Steaua Roşie, decembrie 1963 (Anul 12, nr. 283-309)
1963-12-01 / nr. 283
A Productivitate ridicola in subteran Întreprinderile miniere din ţara noastră au cunoscut şi cunosc o puternică dezvoltare în anii desenatului. Traducînd în viaţă Directivele Congresului al lll-lea al P.M.R. colectivele de mineri luptă cu elan pentru ridicarea continuă a productivităţii muncii, pentru sporirea cantităţii de minereu extras peste plan şi pentru reducerea preţului de cost. Grăitoare sînt şi succesele obţinute de colectivele de mineri din regiunea noastră. Prin răspîndirea experienţei înaintate, la toate schimburile din subteran, prin perfecţionarea neîntreruptă a cunoştinţelor profesionale, muncitorii, inginerii şi tehnicienii mineri au obţinut rezultate bune în direcţia creşterii productivităţii muncii. Pînă în prezent Trustul minier „Mureş“ a realizat planul productivităţii muncii în proporţie de 105,9 la sută. Cele mai frumoase rezultate le-au obţinut Exploatară minieră Bălan, care a îndeplinit indicele productivităţii muncii în procent de 106,5 la sută, secţia minieră Lueta, care a îndeplinit planul valoric al productivităţii muncii în proporţie de 107,1 la sută şi secţia minieră Harghita, în proporţie de 106,6 la sută. Unul din factorii principali care a contribuit la obţinerea acestor succese a fost mecanizarea lucrărilor în subteran. Numai pentru dotarea întreprinderilor şi secţiilor cu utilaje moderne au fost cheltuiţi în cele 10 luni peste 4 milioane de lei. In mine a fost extins transportul mecanizat cu ajutorul locomotivelor de mină, iar vagoanele mici au fost înlocuite cu vagoane de mare capacitate. Transportul manual a rămas de domeniul trecutului. Operaţiile de executare a găurilor şi de încărcare a minereurilor se fac, de asemenea, mecanizat, cu ajutorul perforatoarelor pneumatice, a maşinilor de încărcat şi a screperelor. Galeriile miniere de astăzi sînt adevărate tunele subterane, bine luminate şi aerisite. In timpul care a mai rămas din acest an şi în anul 1964, în mine se vor executa lucrări importante care privesc armarea galeriilor cu bolţar, mecanizarea în continuare a operaţiunilor grele care au toate ca scop uşurarea efortului fizic al muncitorilor mineri, creşterea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de producție. Ing. EMIL CONȚIU --CIOCO CA CÎNDUL... ORI CA VÎNTUL A intrat în obiceiul nostru ca, ori de cîte ori vrem să călătorim, indiferent cu ce mijloc de transport, să fim prezenţi la locul plecării din timp, deoarece acestea, datorită conştinciozităţii celor ce le deservesc, circulă cu exactitate. Mai sintem obişnuiţi ca în timpul călătoriilor să ne simţim bine şi în deplină Siguranţă de circulaţie, prin respectarea de către personalul de bord a vitezelor recomandate de organele în drept. Se mai întîmplă uneori ca aceste reguli scrise, iar altele de bunăcuviinţă, să nu fie respectate. De exemplu, în ziua de 28 noiembrie, pasagerii care erau în maşina I.R.T.A. cu nr. de circulaţie 51 354 MS, — (conducător auto Albert Nagy şi taxator Letiţia Sîmpeanu) — au avut tot motivul să fie nemulţumiţi. In loc să plece din staţia Tg.Mureş la orele 18, cum prevede mersul autobuzelor, maşina a plecat cu 7 minute mai tîrziu. Conducătorul auto, ca să „scoată timpul", şi-a zis la plecare: ca gîndul, ori ca vintul. Şi a luat-o ca vîntul, cu vreo 40 km pe oră, în curba din piaţa gării. Norocul pasagerilor a fost că spătarele scaunelor au fost solide şi au avut de ce se rezema bine, altfel... Şi aşa, tot la vîntul am ajuns în comuna Corunca în numai 18 minute, timp în care se includ şi opririle în staţii. Nemulţumirea unor călători a fost provocată şi de atitudinea nepoliticoasă a taxatoarei, atunci cînd aceştia au cerut să fie respectat mersul autobuzelor. Aşteptăm „ca gîndul" măsurile pe care