Steaua Roşie, decembrie 1963 (Anul 12, nr. 283-309)

1963-12-01 / nr. 283

A Productivitate ridicola in subteran Întreprinderile miniere din ţara noastră au cunoscut şi cunosc o pu­ternică dezvoltare în anii desena­­tului. Traducînd în viaţă Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. co­lectivele de mineri luptă cu elan pentru ridicarea continuă a produc­tivităţii muncii, pentru sporirea can­tităţii de minereu extras peste plan şi pentru reducerea preţului de cost. Grăitoare sînt şi succesele obţi­nute de colectivele de mineri din regiunea noastră. Prin răspîndirea experienţei înaintate, la toate schim­burile din subteran, prin perfecţio­narea neîntreruptă a cunoştinţelor profesionale, muncitorii, inginerii şi tehnicienii mineri au obţinut rezul­tate bune în direcţia creşterii pro­ductivităţii muncii. Pînă în prezent Trustul minier „Mureş“ a realizat planul productivităţii muncii în pro­porţie de 105,9 la sută. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut Ex­ploatară minieră Bălan, care a în­deplinit indicele productivităţii mun­cii în procent de 106,5 la sută, sec­ţia minieră Lueta, care a îndeplinit planul valoric al productivităţii muncii în proporţie de 107,1 la sută şi secţia minieră Harghita, în pro­porţie de 106,6 la sută. Unul din factorii principali care a contribuit la obţinerea acestor suc­cese a fost mecanizarea lucrărilor în subteran. Numai pentru dotarea în­treprinderilor şi secţiilor cu utilaje moderne au fost cheltuiţi în cele 10 luni peste 4 milioane de lei. In mine a fost extins transportul me­canizat cu ajutorul locomotivelor de mină, iar vagoanele mici au fost înlocuite cu vagoane de mare ca­pacitate. Transportul manual a ră­mas de domeniul trecutului. Opera­ţiile de executare a găurilor şi de încărcare a minereurilor se fac, de asemenea, mecanizat, cu ajutorul perforatoarelor pneumatice, a maşi­nilor de încărcat şi a screperelor. Galeriile miniere de astăzi sînt ade­vărate tunele subterane, bine lumi­nate şi aerisite. In timpul care a mai rămas din acest an şi în anul 1964, în mine se vor executa lucrări importante care privesc armarea galeriilor cu bolţar, mecanizarea în continuare a opera­ţiunilor grele care au toate ca scop uşurarea efortului fizic al muncitori­lor mineri, creşterea productivită­ţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producție. Ing. EMIL CONȚIU --CIOCO CA CÎNDUL... ORI CA VÎNTUL A intrat în obiceiul nostru ca, ori d­e cîte ori vrem să călătorim, indi­ferent cu ce mijloc de transport, să fim prezenţi la locul plecării din timp, deoarece acestea, datorită conştinciozităţii celor ce le deser­vesc, circulă cu exactitate. Mai sin­tem­ obişnuiţi ca în timpul călătorii­lor să ne simţim bine şi în deplină Siguranţă de circulaţie, prin respec­tarea de către personalul de bord a vitezelor recomandate de organele în drept. Se mai întîmplă uneori ca aceste reguli scrise, iar altele de bună­­cuviinţă, să nu fie respectate. De exemplu, în ziua de 28 noiembrie, pasagerii care erau în maşina I.R.T.A. cu nr. de circulaţie 51 354 MS, — (conducător auto Albert Nagy şi taxator Letiţia Sîmpeanu) — au avut tot motivul să fie nemulţu­miţi. In loc să plece din staţia Tg.