Steaua Roşie, august 1963 (Anul 12, nr. 179-204)

1963-08-01 / nr. 179

In raionul Luduş s-a terminat recoltatul griului Anul acesta, gospodăriile colective din raionul Luduş au executat strinsul recoltei intr-o perioadă mult mai scurtă decit in alţi ani. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, colectiviştii din acest raion au mobilizat toate forţele şi toate mijloacele, reu­şind ca pînă la 30 iulie să strîngă recolta de ce­reale de pe întreaga suprafaţă de 22.603 hectare cultivate cu grîu şi 1.323 hectare cultivate cu orz. In prezent, eforturile colectiviştilor sunt îndrep­tate spre grăbirea transportului la arii şi treierişu­­lui, precum şi spre executarea arăturilor de vară într-o perioadă cît mai scurtă. Pînă în seara zilei de 30 iulie s-a treierat de pe 15,8 la sută din su­prafaţa cultivată cu grîu şi de pe 57,8 la sută din cea cultivată cu orz. Totodată, s-au executat ară­turi de vară pe 4.238 hectare, adică pe 32,5 la sută din suprafaţa planificată. Recoltatul cerealelor păioase se apropie de sfîrşit şi în alte raioane din regiune. In raionul Tg.-Mureş, pînă în seara zilei de 30 iulie s-a recol­tat grîul de pe 96,8 la sută din suprafaţă, în raio­nul Tîrnăveni de pe 92,8 la sută etc. Pe regiune s-a strîns recolta de grîu de pe 79.408 hectare. Gospodăriile agricole de stat au recoltat de pe 97,3 la sută din suprafaţă, iar gospodăriile colective de pe 80,6 la sută. In următoarele zile este necesar ca peste tot, concomitent c­­ urgentarea terminării recoltatului, toate forţele să fie mobilizate in vederea intensifi­cării treierişului, arăturilor şi însămînţărilor în mi­­rişte, lucrări care în toate raioanele sunt rămase în urmă. Ca şi în celelalte raioane din re­giune, în raionul Reghin colectiviştii lucrează de zor la strînsul recoltei. Pînă în seara zilei de 29 iulie, gos­podăriile colective din raion au re­coltat grîul de pe 8.057 de hectare, ceea ce reprezintă 74 la sută din su­prafaţa cultivată cu această plantă. La Peter­ea, Dedrad, Voivodeni şi Pădureni s-a terminat seceratul. Se recoltează de pe ultimele suprafeţe şi în gospodăriile colective din Băla, Corneşti, Iara de Mureş, Lueriu etc. In alte gospodării colective, în schimb, recoltatul griului este mult rămas în urmă faţă de posibilităţi. La Breaza, de exemplu, deşi existau condiţii pentru ca recoltatul să fie dbja terminat, s-a secerat numai de pe 490 ha din cele 650 ha cultivate cu grîu. La Cozma, de asemenea, s-a recoltat numai de pe 150 de ha, din 636 ha, la Porceşti de pe numai 35 de ha din 270 de ha. Recoltatul griului este rămas în urmă şi în gospodăriile colective din Crăieşti, Milaş, Monor, Ideciu de Jos, Fă­­răgău, Săcalu de Pădure etc. Rămînerea în urmă a recoltatului, în unele gospodării colective, se da­­toreşte slabei preocupări a Consi­liului agricol raional, a consiliilor de conducere ale G.A.C. şi a ingi­nerilor agronomi în ce priveşte fo­losirea combinelor. Suprafeţe cît se poate de mici au recoltat cu com­binele tocmai gospodăriile colective rămase în urmă. La Ercea, de pildă, s-au recoltat astfel abia 3 hectare, la Fărăgău 6 hectare, la Milaş 2 hec­tare, la Crăieşti 8 hectare etc. Pu­ţin s-a recoltat cu combinele şi în gospodăriile colective din Voivo­deni, Gorneşti şi altele. In vederea intensificării ritmului lucrărilor agricole, sub îndrumarea Comitetului raional de partid, Comi­tetul executiv al Sfatului popular raional a luat o serie de măsuri or­ganizatorice. Astfel, în ziua de 30 iulie au fost trimişi în gospodăriile colective 25 de activişti ai sfatului popular, membri ai comitetului executiv, respectiv şefi de secţii şi de servicii, pentru a sprijini consi­liile de conducere în organizarea muncii şi mobilizarea tuturor for­ţelor. Ce bine era dacă această mă­sură se lua mult mai devreme! In toate satele raionului cîmpul este plin de clăi, iar la sediile gos­podăriilor colective batozele stau.