaţă deasă, căutam să ajung la saivanele gospodăriei agricole de stat din Cuci. S-ar părea că iarna ciobanii nu au prea mult de lucru la oi. Dar iată că la saivanele acestei gospodării, situate în apropierea comunei Sînger, raionul Luduş, ciobanii lucrau de zor. Dintre toţi, cel mai priceput pare a fi brigadierul Teodor Ţandea sub a cărui îndrumare lucrează 16 ciobani, care îngrijesc peste 2.600 de oi din rasa Spancă. De fapt, cine ar putea fi mai nimerit ca brigadier decit Ţandea? El lucrează la oi de cînd era copil, iar din 1948, de cînd s-a înfiinţat Gostatul din Cuci, în mai multe rînduri a fost la şcoli de specializare. Aici lucrează şi Vereşezan Teofil, Telega Gligor, Laza Gheorghe, Şumandea Vasile, Rusu Ioan, Varga Petru şi alţii care, ca şi , brigadierul lor, se dovedesc a fi stăpîni pe meseria pe care o practică de mulţi ani. Acum, grija cea mai mare a ciobanilor este de a supraveghea mieii, care după fătare împreună cu mamele lor sunt introduşi în boxe individuale, aşezate pe tirja din laturile saivanului. Acolo, mieii sînt ţinuţi între 2—3 zile, pînă „se-ntăresc“. Pînă zilele trecute, din cele 1.200 de oi mame, 100 au fătat 110 miei, cărora li s-au pus croiale în urechi. Ciobanii se străduiesc ca, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a conducerii gospodăriei agricole de stat, să muncească astfel, încît anul acesta de la cele peste 2.600 oi, să obţină în medie cite 4.400 kg de lînă, iar pînă la sfîr- Işitul anului, prin menţinerea din prăsilă numărul oilor să ajungă la 3.200 capete. însoţit de tovarăşul Ţandea (pentru că altfel nu se poate trece de cîinii ce păzesc cu străşnicie oile), am văzut oile împărţite pe turme, fiecare formată din cite 400 de oi, pentru a putea fi mai bine îngrijite. Berbecii ca şi bătălii vor da cea mai mare producţie de lină, în medie cite 6 kg bătălii şi cite 7 kg berbecii. A obţine în medie cite 4.400 kg lină de la un efectiv ce 2.600 oi — îmi spune brigadierul Ţandea — nu-i lucru uşor, dar printr-o îngrijire raţională, ştiinţifică vom obţine o asemenea producţie. Brigadierul Ţandea şi ceilalţi ciobani mi-au vorbit cu multă pasiune despre meseria lor. După cum afirmă ei, cea mai mare atenţie se acordă selecţiei, menţinîndu-se pentru prăsilă mieii cei mai valoroşi. Cînd mieii au ajuns la vîrsta de 3 săptămîni, în raţia lor, se introduc concentratele, iar cînd au ajuns la o greutate între 20—24 kg. se întarcă. După aceea, în raport cu dezvoltarea lor, mieii sînt împărţiţi în turme de cîte 300 de capete şi astfel sînt îngrijiţi şi pe păşune. In ceea ce priveşte oile, acum iarna, furajarea lor se face de 4 ori pe zi. In raţia oilor intră: fînuri, porumb siloz, paie, coceni şi concentrate. Prin faptul că conducerea gospodăriei agricole de stat nu s-a îngrijit să se confecţioneze grătare, se face o mare risipă de furaje, care reprezintă o pierdere zilnică de 10 la sută la nutreţurile fibroase. „Angajamentul nostru — spune Ţandea — este că, de la 1.200 de oi să obţinem 1.220 miei, din care 300 îi vom livra I.S.A.R.