Steaua Roşie, mai 1964 (Anul 13, nr. 103-127)

1964-05-03 / nr. 103

J ____ întrecerea socialistă pe anul 1963. După acordurile imnului de stat al R.P.R., tovarăşul luliu Mezei, se­cretar al Comitetului raional de partid Gheorghieni a salutat cu cu­vinte călduroase pe cei prezenţi, iar apoi, despre semnificaţia zilei de 1 Mai au vorbit în limba romînă to­varăşul Ştefan Isa, secretar al Comi­tetului raional de partid, iar în lim­ba maghiară Emeric Jakab, secretar al Consiliului local al sindicatelor. Colectivele întreprinderilor indus­triale din raionul Gheorghieni şi-au îndeplinit planul producţiei globale pe primele 4 luni ale anului în pro­porţie de 103,8 la sută, iar planul producţiei marfă în proporţie de 104,7 la sută, dînd produse peste plan în valoare de 3.650.000 de lei şi obţinînd economii în valoare de 826.000 de lei prin reducerea preţu-lui­­de cost. Colectivul întreprinderii forestiere şi-a îndeplinit sarcinile producţiei globale pe luna aprilie cu 6 zile înainte de termen. Vorbitorii au evidenţiat munca rodnică a colectiviştilor din raion care se străduiesc să termine cît mai grabnic însămînţările şi celelalte lu­crări agricole curent. Asistenţa a ovaţionat călduros pentru Partidul Muncitoresc Român, Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Adunarea festivă a luat sfîrşit în acordurile Internaţionalei. In după-amiaza zilei de 1 Mai a avut loc în sala Casei raionale de cultură o mare trecere în revistă a formaţiilor artistice de amatori. BELA TFIOMAN corespondent voluntar Reghin Şedinţa festivă din Casa raională de cultură Reghin a fost deschisă de Constantin Boaru, preşedintele Consiliului local al sindicatelor, iar despre însemnătatea zilei a vorbit Constantin Pop, secretar al Comite­tului raional de partid. Vorbitorul a trecut în revistă cele mai importante succese realizate de oamenii muncii din raionul Reghin în întrecerea socialistă. Planul producţiei globale pe pri­mul trimestru al anului 1964, între­prinderile industriale din raionul Reghin şi l-au îndeplinit în propor­ţie de 110,4 la sută, iar planul pro­ducţiei marfă în proporţie de 118,6 la sută. Muncitorii forestieri din ra­ionul Reghin au salutat ziua de 1 Mai cu un rezultat de 115,9 la sută. Complexul de industrializare a lemnului, ale cărui produse sînt cu­noscute şi peste hotare, a raportat un procentaj de 112, iar în­treprinderea „Republica", care a ob­ţinut nu de mult titlul de întreprin­dere fruntaşă pe regiune pentru realizările obţinute în anul 1963, şi-a realizat planul producţiei glo­bale pe primul trimestru în propor­ţie de 128,8 la sută. In comunele şi satele raionului în aceste zile se desfăşoară o muncă susţinută. Alături de Gorneşti şi Iara de Mureş numeroase alte co­mune au raportat terminarea însă­­mînţărilor de primăvară. Oraşul s-a gătit de sărbătoare. Printre casele frumos pavoazate se ridică şi cîteva construcţii noi, ca noul cinematograf, în curs de fini­sare, unde vor putea fi proiectate şi filme pe ecran lat. De asemenea, a în curs de construcţie o şcoală mo­­dernă cu 16 săli de clasă care îi va adăposti pe viitorii tractorişti. Nu de mult s-a dat în folosinţă şi noua construcţie a spitalului de pediatrie, cu utilaj modern, iar în aceste zile se va da în folosinţă încă un bloc de locuinţe. Cu aceasta numărul apartamentelor date în fo­losinţa oamenilor muncii din Reghin s-a ridicat la 170. Marea aniversare, ziua de 23 Au­gust 1964, este întîmpinată de oa­menii muncii din raionul Reghin cu noi angajamente însemnate. Unităţile industriale din raionul Reghin s-au angajat ca în anul aces­ta să realizeze o producţie peste plan în valoare de 15.869.000 lei din care pînă la 23 August vor realiza 12 478 000 lei. Este însemnat şi indicatorul pri­vind beneficiile peste plan repre­­zentînd pe tot apoi 2.070.000 de Iei, din care pînă la 23 August se vor realiza 1.