­­Transportul la aici se desfăşoară cît se poate de anevoios. La Gorneşti, fie pildă, din cele patru batoze exis­tente funcţionează numai una. Nici aceasta nu lucrează din plin, deoa­rece treieratul orzului se face de pe care. Nu au început treierişul nici gospodăriile colective care au ter­minat recoltatul. In ziua de 29 iulie au lucrat în raion doar 10 batoze. Atunci nu-i de mirare faptul că s-a­­treierat grîul numai de pe 98 de hectare, din cele peste 8.000 de hectare. De la începutul muncilor agricole de vară colectiviștii din Petelea au stat tot timpul în fruntea întrecerii ce se desfășoară între gospodăriile colective din raion. Ei au fost cei dintîi care au terminat recoltatul. Sînt fruntaşi şi în privinţa arăturilor şi însămînţărilor în mirişte. Pînă în prezent, gospodăria colectivă de aici a executat arături de vară pe 135 de hectare, din cele 140 ha planificate. De asemenea, gospo­dăria a însămînţat porumb furajer în mirişte pe 40 de hectare (întrea­ga suprafaţă planificată). Pe 20 de hectare au semănat porumb furajer în mirişte şi colectiviştii. Insă, în restul gospodăriilor co­lective din raion se manifestă o oa­recare delăsare în privinţa arăturilor şi însămînţărilor în mirişte. La gos­podăria colectivă din Chiher, de exemplu, deşi s-a recoltat grîul de pe 290 de hectare, nu s-a arat decît pe 5 hectare. La gospodăriile colec­tive din Monor, Cozma etc. nu s-a arat nici o brazdă. Şi la Gorneşti, abia în ziua de 30 iulie s-a trecut la­­executarea arăturilor. Fără nici o justificare, în majoritatea gospodă­riilor colective din raion s-a tără­gănat de la o zi la alta începerea însămînţărilor în mirişte. Pînă la 29 iulie s-au însămînţat abia 194 de hectare, din cele 1.600 hectare pla­nificate. In comuna Breaza, de exemplu, deşi importanţa culturilor duble este binecunoscută, s-a însă­mînţat numai pe un hectar din cele 80 ha planificate. La Ideciu de Jos, Chiher, Săcal, Frunzeni, Cozma, Logig, Porceşti, Ercea etc. nu s-a în­sămînţat pînă în prezent nimic. Pentru însămînţarea la timp a ce­lor 1.600 ha planificate, la dispozi­ţia gospodăriilor colective s-au pus şi seminţe de porumb, asigurîndu-se pentru fiecare cantitatea necesară realizării suprafeţei planificate. Din păcate însă, multe consilii de con­­ducere ale G.A.C. au neglijat şi ri­dicarea seminţei. Pînă la 30 iulie abia 6 gospodării colective, din cele 31 existente în raion, au ridicat se­minţele ce le-au fost repartizate. Comitetul raional de partid, sfa­tul popular raional şi consiliul agri­col au datoria de a lua toate mă­surile politice şi organizatorice în vederea intensificării ritmului lu­crărilor agricole. In primul rînd, toa­te atelajele să fie folosite din plin pentru transportarea grabnică a cerealelor la arii și începerea treie­­rișului. O dată cu aceasta, toate tractoarele existente să fie mobili­zate la executarea arăturilor. încă în cursul acestei săptămînî, în fiecare gospodărie colectivă să se însămîn­­ţeze în mirişte pe toate suprafeţele planificate. P. POPȘOR -expact­ In gospodăriile agricole colective