Steaua Roşie, decembrie 1963 (Anul 12, nr. 283-309)
1963-12-01 / nr. 283
PROLETARI IN TOATE TARHA, MIJI-VAT ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XII. Nr. 283 (1.779) Duminică, 1 decembrie 1963 1 4 pagini 20 bani VIZITA DELEGAŢIEI DE STAT A R. P. ROMÍNE M ». S. F. IU60SLAVIA Dejunul oferit de tovarăşul Iosip Broz Tito BELGRAD 30. Trimişii speciali Agerpres transmit: Preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, a oferit sîmbătă la amiază la Palatul Alb, un dejun în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, precum şi consilierii delegaţiei. Din partea iugoslavă au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Iovan Veselinov, Veliko Vlahovici, Ivan Gosniak, Boris Kraiger, Miloş Minici, Rocea Popovici şi alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care a decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit cuvinte de apreciere a rezultatelor fructuoase ale vizitei, de salut la adresa celor două popoare şi de urări de succes în construcţia socialistă, exprimînd convingerea că prietenia şi colaborarea dintre ele se vor întări şi dezvolta tot mai mult spre binele cauzei comune, a socialismului şi păcii. Recepţia oferită de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej BELGRAD 30 (Agerpres). — Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbătă seara, în saloanele Hotelului Metropol din Belgrad, o recepţie cu prilejul vizitei în R.S.F. Iugoslavia a delegaţiei de stat a Republicii Populare Române. La sosire, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, împreună cu soţia sa Iovanka, au fost întîmpinaţi de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan. La intrarea în sală a conducătorilor iugoslavi şi a delegaţiei române se intonează Imnul de stat al R.S.F. Iugoslavia şi Imnul de stat al R. P. Romíne. Asistenţa aplaudă îndelung. La recepţie au luat parte tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar Rankovici, Petar Stambolici, Blajo Iovanovici, Lazar Koiişevski, Zvetozar Vukmanovici- Tempo, Iovan Veselinov, Ivan Gosniak, Milos Minici, Rocea Popovici, membri ai Skupstinei şi ai Vecei Executive Federative, ai C.C. al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, ziarişti. Au participat, de asemenea, şefi ai misiunilor diplomatice şi ataşaţi militari acreditaţi la Belgrad. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă călduroasă. Fiecare obiectiv din investiţii — predat la termen GRAFICUL ŞANTIERELOR — RESPECTAT ÎNTOCMAI înainte de deschiderea şantierelor, serviciul de investiţii al I.F. a întocmit graficele de urmărire a desfăşurării construcţiilor şi planul de măsuri tehnico-organizatorice care au avut ca scop aprovizionarea cu materiale, repartizarea utilajelor, stabilirea carerelor pentru scoaterea şi transportul materialelor ,şi organizarea brigăzilor complexe. Conducerea întreprinderii, comitetul sindicatului împreună cu şefii de şantiere au urmărit zilnic mersul lucrărilor, felul cum sînt respectate termenele şi cum sînt folosite agregatele. Cînd într-un sector treaba a mers prea încet, s-a intervenit şi s-a asigurat şantierul cu materialele necesare. Ca urmare, o mare parte din obiectivele prevăzute a intra în exploatare la sfîrşitul trimestrului IV a. c. au fost predate înainte de termen. REŢELE DE DRUMURI DE BUNA CALITATE ŞI IEFTINE Continuînd lucrările în ritm susţinut în complexul Brad, constructorii au predat 11 km de drumuri cu două luni înainte de termen. Prin descoperirea unor surse de materiale în directa apropiere a şantierului şi folosind concasorul pentru spargerea pietrii direct pe platforma drumului, colectivul şantierului Filca Sebeş a predat acest obiectiv la 1 noiembrie, deci cu două luni înainte faţă de termenul stabilit prin contract. Brigăzile complexe care au executat drumurile de la Pîrîul Lupului şi Vişa II, prin respectarea întocmai a graficului de şantier au predat acest obiectiv cu aproape 4 luni înainte de termen. Prin folosirea cu chibzuinţă a materialelor, prin organizarea mai tempinica a muntîi cirsrin frslzschm din plin a utilajelor s-a ajuns ca preţul de cost pe km de drum să fie redus cu cca. 7 la sută faţă de deviz. In sectorul industrializare Ţinînd seama de specificul fiecărei unităţi, serviciul