conducerea autobazei le va lua pentru ca pe viitor să nu se mai repete asemenea situaţii. V. BOARIU -Cji_II—ICD Sporeşte numărul familiilor de albine Potrivit ultimelor date primite de la Asociaţia crescătorilor de albine unităţile agricole socialiste au sporit în acest an numărul familiilor de albine cu peste 75.000. In acelaşi timp, ele au livrat comerţului de stat cu peste 500 tone mai multă miere decît în 1962. Sprijiniţi de filialele Asociaţiei, apicultorii au luat măsuri eficiente de prevenire şi combatere a bolilor la albine, au extins practicarea stupăritului pastoral — mijloc important de sporire a producţiei de miere şi ceară. Prin folosirea biostimulatorilor, produşi de industria noastră chimico-farmaceutică, boli ca Loca americana şi europeană, care înainte vreme făceau ravagii în stupine, astăzi sunt pe cale de dispariţie. In acest an s-a acordat o mai mare atenţie folosirii albinelor în acţiunea de polenizare, pentru sporirea producţiei la unele culturi. Astfel, numeroase unităţi agricole socialiste au deplasat în lanuri de floarea-soarelui, însumînd aproape 250.000 ha, peste 280.000 familii de albine. Prin folosirea acestui procedeu, în unele zone ale ţării producţia de seminţe de floarea-soarelui la hectar a crescut cu circa 20 la sută, iar cea de miere cu aproape 15 kg la fiecare familie de albine. (Agerpres) Mîîna o nouă premieră la Tg.-Mureş GRĂDINA CU TRANDAFIRI de Andi Andrieş De cîteva zile afişele anunţă o nouă premieră la Teatrul de stat (secţia maghiară) din Tg.-Mureş. E vorba de o lucrare dramatică originală prezentată in primăvara trecută, în premieră pe ţară, la Iaşi. Introducerea comediei lui Andi Andrieş în repertoriu, dovedeşte interesul major al acestui teatru faţă de dramaturgia noastră actuală. Grădina cu trandafiri introduce pe spectator în problematica vieţii intime a omului zilelor noastre: o tînără soţie, dezamăgită în aspiraţiile profesionale şi în dragoste, luptă împotriva mentalităţii soţului său, reuşind o revenire etică în sufletul acestuia ... Aparent — o temă fără pretenţii. Sfera de preocupări şi dezbaterea lor, sînt însă de importanţă covîrşitoare. Caracterul educativ se impune de la sine: alegerea carierei şi a tovarăşului de viaţă pune personajele comediei în clocotul primei confruntări mai aspre cu viaţa. Ideile principale: participarea intensă la procesul complex al vieţii, aspiraţia spre fericire, realizarea personală în muncă şi în dragoste, maturizarea în spiritul noii morale, sau, prin fondul lor etic superior, mare putere de seducţie. Dezbaterea scenică a acestor probleme demonstrează adevărul că fără dăruire intensă şi necondiţionata nu se poate obţine nici un succes. Dimpotrivă !... Din desfăşurarea intrigii, din rezolvarea conflictului, respiră puternic un optimism sănătos, plantat în solul fertil al credinţei în posibilitatea realizării personale multiple, in posibilitatea obţinerii unei fericiri nelimitate. Una din calităţile piesei poetului Andi Andrieş e dată tocmai de tensiunea lirică a elanului spre împlinirea fericită a omului zilelor noastre. O piesă scrisă de un tînăr, cu multă vibraţie tînără, — dar nu numai pentru generaţia tînără. Gravitatea problemei, o impune tuturora: problematica eticii noi e prezentă acut în viaţa de toate zilele a tuturor acelora care făuresc binele şi frumosul drept temelie a societății noastre noi. ION CHEREI" In regiunea noastră sînt gospodării colective cu care ne putem mîndri datorită faptului că au înregistrat an de an rezultate tot mai frumoase: au obţinut producţii mari la ha, şi-au sporit efectivele de animale de mare valoare zootehnică, realizînd în acelaşi timp venituri sporite, din care au acordat colectiviştilor o retribuţie frumoasă la zi-muncă. Printre acestea se numără şi gospodăriile colective din