Steaua Roşie, martie 1963 (Anul 12, nr. 50-76)

1963-03-01 / nr. 50

2 In dezbatere: Sarcinile tinerilor colectivişti Seara, într-o sală a şcolii din Miheş s-au adunat mulţi tineri. Adunarea generală deschisă a or­ganizaţiei de bază U.T.M. din gos­podăria colectivă, avea ca scop să dezbată contribuţia ce o vor aduce tinerii colectivişti din Miheşul de Cîmpie la îndeplinirea planului de producţie al G.A.C. pe 1963. La adunare au participat tov. Dan Mi­­hăilă, secretarul organizaţiei de partid din G.A.C., membri ai con­siliului de conducere, brigadieri şi şefi de echipă din gospodărie. In cuvîntul său, inginerul C. Ra­du a vorbit tinerilor despre realiză­rile din anul trecut şi despre preve­derile planului de producţie al G.A.C. pe 1963, aprobat de aduna­rea generală a colectiviştilor. Ci­tind date şi exemple concrete, el a scos î­n evidenţă rezervele ce există­ în gospodărie pentru spori­rea producţiei în toate sectoarele. Planul G.A.C. pe 1963 — a arătat tov. Radar — prevede realizarea unor producţii medii de 1.750 kg la grîu şi 2.600 kg la porumb la hec­tar. Efectivul de taurine va ajunge la 550 de capete. Terenurile în pantă vor fi valorificate prin plan­tări de pomi fructiferi, prin ame­najarea de terase pentru vii. In cadrul adunării s-a dat citire apoi proiectului de măsuri întoc­mit de comitetul organizaţiei de bază U.T.M. din G.A.C., sub îndru­marea organizaţiei de partid, cu sprijinul specialiştilor şi a unor membri ai consiliului de conducere. In cadrul discuţiilor utemiştii Vasile Mornea, Emil Ţinteşan, Ale­xandru Sucuturdean şi alţii au vor­bit despre contribuţia tinerilor la îndeplinirea sarcinilor economice care stau în faţa G.A.C., au spriji­nit masurile propuse, luîndu-şi an­gajamentul că vor munci pentru îndeplinirea şi depăşirea planului în sectorul lor de activitate. Ute­­mistul Şutu Zachei şi alţi tineri şi-au exprimat dorinţa să lucreze în sectorul zootehnic. Tovarăşul Dan Mihăilă, secreta­rul organizaţiei de partid, a ară­tat că tineretul trebuie să aducă" o contribuţie importantă la îndepli­nirea planului de producţie al G.A.C. pe 1963, la întărirea eco­­nomico-organizatorică a gospodă­riei colective. In hotărîrea adoptată de aduna­rea generală a organizaţiei U.T.M. din G.A.C. Miheş s-au prevăzut măsuri privind mobilizarea tinere­tului la­­ îndeplinirea planului G.A.C. pe 1963, din care redăm cî­­teva: — Organizaţia de­ bază U.T.M. va pune în centrul atenţiei sale mobilizarea tuturor utemiştilor şi tinerilor la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, pentru îndeplini­rea în bune condiţiuni a planului G.A.C. pe anul 1963, pentru întă­rirea economico-organizatorică a G.A.C.-ului. Tinerii vor transporta pe cîmp 2.500 tone gunoi de grajd şi-l vor încorpora sub brazdă, pe suprafaţa de 125 ha, din care 1.200 tone în perioada de iarnă, 900 tone în tim­pul verii­­.minte de executarea ară­turilor de după păioase şi 400 tone toamna tiiziu (noiembrie—decem­brie). — In perioada însămînţărilor de primăvară şi toamnă, secerişului şi treierişului, însilozării furajelor, organizaţia de bază U.T.M. va re­comanda organizaţiei de partid şi VIAŢA U.T.M. consiliului de conducere al G.A.C. 25—30 tineri (după necesităţi), ca­re să lucreze pe semănători, bato­ze, combine, la deservirea tocă­toarelor şi la alte agregate.