­142.000 de lei. Aceste realizări sînt înfăptuite prin munca rodnică de zi cu zi de asemenea oameni ca Ioan Bloj­ş, Árpád Baricz, lăcătuşi la I.R.U.M. sau ca Zaharia Man şi Florea Fărcaş, brigadieri la sectorul Isticeu al I.F., sau ca Elisabeta Baki şi Maria Suciu, şi mulţi alţii, aplaudaţi la festivita­tea de 1 Mai pentru succesele lor. Asistenţa a ovaţionat îndelung pentru Partidul Muncitoresc Român şi conducătorii lui în frunte cu to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru unitatea lagărului socialist, pentru triumful ideilor atotbiruitoa­re ale marxism-leninismului în lu­mea întreagă In după-amiaza aceleiaşi zile la Casa raională de cultură cele mai bune formaţii artistice din raion au prezentat un bogat program. Tîrnaveni Şi oraşul Tîrnăveni a întîmpinat această zi, frumos împodobit. Peste tot, fîlfîiau drapele roşii şi tricolo­re, iar pe faţadele clădirilor, proas­păt zugrăvite, erau expuse portrete­le marilor dascăli ai proletariatului internaţional, Marx, Engels, Lenin şi ai membrilor Broului Politic al Co­mitetului Central al partidului nostru. In scurt timp Piaţa „7 Noiem­brie" a fost plină de miile de demonstranţi (7.000) care scandau lozinci, exprimîndu-şi bucuria pen­tru realizările obţinute de poporul nostru sub conducerea înţeleaptă a partidului şi solidaritatea cu oa­menii muncii de pretutindeni. Mitingul a fost deschis de tova­răşul Simion Man, preşedintele Consiliului local al sindicatelor Despre însemnătatea zilei de 1. Mai a vorbit tovarăşul Mircea Rîpea, secretar al Comitetului raional de partid. Vorbitorul a subliniat că anul acesta poporul nostru sărbă­toreşte ziua de 1 Mai antrenat în în marea întrecere în cinstea celei de-a­­XX-a aniversări a Eliberării patriei. De asemenea el a scos în evidenţă că, în întrecerea socialistă, rezultate frumoase au obţinut şi oamenii muncii din oraşul şi raio­nul Tîrnăveni. Planul producţiei globale industriale pe trimestrul I al anului 1964, pe întreg raionul, a fost îndeplinit în proporţie de 100,9 la sută, iar cel al producţiei marfă în proporţie de 102,1 la sută. In primele trei luni ale anului cu­rent au fost date, peste prevederile planului: 89 tone bicromat de so­diu, 160 tone acid sulfuric, 1.211 mp plăci faianţă şi gresie, 54 tone de sodă caustică, 69.700 mp bază geam tras, 4.700 mp bază geam turnat şi alte prod­use. In îndeplinirea şi depăşirea pla­nului cele mai bune rezultate­ au fost obţinute de fabrica de cără­mizi şi ţigle, fabrica de geamuri, combinatul chimic, I.R.J.L.,­­ I.G.R.T., cooperativă „Deservirea" şi altele. Ziua de 1 Mai a­­constituit un prilej de trecere în revistă a reali­zărilor obţinute de oamenii muncii din raionul Tîrnăveni, o manifesta­re puternică a hotărîrii lor de a ob­ţine noi succese în cinstea măreţei sărbători de la 23 August. (De la corespondentul nostru vo­luntar IONIŢA POPA). Miercurea-Ciuc