Rîciu, raionul Luduş, Sîntimbru, Tuşnad, Topliţa-Ciuc, din raionul Ciuc, Ruşii-Munţi din raionul Topliţa şi altele. • Folosind din plin sprijinul acordat de partid şi guvern prin credite pe termen lung şi fără dobîndă, pentru construcţii de adăposturi, cumpărări de animale şi seminţe selecţionate, gospodăriile agricole colective s-au străduit să contribuie într-o măsură mai mare la producerea bunurilor de larg consum (carne, grăsimi) şi materii prime (lînă, piele etc.) necesare industriei noastre uşoare. Gospodăria colectivă din Ruşii-Munţi a cumpărat în acest an 98 oi ţigli, cea din Aluniş 683, Mihăileni 700, Chilieni 637 etc. Acest număr de oi se adaugă la cele existente la începutul anului. La numeroase gospodării colective din raionul Odorhei s-a bucurat de o deosebită atenţie sectorul creşterii porcinelor. Astfel, G.A.C. Porumbenii Mari şi-a cumpărat 108 scrofiţe, cea din Secuieni 213, Simioneşti 64 capete, Rugăneşti 58 etc. Dezvoltîndu-se multilateral şi în scopul de a obţine producţii mari de carne şi ouă într-o perioadă scurtă, gospodăriile agricole colective din Sărăţeni şi Sîngeorgiu de Mureş şi-au orientat activitatea şi înspre sectorul avicol pentru extinderea căruia există condiţii corespunzătoare. Rezultate bune a obţinut şi gospodăria agricolă colectivă din Crăciuneşti, raionul Tg.-Mureş, care, pe lîng faptul că aproape şi-a realizat planul la taurine, a asigurat cazarea efectivelor în adăposturi corespunzătoare şi a realizat venituri băneşti frumoase în acest an. Totuşi veniturile nu sînt pe măsura posibilităţilor de care dispune. Gospodăria agricolă colectivă din Crăciuneşti deţine în prezent 837 capete taurine şi pînă la sfîrşitul anului îşi va mări efectivele cu încă 50— 60 de viţei din prăsilă proprie, realizînd astfel o densitate de 53,3 taurine la 100 hectare teren agricol. De asemenea, gospodăria deţine un număr de vaci de o mare productivitate (18—20 lapte zilnic), peste 4.400 de păsări, aproape 350 porci, are o bază furajeră îndestulătoare şi de bună calitate. Gospodăria a contractat să vîndă statului însemnate cantităţi de produse vegetale şi animale din care va obţine peste 2.000.000 de lei venituri. Din sectorul taurin se puteau realiza venituri şi mai mari, dacă laptele de vacă se gospodărea mai bine. Viţeii au consumat laptele din găleată, uneori au supt şi numai în mod sporadic au fost alăptaţi la biberon Astfel s-a făcut o mare risipă de lapte. Laptele ecremat s-a folosit mai mult in hrana porcilor. In cursul anului 1963, gospodăria colectivă din Crăciuneşti a primit pe bază de repartiţie, 29.000 kg tărîţe pentru a fi folosite în raţia vacilor de lapte, dar tărîţele au fost administrate în hrana porcilor, deşi se cunoaşte că ele constituie un excelent stimulent al producţiei de lapte. Dacă cele 29.000 g tărîţe ar fi fost folosite în scopul obţinerii unei cantităţi sporite de lapte, gospodăria agricolă colectivă ar fi obţinut în plus aproape 145.000 de litri lapte, cu care şi-ar fi achitat integral obligaţiile faţă de stat, încasînd în plus aproape 200.000 de lei. In afară de acestea, producţia de lapte pe vacă furajată putea fi mult sporită, dacă conducerea gospodăriei rezolva din timp introducerea adăpătoarelor automate, deoarece apa contribuie într-o foarte mare măsură la obţinerea unor producţii sporite de lapte. Situaţie asemănătoare este şi la gospodăria agricolă colectivă din Reghin. Şi aici rezultatele puteau fi mai bune, dacă s-ar fi dat o atenţie mai mare realizării efectivelor de vaci planificate şi dacă laptele s-ar administra mai economicos în hrana viţeilor. Viţeii consuma pînă la înţărcare cîte 433 litri lapte integral, cu mult peste normele stabilite, iar laptele ecremat nu se foloseşte de loc. Din comoditate, sau din lipsă de organizare, gospodăria predă