­­ Pe lîngă cei 11 tineri care lu­crează în sectorul zootehnic, orga­nizaţia de bază U.T.M. va mai re­­com­anda consiliului de conducere încă 9 tineri, dintre care doi vor lucra la ferma de păsări. — Fiecare tînăr îngrijitor-mu­­gător din gospodăria noastră se angajează să obţină cîte 100 litri lapte pe cap de vacă furajată, pes­te producţia planificată pe gospo­dărie, iar cei de la ferma de ovine să obţină cîte 0,100 kg lînă peste plan, de la fiecare oaie tunsă. — In această primăvară, toţi ti­nerii din brigada pomi-viticolă şi un număr cît mai mare de tineri din celelalte brigăzi vor participa la plantarea celor 10 ha de pomi fructiferi pe teren în pantă. — In anul 1963, mai ales în pe­rioada toamnei toţi tinerii din bri­gada pomi-viticolă şi din brigăzile ■de cîmp, care nu au de executat alte lucrări importante în gospodă­rie, vor participa la amenajarea te­raselor pe 8 ha de terenuri în pan­tă, care vor fi plantate cu vie în anul următor. In luna februarie, tineretul va recolta prin muncă patriotică 1.200 snopi de trestie, care se vor folosi pentru acoperirea şopronului pen­tru vite (tabăra de vară a anima­lelor), a unui saivan şi a remizei pentru atelaje, care­­ se va executa în acest an.­­ Pentru a ajuta la construi­rea noului grajd de 100 capete bo­vine, a garajului, a remizei vom mobiliza tineretul la executarea u­­nor lucrări prin muncă patriotică. Ne angajăm să executăm prin muncă patriotică lucrările de încăr­care şi descărcare a 10.000 bucăţi cărămizi şi 17.000 ţigle. — In perioada care a mai ră­mas pînă la terminarea cursurilor agrozootehnice, comitetul va ajuta pe fiecare tînăr cursant să-şi însu­şI I ........ ■■■ şească temeinic fiecare lecţie, or­ganizez grupe de întrajutorare la studiu, recenzii la cărţi agrozoo­tehnice. In cursul lunii martie vom organiza un concurs „Cine ştie cîş­­tigă“, pe baza lecţiilor învăţate la cursurile agrozootehnice. — Cu sprijinul cadrelor de spe­cialitate vom organiza seri de cal­cul pe asemenea teme ca: norma­rea şi retribuirea muncii în G.A.C., despre calculul unităţilor nutritive, densitatea plantelor şi producţia la hectar etc. — Pînă la sfîrşitul lunii martie vom înfiinţa un post utemist de control, care va organiza cel puţin o dată pe lună raiduri cu privire la participarea tinerilor la lucrările necesare la cultura plantelor de cîmp, la îngrijirea animalelor şi sporirea producţiei lor, la lucrările în sectorul pomi-viticol și legu­micol, ȘTEFAN N. 95 de ani de la naşterea lui A. M. Gorki La 28 martie se împlinesc 95 de ani de la naşterea lui Alexei Maxi­­movici Gorki. Cu acest prilej, Mu­zeul de stat „A. M. Gorki“ din ora­şul Gorki (fostul Nijni Novgorod) unde s-a născut marele scriitor, s-a îmbogăţit cu noi exponate. Locuitori ai oraşului Gorki ajută muzeul în adunarea materialelor legate de viaţa scriitorului. In ulti­mul timp fondul muzeului s-a îm­bogăţit cu­­o serie de documente rare. In două săli noi ale muzeului vor fi expuse materiale pe teme: „Publicistica lui Gorki în anii pu­terii sovietice“ şi „Gorki şi conce­tăţenii