­Mureş la orele 18, cum prevede mersul autobuzelor, maşina a plecat cu 7 minute mai tîrziu. Conducăto­rul auto, ca să „scoată timpul", şi-a zis la plecare: ca gîndul, ori ca vin­­tul. Şi a luat-o ca vîntul, cu vreo 40 km pe oră, în curba din piaţa gării. Norocul pasagerilor a fost că spătarele scaunelor au fost solide şi au avut de ce se rezema bine, alt­fel... Şi aşa, tot la vîntul am ajuns în comuna Corunca în numai 18 mi­nute, timp în care se includ şi opri­rile în staţii. Nemulţumirea unor călători a fost provocată şi de ati­tudinea nepoliticoasă a taxatoarei, atunci cînd aceştia au cerut să fie respectat mersul autobuzelor. Aşteptăm „ca gîndul" măsurile pe care conducerea autobazei le va lua pentru ca pe viitor să nu se mai re­pete asemenea situaţii. V. BOARIU -Cji_II—ICD­ Sporeşte numărul familiilor de albine Potrivit ultimelor date primite de la Asociaţia crescătorilor de albine unităţile agricole socialiste au spo­rit în acest an numărul familiilor de albine cu peste 75.000. In acelaşi timp, ele au livrat comerţului de stat cu peste 500 tone mai multă miere decît în 1962. Sprijiniţi de filialele Asociaţiei, a­­picultorii au luat măsuri eficiente de prevenire şi combatere a bolilor la albine, au extins practicarea stupă­­ritului pastoral — mijloc important de sporire a producţiei de miere şi ceară. Prin folosirea biostimulatori­­lor, produşi de industria noastră chi­­mico-farmaceutică, boli ca Loca a­mericana şi europeană, care înainte vreme făceau ravagii în stupine, as­tăzi sunt pe cale de dispariţie. In acest an s-a acordat o mai ma­re atenţie folosirii albinelor în acţiu­nea de polenizare, pentru sporirea producţiei la unele culturi. Astfel, numeroase unităţi agricole socialiste au deplasat în lanuri de floarea-soa­­relui, însumînd aproape 250.000 ha, peste 280.000 familii de albine. Prin folosirea acestui procedeu, în unele zone ale ţării producţia de seminţe de floarea-soarelui la hectar a cres­cut cu circa 20 la sută, iar cea de miere cu aproape 15 kg la fiecare familie de albine. (Agerpres) Mîîna o nouă premieră la Tg.-Mureş GRĂDINA CU TRANDAFIRI de Andi Andrieş De cîteva zile afişele a­­nunţă o nouă premieră la Teatrul de stat (secţia maghiară) din Tg.-Mureş. E vorba de o lucrare dra­matică originală prezenta­tă in primăvara trecută, în premieră pe ţară, la Iaşi. Introducerea come­diei lui Andi Andrieş în repertoriu, dovedeşte in­teresul major al acestui teatru faţă de dramatur­gia noastră actuală. Grădina cu trandafiri introduce pe spectator în problematica vieţii intime a omului zilelor noastre: o tînără soţie, dezamăgi­tă în aspiraţiile profesio­nale şi în dragoste, luptă împotriva mentalităţii so­ţului său, reuşind o reve­nire etică în sufletul aces­tuia ... Aparent — o temă fă­ră pretenţii. Sfera de preocupări şi dezbaterea lor, sînt însă de importan­ţă covîrşitoare. Caracterul educativ se impune de la sine: alegerea carierei şi a tovarăşului de viaţă pune personajele comediei în clocotul primei confrun­tări mai aspre cu viaţa. Ideile principale: par­ticiparea intensă la pro­cesul complex al vieţii, aspiraţia spre fericire, realizarea personală în muncă şi în dragoste, ma­turizarea în spiritul noii morale, s­au, prin fon­dul lor etic superior, ma­re putere de seducţie. Dezbaterea scenică a a­­cestor probleme demon­strează adevărul că fără dăruire intensă şi necon­diţionata nu se poate ob­ţine nici un succes. Dim­potrivă !... Din