laptele organelor I.C.I.L. fără a măsura procentul de grăsime fără a se recalcula laptele cu un procent de grăsime în plus faţă de cel convenţional. Ca metodă bună în scopul întăririi sectorului zootehnic şi al sporirii veniturilor băneşti, în aceste gospodarii se aplică principiul retribuirii muncii în funcţie de realizarea planului. La fel, îngrijitorii sînt stimulaţi pentru obţinerea unui plus de lapte, a unor sporuri de greutate peste plan la viţel şi după calitatea muncii depuse. îmbinarea intereselor personale ale colectiviștilor cu cele ale gospodăriei printr-o mai bună organizare a muncii va aduce rezultatele dorite. Dr. ILIE CIONTEA director la I.S.A.A.R. Tg.-Mureș -acx.-xjcap-Printr-o mai bună gospodărire spre rezultate mai eficiente Planul nostru de acţiune, pregătiri de iarnă, cuprinde măsuri care au scopul să prevină eventualele efecte nefavorabile pe care le-ar putea avea ploile şi gerurile asupra condiţiilor de muncă şi a ritmicităţii producţiei. Multe prevederi ale planului au fost înscrise la propunerea colectivului nostru de muncă. In acest sens amintim cîteva exemple care ilustrează grija colectivului nostru de muncă pentru realizarea ritmică a planului de producţie în lunile de iarnă. Zidarul Ştefan Barabás a făcut propunerea ca o betonieră să fie instalată pe şasiul unui autocamion casat. Acest lucru s-a şi făcut. Prin această măsură s-a eliminat pericolul de îngheţare a betonului în timpul transportului, deoarece putem deplasa cu uşurinţă acest utilaj la locul unde se face lucrarea. Un alt exemplu de participare a salariaţilor noştri la realizarea planului de acţiune este şi propunerea făcută de muncitorii Ludovic Baricz şi Francisc Marton. Pentru a preveni îngheţarea fintînilor publice pe reţeaua de apă, ei au propus scoaterea pămîntului din jurul acestora şi înlocuirea lui cu rumeguş de lemn ridicat peste nivelul pămîntului cu 30—40 cm. Lucrarea de protejare a fîntîniior e în curs de desfăşurare. Din atenţia colectivului nostru de muncă nu a scăpat nici faptul că secţia noastră de construcţii este solicitată mult şi în timpul iernii. Acest lucru se poate vedea din propunerile făcute, menite să ducă la asigura- Probleme gospodăreşti rea păstrării materiei prime şi materialelor necesare producţiei. Atenţia noastră a fost îndreptată şi înspre păstrarea varului stins. Secţia de construcţie a făcut deja 5 bazine din beton, acoperite, pentru depozitarea varului. Ele sînt deja pline şi avem asigurat necesarul de var pînă în luna mai a anului 1964. Pentru păstrarea în bune condiţii a cimentului, nisipului fin, a humei, a mozaicului, ipsosului şi a altor materiale de construcţii, noi am pregătit magazii cu boxe şi suntem asiguraţi cu acest material pentru toată perioada de iarnă. Ca urmare a măsurilor luate din timp, întreprinderea noastră şi-a realizat planul de producte ritmic, şi la toate sortimentele. Pe întreaga perioadă a anului în curs avem o depăşire a planului de 1,3 la sută. Pe secţii, cel mai frumos rezultat l-a obţinut Gospodăria comunală, care şi-a depăşit planul cu 8,7 la sută, şi secţia de construcţie cu o depăşire a planului de 3,3 la sută. Paralel cu lupta pentru realizarea planului de producţie, cu măsurile luate din timp pentru a putea lucra în oricare anotimp al anului, am avut în centrul atenţiei reducerea continuă a preţului de cost şi obţinerea de economii peste cele planificate. Sub conducerea organizaţiei de partid, colectivul nostru de muncă antrenat într-o pasionantă întrecere socialistă, a obţinut în acest an o reducere a preţului de cost de peste 108.089 de lei. In ultimul timp rezultate frumoase au fost obţinute şi la transportul în comun. De altfel, acest sector a obţinut pe trimestrul trei drapelul de sector fruntaş pe întreprindere. Aici s-a realizat planul de