din Reghin Ritm mai intens lucrărilor agricole de vară ­□□□□­ De la Ministerul Invățămîntului Ministerul Invăţămîntului aduce la cunoştinţa candidaţilor la con­cursul de admitere în învăţămîntul superior că seria a II-a a cursurilor de pregătire începe la 5 august, în toate instituţiile. Candidaţii care doresc să urmeze cursurile de pregătire se pot înscrie pînă la data de 4 august. După această dată nu se mai primesc în­scrieri. Candidaţii din provincie vor pu­tea beneficia, contra cost, de caza­re şi masă în căminele şi cantinele studenţeşti.­­□□□Ch PROLETARI DIN TOATE TARICE;UUlTl-vX ! m ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 179 (1.675) Joi, 1 august 1963 4 pagini 20 bani la Ungheni se seceră cu spor La gospodăria colectivă din Un­gheni, raionul Tg.-Mureş, recoltatul griului este în toi. Pînă zilele tre­cute, colectiviştii cu ajutorul celor patru combine au recoltat grîul de pe o suprafaţă de peste 100 de hec­tare. Paralel cu recoltatul, tracto­riştii lucrează cu presele mecanice la balotajul paielor, iar alţii lucrează cu spor la efectuarea arăturilor de vară. ANA BOTOŞ Corespondent voluntar VEŞTI DIN REGIUNE D­uminică 28 iulie a. c., în 21 de sate şi comune din raio­nul Tg.-Mureş, au fost or­ganizate la căminele culturale conferinţe pe tema „Prevenirea bolilor molipsitoare pe timpul ve­rii“. Astfel de conferinţe s-au ţi­nut la Nazna, Troiţa, Călimăneşti şi în alte localităţi. Cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 101 din ora­şul Tg.-Mureş sunt cunos­cuţi ca bani gospodari. In anul acesta ei au efectuat peste 500 de ore muncă patriotică, executînd lucrări de întreţinere a străzilor, a zonelor verzi etc. I­ncepînd cu data de 15 iulie a. c., o brigadă de lucrători ai A.D.A.S. a încheiat mai multe asigurări mixte de persoane la I.I.S. „Electro-Mureş“ din Tg.­­Mureş. Acum peste 60 din sala­riaţii întreprinderii au încheiat as a­semenea asigurări. Z­ilele acestea un număr de 40 de tineri de la I.I.S. „Electro-Mureş“ au efec­tuat peste 80 de ore de muncă pa­triotică, executînt­ lucrări de cu­răţiri pe­­stadionul ■ ,[23 August* 1 din’ Tg.-Mureş. K .1 i ] - ' , ' | L­a Miercurea-Niraj, Vărgata, Păspreni şi­ Maşini, au a­­vut loc Serbări ale colecti­viştilor, cu ocazia terminării sece­rişului. Cu acest prilej,, pe terenul de sport din Miercurea-Niraj a fost amenajată o scenă unde brigada artistică de agitaţie a prezentat un program axat pe tema dezvol­tării gospodăriei agricole colec­tive, iar pionierii i-au felicitat pe colectivişti. Au prezentat program artis­tic şi echipele de dansuri de la cele­ două cooperative meşteşugă­reşti din Miercurea-Niraj. R­ecent, la staţiunea balneo­climaterică Lacul Roşu a sosit o nouă serie de oas­peţi, a cincia din acest sezon. Pînă în prezent aici şi au petrecut con­cediul de odihnă peste 4.000 de oameni ai muncii. Cele două caba­ne turistice au găzduit în acest an tot cam atîţia excursionişti. I. VULCAN şi T. TANĂSESCU Scîntei în noapte Inserarea creştea din adîn­­curi, învăluind împrejurimile muntoase, văile îmbrăţişate de pereţi de stîncă, vilele pitite printre brazi, cînd am ajuns la Homorod, pitorescul loc din regiunea noastră, care găzdu­ieşte în fiecare an sute de pio­nieri şi elevi, veniţi să-şi pe­treacă aici o parte din minu­natele zile ale vacanţei. Glasurile vesele ale copiilor, îngînînd cîntarea abia murmu­rată a izvoarelor, ne-au dat de înţeles că întunericul n-a venit să pună capăt activităţi­lor de peste zi. Seara