desfăşurarea intri­gii, din rezolvarea con­flictului, respiră puternic un optimism sănătos, plantat în solul fertil al credinţei în posibilitatea realizării personale multi­ple, in posibilitatea obţi­nerii unei fericiri nelimi­tate. Una din calităţile pie­sei poetului Andi Andrieş e dată tocmai de tensiu­nea lirică a elanului spre împlinirea fericită a omu­lui zilelor noastre. O piesă scrisă de un tî­­năr, cu multă vibraţie tî­nără, — dar nu numai pentru generaţia tînără. Gravitatea problemei, o impune tuturora: proble­matica eticii noi e prezen­tă acut în viaţa de toate zilele a tuturor acelora care făuresc binele şi fru­mosul drept temelie a so­cietății noastre noi. ION CHEREI" In regiunea noastră sînt gospodă­rii colective cu care ne putem mîn­­dri datorită faptului că au înregis­trat an de an rezultate tot mai fru­moase: au obţinut producţii mari la ha, şi-au sporit efectivele de ani­male de mare valoare zootehnică, realizînd în acelaşi timp venituri sporite, din care au acordat colec­tiviştilor o retribuţie frumoasă la zi-muncă. Printre acestea se numă­ră şi gospodăriile colective din Rî­­ciu, raionul Luduş, Sîntimbru, Tuş­­nad, Topliţa-Ciuc, din raionul Ciuc, Ruşii-Munţi din raionul Topliţa şi altele. • Folosind din plin sprijinul acordat de partid şi guvern prin credite pe termen lung şi fără dobîndă, pen­tru construcţii de adăposturi, cum­părări de animale şi seminţe selec­ţionate, gospodăriile agricole colec­tive s-au străduit să contribuie în­tr-o măsură mai mare la produce­rea bunurilor de larg consum (car­ne, grăsimi) şi materii prime (lînă, piele etc.) necesare industriei noas­tre uşoare. Gospodăria colectivă din Ruşii-Munţi a cumpărat în acest an 9­8 oi ţigli, cea din Aluniş 683, Mihăileni 700, Chilieni 637 etc. A­­cest număr de oi se adaugă la cele existente la începutul anului. La numeroase gospodării colective din raionul Odorhei s-a bucurat de o deosebită atenţie sectorul creşterii porcinelor. Astfel, G.A.C. Porum­­benii­ Mari şi-a cumpărat 108 scro­­fiţe, cea din Secuieni 213, Simio­­neşti 64 capete, Rugăneşti 58 etc. Dezvoltîndu-se multilateral şi în scopul de a obţine producţii mari de carne şi ouă într-o perioadă scurtă, gospodăriile agricole colective din Sărăţeni şi Sîngeorgiu de Mureş şi-au orientat activitatea şi înspre sectorul avicol pentru extinderea că­ruia există condiţii corespunzătoare. Rezultate bune a obţinut şi gos­podăria agricolă colectivă din Cră­­ciuneşti, raionul Tg.-Mureş, care, pe lîng­ faptul că aproape şi-a rea­lizat planul la taurine, a asigurat cazarea efectivelor în adăposturi co­respunzătoare şi a realizat venituri băneşti frumoase în acest an. To­tuşi veniturile nu sînt pe măsura posibilităţilor de care dispune. Gos­podăria agricolă colectivă din Cră­­ciuneşti deţine în prezent 837 capete taurine şi pînă la sfîrşitul anului îşi va mări efectivele cu încă 50— 60 de viţei din prăsilă proprie, rea­lizînd astfel o densitate de 53,3 tau­rine la 100 hectare teren agricol. De asemenea, gospodăria deţine un nu­măr de vaci de o mare productivi­tate (18—20­­ lapte zilnic), peste 4.400 de păsări, aproape 350 porci, are o bază furajeră îndestulătoare şi de bună calitate. Gospodăria a con­tractat să vîndă statului însemnate cantităţi de produse vegetale şi a­­nimale din care va obţine peste 2.000.000 