săi“. DIRECŢIUNEA ÎNTREPRINDERII COMUNALE REGIONALE Tg-Mureş, str. Fabricilor nr. 1 Telefon 43.45 angajează de urgenţă + conducători autobuze ţ 1 inginer mecanic auto Pentru informaţii mai detailate adresaţi-va direcţiunii. „Întreprinderea forestieră Topliţa* Angajează pentru şantierele de construcţii forestiere din raza raionului Topliţa mecanici de utilaje de construcţii, după cum urmează: 2 mecanici buldozer 100 CP-motor Diesel 7 mecanici cilindru-compreso­r-motor Diesel 2 mecanici-motor compresor de aer-motor Diesel. 0 mecanici-concasor de piatră-motor Diesel. , 1 maistru cu pregătire pentru toate utilajele de con­strucții. Salarizarea se va face conform H.C.M. 118­1/1962, cazarea va fi asigurata la locul de muncă. Data angajării 15 martie 1963. Informații detailate se pot obţine la serviciul personal al întreprinderii forestiere Topliţa, str. Gării n­r. 26, telef. 30. 4­T­E­A­U­A ROȘIE LA ORDINEA ZILEI. Pregătiri pentru examene în învăţămîntul fără frecvenţă Intre 22 şi 31 martie se va desfăşura prima sesiune de examene din acest an şcolar, în Invăţămîntul de cultură generală , fără frecvenţă. In oraşul nostru, la această formă de învăţămînt sînt înscrişi peste 1.200 oameni ai muncii, în special tineri din diferite între­prinderi şi instituţii. Secţia fără frecvenţă — clasele VIII—XI (ro­mina şi maghiară) — care funcţionează pe lîngă Şcoala medie „Bolyai Farkas“, oferă largi posibilităţi de studiu şi de completare a cunoştinţelor de cultură generală. Pregătirea temeinică pentru examene a elevilor de la invăţămîntul de cultură generală — secţia fără frecvenţă — constituie o preocupare de seamă a cadrelor didac­tice de la această şcoală. Cu elevii, împărţiţi în 19 grupe, se organizează cu regularitate ore de consultaţii la matematică, fizică, chimie­ şi limbile romînă, maghiară, rusă, franceză, germană, engleză. La întocmirea programului orelor de consultaţii s-a ţinut seama de timpul liber al elevilor, ca aceştia să poată participa în număr cît mai mare. Pentru ca sesiunea de examene care se apropie, să decurgă in bune condiţiuni, se cere din partea elevilor un studiu asiduu şi participarea sistematică la orele de consultaţii. Reţeaua cooperativelor­­de consum din regiune se dezvoltă an de an. Printre noile magazine mo­­nerne, construite şi date în folosinţă in ultimul timp (9 februarie a. c.), se numără şi cel din comuna Ungheni, raionul Tg. Mureş. Acest magazin, aprovizionat din abundenţă cu tot felul de mărfuri, satisface exigenţa cumpărătorilor. In cursul lunii aprilie a. c., in cadrul magazinului va fi amenajată şi dată în folosinţă şi o cofetărie. In fotografie: Aspect exterior al magazinului universal din Ungheni, raionul Tg. Mureş. Permanentizarea brigăzilor S. M. T. în aceleaşi gospodării colective Experienţa de pînă acum a do­vedit că permanentizarea brigăzi­lor de tractoare este cea mai co-’ respunzătoare formă de organiza­re a muncii staţiunilor de ma­şini şi tractoare. De aceea înce­­pînd din această primăvară, toa­te brigăzile S.M.T. vor fi perma­nentizate în aceleaşi gospodării colective, iar în unităţile mai mici vor fi repartizate grupe de trac­toare. Va fi asigurată astfel folo­sirea