aceea de iulie mai avea să ofere mi­cuţilor noştri prieteni un ul­tim crîmpei de frumuseţe. Des­pre ce anume este vorba? Am asistat la ceremonialul unui foc de tabără. Un obişnuit foc de tabără pionieresc, dar care, în acel ceas al înserării a pri­mit o aură cu totul neobişnuită. Poate că întreg cadrul, poemiţa înconjurată de brazi, jocul de lumini şi umbre, scînteile ce se topeau în noapte după ce în­ţepau o clipă văzduhul şi mai ales chipurile apelea tinere, lu­minate de pîlpîirea flăcărilor, creau o atmosferă de feerie. Sau pentru că în acest tablou viu, impresionant, plin de gin­găşie, am descifrat sensul or­dine şi adevărat al zilelor în care trăim, viaţa fericită a co­piilor noştri... Veniţi din toate colţurile ţă­rii, ţîncii aceştia, strînşi inele­­m­ele în jurul focului, se cu­noşteau parcă de cînd lumea. Viaţa din tabără, bogată în fapte, necesitatea de a-şi îm­părtăşi mulţimea de impresii adunate, i-a unit pe toţi ca într-o mare familie. Aici s-au închegat fulgerător prieteniile. Pe Zoica Ungureanu, una din primele noastre cunoştinţe, ele­vă la Şcoala „Ion Creangă" din Humuleşti, care ne-a re­amintit parcă pe neastîmpărata Smărăndiţă a Popii din „A­­mintirile" marelui scriitor mol­dovean, o zărim între două fe­tiţe cu obrăjori bucălaţi. Sînt prietenele ei din Tg.-Mureş, despre care ne-a vorbit — su­rorile Olga şi Magda Újvárosi. ...­­ ultima zi de tabără. La ce se gîndeşte oare Zoica a­­cum? Dar Olga, Magda şi toţi ceilalţi copii? Desigur că retră­iesc o parte din clipele petre­cute în tabără, rememorează poate activităţile organizate aici, din care au rămas cu a­­tîtea amintiri frumoase şi învă­ţăminte. E greu de spus ce i-a impresionat mai mult, pen­tru că fiecare zi de tabără a fost plină de evenimente, fie­% ooooooo››››››››› care ceas a adus ceva nou pentru ei. Unora, de bună sea­mă, că le-a plăcut mult urcu­şul pe munte. In împrejurimile taberei n-a rămas platou necucerit de mi­cii alpinişti. Altora, excursiile in difente localităţi din apro­piere ca, Vlăhiţa, Lueta etc., le-au prilejuit impresii de neui­tat. La Vlăhiţa, de pildă, a fost extrem de interesant. Au vizitat Uzinele de fier, unde au făcut cunoştinţă cu câţiva muncitori fruntaşi; un inginer le-a vorbit despre istoricul în­treprinderii, despre perspecti­vele ei de dezvoltare. Frumu­seţile şi bogăţiile regiunii noas­tre le-au putut cunoaşte şi din­­tr-o serie de expuneri ca cea ţinută de tovarăşul Ioaniţeia Pantelimon, directorul taberei, intitulată „Dezvoltarea regiunii Mureş-Autonomă Maghiară în anii puterii populare", care a fost urmată de diafilme şi al­tele. Ii privim o clipă şi pe cei mici de tot. La ce se gîndesc ei oare? îşi imaginează scene din povestirile ascultate în di­mineţile de basme, sau admi­ră numai, cu ochi uimiţi, focul din poiană?... Dar şirul gin­­durilor e întrerupt. Un sunet de trompetă sparge liniştea serii. A înce­put programul artistic pregă­tit din timp de pionierii celor 26 de detaşa­mente. Cînte­­cele pioniereşti interpretate, dansurile exe­cutate cu gra­ţie şi măies­trie, versurile recitate au de­monstrat nu numai pricepe­rea şi talentul micilor inter­preţi, ci şi faptul că in cadrul cercuri­lor artistice organizate în tabără, sub în­drumarea unor profesori de specialitate, s-a muncit se­rios. Tîrziu de tot ceremonialul ex pionieresc a luat sfîrşit. Sin­gur cîntecul „La revedere, tabără dragă La revedere noi plecăm" ... murmurat cu puţină nostalgie de grupurile de elevi în timp ce se