de lei venituri. Din sec­torul taurin se puteau realiza veni­turi şi mai mari, dacă laptele de vacă se gospodărea mai bine. Viţeii au consumat laptele din găleată, uneori au supt şi numai în mod spo­radic au fost alăptaţi la biberon Astfel s-a făcut o mare risipă de lapte. Laptele ecremat s-a folosit mai mult in hrana porcilor. In cursul anului 1963, gospodăria colectivă din Crăciuneşti a primit pe bază de repartiţie, 29.000 kg tă­­rîţe pentru a fi folosite în raţia va­cilor de lapte, dar tărîţele au fost administrate în hrana porcilor, deşi se cunoaşte că ele constituie un ex­celent stimulent al producţiei de lapte. Dacă cele 29.000­­ g tărîţe ar fi fost folosite în scopul obţinerii unei cantităţi sporite de lapte, gos­podăria agricolă colectivă ar fi ob­ţinut în plus aproape 145.000 de li­tri lapte, cu care şi-ar fi achitat integral obligaţiile faţă de stat, în­­casînd în plus aproape 200.000 de lei. In afară de acestea, producţia de lapte pe vacă furajată putea fi mult sporită, dacă conducerea gos­podăriei rezolva din timp introdu­cerea adăpătoarelor automate, deoa­rece apa contribuie într-o foarte mare măsură la obţinerea unor pro­ducţii sporite de lapte. Situaţie asemănătoare este şi la gospodăria agricolă colectivă din Reghin. Şi aici rezultatele puteau fi mai bune, dacă s-ar fi dat o atenţie mai mare realizării efectivelor de vaci planificate şi dacă laptele s-ar administra mai economicos în hra­na viţeilor. Viţeii consuma pînă la înţărcare cîte 433 litri lapte inte­gral, cu mult peste normele stabili­te, iar laptele ecremat nu se folo­seşte de loc. Din comoditate, sau din lipsă de organizare, gospodăria predă laptele organelor I.C.I.L. fă­ră­ a măsura procentul de grăsime fără a se recalcula laptele cu un procent de grăsime în plus faţă de cel convenţional. Ca metodă bună în scopul întări­rii sectorului zootehnic şi al spori­rii veniturilor băneşti, în aceste gos­podarii se aplică principiul retribui­rii muncii în funcţie de realizarea planului. La fel, îngrijitorii sînt sti­mulaţi pentru obţinerea unui plus de lapte, a unor sporuri de greutate peste plan la viţel şi după calitatea muncii depuse. îmbinarea interese­lor personale ale colectiviștilor cu cele ale gospodăriei printr-o mai bună organizare a muncii va aduce rezultatele dorite. Dr. ILIE CIONTEA director la I.S.A.A.R. Tg.-Mureș -acx.-xjcap-Printr-o mai bună gospodărire spre rezultate mai eficiente Planul nostru de acţiune, pre­gătiri de iarnă, cuprinde măsuri care au scopul să prevină even­tualele efecte nefavorabile pe care le-ar putea avea ploile şi gerurile asupra condiţiilor de muncă şi a ritmicităţii produc­ţiei. Multe prevederi ale planului au fost înscrise la propunerea colectivului nostru de muncă. In acest sens amintim cîteva exemple care ilustrează grija co­lectivului nostru de muncă pen­tru realizarea ritmică a planului de producţie în lunile de iarnă. Zidarul Ştefan Barabás a făcut propunerea ca o betonieră să fie instalată pe şasiul unui autoca­mion casat. Acest lucru s-a şi făcut. Prin această măsură s-a eliminat pericolul de îngheţare a betonului în timpul transpor­tului, deoarece putem deplasa cu uşurinţă acest utilaj la locul unde se face lucrarea. Un alt e­­xemplu de participare a salaria­ţilor noştri la realizarea planu­lui de acţiune este şi