investiţii în colaborare cu conducerea administrativă au eşalonat lucrările de repa- Pe şantierele forestiere topliţene raţii pe obiective şi termene. In primul rînd s-au executat reparaţiile capitale la hala de gatere de la Topliţa, s-a instalat un gater nou la Lunca Bradului, iar în trimestrul III, înainte de a se începe sezonul fagului, la Hodoşa s-au atacat toate lucrările privitoare la modernizarea fabricii. Cu toate că hala şi depozitul au fost modernizate au rămas de executat digul şi rampa acoperită de încărcare a cherestelei în vagoane C.F.R. Deşi aici lucrează unele din brigăzile de constructori cu experienţă, este recomandabil ca la rampă să se grăbească ritmul lucrărilor, întrucît în următoarele zile timpul nu va mai permite continuarea lor. De asemenea, la locuinţele muncitoreşti din Lunca Bradului este absolut necesar să se termine în cel mai scurt timp lucrările exterioare, pentru a se putea continua tencuielile interioare şi în sezonul friguros. TIRGUIELI Se alocă fondurile? Se retrag? Multe discuţii, puţine răspunsuri... şi secţia de celuloză din Topliţa nu există decît pe hîrtie. Ne apropiem de sfîrşitul anului şi şantierul acestui obiectiv forestier nici nu este deschis. Materialele principale (cărămida şi cimentul) lipsesc. Amînările acestea repetate au dus la neîndeplinirea unui punct din planul de investiţii. Timpul care a mai rămas pînă la sfîrşitul anului nu va fi suficient pentru a executa măcar o parte din lucrările de construcţii a secţiei de celuloză. Este bine ca în această problemă şi D.R.E.F. Tg.Mureş să dea sprijinul cuvenit întreprinderii. Să se lichideze o dată cu amînările, să se lase la o parte tîrguielile. TERASAMENTELE PENTRU ANUL 1964 51 LE PREGĂTIM DE PE ACUM Paralel cu darea în folosinţă a drumurilor Neaera şi Guda Mică, serviciul investiţii şi conducerea înreprinderii trebuie să se îngrijească şi să organizeze în aceste zile transportarea pietrei pe şantiere şi continuarea terasamentelor la drumu■ile forestiere Năruita, Lomaş, care sînt prevăzute a se da în folosinţă anul 1964. Pregătind din vreme faza materială, se creează condiţii prielnice pentru executarea în ritm susţinut a celorlalte lucrări prevăzute grafice pentru anul 1964. Conducerea întreprinderii este chemată să analizeze temeinic stadiul actual al lucrărilor şi să coordoneze mai bine munca, în aşa fel deît fiecare ban din investiţii să fie folosit cu eficacitate maximă. GH. BARBULESCU Vedere din centrul orașului Ploiești. Semnarea Acordului între R.P. Romînă şi R.S.F. Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi a Comunicatului comun romîno-iugoslav BELGRAD 30 (Agerpres). ** Sîmbătă la amiază, în clădirea Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea Acordului între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier pe fluviul Dunărea şi a Comunicatului comun cu privire la vizita delegaţiei Republicii Populare Romíne în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Acordul privind Sistemul Porţile de Fier şi Comunicatul comun au fost semnate din partea romînă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Bromân, iar din partea iugoslavă de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Din partea română au fost de faţă tovarăşii Ion Gheorghe Maurer Emil Bodnăraş, Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu Mănescu, Aurel Mălnăşan, consilieri şi experţi ai delegaţiei. Din partea iugoslavă au asistat tovarăşii Edvard Kardeli, preşedintele Skupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Mialko Todorovici, vicepreşedinte al Skupstinei Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Slobodan Penezici, preşedintele Vecei Executive a R. S. Serbia, Iakov Blajevici, preşedintele Camerei Economice Federative, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, dr. Ioje Brilei, membru al Vecei Executive Federative, Filip Baikovici, secretar federativ pentru industrie, Bogdan Triobriia, secretar general al preşedintelui, Mirko Tepavaţ, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia în R. P. Romînă şi alte persoane oficiale. După semnare, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito şi-au strîns călduros mîinile. Membrii delegaţiei române s-au întreţinut apoi