Din cauza timpului nefavorabil, la Miercurea Ciuc adunarea festivă cu prilejul zilei de 1 Mai a avut loc în sala Casei raionale de cultură. Adu­narea a fost deschisă de tov. Ludo­vic Kiss, secretar al Comitetului oră­şenesc P.M.R., iar despre impor­tanţa zilei au vorbit în limba ro­mînă tov. Iosif Szabó, prim-secre­­tar al Comitetului raional P.M.R. şi în limba maghiară tov. Elek Ráduly, secretar al Comitetului raional de partid. Vorbitorii au trecut în revistă succesele obţinute de oamenii muncii din raion în întîmpinarea zilei de 1 Mai. întreprinderile in­dustriale din raion şi-au îndeplinit planul producţiei globale pe pri­mul trimestru al anului în propor­ţie de 108,3 la sută. Rezultate deo­sebite au obţinut colectivele în­treprinderii forestiere, I.R.M.C., moara „Solidaritatea", Trustul mi­nier „Mureşul", Fabrica de con­fecţii „Textila-Ciuc", cooperativa de producţie meşteşugărească „Oltul" şi altele. Colectivul I.M.T.F. din Miercurea-Ciuc şi-a realizat planul pe primele 4 luni ale anului la da­ta de 20 aprilie. Numeroase gospodării agricole colective au obţinut rezultate bune în executarea însămînţărilor de primăvară. Astfel, colectiviştii din Sîntimbru au realizat aceste lucrări în proporţie de 93 la sută, cei de la Sîncrăieni şi Ciceu în proporţie de 89 la sută etc. Adunarea festivă a fost urmată de un program artistic care a durat peste 3 ore. De asemenea, în cin­stea zilei de 1 Mai s-a deschis noua secţie a Muzeului raional, muzeul satului. Cu prilejul zi­lei de 2 Mai a fost organizată o expoziţie de artă plastică. Adunări festive au avut loc şi în alte localităţi din raion ca la Bălan, băile Tuşnad şi altele. ŞTEFAN KELEMEN Luduş Oamenii muncii din oraş au în­tîmpinat şi sărbătorit ziua de 1 Mai într-o atmosferă de însufleţire gene­rală, încă din ajunul măreţei sărbă­tori întreg oraşul a îmbrăcat haine de sărbătoare. In dimineaţa zilei de 1 Mai, la orele 10, pe stadion a început mi­tingul oamenilor muncii din oraş. La tribuna oficială au luat loc mem­brii Biroului Comitetului raional de partid, conducători ai organizaţiilor de masă şi ai unităţilor economice, fruntaşi ai întrecerii socialiste şi alţi oameni ai muncii din unităţile in­dustriale şi agricole din oraş şi din raion. Despre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Victor Pop, prim-secretar al Comitetului raţonal de partid. Vorbitorul a trecut în re­vistă realizările obţinute de oamenii muncii în cei 20 de ani de la elibe­rarea patriei şi, în mod special, suc­cesele repurtate de oamenii muncii din raion în cinstea zilei de 1 Mai. De exemplu, a anuntat că planul pro­ducţiei industriale globale pe tri­mestrul I 1964, a fost realizat în proporţie de 111 la sută. S-au evi­denţiat în mod deosebit construc­torii termocentralei, care au pus în funcţie şi cel de-al ll-lea grup de 100 MW şi au realizat economii peste plan, prin reducerea preţului de cost, în valoare de 1.250 000 lei. Au fost evidenţiate brigăzile condu­se de Petru Terenteac şi Martin Cai­­ser. Au fost evidenţiate de aseme­nea colectivul Topitoriei de cînepă care şi-a realizat planul producţiei globale în proporţie de 137,8 la su­tă, cît şi cele ale gospodăriilor de stat şi colective care au terminat însămînţările de primăvară. După miting, au fost organizate programe distractive la care şi-au dat concursul- brigada artistică de agitaţie a clubului