-ului pentru prăsilă, 300 îi vom valorifica, iar ceilalţi îi vom reţine pentru prăsilă, în scopul măririi efectivului. Oile vor fi îngrijite astfel, încît producţia de lapte să sporească cu 20 la sută“. La gospodăria agricolă de stat Cuci se tinde ca pînă în 1965 să se termine merinorizarea turmei, ajungîndu-se să se obţină în medie pe turmă cîte 5,5 kg de lînă de la o oaie, iar în următorii ani media pe turmă să depășească 7 kg lînă. K. C. aooo VINERI 1 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate. Despre epoca optimă de însămînţare a culturilor de primăvară; 9,00 — Muzică populară romînească; 10,02 — Valsuri şi porci interpretate de fanfară; 10,30 — Muzică de estradă; 11,29— Arii şi duete din operete; 12,20 — Din folclorul popoarelor; 13,10 — Muzică de estradă; 14,00 — Concert de prînz; 15,20 — Muzică uşoară sovietică; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,10 — Cîntece și jocuri; 17,30 — In slujba patriei; 18,00 — Universitatea tehnică Radio;18,40 — Muzică populară rominească; 19,00 — Jurnalul satelor; 20,40 — Muzică uşoară romînească; 21,30 —■ Muzică populară romînească; 22,25 — Tangouri de concert. Programul II: 12,15 — Rapsodii de compozitori romîni; 12,45 — Muzică uşoară; 14,30 — Concert de estradă; 15,00 — Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale; 15,35 — Actualitatea în ţările socialiste; 16,30 — Din cintecele ţărănimii noastre colectiviste; 19,00 — Muzică uşoară romînească; 19,30 — Teatru la microfon: „Povestea lui Thomas motanul şi a instalatorului Sam, omul“ de A. Miller; 20,31— Muzică din operete; 21,00 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 22,00 — Muzică populară rominească; 22,35 — Muzică de dans. * TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Muzică populară — Note, reportaje — Muzică distractivă. 5,30— 6 în limba maghiară: Muzică executată de fanfară — Din experienţa G.A.C.-urilor — Jocuri populare. 14,30—15 în limba maghiară: Jurnalul corespondenţilor din întreprinderi — Muzică uşoară — Din carnetul reporterului. 17— 17,30 în limba romînă: Ştiri — Cîntece — In preajma alegerilor. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Cronica economică — Muzică populară — Montaj literar — Muzică simfonică. TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Oameni şi fiare, seriile II II Teatrul de stat de păpuşi din Tg. Mureş prezintă vineri 1 martie, la orele 10 şi 15, „Rochiţa cu figuri“. Alte manifestari Comitetul de cultură şi artă, Comisia pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi Casa de educaţie sanitară organizează la sediul Casei de educaţie sanitară, str. Bartók Béla nr. 1, duminică 3 martie, la orele 11, o conferinţă în limba română intitulată „Contribuţii româneşti la dezvoltarea chirurgiei plastice“. Comerenţiar: dr. I. Th. Riga, profesor universitar la Facultatea de medicină din Bucurreşti, Laureat al Premiului de Stat. După conferință va rula un film, Intrarea liberă. -□COC VINERI 1 MARTIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Soţul soţiei sale. Progresul: filmul Sub cupola albastră. Steagul roşu: filmul Transportul, "tineretului: filmul Virsta dragostei. Muncitoresc: filmul Planeta furtunilor. Doja Gh.: filmul Muzicantul orb. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul 713 cere aterizarea LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Oameni şi fiare MIERCUREA CIUC Doja Gh. filmul 49 zile, în Pacific ODORHEI Muncitoresc: filmul Omul de lingă tine REGHIN Victoria: filmul Alibiul nu ajunge KRNAVENI 23 August: filmul Permisie pe ţărm Timpul probabil pentru următoarele două zile: Vreme rece, cu cerul puţin noros, fără precipitaţii. Temperatura în uşoară creştere, noaptea va fi cuprinsă intre minus 6 şi minus 16 grade, iar ziua intre minus 5 şi plus 3 grade. Vint, slab din nord.