propune­rea făcută de muncitorii Ludo­vic Baricz şi Francisc Marton. Pentru a preveni îngheţarea fin­­tînilor publice pe reţeaua de apă, ei au propus scoaterea pă­mîntului din jurul acestora şi înlocuirea lui cu rumeguş de lemn ridicat peste nivelul pămîn­­tului cu 30—40 cm. Lucrarea de protejare a fîntîniior e în curs de desfăşurare. Din atenţia colectivului nostru de muncă nu a scăpat nici fap­tul că secţia noastră de con­strucţii este solicitată mult şi în timpul iernii. Acest lucru se poate vedea din propunerile fă­cute, menite să ducă la asigura- Probleme gospodăreşti rea păstrării materiei prime şi materialelor necesare producţiei. Atenţia noastră a fost îndrepta­tă şi înspre păstrarea varului stins. Secţia de construcţie a fă­cut deja 5 bazine din beton, a­­coperite, pentru depozitarea va­rului. Ele sînt deja pline şi a­­vem asigurat necesarul de var pînă în luna mai a anului 1964. Pentru păstrarea în bune condi­ţii a cimentului, nisipului fin, a humei, a mozaicului, ipsosului şi a altor materiale de construcţii, noi am pregătit magazii cu boxe şi suntem­ asiguraţi cu acest ma­terial pentru toată perioada de iarnă. Ca urmare a măsurilor luate din timp, întreprinderea noastră şi-a realizat planul de producte ritmic, şi la toate sortimentele. Pe întreaga perioadă a anului în curs avem o depăşire a pla­nului de 1,3 la sută. Pe secţii, cel mai frumos rezultat l-a ob­ţinut Gospodăria comunală, care şi-a depăşit planul cu 8,7 la su­tă, şi secţia de construcţie cu o depăşire a planului de 3,3 la su­tă. Paralel cu lupta pentru reali­zarea planului de producţie, cu măsurile luate din timp pentru a putea lucra în oricare anotimp al anului, am avut în centrul a­­tenţiei reducerea continuă a pre­ţului de cost şi obţinerea de e­­conomii peste cele planificate. Sub conducerea organizaţiei de partid, colectivul nostru de muncă antrenat într-o pasionan­tă întrecere socialistă, a obţinut în acest an o reducere a preţu­lui de cost de peste 108.089 de lei. In ultimul timp rezultate frumoase au fost obţinute şi la transportul în comun. De altfel, acest sector a obţinut pe trimes­trul trei drapelul de sector frun­taş pe întreprindere. Aici s-a realizat planul de producţie pe trimestrul trei în proporţie de 123 la sută, obţinîndu-se econo­mii la preţul de cost de 19.000 de lei şi un beneficiu peste cel planificat de 26.000 de lei. Vor­bind despre realizări şi despre succesele noastre, trebuie să a­­rătăm şi pe acei care în activi­tatea lor de zi cu zi au făcut ca pe graficele noastre de produc­ţie să se înscrie realizări de sea­mă. Menţionăm activitatea co­munistului Árpád Ferenczi, care din proprie iniţiativă a executat o lucrare care permite gararea a încă 3 autobuze în garaj. De asemenea, se evidenţiază zidarii Ignat Portik şi Ştefan Barabás, zugravul Béla Blénesi, fierarii Ştefan Bende şi Mihai Bencze, tinichigiul Ludovic Réthi şi mulţi alţii. In ce priveşte activitatea noas­tră de viitor, au fost luate mă­suri din timp pentru asigurarea materiei prime pentru trimestrul patru al acestui an şi pentru trimestrul I al anului viitor. Se poate afirma că, colectivul nos­tru de muncă dispune la, ora­ ac­tuală de condiţiile necesare­ în­deplinirii ritmice a sarcinilor de plan pe acest an şi a celor din anul viitor. Dacă colectivul întreprinderii noastre în