cordial cu conducătorii iugoslavi. ★ BELGRAD 3 (Agerpres). — Sîmbătă dimineaţă la Vocea Executivă Federativă a R.S.F. Iugoslavia a avut loc semnarea convenţiilor româno-iugoslave privind sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier. Convenţiile se referă la elaborarea proiectului, execuţia lucrărilor, stabilirea valorii investiţiilor şi decontarea reciprocă, exploatarea sistemului Porţile de Fier şi la alte probleme în legătură cu realizarea şi exploatarea Sistemului. Din partea română convenţiile au fost semnate de Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor şi energiei electrice, iar din partea iugoslavă de Bogoliub Stoianovici, membru al Vecei Executive a R. S. Serbia. La semnare au fost de față Aurel Mălnășan, ambasadorul R. P. Române la Belgrad, Arse Milatovici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, consilieri ai celor două părți, ziariști. COMUNICAT COMUN BELGRAD 30. — (Trimişii speciali Agerpres S. Strujan şi P. Popa transmit) . La invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, o delegaţie de stat a Republicii Populare Romíne, condusă de președintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a făcut o vizită oficială în Iugoslavia, între 22 și 30 noiembrie 1963. Delegația Republicii Populare Romíne a vizitat capitala Republicii Socialiste Federative Iugoslavia — Belgrad — oraşele Sarajevo, Mostar, Zeniţa, Zagreb, Ljubljana, întreprinderi industriale, gospodării agricole, instituţii ştiinţifice şi culturale, a avut întîlniri cu reprezentanţi ai organelor republicane şi locale, ai organizaţiilor obşteşti, cu oameni ai muncii şi a luat cunoştinţă de realizări ale construcţiei socialiste în Iugoslavia. In timpul vizitei, delegaţiile de stat ale Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au purtat discuţii cu privire la relaţiile actuale dintre cele două ţări vecine şi la perspectivele dezvoltării colaborării lor viitoare. Cu acest prilej, a fost semnat între Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordul privind construirea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier. De asemenea, delegaţiile au avut un schimb de păreri cu privire la situaţia internaţională şi la cele mai actuale probleme ale contemporaneităţii, precum şi cu privire la problemele mişcării muncitoreşti internaţionale. Delegaţia de stat a Republicii Populare Române a fost compusă din: Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Alexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Delegaţia de stat a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia a fost compusă din: Iosip Broz Tito, preşedintele republicii, secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Edvard Kardeli, preşedintele Scupstinei Federative, Petar Stambolici, preşedintele Vecei Executive Federative, Miloş Minici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative, Rocea Popovici, secretar de stat pentru afacerile externe, Marin Tetinici, secretar federativ pentru transporturi şi telecomunicaţii, Kiro Gligorov, secretar federativ pentru finanţe, Bogdan Triobrnia, secretar general al președintelui republicii, Mirko Tepavat, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, Arso Milatovici, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Populară Romînă. Convorbirile au fost purtate într-o atmosferă tovărăşească de cordialitate şi înţelegere reciprocă. 1. Cele două delegaţii au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se dezvoltă cu succes în spiritul prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare. O importantă contribuţie la dezvoltarea colaborării rodnice romîno iugoslave au adus hotărîrile adoptate cu ocazia întîlnirilor din anul 1956 dintre conducătorii celor două state. Apreciind rezultatele însemnate obţinute de cele două ţări în construirea socialismului, delegaţiile şi-au exprimat părerea că dezvoltarea relaţiilor bilaterale corespunde intereselor celor două ţări socialiste şi că vecinătatea lor imediată oferă mari posibilităţi pentru lărgirea acestei colaborări. Cele două delegaţii au examinat multilateral relaţiile economice reciproce şi, constatînd rezultatele favorabile obţinute în ultimul timp, au convenit asupra necesităţii de a se lua o serie de măsuri