îndreptau spre vile, mai stăruia în noapte ca un ecou al unor zile de neuitat. M. TRUȚEA ~›~›~›~›~~~›~›~› A A intrat în exploatare atelierul de prefabricate In pădurile regiunii noastre se constru­iesc, respectiv se vor construi în acest an și în cei cp. vor urma noi drumuri forestiere au­to. In vederea grăbirii ritmului lucrărilor, în cadrul I.F. Reghin a fost construit un ate­lier central pentru fa­bricarea în serie a grinzilor uşoare din beton­ armat printr-un sistem nou. Atelierul va deservi toate între­prinderile forestiere din regiune. De citeva zile au fost fabricate primele grinzi de tip uşor, pentru şantiere­le de construcţii de drumuri forestiere din cadrul întreprinderilor din Reghin și Odor­­hei. O nouă promoţie de cadre sanitare An de an­­absolvă diferite şcoli un nu­măr tot mai mare de cadre sanitare, care, prin cunoştinţele acu­mulate, contribuie la apărarea sănătăţii oa­menilor muncii de la oraşe şi sate. In ziua de 30 iulie a. c., la Tg.-Mureş a avut loc, intr-un cadru festiv, repartizarea la unită­ţile sanitare raionale, a unei noi promoţii de cadre sanitare, pro­moţia anului 1963. S-au repartizat 204 asistente medicale ge­nerale, asistente de laborator clinic, asis­tente de radiologie, stomatologie, pedia­trie, sociale, farmaceu­tice, balneo-fiziotera­­peutice etc. Un nou sat electrificat Zilele trecute s-a aprins becul electric şi în casele locuitori­lor din satul Lueriu, raionul Reghin. Cu a­­ceasta, pe teritoriul re­giunii noastre numă­rul localităţilor elec­trificate a ajuns la 218, din care 17 au fost realizate în acest an. Lucrările de electri­ficare sunt pe termi­nate în mai multe lo­calități, printre care Aluniș, raionul Re­ghin, Bălăuşeri, raio­nul Tîrnăveni, Lupeni, raionul Odorhăi și al­tele. Unul dintre noile hoteluri din Mamaia. Cu toţi indicatorii de plan realizaţi Colectivul Combinatului chimic din Tîrnăveni s-a achitat cu cinste în primele 6 luni ale anului, nu­ nu­­­­mai de sarcinile de plan, ci şi de­­ angajamentele luate. Valorificîn­­­­du-se mai intens şi judicios o serie­­ de rezerve interne, angajamentele­­ luate la economii prin reducerea­­ preţului de cost au fost depăşite cu 35.000 de lei, la producţia globală cu 103.000 lei, iar la producţia mar­fă cu 1.075.000 lei. Totodată s-a realizat o creştere importantă a pro­ductivităţii muncii. Pe drept cuvînt se poate pune întrebarea: Care au fost factorii care au influenţat realizările noastre, cum se explică faptul că am putut ţine pasul cu sarcinile de plan spo­rite faţă de anii trecuţi? Cum a fost posibil ca la unele produse în­treaga cantitate livrată să fie numai de calitatea I, iar la altele această calitate să crească an de an? Deşi în secţiile combinatului chi­mic gradul de mecanizare este des­tul de ridicat, preocuparea pentru continua perfecţionare a proceselor tehnologice constituie o sarcină im­portantă a colectivelor de ingineri şi tehnicieni. O atenţie deosebită se­­ acordă studierii şi aplicării în prac­­­­tică a propunerilor, iniţiativelor şi­­ metodelor noi de muncă. Săptămî­­nal, conducerea administrativă sub­­ îndrumarea comitetului de partid, analizează împreună cu şefii secţii­lor, stadiul aplicării măsurilor teh­­nico-organizatorice şi a propuneri­lor făcute de muncitori. Cu aceste ocazii o serie de probleme aparent mai grele îşi găsesc rezolvarea. Ace­eaşi analiză se face apoi la nivelul secţiilor, împreună cu maiştrii şi şe­fii de echipe, stabilindu-se terme­nele şi responsabilităţile