fabricii de zahăr, echipele artistice de amatori ale căminului cultural din Luduş, şi ale şcolii medii. (De la corespondenţa noastră voluntară EMILIA RUSSE) Gheorghieni Din zorii zilei fanfara întreprin­derii forestiere a cutreierat străzile principale ale oraşului executînd marşuri. Festivitatea a avut loc în sala cinematografului în prezenţa unei numeroase asistenţe, compusă din oamenii muncii din întreprin­deri şi instituţii şi colectivişti care au întîmpinat ziua de 1 Mai cu re­zultate remarcabile. In primele rîn­­duri şi-au ocupat locurile muncitorii distinşi cu insigne de fruntaşi în Topliţa Şi în orăşelul forestierilor, ziua de 1 Mai a fost sărbătorită cu deo­sebit entuziasm. Drapelele, portre­tele conducătorilor de partid, lozin­cile şi ghirlandele verzi, au împodo­bit faţadele clădirilor şi străzile. Oamenii muncii din raion au parti­cipat în număr mare la mitingul care a avut loc în sala de festivităţi a clubului muncitoresc. Mitingul a fost deschis de tova­răşul Grigore Nadiş, preşedintele Consiliului local al sindicatelor. Des­pre însemnătatea zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Alexandru Cadar, secretar al Comitetului raional de partid. După ce a trecut în revistă realizările remarcabile obţinute de oamenii muncii din ţara noastră în cei patru ani ai sesenatului, vorbi­torul a scos în evidenţă rezultatele frumoase obţinute de oamenii mun­cii din raionul Topliţa, care au în­tîmpinat ziua de 1 Mai cu planul producţiei globale industriale pe primul trimestru al anului 1964 rea­lizat în proporţie de 102,1 la sută, iar planul producţiei marfă în pro­porţie de 103,3 la sută, dînd peste plan produse în valoare de peste 1.000.000 lei. Cele mai bune rezultate le-au ob­­ţinut colectivele de m­uncitori de la C.I.L. Gălăuţaş, I.F. lopliţa Apemin Borsec, I.G . , care şi-au realizat planul producţiei globale în propor­ţie de 101—105 la sută. O contri­buţie importantă la obţinerea aces-­­ tor rezultate au avut brigăzile frun-­­ taşe conduse de Braic Sabin, de la­­ C.I.L. Gălăuţaş, Alexandru Tompea şi Gheorghe Szász, de la întreprin­derea forestieră, şi Ludovic Kopac de la Apemin Borsec, care şi-au realizat planul lunar în medie în proporţie de 105—112 la sută. Vorbitorul a remarcat faptul că prin grija partidului nostru a cres­cut substanţial nivelul de trai al ce­lor ce muncesc de la oraşe şi sate. In anul 1963 în raion au fost elec­trificate noi localităţi ca: Deda, Ru­şii Munţi, Dumbrava, Vătava şi al­tele. Mitingul a fost urmat de un fru­mos program artistic prezentat de formaţiile artistice din raion. Un miting festiv a avut loc şi în oraşul Borsec, unde cei peste 400 de oameni ai muncii veniţi la odih­nă au ascultat expunerea tovarăşului Iuliu Pop, secretar al Comitetului orăşenesc P.M.R. Borsec. (de la corespondentul nostru voluntar ŞTEFAN IVAŞ) (Urmare din pag. I) Tovarăşi! Ziua de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, este sărbătorită sub semnul luptei pentru pace. Politica externă a ţării noastre este îndreptată perseverent spre promovarea principiilor co­­existenţei păşnice; ea îşi găseşte oglindire în consecvenţa cu care mi­litează pentru continua dezvoltare a relaţiilor economice, ştiinţifice, culturale cu toate statele. Partidul Muncitoresc Român, Co­mitetul său Central în frunte cu to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, promovează