mai judicioasă şi producti­vă a tractoarelor şi maşinilor a­­gricole, unirea eforturilor tracto­riştilor şi ale colectiviştilor pen­tru întărirea gospodăriilor colec­tive. Lucrînd timp îndelungat în aceleaşi unităţi, mecanizatorii cu­nosc mai­ bine solul şi comporta­rea lui în diferite condiţii, nevoia de îngrăşăminte etc., pot aplica diferenţiat agrotehnica contribuind astfel la obţinerea de producţii tot mai mari. In această privinţă sînt grăitoare rezultatele obţinu­te în anul trecut de numeroase unităţi agricole socialiste. Gos­podăriile agricole colective din co­munele Muntenii Buzău, regiuni, Bucureşti, Cioroiu, Gustavăţu, Slăveni, Traian regiunea Oltenia şi altele unde lucrează de mai mulţi ani aceleaşi brigăzi S.M.T. au realizat anul trecut în medie cite 1.700—2.200 kg grîu la ha şi peste 3.000 kg porumb boabe la ha. De asemenea, permanentizarea brigăzilor S.M.T. creează posibili­tăţi tractoriştilor să efectueze une­le lucrări cum sînt transportul­­ de produse, căratul gunoiului de grajd la cîmp, împrăştierea îngră­şămintelor etc. şi în timpul iernii. Pentru a asigura tractoriştilor condiţii cît mai bune de lucru, nu­meroase gospodării colective din regiunile Bucureşti, Suceava, Ba­nat au amenajat case pentru trac­torişti, adăposturi pentru maşi­nile agricole, ateliere de repara­ţii, iar numeroase alte unităţi şi-au propus asemenea obiective în planurile de producţie pentru acest an. (Agerpres) ■ _iioii_i- Tot mai mulţi cititori La biblioteca din comuna Ceuaş, raionul Tg.Mureş, se desfăşoară o bogată activitate. Bibliotecara Elisabeta Gudor a reuşit prin munca de zi cu zi, să atragă tot mai mulţi cititori, ti­neri şi vîrstnici. De curind, ea a organizat o sea­ră literară intitulată „Viaţa şi ac­tivitatea lui I. L. Caragiale“ şi a prezentat recenzia cărţii „Soţia“, de Francisc Munteanu. De la începutul anului, bibliote­ca a înregistrat un număr de 520 cititori, care au citit peste 1.700 de cărţi. Este­­de remarcat faptul că, colectiviştii citesc pe lîngă cărţi de literatură şi numeroase cărţi cu caracter agricol, ideologic şi politic. Printre cititorii fruntaşi se nu­mără: Sándor Dumitru, Negruţ Silvia, Portik Iosif, Lengyel Ag­nes şi alţii, MARIA HENTEŞ corespondent voluntar Efectul primului program al brigăzii de agitaţie La marginea de vest a regiunii noastre, acolo unde Arieşul taie şoseaua principală care duce spre Turda, se află satul Hădăreni. In urmă cu vreo săptămînă, in sala spaţioasă a noului cămin cul­tural de aici, colectiviştii aştep­tau cu o deosebită nerăbdare în­ceperea programului artistic. Încetişor, cortina se ridică şi desfăşurarea programului începe... conferinţă, coruri pe patru voci, solişti vocali, solişti instrumen­tişti, recitări şi dansuri populare. Pînă aici totul e obişnuit. Cortina se lasă greu. O mică pauză şi apoi... brigada artistică de agitaţie îşi face apa­riţia. Ceva deosebit... Pentru prima dată pe scena căminului cultural din satul Hă­dăreni se prezenta un program de brigadă. Curios ! Şi iată că, versurile recitate sau cîntate, sînt urmărite cu interes de cei peste 350 de participanţi. Brigada a scos în relief realizări­le din gospodăria colectivă, frun­taşi în