pentru a­­plicarea unor noi măsuri. Urmărirea consecventă a aplicării măsurilor tehnico-organizatorice a făcut posibil ca în primul semestru al anului, din cele 215 măsuri înscrise în planurile M.T.O. ale sec­ţiilor din combinat, să fie aplicate tot 215. Această situaţie nu înseam­nă însă, că la toate secţiile măsurile propuse au fost aplicate întocmai­ şi la termen. Unele dintre acestea­­nu s-au dovedit a fi avantajoase din punct de, vedere tehnic sau economic, fiind necesară înlocuirea lor cu altele, aşa­ cum s-a intîmplat la secţiile bicromat, clor, acid sul­furic, policlorură de vinil şi altele. Perfecţionarea proceselor tehno­logice şi a instalaţiilor a avut drept scop asigurarea celor mai bune con­diţii de realizare a sarcinilor de plan la toate compartimentele şi totodată îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, în care direcţie am obţi­nut rezultate remarcabile. Aşa de pildă, întreaga producţie de sodă a­­ I fost de calitate superioară, la acid 1­­ clorhidric 99 la sută, iar la clorura­­ de calciu calcinată o cantitate re­­prezentînd aproape 98­ la sută din volumul producţiei a fost de calita­tea I. Prin prelungirea ciclului de funcţionare între două reparaţii­ a cuptoarelor de carbid, inversarea transformatorilor şi ridicarea tensiu­nii curentului electric s-au creat condiţii pentru sporirea capacităţii cuptoarelor cu 5.000 de tone car­bid anual. Marea majoritate a pro­punerilor de perfecţionare au fost făcute de muncitori şi specialişti din secţii, cu o înaltă calificare. Dintre lucrările mai importante trebuie să amintim şi cele executate la secţia de hîrtie foto, unde pro­cesul tehnologic a fost substanţial îmbunătăţit; la secţia, bicromat, de pildă, s-a asigurat''tensiunea con­stantă'a curentului electric. Oritnn­­că susţinută şi experimentări­ repe­tate­­au precedat definitivarea, pro­cesului tehnologic,de fabricare , a clorurei de viniliden, un produs nou în nomenclatorul­ combinatu­lui. Rezultate bune dă şi noua in­stalaţie de acid clorhidric,­ pusă în funcţiune în luna martie, prin care­­ calitatea produselor este mult îm­­­­bunătăţită, iar p­roducţia a crescut cu circa 20 la sută. 1 ..­Din înşiruirea sulirără a măsurilor aplicate pentru modernizarea şi perfecţionarea proceselor tehnologi­ce, a maşinilor şi instalaţiilor nu re­iese contribuţia uriaşă pe care au avut-o acestea la realizarea sarcini­lor de plan, ridicarea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii pro­duselor şi reducerea preţului de cost. Măsurile aplicate au servit şi vor servi tocmai scopului propus: să îndeplinim planul de stat exem­plar, la toţi indicii. Pentru aceasta însă va trebui ca şi în viitor să pri­vim cu toată seriozitatea orice ini­ţiativă care duce la perfecţionarea şi utilizarea mai judicioasă a instala­ţiilor, la aplicarea unor procedee noi, cît mai productive. In a doua jumătate a acestui an ne mai rămîn multe de făcut. Sub îndrumarea or­ganelor şi organizaţiilor de partid din combinat, mobilizînd masa lar­gă a muncitorilor la acţiunea de îmbunătăţire continuă a calităţii­­ produselor, va trebui să aplicăm în­că o serie de măsuri care să asigure produselor noastre un înalt nivel calitativ. Bilanţul primului semestru, bogat în realizări, mobilizează în­tregul colectiv al combinatului nos­tru spre obţinerea de noi şi remar­cabile succese în lupta pentru în­deplinirea sarcinilor trasate de par­tid şi guvern. Ing. GHEORGHE BOTEZATU şeful serviciului de producţie

Next