Steaua Roşie, iulie 1964 (Anul 13, nr. 153-179)

1964-07-01 / nr. 153

2 INTERREGIONALA CELUI DE-AL VII-LEA CONCURS CIMTECUl BRIGĂZILOR Marea întrecere artisti­că amatoare, pe care a găzduit-o oraşul nostru în aceste zile, a a­jus pe scena fazei interregionale a celui de-al Vll-lea concurs cele mai bu­ne brigăzi artistice de agitaţie din cele patru regiuni participante. Spectacolele prezentate au de­monstrat încă o dată eficienţa edu­cativă ridicată pe care o are acest gen nou şi complex, născut în anii puterii populare. Cele 16 bri­găzi cu 201 membri, aparţinînd căminelor culturale, caselor raio­nale de cultură şi cooperativelor meşteşugăreşti, au adus pe scenă crîmpeie din viaţa satelor, a raioa­nelor, din munca harnică şi plină de avânt a colectiviştilor şi coope­ratorilor pentru desăvîrşirea con­strucţiei socialiste în patria noas­tră. Tema dominantă a tuturor pro­gramelor prezentate a constituit-o viaţa nouă din satul colectivizat, din cooperativele meşteşugăreşti, procedeul principal utilizat pentru aceasta fiind antiteza. Citeva titluri sunt edificatoare In acest sens: „Viaţă nouă pe Almaş" (Zimbor- Cluj), „Noutăţi, noutăţi" (Doro­­hoi), „l-auzi cum mai cîntă satul" (Pojori­a-Suceava) şi „La 20 de ani" (Cărei). Vorbind de textul de brigadă, element esenţial în realizarea unui spectacol vioros, merită a fi sub­liniată reuşita literară a multora dintre ele şi îndeosebi a brigăzilor artistice de agitaţie ale Casei raio­nale de cultură din Cărei, a cămi­nelor culturale din Zimbor (Cluj), Tîrşolţ-Oaş (Maramureş), Suseni (Mureş-A.M.) şi a cooperativelor meşteşugăreşti „Zorile" (Fălticeni, Suceava) şi „Deservirea" (Sighet, Maramureş). Exemplu în această privinţă îl constituie textul brigăzii artistice de agitaţie din Zimbor, care în metrica populară, plină de melodie a „Mioriţei" cîntă viaţa fericită a colectiviştilor: „Pe Almaş în jos, Pe un rîu frumos, Dacă mergi de vale Iţi apare-n cale O mîndră comună Unde împreună Oamenii muncesc ţi îşi reclădesc O viaţă plină De cint şi lumină". O altă preţioasă particularitate a spectacolelor, pe care am vrea să o subliniem, este aceea a abordării unor mijloace de expresie variate pentru redarea cît mai fidelă a conţinutului de idei: recitarea, mo­nologul, dialogul, cupletul muzi­cal, sceneta, corul vorbit, cîntecul şi dansul. Astfel, brigada artistică de agitaţie din Ardusat (Maramu­reş), pentru a reda cît mai pregnant realizările mari obţinute în cei douăzeci de ani de la Eliberare, frumos exprimate literar în simbo­licul program „Sărbătoarea recol­tei", recurge la o mare varietate de specii ale genului dramatic scurt: sceneta, dialogul, monologul. Pa­tosul în declamarea Versurilor: , „Bucuria noastră creşte Ca trupul răsadului Căci mereu se înnoieşte Faţa Ardusilului“ la care se adaugă o spumoasă sce­netă despre colectivistul leneş ce nu ţine pas cu vremea nouă, ca şi leitmotivul muzical ce îndeamnă la muncă entuziastă conving publi­cul asupra ideilor cuprinse în tex­tul brigăzii. Umorul popular, sfătoşenia bă­­trînilor şi cântecul liric popular duc la realizarea unei atmosfere pline de optimism şi tinereţe, elemente foarte bine realizate de brigăzile artistice de agitaţie din­ Săsar şi Cărei (Maramureş) şi Suseni (Mu­­reş-A.M.). Vast schimb de experienţă, pri­lej de lărgire a orizontului tema­tic, dar mai ales de reflecţii asu­pra alegerii mijloacelor de expre­sie artistică pentru realizarea spec­tacolului agitatoric, faza interregio­nală a celui de-al Vll-lea concurs de la Tîrgu-Mureş constituie pen­tru brigăzile din regiunea noastră un preţios ajutor, pentru ca apor­tul lor la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor să fie şi mai substanţial. ION CRIŞAN Brigada artistică de agitaţie a cămi­nului cultural din Pojorîta, regiunea Suceava