muncă, aşa cum arată şi versurile: S-au construit în '62 încă două grajduri noi, Puterniţă şi-un saivan. Iată lucrări dintr-un an Animalele­ au sporit Bovine 730 Ovine 520 Porcine peste 300 Şi sînt bine-ntreţinute sau: Merită aprecieri Tovarăşul Pantea Vaier, Care cu familia lui La sfîrşitul anului S-a găsit înscris în file Cu 1.075 de zile. S-a bucurat Vaier , omul cel mai înalt din sat şi parcă zîm­be­­tul schiţat pe buzele lui ca şi pe ale­ celor mulţi din sală, a pro­mis pentru acest an şi mai mult. Mulţi dintre cei din sală şi-au auzit numele şi sătenii, curioşi cum sînt la auzul vreunui nu­me, căutau pe purtătorul lui, cu privirile prin sală. Brigada a criticat şi unele ne­ajunsuri din munca culturală de masă. Printre cîţiva tineri, criti­caţi pentru faptul că nu partici­pă la activitatea culturală, se gă­sea şi utemista Maria Nora. Şi iată că săgeţile tuturor ochilor s-au îndreptat spre colţişorul în care Marişca, fata frumoasă, cu ochi albaştri şi blonzi şi-a aple­cat capul în jos, pentru a-şi as­cunde faţa, pe care i s-au aprins doi bujori, ca două făclii. Dar n-a stat mult aşa. Şi-a ridicat privi­rile şi dacă observai atent, pu­teai citi în ele un gînd care o fră­­mînta. Să se supere pe brigadă că a criticat-o? Nu, nu se poa­te. Este utemistă şi ştie că criti­ca este arma de îndreptare... N-a mai avut timp de meditat, deoare­ce sfîrşitul programului a fost prea răsunător. Şi cu aceasta dragi tovarăşi Povestea nu-i terminată De-a rămas ceva nespus Vă promitem pe altădată. Programul brigăzii a fost a­­preciat în mod deosebit prin a­­plauzele furtunoase ale sutelor de colectivişti aflaţi în sală. ... S-a scurs o săptămînă de a­­tunci. Pe scena căminului cultu­ral din Cheţani, echipa artistică din satul Hădăreni prezintă ace­laşi program. Şi totuşi apare ce­va în plus. Marişca Cîntă, acom­paniată de orchestră, cîntecul din folclorul nou: „Ce frumoasă-i via­ţa noastră". Dar e şi ceva în „minus": Marişca nu mai este a­­mintită de brigadă printre cei ca­re fug de activitatea culturală. Acesta-i numai un exemplu des­pre felul cum brigada de agitaţie reuşeşte să îndrepte lucrurile. Satira brigăzii s-a simţit şi în cadrul muncii în G.A.C., unde une­le lipsuri criticate s-au îndreptat. Brigada şi-a propus ca pe vii­tor să prezinte în fiecare lună o dată cîte un program, în care să reliefeze fapte pozitive şi negati­ve din viaţa şi munca oamenilor din sat. VIRGINIA COCAN învăţătoare IN SAIVANELE GOSPODĂRIEI DE STAT Cît de plăcut e să priveşti o turmă de oi păscînd pe o păşune de deal sau montană, sau să as­culţi sunetul plăcut al tălăngilor, în serile de vară cînd turma se-n­­toarce de la păscut. Un aseme­nea sunet de tălăgi mi-a fost că­lăuză zilele trecute, cînd printr-o ceaţă deasă, căutam să ajung la saivanele gospodăriei agricole de stat din Cuci. S-ar părea că iar­na ciobanii nu au prea mult de lucru la oi. Dar iată că la sai­vanele acestei gospodării, situate în apropierea comunei Sînger, ra­ionul Luduş, ciobanii lucrau de zor. Dintre toţi, cel mai priceput pa­re a fi brigadierul Teodor Ţan­­dea sub a cărui îndrumare lu­crează 16 ciobani, care îngrijesc peste 2.600 de oi din rasa Span­­că. De fapt, cine ar putea fi mai­ nimerit ca brigadier decit Ţan­­dea? El lucrează la oi de cînd era copil, iar din 1948, de cînd s-a înfiinţat Gostatul din Cuci, în mai multe rînduri a fost la­­ şcoli de specializare.