cu consecvenţă politica de întărire a unităţii şi frăţiei marii familii a ţărilor socialiste, a coeziu­nii mişcării comuniste şi muncito­reşti, văzînd în aceasta chezăşia vic­toriei în lupta pentru cauza socia­lismului şi păcii. Această politică se reflectă în toate acţiunile întreprin­se de partidul nostru pentru întări­rea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia recentei Plenare lărgi­te a Comitetului Central al P.M.R., document de mare importanţă, ex­pune pe larg punctul de vedere al partidului nostru asupra principale­lor probleme ale vieţii sociale con­temporane şi ale dezvoltării mişcă­rii comuniste şi muncitoreşti inter­naţionale, precum şi asupra căilor de întărire a unităţii acesteia. Tovarăşi! 1 Mai constituie un prilej minu­nat de trecere în revistă a marilor succese realizate de poporul nos­tru, însufleţiţi de victoriile obţinute, strîns uniţi în jurul­ Partidului Mun­citoresc Romtrrro amen ir mrrrr , ţara noastră­ privesc,cu--încredere şi optimism viitorul lor. Partidul chea­mă eroica clasă muncitoare, ţărăni­mea colectivistă, intelectualitatea, întregul popor să cinstească marea sărbătoare naţională — a XX-a ani­versare a eliberării Romîniei — prin noi şi însemnate succese în rodnica lor activitate, în aplicarea politicii partidului pentru înflorirea Republi­cii Populare Române pe drumul lu­minos al socialismului. Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretu­tindeni! Trăiască unitatea clasei muncitoa­re din lumea întreagă în lupta pen­tru pace, democraţie şi socialism! Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie — Republica Popu­lară Romînă! Trăiască minunatul ei popor, vrednic şi talentat construc­tor al vieţii noi, socialiste! Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej! □do----------------. Cuvîntul tovarăşului Marcel Mogoşiu, secretar al Comitetului regional de partid (Urmare din pag. 1) fie, colectivul Depoului de loco­motive din Tg.-Mureş şi-a depăşit planul producţiei globale cu 26 la sută, în loc de 2 la sută, cît era angajamentul ceferiştilor. De ase­menea, productivitatea muncii a crescut aici cu 36 la sută faţă de plan, în loc de 5 la sută, cît a fost angajamentul, şi s-a realizat o economie de 1.000 de tone com­­­­bustibil. In acţiunea de remorcare a tre­nurilor cu tonaje sporite s-au înre­­­­gistrat, de asemenea, mari succese. Astfel, pînă la 20 aprilie, s-au în­registrat 15.000 de tone remorca- t te peste plan, faţă de angajamen- I tul de 2.000 de tone.­­ Asemenea rezultate se datoresc­­ elanului cu care au muncit fruntaşii în întrecerea socialistă ca mecanicii de locomotivă Dumitru Fanea şi Iosif Mihály, sau ca fochiştii Ale­xandru Aldea şi Iuliu Személy şi mulţi alţii, pe al căror piept strălu­ceşte mîndru, insigna de fruntaş. Rapor tind noi succese Trec pe rînd prin faţa tribunei, în puternicele urale şi ovaţii ale asistenţei, muncitorii din principa­lele întreprinderi tîrgumureşene, cei de la „Metalotehnica", Fabrica de conductori, Fabrica de pielărie şi mănuşi, Fabrica de zahăr etc., printre care numeroşi purtători ai insignelor rubinii. Printre fruntaşii de la „Metalotehnica" se găsesc şi Horia Bologa, Marie Varga, Ale­xandru Bartoş, Csaba Csiki şi Con­stantin Dan. Iată-i şi pe muncitorii Fabricii de mobilă „23 August". Ei raportează că din angajamentul lor de a pro­duce pînă la 23 August 