Brigada artistică de agitaţie din Suseni (Gheorghieni) DIN POŞTA s­ăptAmînii Un strungar, un tractorist, un co­lectivist, un student, un pionier; mulţi, tot mai mulţi oameni ai muncii, şi de cele mai diferite pro­fesiuni, scriu ziarului nostru. Cele mai multe scrisori vorbesc despre entuziasmul şi hărnicia colectivelor de muncă care-şi consacră energia şi spiritul lor creator traducerii în viaţă a­ sarcinilor trasate de partid. Ar fi greu să facem o clasificare riguroa­să a acestor scrisori. Ele cuprind o tematică variată, tratează, probleme cotidiene din viaţa uzinelor şi fabri­­cilor, a gospodăriilor colective, din şcoli, institute, de pretutindeni. In rîndurile de faţă vom răsfoi împreună doar cîteva din scrisorile sosite în ultimele zile pe adresa re­dacţiei. Pentru asigurarea spaţiului de şcolarizare, avînd în vedere trecerea la generalizarea învăţămîntului de 8 ani, cetăţenii satului Bord (comuna Cucerdea, raionul Tîrnăveni) au hotă­­rît lărgirea şcolii cu încă o sală de cla­să. Conform angajamentului luat de cetăţeni, sala de clasă va fi termina­tă în cinstea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei. Corespondentul nostru voluntar TEOFIL GHERASIM, în aceeaşi scri­soare ne mai informează ca în satul Cucerdea se va construi un dispensar uman, iar în satul Şeulia se va aprin­de în acest an lumina electrică. Intr-o corespondenţă intitulată: Iniţiative­­le deputaţilor, tovarăşul NICOLAE RADU din comuna Săr­­maş, raionul Luduş, ne informează că în scopul realizării obiectivelor propuse, deputaţii mobilizează ma­se tott mai mari de cetăţeni la ac­ţiunile de înfrumuseţare a comunei. Au fost formate pe lingă comitetele de cetăţeni active lărgite din cei mai buni gospodari care au iniţiat dife­rite acţiuni obşteşti. Deputaţi ca Árpád Porkoláb, Filip Tuşineanu, Petru Hulpe şi alţii au fost mereu în fruntea acţiunilor. Pînă în prezent — încheie cores­pondentul unu, din ultimele scrisei ale sale — s-au efectuat lucrări în valoare de peste 233.000 lei. TITI MUNTEANU şi-a intitulat corespondenţa simplu: Deputatul. A ţinut să ne trimită şi o fotografie a lui Ion Hărşan, eroul coresponden­ţei sale. Corespondentul transcrie cîteva note din carnetul deputatu­lui pe care le reproducem: — alinierea gardurilor în circum­scripţie — realizat; — spartul pietrei şi împrăştierea ei pe drum — realizat; — zile-muncă efectuate: 11.128; — valoarea lucrărilor : 50.000 lei. Corespondentul vorbeşte apoi despre o faptă eroică a deputatului Hărşan. Este vorba despre izolarea unui foc izbucnit în pădure, acţiu­ne pe care o consideră ca o faptă patriotică şi cetăţenească. Muncitorul FRANCISC TÖRÖK, de la Iprofil „23 August" din Tg.­­Mureş, ne informează că tinerii din această modernă fabrică, drept răs­puns la îndemnul organizaţiei U.T.M, au participat în număr mare la diferite acţiuni patriotice, efec­­tuînd lucrări în valoare de aproape 9.000 lei. Tot în acest an, tinerii­­de aici au colectat şi predat I.C.M. peste 14 tone fier vechi. Cele mai frumoase rezultate le-au obaţinut utemiştii din secţia a II-a, eviden­­ţiindu-se tinerii muncitori Iuliu Ke­rekes, Rozalia Varga, Ladislau Szé­kely şi alţii. Dragi tovarăşi — aşa este intitu­lată Scrisoarea @_cNa­­mo! corespondente voluntare a ziarului nostru, MARIA DRĂGHICI din Tir­­năveni. Sunt o veche şi pasionată ci­titoare a ziarului nostru regional — scrie tov. Drăghici. Apreciez mult activitatea harnicilor corespondenţi care prin intermediul ziarului infor­mează pe oamenii muncii despre succesele obţinute în marea între­cere ce se desfăşoară în cinstea ce­lei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei; aceasta m-a determinat să scriu şi eu cîteva rînduri ziarului. Aş dori însă ca pentru început să-mi iertaţi stîngăcia, fiind la prima în­cercare a