care să conducă la lărgirea acestor relaţii, corespunzător dezvoltării economiilor naţionale ale celor două ţări. Ele au căzut de acord ca ambele părţi să depună eforturi pentru mărirea volumului şi îmbunătăţirea structurii schimbului de mărfuri, a colaborării economice în producţia industrială, a colaborării în domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării tehnico-ştiinţifice. Cele două delegaţii au constatat, de asemenea, că şi creditarea reciprocă trebuie să-şi găsească locul în relaţiile economice ale celor două ţări ca o formă importantă de colaborare economică. De asemenea, cele două delegaţii au convenit să fie examinate măsurile necesare pentru interconectarea sistemelor energetice ale celor două ţări. Delegaţiile au căzut de acord că vor lua măsurile necesare pentru a se crea condiţii şi a se asigura metode corespunzătoare, care să stimuleze legături economice bilaterale mai strînse şi mai trainice. O astfel de orientare, corespunzătoare intereselor economice reciproce, va contribui la dezvoltarea colaborării economice curente şi de lungă durată. In vederea realizării acestor scopuri, cele două guverne au hotărît să înfiinţeze, ca organ permanent, o comisie mixtă de colaborare economică. Delegaţiile au subliniat în mod deosebit marea însemnătate a acordului semnat privind construirea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie — Porţile de Fier — şi au exprimat convingerea că realizarea acestui mare obiectiv va aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economică a ambelor ţări. Construirea acestui obiectiv creează noi posibilităţi pentru cooperarea industrială şi colaborarea economică mai strînsă dintre cele două ţări. Delegaţiile au constatat, de asemenea, că construirea Sistemului Porţile de Fier va crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre, important mijloc de circulaţie internaţională, spre folosul tuturor ţărilor interesate. In legătură cu această îmbunătăţire şi cu lichidarea radicală a greutăţilor de navigaţie PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMÍNE, PRIM SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÍN GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ existente în acest sector, guvernele celor două ţări se află în contact cu guvernele celorlalte ţări dunărene. Cele două delegaţii apreciază pozitiv rezultatele obţinute în dezvoltarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, în lărgirea contactelor dintre organizaţiile obşteşti, care contribuie la o mai bună cunoaştere a realizărilor celor două ţări şi la apropierea între cele două popoare prietene. In scopul lărgirii în continuare a acestor schimburi şi contacte, delegaţiile Republicii Populare Române şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia au convenit să sprijine prin încheierea de convenţii, înţelegeri şi alte măsuri, colaborarea dintre organele şi organizaţiile competente în domeniul ştiinţific, radioteleviziunii, agenţiilor de presă, turismului etc. Ele au subliniat în mod deosebit că sunt gata ca, prin schimburi de delegaţii şi prin contacte între reprezentanţii celor două ţări în toate domeniile de activitate economică şi socială, să colaboreze la analizarea tuturor problemelor a căror rezolvare poate contribui la adîncirea relaţiilor de bună vecinătate şi la lărgirea colaborării prieteneşti multilaterale dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. II. Analizînd situaţia internaţională, delegaţiile au constatat cu satisfacţie identitatea sau asemănarea punctelor de vedere ale celor două ţări cu privire la principalele probleme internaţionale, cum sunt problemele asigurării păcii şi realizării coexistenţei paşnice, dezarmării generale şi totale, lichidării colonialismului, eliminării focarelor de încordare, rezolvarea problemei germane etc. Pornind de la faptul că în lumea actuală coexistenţa paşnică este singura alternativă a războiului nuclear, cele două delegaţii au reafirmat că lupta pentru pace şi rezolvarea pe cale paşnică a problemelor internaţionale litigioase este cea mai importantă sarcină a tuturor forţelor progresiste şi iubitoare de pace din lume, în primul rînd a ţărilor socialiste. Ele au constatat cu satisfacţie că în relaţiile