1.500 de garnituri convenţionale de mobilă, au şi realizat 1.000 de garnituri. Anul acesta făurarii mobilei, a că­rei calitate se îmbunătăţeşte necon­tenit, vor produce de 8 ori mai multă mobilă decît în anul 1959. In rîndurile lor păşesc cu mîndrie muncitori fruntaşi ca Augustin Or­­menişan, Vasile Csiki, Zaharia Bota, Agneta Székely şi alţii. La demonstraţie ia parte şi colec­tivul Direcţiei regionale a econo­miei forestiere (D.R.E.F.). Bravii muncitori forestieri din regiunea noastră au ce să raporteze în a­­ceastă zi de 1 Mai. Planul produc­ţiei globale al întreprinderilor fo­restiere pe primele 4 luni ale anului a fost îndeplinit încă la data de 20 aprilie. Pe primul trimestru al anului muncitorii forestieri au realizat pes­te planul global o producţie în va­loare de 10 milioane lei, obţinînd în acelaşi timp economii la preţul de cost în valoare de 1.141 .QIPO de lei. Planul productivităţii muncii a fost realizat în proporţie de 103,7 la sută, iar prin ridicarea indicelui de utilizare a masei lemnoase, s-au produs peste plan 7.800 mc lemn de lucru fag. Dar poate este şi mai semnifica­tiv faptul că muncitorii forestieri nu s-au lăsat bătuţi nici în ce pri­veşte lupta pentru o calitate supe­rioară. Astfel, faţă de 36 la sută cît figurează în plan, la capitolul „cherestea răşinoasă de calitate su­perioară", ei au atins un procentaj de 39,7. In rîndurile manifestanţilor pă­şesc şi reprezentanţii celei mai tinere construcţii industriale din Tg.-Mureş: muncitorii de pe şantie­rul Combinatului chimic. Şi ei ra­portează succese însemnate, cu care au întîmpinat ziua de 1 Mai. La multe din secţiile combinatului construcţiile sînt avansate. Colectivul Trustului regional de construcţii şi montaj a obţinut de asemenea rezultate demne de evi­denţiat. Construcţia de locuinţe confortabile şi elegante pentru oa­menii muncii ia proporţii din ce în ce mai mari. Din anul 1959, în o­­raşele şi centrele muncitoreşti ale regiunii noastre, s-au construit a­­proape 6.000 de apartamente. Defilează lucrătorii de la staţia agricolă experimentală. In această zi de 1 Mai şi oamenii muncii din agricultură raportează noi succese. In ultimele săptămîni, în întreaga regiune ritmul însămînţă­­rilor de primăvară a luat un nou avînt. Colectivul S.M.T. Odorhei şi-a realizat planul lucrărilor din campania de primăvară în proporţie de 83 la sută. Cele 19 gospodării agricole de stat, cultivatoare de po­rumb, au executat însămînţatul aces­tei plante pe o suprafaţă de aproa­pe 7.000 de ha. 5 gospodării agri­cole de stat şi 20 de gospodării a­gricole colective au şi terminat se­­pa­ratul porumbului. Viaţa ţărănimii noastre colectivis­te e din ce în ce mai îmbelşugată. Din an în an creşte numărul colec­tiviştilor care îşi construiesc case noi, cumpără mobilă modernă, apa­rate de radio etc. Mecanizarea agri­culturii face, de asemenea, mari progrese. Astfel, pe ogoarele regiu­nii noastre lucrează în total peste 2.000 de tractoare, peste 600 de combine şi aproape 1.500 de semă­nători mecanicei. Tineret, tineret La demonstraţia de 1 Mai parti­cipă un număr mare de tineri. Ad­mirăm în primul rînd ordinea şi dis­ciplina de care dau dovadă elevii şcolilor tehnice şi profesionale. Trec pe rînd, prin faţa tribunei, elevii Centrului şcolar de construc­ţii, avînd în rîndurile lor şi un grup vesel de dansatori, cei de la Cen­trul