acestei frumoase activi­tăţi. Din scrisoarea noii noastre cores­pondente mai transcriem: Mase tot mai largi de cetăţeni din oraşul nostru participă cu însu­fleţire la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare. Frumosul decor al centrului oraşului cu nenumărate flori străjuite de arbori ornamen­tali, a fost îmbogăţit recent cu noi raze de flori aşezate pe marginea trotuarelor de-a lungul străzii Repu­blicii. În toate cartierele se mun­ceşte cu avînt pentru ca la 23 Au­gust, oraşul să fie mai frumos ca oricînd. O frumoasă acţiune au întreprins cetăţenii din strada Plugarilor. Aici se modernizează strada efectuîn­­du-se mii de ore muncă patriotică la­ transportul zgurii, al nisipului şi pietrişului, precum şi la lucrările de amenajare. Locuiesc pe această stradă şi de aceea m-am gîndit să informez prin intermediul ziarului şi cititorii din alte localităţi ale regiunii despre această frumoasă acţiune. Şi alţi nenumăraţi oameni ai muncii scriu ziarului nostru despre activitatea colectivelor în mijlocul cărora lucrează. Ei sunt călăuziţi în activitatea lor de acelaşi entuziasm ca şi toţi oamenii muncii din patria noastră care participă cu toată pri­ceperea şi puterea lor de muncă la înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de partid. AUREL URZICĂ Cărţi şcolii­re gratuite san va Soare are sute de milioane de Iei Valoarea cărţilor şcolare ce s-au­­ distribuit gratuit între 1960 şi 1964­­ trece de 300 milioane lei. In toam­na acestui an se vor distribui gra-­­ tuit elevilor din clasele I—-VIII 20­­ milioane exemplare în valoare de 104 milioane lei. Pentru anul şcolar 1964—1965 Editura didactică şi pedagogică ti­păreşte pentru învăţămîntul de cul­tură generală, profesional şi tehnic peste 500 titluri într-un tiraj global de circa 25 milioane exemplare, cu 11 milioa­ne mai mult decît în 1960. Pentru a asigura manuale bune, editura a cooptat peste 800 din cele mai bune cadre didactice ca autori, referenţi, membri ai colegiilor şi ai comisiilor redacţionale. In acelaşi scop, anul trecut presa a organizat o largă discuţie la care au partici­pat oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice cu o bogată expe­rienţă şi specialişti din diferite do­menii de activitate. Concomitent se îmbunătăţesc condiţiile grafice în care apare car­tea şcolară. De la un an la altul creşte numărul ediţiilor tipărite în culori. In acest an se vor difuza 11 milioane exemplare cartonate sau îmbrăcate în material plastic. Oaspeţii veniţi de peste hotare care au vizitat Editura didactică şi pedagogică au apreciat cartea şco­lară românească. Activitatea Editurii didactice şi pedagogice a trezit şi interesul participanţilor la Reuniu­nea Internaţională a editorilor de lucrări educative organizată în ca­drul U.N.E.S.C.O., care s-a desfășu­rat recent la Paris. Noi cinematografe săteşti ,al dina­­njii părinteşti a parti­dului şi guvernului privind cultura­lizarea maselor ţărănimii colectivis­te, în satele regiunii noastre iau fiinţă noi cinematografe săteşti. Astfel, zilele trecute au fost inaugu­rate alte 2 cinematografe săteşti în comuna Caşva, raionul Reghin, şi în satul Tuşin, raionul Luduş, întrea­ga instalaţie de proiecţie este de producţie romînească. O dată cu inaugurarea acestor cinematografe numărul unităţilor cinematografice se ridică la 44 în raionul Reghin şi la 42 în raionul Luduş, la care se adaugă şi alte 2 cinematografe cu aparate de proiecţie pentru bandă lată. VASILE MAN NICOLAE RADU corespondenți voluntari STEAUA ROȘIE OAMENII AU SCHIMBAT FAJA SATULUI Iclănzelul este azi una din co­munele din raiontul Luduş unde în anii de după eliberare s-au petre­cut adînci transformări social-cultu­­rale şi economicei înainte de 23 August 1944 în comuna­­ şi satele aparţinătoare, cei 5 învăţători, în