­­ Aici lucrează şi Vereşezan Teo­fil, Telega Gligor, Laza Gheor­­ghe, Şumandea Vasile, Rusu Ioan,­­ Varga Petru şi alţii care, ca şi , brigadierul lor, se dovedesc a fi­­ stăpîni pe meseria pe care o prac­tică de mulţi ani. Acum, grija cea mai mare a ciobanilor este de a supraveghea mieii, care după fătare împreună cu mamele lor sunt introduşi în boxe individuale, aşezate pe tirja din laturile saivanului. Acolo, mieii sînt ţinuţi între 2—3 zile, pînă „se-ntăresc“. Pînă zilele tre­cute, din cele 1.200 de oi mame, 100 au fătat 110 miei, cărora li s-au pus croiale în urechi. Ciobanii se străduiesc ca, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a conducerii gospodăriei agricole de stat, să muncească astfel, în­cît anul acesta de la cele peste 2.600 oi, să obţină în medie cite 4.400 kg de lînă, iar pînă la sfîr- I­şitul anului, prin menţinerea din prăsilă numărul oilor să ajungă la 3.200 capete. însoţit de tovarăşul Ţandea (pentru că altfel nu se poate tre­ce de cîinii ce păzesc cu străşni­cie oile), am văzut oile împărţite pe turme, fiecare formată din cite 400 de oi, pentru a putea fi mai bine îngrijite. Berbecii ca şi bă­tălii vor da cea mai mare pro­ducţie de lină, în medie cite 6 kg bătălii şi cite 7 kg berbecii. A obţine în medie cite 4.400 kg lină de la un efectiv ce 2.600 oi — îmi spune brigadierul Ţan­­dea — nu-i lucru uşor, dar prin­­tr-o îngrijire raţională, ştiinţifi­că vom obţine o asemenea produc­ţie. Brigadierul Ţandea şi ceilalţi ciobani mi-au vorbit cu multă pa­siune despre meseria lor. După cum afirmă ei, cea mai mare a­­tenţie se acordă selecţiei, menţi­­nîndu-se pentru prăsilă mieii cei mai valoroşi. Cînd mieii au ajuns la vîrsta de 3 săptămîni, în raţia lor, se introduc concentratele, iar­ cînd au ajuns la o greutate între 20—24 kg. se întarcă. După aceea, în raport cu dezvoltarea lor, mieii sînt împărţiţi în turme de cîte 300 de capete şi astfel sînt îngri­jiţi şi pe păşune. In ceea ce pri­veşte oile, acum iarna, furajarea lor se face de 4 ori pe zi. In ra­ţia oilor intră: fînuri, porumb si­loz, paie, coceni şi concentrate. Prin faptul că conducerea gospo­dăriei agricole de stat nu s-a în­grijit să se confecţioneze grăta­re, se face o mare risipă de fu­raje, care reprezintă o pierdere zilnică de 10 la sută la nutreţuri­le fibroase. „Angajamentul nostru — spune Ţandea — este că, de la 1.200 de oi să obţinem 1.220 miei, din ca­re 300 îi vom livra I.S.A.R.-ului pentru prăsilă, 300 îi vom valori­fica, iar ceilalţi îi vom reţine pen­tru prăsilă, în scopul măririi efec­tivului. Oile vor fi îngrijite astfel, încît producţia de lapte să spo­rească cu 20 la sută“. La gospodăria agricolă de stat Cuci se tinde ca pînă în 1965 să se termine merinorizarea turmei, ajungîndu-se să se obţină în me­die pe turmă cîte 5,5 kg de lînă de la o oaie, iar în următorii ani media pe turmă să depășească 7 kg lînă. K. C. aooo VINERI 1 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 6,20 — Emisiunea pentru