acest an a obţinut re­zultate frumoase, nu înseamnă că în activitatea noastră nu au existat şi nu există încă o serie de lipsuri. Aş vrea să arăt că la noi încă nu sînt evidenţe clare la întreţinerea şi exploatarea parcului de autovehicule, lucru ce duce uneori la folosirea nera­ţională a acestora. Mai sînt încă şi acum zile cînd din cele 3 au­tobuze care le avem, circulă nu­mai unul. Acest lucru face pe călători să aştepte mult timp în staţie. De asemenea, nu s-au a­­plicat „normativele de timp" la lucrările de reparaţii la con­strucţii. Inlăturînd şi aceste neajun­suri din activitatea noastră, sun­tem­ siguri că vom obţine rezul­tate şi mai bune în producţie, pe măsura posibilităţilor de ca­re dispunem. GÉZA BAT­AZS director I.G.R. Gheorghieni -□□□□□□­­Intîmpinăm sezonul rece pe deplin pregătiţi STEAUA ROȘIE Spectacolul coregrafic-muzical „Patru flori într-o grădină", care a încîntat anul trecut numeroşi spectatori din oraşul Tg.-Mureş, din re­giune şi din întreaga ţară, cu prilejul turneului întreprins în iulie 1962, este prezentat din nou de Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri pe scena Palatului culturii. Primul spectacol în reluare a fost prezentat în ziua de 19 noiem­brie, urmînd apoi altele două. Vigoarea, prospeţimea şi frumuseţea artistică­ a acestui tot folcloric închegat şi armonios „Patru flori în­tr-o grădină", au făcut ca spectacolele prezentate să se bucure de un real succes. In fotografie: corul ansamblului. DUMINICA, 1 DECEMBRIE IG.-MUREŞ Arta: filmul Vară şi fum. Progre­sul: filmul Elena din Troia. Steagul roşu: filmul Trei zile după nemu­rire. Tineretului: filmele Acţiunea „Kobra" şi Moartea în insula de za­hăr. Muncitoresc: filmul Rîul şi moartea. Flacăra: filmul Te­lefonista. Casa de cultură a sindica­telor: filmul Codin. LUNI, 2 DECEMBRIE TG. MUREŞ Arta: filmul Ucigaşul plătit. Pro­gresul: filmul Tutunul, seriile I—II. Steagul roşu: filmul Cel mai mare spectacol. Tineretului: filmele Cală­toriile lui Gulliver şi Pe urmele ban­dei. Muncitoresc: filmul Rîul şi moartea. Flacăra: filmul O moşteni­re cu bucluc. Casa de cultura a sindicatelor: filmul Codin. GHEORGHIENI Mioriţa: filmul Mărul discordiei LUDUŞ Flacăra: filmul Festivalul Chaplin MIERCUREA CIUC Harghita: filmul Noua prietenă a tatii ODORHEI Muncitoresc: filmul Dintele de aur REGHIN Victoria: filmul Noaptea pe auto­stradă TÎRNĂVENI Melodia: filmul Labirintul inimii tOPLIŢA Muncitoresc: filmul Ţarcul Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia romînă, prezintă în sala mare I a Palatului cultural, duminică, la­­ orele 15.30, comedia „Şeful secto­­­­rului suflete" de Al. Mirodan, iar­­ secţia maghiară, la orele 20, come- J dia „Adam şi Eva" de A. Baranga. Luni, la orele 20, secţia romînă, prezintă „Şeful sectorului suflete". ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.