tot atîtea săli de tdulasă, instruiau cei 360 de elevi de vîrstă şcolară. Azi cei peste 600 de elevi, fii de colec­tivişti, care frecventează cursurile şcolii generale de 8 ani în şcoli noi, îşi însuşesc tainele ştiinţei şi culturii, îndrumaţi de 26 de profe­sori şi învăţători. Din Iclănzelul co­lectivizat, oamenii cu braţele lor vînjoase au alungat pentru totdeau­na sărăcia. In locul caselor făcute din pămînt, acoperite cu paie şi trestie, au apărut 126 case noi, trainice, luminoase, acoperite cu ţiglă în care şi-au făcut loc peste 400 difuzoare şi 65 aparate de ra­dio. îmbunătăţirea permanentă a or­ganizării muncii în brigăzi şi pe echipe, specializarea pe locuri de muncă etc. fac ca gospodăria agri­colă colectivă să obţină an de an rezultate tot mai bune. Drept urma­re, gospodăria se întăreşte din punct de vedere economico-organizato­­ric, sporesc veniturile realizate. Creşterea venitului colectivei şi al fondului de bază au permis harni­cilor colectivişti ca faţă de anul 1960, cînd aveau doar 65 de vite, din fonduri proprii şi cu ajutorul statului să aibă în prezent 617 bo­vine,­­1.170 oi, peste 400 porci, 3.570 păsări şi altele, pentru care s-au construit şi adăposturi nece­sare. Astfel în această perioadă au construit 8 grajduri pentru bovine, un saivan pentru oi, o maternitate pentru scroafe, 2 magazii de cerea­le, 3 remize pentru adăpostirea ate­lajelor, au reamenajat un garaj pentru cele 2 maşini ale gospodă­riei şi altele. Şirul construcţiilor încă nu e terminat. Acestora an de an li se vor adăuga altele, dînd un aspect tot mai frumos gospodă­riei lor colective care le-a adus bunăstare şi fericire. Pe ogoarele întinse, colectiviştii au pornit lupta pentru ridicarea producţiei de ce­reale, pentru redarea de noi tere­nuri agriculturii, pentru dezvoltarea pomiculturii şi legumiculturii. Prin terasarea unor suprafeţe de terenuri neproductive şi-au mărit suprafaţa de vie cu cîteva zeci de hectare. ★ La intrarea în comună te în­­tîmpină cîteva noi construcţii so­­cial-culturale arătoase. Este vorba de clădirile magazinului universal în stadiu de finisare, a dispensa­rului veterinar şi a şcolii de 8 ani. In anii de după eliberare locuitorii comunei b­lănzel au mai construit şi un cămin cultural care este în­zestrat cu aparat de proiecţie şi cu o bibliotecă care numără circa 7.000 volume. VASILE BOARIU U. R. C. C. R­EGHIN anunţă pe cei interesaţi, că în ziua de 5 iulie 1964, Se or­ganizează în comuna Brîncoveneşti, raionul Reghin, tîrgul tradiţional al colectiviştilor (tîrgul cireşelor), care va fi apro­vizionat cu sortimente bogate de produse alimentare şi industriale. .«! Cinema MIERCURI, 1 iulie TG.-MUREŞ — Arta: filmul Cei patru călugări (spectacolele încep la orele 12, 14,16 şi 18). Progresul: fil­mele Bate toba (înainte de masă) şi Col printre lupi. Steagul roşu: filmul Vi-l prezint pe Baluev. Tineretului: filmele Arhiva secretă de pe Elba şi Mongolia. Muncitoresc: filmul Clu­bul cavalerilor. Flacăra: filmul Dra­goste şi pălăvrăgeli. Casa de cultu­ră a sindicatelor: filmul Ultimul tren din Can-Hill. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Ancheta. Luduş — Flacăra: filmul Qivitoq. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Cele trei lumi ale lui Gulliver. Odorhei — Muncitoresc: filmul Magazin-film. Reghin — Victoria: filmul Inculpatul 1040. Tîrnăveni — Melodia: filmul Viaţa sportivă. Topliţa — Munci­­toresc: filmul Arhiva secretă de pe Elba. Concert In sala cinematografului „Arta", azi, la orele 20,30, va avea loc con­certul de închidere a stagiunii dat de Filarmonica de stat a re­giunii Mureş-Autonomă Maghiară. Dirijor: Remus Georgescu. Solist: tenorul Garbis Zobian, Artist eme­rit, prim-solist al Teatrului de Ope­ră şi Balet al R.P.R. In program: lucrări de