internaţionale au survenit schimbări pozitive, înregistrîndu-se anumite progrese către o destindere a încordării internaţionale. Guvernele celor două ţări au salutat încheierea Tratatului de la Moscova cu privire la interzicerea experienţelor nucleare in atmosferă, Cosmos şi sub apă şi l-au apreciat ca un succes al politicii de pace şi coexistenţă, un pas pe calea rezolvării problemei dezarmării. Conştiente că în lumea actuală mai există încă forţe puternice care se opun unei astfel de evoluţii a relaţiilor internaţionale, cele două delegaţii au căzut de acord că trebuie să se depună în continuare toate eforturile pentru ca acest început să fie nu numai menţinut, ci şi consolidat, pentru ca metoda tratativelor să se afirme pe deplin ca unicul mod de rezolvare a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia acordă o deosebită importanţă creării unor zone ale păcii, fără arme nucleare şi rachete, în diferite regiuni ale globului şi constată cu satisfacţie că această idee este însuşită de un număr tot mai mare de state. Cele două delegaţii au apreciat că transformarea Balcanilor într-o zonă a păcii, bunei vecinătăţi şi colaborării multilaterale corespunde intereselor tuturor ţărilor şi popoarelor din această parte a lumii, şi au căzut de acord să depună în continuare toate eforturile pentru realizarea unei asemenea înţelegeri. Subliniind că realizarea unei colaborări economice bazate pe egalitate şi interes reciproc şi asigurarea unui progres nestingherit pentru toate ţările şi popoarele reprezintă o cerinţă imperioasă a contemporaneităţii, ambele delegaţii au scos în evidenţă necesitatea adoptării unor măsuri care să favorizeze dezvoltarea multilaterală, pe aceste baze, a relaţiilor economice internaţionale. In acest sens, ele au constatat că există obligaţii şi interese internaţionale generale ca ţările slab dezvoltate să fie ajutate să-şi dezvolte cit mai rapid forţele lor economice potenţiale. Din partea lor, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia sînt hotărîte ca, în conformitate cu posibilităţile lor, să contribuie la progresul economic al ţărilor în curs de dezvoltare. Ambele delegaţii subliniază, în legătură cu aceasta, însemnătatea viitoarei conferinţe a Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare şi şi-au afirmat hotărîrea lor de a contribui activ la desfăşurarea cît mai reuşită a acesteia. Pornind de la ideea că în zilele noastre cauza independenţei şi suveranităţii naţionale este indisolubil legată de cauza păcii, Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia se pronunţă cu hotărîre pentru lichidarea cît mai grabnică, în spiritul rezoluţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tuturor formelor de colonialism şi neocolonialism. Delegaţiile au efectuat un schimb tovărăşesc de păreri privind problemele mişcării muncitoreşti internaţionale în lupta pentru pace şi socialism. In legătură cu aceasta, ele au subliniat necesitatea depunerii unor eforturi continue pentru întărirea unităţii acesteia, a unităţii tuturor forţelor socialismului şi progresului pe baza egalităţii în drepturi şi a examinării principiale a deosebirilor de păreri care pot apărea în anumite probleme. Avînd în vedere complexitatea fenomenelor sociale din lumea contemporană, faptul că fiecare ţară socialistă îşi aduce propria contribuţie la îmbogăţirea experienţei comune a construcţiei socialiste, cele două delegaţii au subliniat utilitatea şi necesitatea unor asemenea schimburi prieteneşti şi deschise de păreri. Exprimîndu-şi hotărîrea de a dezvolta multilateral relaţiile reciproce dintre Republica Populară Romînă şi Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, cele două guverne sînt convinse că prin aceasta contribuie la întărirea cauzei păcii şi socialismului. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a invitat pe preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Secretar general al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, să viziteze Republica Populară Romînă. Invitaţia a fost acceptată cu plăcere. Belgrad 30 noiembrie 1963. PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE FEDERATIVE IUGOSLAVIA, SECRETAR GENERAL AL UNIUNII COMUNIȘTILOR DIN IUGOSLAVIA IOSIP BROZ TITO