şcolar agricol, Grupul şcolar comercial, Şcoala de meserii, Cen­trul şcolar forestier. Avem de-a face cu un tineret crescut în spirit nou, cu un tineret harnic, muncitor, în faţa căruia stau perspective nelimi­tate. Fluturînd batiste, flori, elevii şco­lilor medii ,,Al. Papiu Marian", „Bo­lyai", „Unirea", nr. 4, nr. 5, ai Şco­lii medii de artă poartă lozinci cu asemenea inscripţii: „Cinste frunta­şilor la învăţătură şi disciplină!". Viitorii medici şi farmacişti, pro­fesori şi actori păşesc şi ei vioi şi veseli prin faţa tribunei. Condiţiile de trai şi de învăţătură care le sînt asigurate în centrul universitar din­­Tg.-Mureş, la fel ca şi în celelalte centre din ţară, îi obligă pe studen­ţii institutului de medicină şi far­macie, Institutului pedagogic şi ai Institutului de teatru să se pregă­tească cu cea mai mare seriozitate pentru viaţă. Cum trec prin faţa tribunei colecti­vele instituţiilor de artă şi cultură ne dăm din nou seama cît de multe s-au făcut în anii care au trecut de la Eliberare şi în domeniul cultura­lizării maselor, li revedem în aceas­tă zi de 1 Mai pe artiştii celor două secţii ale Teatrului de stat, care ne-au produs atîtea seri plăcute;­ pe artiştii Ansamblului de stat de cîn­­tece şi jocuri; pe cercetătorii ştiin­ţifici din oraş, medici cu renume, artişti plastici; reprezentanţii intelec­tualităţii noastre noi, profund ata­şaţi partidului clasei muncitoare. Ca de obicei, manifestaţia se în­cheie cu coloanele sportivilor noştri, atleţi, patinatori, fotbalişti, baschet­­balişti etc., tineri, vînjoşi, viguroşi, printre care campioni republicani, ca Eleonora Laurenţiu, Otto Hints, Carol Bede şi Andrei Budai. In ciuda timpului nefavorabil, de­monstraţia oamenilor muncii din Tg.-Mureş a reuşit pe deplin; ea a fost o puternică manifestare a dra­gostei şi ataşamentului oamenilor muncii faţă de Partidul Muncitoresc Român, Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej o manifestare entu­ziastă a patriotismului socialist şi a internaţionalismului proletar care caracterizează masele largi populare din scumpa noastră patrie. Mitingul şi demonstraţia din Tg.-Mureş STE­AUA ROȘIE Faza regională a concursului cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor a adus la rampă din nou pentru un alt examen, o mulţime de formaţii din diferite şcoli din regiune. Fotoreporterul nostru a sur­prins în timpul concursului cîte­­va imagini pe care vi le prezen­tăm. In dreapta sus formaţia de dansatori şcolari din Căpîlna de Jos. In dreapta jos formaţia de dansatori ai Şcolii de meserii din Odorhei, iar în stînga jos eleva Anica Drăgan, solistă a Şcolii din comuna Monor. D­e Ziua tineretului E primăvară-n toate spune poetul. E anotim­pul cînd mireasma pă­­mîntului reavăn răsturnat în brazdă, ori a mugure­lul de cais şi liliac ex­plodat sub razele soare­lui, te electrizează ca niciodată şi spui: e pri­măvară! Anotimpul flori­lor — simbolul sacru al tinereţii. Orice faţă cît de brăzdată ar fi ea, ar­să de fonta incandescentă ori soarele de pe sche­lele înalte ale magistra­lelor socialismului se „descreţeşte şi zîmbetul acela larg­it,aumna pri­­măvară şi fiecare primă­vară ne aduce alte bu­curii, alte nenumărate bogăţii. Porneşti în drumeţie tinere să-ţi cu­noşti ţara şi frumuseţile ei, în anotimpul acesta. E primăvară-n toate, şi-n viaţa poporului nostru şi a ţării. Rindunelele