­­Mureş, secţia maghiară, prezintă du­minică, la orele 11, „Aventurile lui Buratino", iar secţia romînă, la orele 16 şi 18, „Cartea cu Apolodor". ■k In sala Studio, luni, 2 de­cembrie, la orele 20, Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia ma­ghiară, va prezenta în premieră co­media „Grădina cu trandafiri" de Andi Andrieş. ¥ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio duminică, la orele 20, piesa „Căsă­torie ciudată" de Mikszáth Kálmán Conferințe Duminică, la orele 11, Casa de educaţie sanitară şi Crucea roşie or­ganizează la sediul Casei de educa­ţie sanitară, o conferinţă în limba maghiară, cu titlul „Rolul variaţiei bacteriene în dezvoltarea epidemii­lor". Conferenţiar: dr. Benedek Jó­zsef, medic primar. După conferinţă va rula un film. Qâstft în wagezi/îde âespec/al/forte d­e QOmmVIDE STAT SI COOPERATIST* A INCEPUT CONYJTRACTAREA Lînii din producţia anului 1964. Se acordă preţuri îmbunătăţite, plata imediată sub formă de avans 40 la sută din valoarea lînii contractate şi alte avantaje. Salariaţii-mandat­ari D.C.A. vor da lămuririle nece­sare, la faţa locului şi vor încheia contractele. Doriţi să vă mobilaţi locuinţa cu gust? adresaţi-vă cu încredere COOPERATIVEI ARTA-MOBILA din Tîrgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 6. Etajul I. Telefon: 29—83. — SE EXECUTA s­— orice fel de garnituri de mobilă • — tapiţerie — obiecte de uz casnic — mobilă de bucătărie Reparaţii şi lustruiri de mobi­­­­lier se fac si la domiciliu. Lucră­­­­rile in valoare de peste 3.000 de­­ lei se execută si in rate. ( v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.wv.v.v.v.v.v., .v.vv.v. i i «“ Se vinde din stoc disponibil ■■ 5 i t înlocuitor de cărămidă, i «* cu dimensiunea de 290x240x188 mm, la i •: “â preţul de 2,32 lei i 5 d ......... i I a~­ .. . «. fl Informaţii se pot obţine I i «■ imp- I la Tg.-Mureş, la telefoane 1 “» «. I le nr. 28-66 și 31-11 (ser | W £ ^ I vidul de aprovizionare). 1 J* i 5 ..v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.sv.v.v.vv LUNI, 2 DECEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,30 — Emisiunea pentru sate: Incorporarea în sol a amendamen­telor calcaroase; 8,06 — Melodii de estradă; 10,29 — Muzică distractivă; 11,30 — Terţete din operete; 12,34 — Din cîntecele şi dansurile po­poarelor; 13,10 — Din creaţia de muzică uşoară a compozitorilor noş­tri; 14,00 — Muzică populară ro­­mînească şi a minorităţilor naţio­nale; 15,30 — Melodii de estradă; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,30 — Tinereţea ne e dragă; 17,50 — Muzică populară interpretată de Rodica Bujor şi Iosif Mihuţ; 18,30 — Muzică uşoară; 19,00 — Revista economică Radio; 20,10 — Din co­moara folclorului nostru: Ansam­bluri instrumentale populare; 20,55 — Muzică uşoară; 21,15— Tribuna Radio; 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 12,05 — Muzică uşoara; 13,37 — Ansambluri de cîn­­tar p­rin tSri «nrialittp; 14,05 — Arii din operetele compozitorilor noş­tri; 14,35 — Fantezii de estradă; 15,00 — Melodii populare; 16,12 —­ Muzică uşoară de Mişu Iancu; 17,00 — Muzică populară; 18,05 — Me­lodii de dragoste; 19,05 — „Colec­tiva noastră dragă", cîntece; 19,40 — Valsuri și tangouri; 20,00 — Sce­ne din operete; 20,37 — Suita cîm­­penească „Ogoare înfrăţite" de Gheorghe Dumitrescu; 22,00 —­ Muzică de dans. TG.-MUREŞ 5—5,30 în limba ro­mînă: Caleidoscop — Muzică dis­tractivă. 5,30—6 în limba maghiară: Cîntece populare — Colectiviştii învaţă — Muzică corală. 14,30— 15 în limba maghiară: Jurnalul co­respondenţilor din întreprinderi — Muzică populară — Ghid cultural. 17—17,30 în limba romînă: Eveni­mente, ştiri — locuri populare — Sport. 17,30—18,30 în limba ma­ghiară: Jurnalul săptămînii — Piese pentru violoncel — Sport — Muzi­că uşoară.

Next