Verdi, Puccini, Bizet, Leoncavallo, Grieg, Mihail Jora etc. Alte manifestări In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 19, va fi organizată pentru bibliote­carii din întreprinderi şi instituţii, o convorbire pe tema „Acţiuni de masă cu cartea în întîmpinarea zilei de 23 August". ★ Azi, la orele 20, la Casa prieteniei romîno-sovietice, vor fi prezentate filme documentare romîneşti şi so­vietice. RADIO JOI, 2 iulie BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul I: 5.06 — Emisiunea pentru sate: Arătura adîncă de vară, lu­crare importantă în complexul pen­tru obţinerea de recolte bogate; 7,06 — Piese de estradă; 10,30 — Melodii populare; 11,00 — Mu­zică românească de estradă; 12,30 — Din viaţa­­de concert a Capitalei; 13,10 — Melodii populare; 14,10 — Muzică uşoară de Mişu Iancu; 16,30 — Muzică de estradă; 17,45 — Cîntece din folclorul nou; 18,00 — Seară pentru tineret; 20,10 —­­Muzică uşoară; 21,10 — Muzică de dans; 21,45 — Părinţi şi copii. Programul II: 8,40 — Muzică vo­cală şi instrumentală de compozitori români; 9,03 — Ansambluri vocale din operete; 9,30 — Vreau să ştiu; 10,00 — Muzică populară; 11,30 — Muzică uşoară; 12,00 — Melodii populare; 13,40 — Suita „Povestea lui Gruia cel viteaz" de Grigore Ghidionescu; 14,30 — Muzică uşoară; 15,05 — Orchestre de mu­zică populară din diferite oraşe ale ţării; 16,40 — Ansambluri artistice şcolare; 17,10 — Melodii populare; 17,56 — Opereta „Lysistrata* de Gherase Dendrino (montaj muzical­­literar); 19,05 — Din cîntecele și dansurile popoarelor; 19,30 — Cîn­tă orchestra de estradă a Radiote­­leviziunii; 21,45 — Muzică de dans. TG.-MUREȘ. 5—5,30 în limba ro­mina: Cîntece — Zootehnia, ra­mură importantă a agriculturii — Muzică ușoară. 5,30—6 în limba maghiară: Dans popular de Hubesz Valter — Familia şi căminul — Mu­zică. 14,30—15 în limba maghiară: Program pentru corespondenţi vo­luntari — Melodii populare. 17— 17,30 în limba romînă: Ştiri — Val­suri simfonice — Ani creatori. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece şi ceardaşuri — Oameni de azi — Muzică de dans — Jurnalul tineretului. Televiziune 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru tineretul şcolar; 19,40 — Cîntă soprana Eva Maria Grossmann (R.F.C.) şi tenorul Ion Dacian, Artist emerit; 20,05 — Pie­sa „Casa cu două intrări" de Calde­ron de la Barca. In încheiere: Bu­letin de ştiri, buletin meteorologic. Cum va fi vremea? Timpul probabil. Vreme uşor in­stabilă, cu averse de ploaie însoţite de descărcări electrice în cursul după-amiezii. Temperatura în scă­dere, noaptea va fi cuprinsă între 8—14 grade, iar ziua între 15—26 grade. Sunt slab cu intensificări tem­porare din nord-vest. ÎNTREPRINDEREA JULINTA­LAŢII BUCUREŞTI STR. PICTOR VERONA Nr. 17, RAIONUL 30 DECEMBRIE, caută pentru şantierele din provincie, muncitori calificaţi cu practică în următoarele meserii: — instalatori electricieni de forţă şi lumină şi instala­tori A M.C. — instalatori de ventilaţie — instalatori de încălziri centrale. A se adresa la sediul întreprinderii din Bucureşti, str. Picitor Verona nr. 17, serviciul producţie, telefon 12.65.00. UZINA DE ŢEVI RIN Livrează pe bază de comenzi ferme produse tubulare rezultate din fabricaţia ţevilor: — corpuri cilindrice 0 168, 219, 273, 325 m/m cu diverse grosimi de perete din oţel calitatea St.2 — 6 lungimi între 1000 — 4000 m/m; — diverse ţevi cu diametrul 0 192X18; 243X19; 298X20; 351­X22; 178X44 m/m din oțel calitatea St.6 diverse lungimi; — Idem, diametrul 0 146 X 40; 152X43; 156X40; 178X51; 203X57; m/m din oțel 40 — 10 (40 X) lungimi 4000 — 8000 mm; Idem, diametrul 0 195X16; 219X19; 245X40 — 50 — 60; 273X35 —45 m/m din oțel St.2 — 4 lungimi 3000 — 8000 m/m Cantitățile de ţevi ca şi calitatea oţelului se vor stabili de comun acord.

Next