sate. Despre epoca optimă de în­­sămînţare a culturilor de primăva­ră; 9,00 — Muzică populară romî­­nească; 10,02 — Valsuri şi porci interpretate de fanfară; 10,30 — Muzică de estradă; 11,29­— Arii şi duete din operete; 12,20 — Din folclorul popoarelor; 13,10 — Mu­zică de estradă; 14,00 — Concert de prînz; 15,20 — Muzică uşoară sovietică; 16,15 — Vorbeşte Mos­cova; 17,10 — Cîntece și jocuri; 17,30 — In slujba patriei; 18,00 — Universitatea tehnică Radio;­­18,40 — Muzică populară rominească; 19,00 — Jurnalul satelor; 20,40 — Muzică uşoară romînească; 21,30 —■ Muzică populară romînească; 22,25 — Tangouri de concert. Programul II: 12,15 — Rapsodii de compozitori romîni; 12,45 — Muzică uşoară; 14,30 — Concert de estradă; 15,00 — Muzică popu­lară romînească şi a minorităţilor naţionale; 15,35 — Actualitatea în ţările socialiste; 16,30 — Din cin­­tecele ţărănimii noastre colectivis­te; 19,00 — Muzică uşoară romî­nească; 19,30 — Teatru la micro­fon: „Povestea lui Thomas mota­nul şi a instalatorului Sam, omul“ de A. Miller; 20,31­­— Muzică din operete; 21,00 — Cîntece şi jocuri populare romîneşti; 22,00 — Muzi­că populară rominească; 22,35 — Muzică de dans. * TG. MUREŞ. 5—5,30 în limba romînă: Muzică populară — Note, reportaje — Muzică distractivă. 5,30— 6 în limba maghiară: Muzi­că executată de fanfară — Din ex­perienţa G.A.C.-urilor — Jocuri populare. 14,30—15 în limba ma­ghiară: Jurnalul corespondenţilor din întreprinderi — Muzică uşoară — Din carnetul reporterului. 17— 17,30 în limba romînă: Ştiri — Cîntece — In preajma alegerilor. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Cronica economică — Muzică populară — Montaj literar — Mu­­­zică simfonică. TOPLIŢA Muncitoresc, filmul Oameni şi fiare, seriile II II Teatrul de stat de păpuşi din Tg. Mureş prezintă vineri 1 martie, la orele 10 şi 15, „Rochiţa cu figuri“. Alte manifestari Comitetul de cultură şi artă, Comisia pentru răspîndirea cunoş­tinţelor ştiinţifice şi Casa de edu­caţie sanitară organizează la se­diul Casei de educaţie sanitară, str. Bartók Béla nr. 1, duminică 3 martie, la orele 11, o conferinţă în limba română intitulată „Contri­buţii româneşti la dezvoltarea chi­rurgiei plastice“. Comerenţiar: dr. I. Th. Riga, profesor universitar la Facultatea de medicină din Bucu­r­­reşti, Laureat al Premiului de Stat. După conferință va rula un film, Intrarea liberă. -□COC VINERI 1 MARTIE TG. MUREŞ N. Bălcescu: filmul Soţul soţiei sale. Progresul: filmul Sub cupola albastră. Steagul roşu: filmul Transportul, "tineretului: filmul Virsta dragostei. Muncitoresc: fil­mul­ Planeta furtunilor. Doja Gh.: filmul Muzicantul orb. GHEORGHIENI 7 Noiembrie: filmul 713 cere ate­­rizarea LUDUŞ 30 Decembrie: filmul Oameni şi fiare MIERCUREA CIUC Doja Gh. filmul 49 zile, în Paci­fic ODORHEI Muncitoresc: filmul Omul de lingă tine REGHIN Victoria: filmul Alibiul nu ajunge K­RNAVENI 23 August: filmul Permisie pe ţărm Timpul probabil pentru urmă­toarele două zile: Vreme rece, cu cerul puţin noros, fără precipi­taţii. Temperatura în uşoară creş­tere, noaptea va fi cuprinsă in­tre minus 6 şi minus 16 grade, iar ziua intre minus 5 şi plus 3 grade. Vint, slab din nord.

Next