venite în acest an vor întîmpină unele greutăţi în găsirea vechiului lor cuib. Constructorii le-au pregătit noi surprize ... Şi în anotimpul acesta cu verdeaţă şi flori, cu miresme de cais şi liliac este înscrisă în calenda­rele noastre o sărbătoa­re. E sărbătoarea tinere­tului din ţara noastră, zi în care viitorul de aur al ţării trece în revistă succesele obţinute în îndeplinirea măreţelor sarcini trasate de partid. A doua zi a Florarului a devenit Ziua tineretului din R.P.R., înaltă preţui­re pe care o acordă par­tidul viitorului patriei... In această frumoasă zi în­treg tineretul îşi îndreap­tă gîndurile pline de re­cunoştinţă către părinte­le drag, Partidul Munci­toresc Român, mulţu­mind din suflet pentru minunata viaţă pe care o trăieşte. Tineretul Conştient cred multa apreciere acorda­tă, întîmpină această săr­bătoare cu noi şi impor­tante succese atît în în­treprinderi cît şi în insti­tuţii şi şcoli. Mii de ti­neri sunt lună de lună evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Pe pieptul a sute de tineri străluceşte steaua rubinie de fruntaş în întrecerea socialistă. Mii de tineri entuziaşti şi dornici să-şi dezvolte cunoştinţele în domeniul în care lucrează, urmea­ză diferite forme de ca­­lificare şi ridicare a cali­ficării profesionale. Nu­mărul acestora în regiu­nea noastră depăşeşte 16.000. In agricultură, de asemenea, mii de tineri au îmbrăţişat diferite ra­muri de activitate. Nu­mai în sectoarele zoo­tehnice ale unităţilor a­­gricole socialiste lucrea­ză peste 2.000 de tineri. Entuziasmul tineresc se măsoară şi în volumul imens de lucrări de în­frumuseţare şi gospodă­rie a oraşelor şi satelor din regiune, în alte ne­numărate acţiuni obşteşti. ... Pretutindeni tinere­ tul păşeşte cu încredere, în uzine şi fabrici, în şcoli J&JMkOg­ife H­. valamim superior, la pre­gătirea lor, la dezvolt­a­rea aptitudinilor lor, ve­ghează partidul nostru drag. Dacă în acest an tim­pul nefavorabil a împie­decat desfăşurarea acţiu­nilor cultural-sportive în aer liber, ele au fost con­centrate în cîteva săli de spectacole. In faţa a mii de tineri, alte sute de ar­tişti amatori şi şcolari din regiune, cîştigători ai fazelor raionale la con­cursurile artistice ale pio­nierilor şi şcolarilor, s-au întrecut în măiestrie. N-am să uit niciodată for­maţia de dansatori (elevi ai Şcolii de 8 ani din Băiţa) care au fost aplaudaţi de cei peste 500 de spectatori de la apariţia lor la rampă şi pînă au ieşit din scenă. Felicitări băieţi, felicitări tovarăşe Petre Tonceanu, pentru strădaniile ce le-ai depus. Ai fost răs­plătit cum se cuvine de public. Şi şcolarii din Deda, de la Şcoala generală nr. 4 din Tg.-Mureş, cei din Sărmaş şi Odorhei au evoluat intr-o manie­ră care a încîntat publi­cul şi bineînţeles şi... ludul. Licenii din co­muna suncezaxrr^au evo­luat în’ frumoasele' lor costume şi cu jocul lor mai domol culegînd ne­numărate aplauze. Formaţiile corale, bri­găzile artistice de agi­taţie, soliştii, recitatorii, s-au prezentat la rampe cu spectacole interesante. A fost o suită de ma­nifestaţii care trebuiau văzute de oricine. Se cuvin cuvinte de laudă, organizatorilor, celor ce s-au ocupat cu răbdare şi migală de fiecare cu­­vînt recitat, de fiecare mişcare în dans, de fie­care replică de text. La Tg.-Mureș, ziua de 2 mai a fost întîmpinată de tineret cum se cu­vine. AUREL URZICA

Next