producţie pe trimestrul trei în proporţie de 123 la sută, obţinîndu-se economii la preţul de cost de 19.000 de lei şi un beneficiu peste cel planificat de 26.000 de lei. Vorbind despre realizări şi despre succesele noastre, trebuie să arătăm şi pe acei care în activitatea lor de zi cu zi au făcut ca pe graficele noastre de producţie să se înscrie realizări de seamă. Menţionăm activitatea comunistului Árpád Ferenczi, care din proprie iniţiativă a executat o lucrare care permite gararea a încă 3 autobuze în garaj. De asemenea, se evidenţiază zidarii Ignat Portik şi Ştefan Barabás, zugravul Béla Blénesi, fierarii Ştefan Bende şi Mihai Bencze, tinichigiul Ludovic Réthi şi mulţi alţii. In ce priveşte activitatea noastră de viitor, au fost luate măsuri din timp pentru asigurarea materiei prime pentru trimestrul patru al acestui an şi pentru trimestrul I al anului viitor. Se poate afirma că, colectivul nostru de muncă dispune la, ora actuală de condiţiile necesare îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan pe acest an şi a celor din anul viitor. Dacă colectivul întreprinderii noastre în acest an a obţinut rezultate frumoase, nu înseamnă că în activitatea noastră nu au existat şi nu există încă o serie de lipsuri. Aş vrea să arăt că la noi încă nu sînt evidenţe clare la întreţinerea şi exploatarea parcului de autovehicule, lucru ce duce uneori la folosirea neraţională a acestora. Mai sînt încă şi acum zile cînd din cele 3 autobuze care le avem, circulă numai unul. Acest lucru face pe călători să aştepte mult timp în staţie. De asemenea, nu s-au aplicat „normativele de timp" la lucrările de reparaţii la construcţii. Inlăturînd şi aceste neajunsuri din activitatea noastră, suntem siguri că vom obţine rezultate şi mai bune în producţie, pe măsura posibilităţilor de care dispunem. GÉZA BATAZS director I.G.R. Gheorghieni -□□□□□□Intîmpinăm sezonul rece pe deplin pregătiţi STEAUA ROȘIE Spectacolul coregrafic-muzical „Patru flori într-o grădină", care a încîntat anul trecut numeroşi spectatori din oraşul Tg.-Mureş, din regiune şi din întreaga ţară, cu prilejul turneului întreprins în iulie 1962, este prezentat din nou de Ansamblul de stat de cîntece şi dansuri pe scena Palatului culturii. Primul spectacol în reluare a fost prezentat în ziua de 19 noiembrie, urmînd apoi altele două. Vigoarea, prospeţimea şi frumuseţea artistică a acestui tot folcloric închegat şi armonios „Patru flori într-o grădină", au făcut ca spectacolele prezentate să se bucure de un real succes. In fotografie: corul ansamblului. DUMINICA, 1 DECEMBRIE IG.-MUREŞ Arta: filmul Vară şi fum. Progresul: filmul Elena din Troia. Steagul roşu: filmul Trei zile după nemurire. Tineretului: filmele Acţiunea „Kobra" şi Moartea în insula de zahăr. Muncitoresc: filmul Rîul şi moartea. Flacăra: filmul Telefonista. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Codin. LUNI, 2 DECEMBRIE TG. MUREŞ Arta: filmul Ucigaşul plătit. Progresul: filmul Tutunul, seriile I—II. Steagul roşu: filmul Cel mai mare spectacol. Tineretului: filmele Calătoriile lui Gulliver şi Pe urmele bandei. Muncitoresc: filmul Rîul şi moartea. Flacăra: filmul O moştenire cu bucluc. Casa de cultura a sindicatelor: filmul Codin. GHEORGHIENI Mioriţa: filmul Mărul discordiei LUDUŞ Flacăra: filmul Festivalul Chaplin MIERCUREA CIUC Harghita: filmul Noua prietenă a tatii ODORHEI Muncitoresc: filmul Dintele de aur REGHIN Victoria: filmul Noaptea pe autostradă TÎRNĂVENI Melodia: filmul Labirintul inimii tOPLIŢA Muncitoresc: filmul Ţarcul Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia romînă, prezintă în sala mare I a Palatului cultural, duminică, la orele 15.30, comedia „Şeful sectorului suflete" de Al. Mirodan, iar secţia maghiară, la orele 20, come- J dia „Adam şi Eva" de A. Baranga. Luni, la orele 20, secţia romînă, prezintă „Şeful sectorului suflete". ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.Mureş, secţia maghiară, prezintă duminică, la orele 11, „Aventurile lui Buratino", iar secţia romînă, la orele 16 şi 18, „Cartea cu Apolodor". ■k In sala Studio, luni, 2 decembrie, la orele 20, Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, va prezenta în premieră comedia „Grădina cu trandafiri" de Andi Andrieş. ¥ Studenţii Institutului de teatru din Tg.-Mureş prezintă în sala Studio duminică, la orele 20, piesa „Căsătorie ciudată" de Mikszáth Kálmán Conferințe Duminică, la orele 11, Casa de educaţie sanitară şi Crucea roşie organizează la sediul Casei de educaţie sanitară, o conferinţă în limba maghiară, cu titlul „Rolul variaţiei bacteriene în dezvoltarea epidemiilor". Conferenţiar: dr. Benedek József, medic primar. După conferinţă va rula un film. Qâstft în wagezi/îde âespec/al/forte de QOmmVIDE STAT SI COOPERATIST* A INCEPUT CONYJTRACTAREA Lînii din producţia anului 1964. Se acordă preţuri îmbunătăţite, plata imediată sub formă de avans 40 la sută din valoarea lînii contractate şi alte avantaje. Salariaţii-mandatari D.C.A. vor da lămuririle necesare, la faţa locului şi vor încheia contractele. Doriţi să vă mobilaţi locuinţa cu gust? adresaţi-vă cu încredere COOPERATIVEI ARTA-MOBILA din Tîrgu-Mureş, Piaţa Trandafirilor nr. 6. Etajul I. Telefon: 29—83. — SE EXECUTA s— orice fel de garnituri de mobilă • — tapiţerie — obiecte de uz casnic — mobilă de bucătărie Reparaţii şi lustruiri de mobilier se fac si la domiciliu. Lucrările in valoare de peste 3.000 de lei se execută si in rate. ( v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.wv.v.v.v.v.v., .v.vv.v. i i «“ Se vinde din stoc disponibil ■■ 5 i t înlocuitor de cărămidă, i «* cu dimensiunea de 290x240x188 mm, la i •: “â preţul de 2,32 lei i 5 d ......... i I a~ .. . «. fl Informaţii se pot obţine I i «■ imp- I la Tg.-Mureş, la telefoane 1 “» «. I le nr. 28-66 și 31-11 (ser | W £ ^ I vidul de aprovizionare). 1 J* i 5 ..v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.v.sv.v.v.vv LUNI, 2 DECEMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,30 — Emisiunea pentru sate: Incorporarea în sol a amendamentelor calcaroase; 8,06 — Melodii de estradă; 10,29 — Muzică distractivă; 11,30 — Terţete din operete; 12,34 — Din cîntecele şi dansurile popoarelor; 13,10 — Din creaţia de muzică uşoară a compozitorilor noştri; 14,00 — Muzică populară romînească şi a minorităţilor naţionale; 15,30 — Melodii de estradă; 16,15 — Vorbeşte Moscova; 17,30 — Tinereţea ne e dragă; 17,50 — Muzică populară interpretată de Rodica Bujor şi Iosif Mihuţ; 18,30 — Muzică uşoară; 19,00 — Revista economică Radio; 20,10 — Din comoara folclorului nostru: Ansambluri instrumentale populare; 20,55 — Muzică uşoară; 21,15— Tribuna Radio; 22,20 — Muzică de dans. Programul II: 12,05 — Muzică uşoara; 13,37 — Ansambluri de cîntar prin tSri «nrialittp; 14,05 — Arii din operetele compozitorilor noştri; 14,35 — Fantezii de estradă; 15,00 — Melodii populare; 16,12 — Muzică uşoară de Mişu Iancu; 17,00 — Muzică populară; 18,05 — Melodii de dragoste; 19,05 — „Colectiva noastră dragă", cîntece; 19,40 — Valsuri și tangouri; 20,00 — Scene din operete; 20,37 — Suita cîmpenească „Ogoare înfrăţite" de Gheorghe Dumitrescu; 22,00 — Muzică de dans. TG.-MUREŞ 5—5,30 în limba romînă: Caleidoscop — Muzică distractivă. 5,30—6 în limba maghiară: Cîntece populare — Colectiviştii învaţă — Muzică corală. 14,30— 15 în limba maghiară: Jurnalul corespondenţilor din întreprinderi — Muzică populară — Ghid cultural. 17—17,30 în limba romînă: Evenimente, ştiri — locuri populare — Sport. 17,30—18,30 în limba maghiară: Jurnalul săptămînii — Piese pentru violoncel — Sport — Muzică uşoară.