Steaua Roşie, iulie 1964 (Anul 13, nr. 153-179)
1964-07-01 / nr. 153
2 INTERREGIONALA CELUI DE-AL VII-LEA CONCURS CIMTECUl BRIGĂZILOR Marea întrecere artistică amatoare, pe care a găzduit-o oraşul nostru în aceste zile, a ajus pe scena fazei interregionale a celui de-al Vll-lea concurs cele mai bune brigăzi artistice de agitaţie din cele patru regiuni participante. Spectacolele prezentate au demonstrat încă o dată eficienţa educativă ridicată pe care o are acest gen nou şi complex, născut în anii puterii populare. Cele 16 brigăzi cu 201 membri, aparţinînd căminelor culturale, caselor raionale de cultură şi cooperativelor meşteşugăreşti, au adus pe scenă crîmpeie din viaţa satelor, a raioanelor, din munca harnică şi plină de avânt a colectiviştilor şi cooperatorilor pentru desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. Tema dominantă a tuturor programelor prezentate a constituit-o viaţa nouă din satul colectivizat, din cooperativele meşteşugăreşti, procedeul principal utilizat pentru aceasta fiind antiteza. Citeva titluri sunt edificatoare In acest sens: „Viaţă nouă pe Almaş" (Zimbor- Cluj), „Noutăţi, noutăţi" (Dorohoi), „l-auzi cum mai cîntă satul" (Pojoria-Suceava) şi „La 20 de ani" (Cărei). Vorbind de textul de brigadă, element esenţial în realizarea unui spectacol vioros, merită a fi subliniată reuşita literară a multora dintre ele şi îndeosebi a brigăzilor artistice de agitaţie ale Casei raionale de cultură din Cărei, a căminelor culturale din Zimbor (Cluj), Tîrşolţ-Oaş (Maramureş), Suseni (Mureş-A.M.) şi a cooperativelor meşteşugăreşti „Zorile" (Fălticeni, Suceava) şi „Deservirea" (Sighet, Maramureş). Exemplu în această privinţă îl constituie textul brigăzii artistice de agitaţie din Zimbor, care în metrica populară, plină de melodie a „Mioriţei" cîntă viaţa fericită a colectiviştilor: „Pe Almaş în jos, Pe un rîu frumos, Dacă mergi de vale Iţi apare-n cale O mîndră comună Unde împreună Oamenii muncesc ţi îşi reclădesc O viaţă plină De cint şi lumină". O altă preţioasă particularitate a spectacolelor, pe care am vrea să o subliniem, este aceea a abordării unor mijloace de expresie variate pentru redarea cît mai fidelă a conţinutului de idei: recitarea, monologul, dialogul, cupletul muzical, sceneta, corul vorbit, cîntecul şi dansul. Astfel, brigada artistică de agitaţie din Ardusat (Maramureş), pentru a reda cît mai pregnant realizările mari obţinute în cei douăzeci de ani de la Eliberare, frumos exprimate literar în simbolicul program „Sărbătoarea recoltei", recurge la o mare varietate de specii ale genului dramatic scurt: sceneta, dialogul, monologul. Patosul în declamarea Versurilor: , „Bucuria noastră creşte Ca trupul răsadului Căci mereu se înnoieşte Faţa Ardusilului“ la care se adaugă o spumoasă scenetă despre colectivistul leneş ce nu ţine pas cu vremea nouă, ca şi leitmotivul muzical ce îndeamnă la muncă entuziastă conving publicul asupra ideilor cuprinse în textul brigăzii. Umorul popular, sfătoşenia bătrînilor şi cântecul liric popular duc la realizarea unei atmosfere pline de optimism şi tinereţe, elemente foarte bine realizate de brigăzile artistice de agitaţie din Săsar şi Cărei (Maramureş) şi Suseni (Mureş-A.M.). Vast schimb de experienţă, prilej de lărgire a orizontului tematic, dar mai ales de reflecţii asupra alegerii mijloacelor de expresie artistică pentru realizarea spectacolului agitatoric, faza interregională a celui de-al Vll-lea concurs de la Tîrgu-Mureş constituie pentru brigăzile din regiunea noastră un preţios ajutor, pentru ca aportul lor la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor să fie şi mai substanţial. ION CRIŞAN Brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din Pojorîta, regiunea Suceava Brigada artistică de agitaţie din Suseni (Gheorghieni) DIN POŞTA săptAmînii Un strungar, un tractorist, un colectivist, un student, un pionier; mulţi, tot mai mulţi oameni ai muncii, şi de cele mai diferite profesiuni, scriu ziarului nostru. Cele mai multe scrisori vorbesc despre entuziasmul şi hărnicia colectivelor de muncă care-şi consacră energia şi spiritul lor creator traducerii în viaţă a sarcinilor trasate de partid. Ar fi greu să facem o clasificare riguroasă a acestor scrisori. Ele cuprind o tematică variată, tratează, probleme cotidiene din viaţa uzinelor şi fabricilor, a gospodăriilor colective, din şcoli, institute, de pretutindeni. In rîndurile de faţă vom răsfoi împreună doar cîteva din scrisorile sosite în ultimele zile pe adresa redacţiei. Pentru asigurarea spaţiului de şcolarizare, avînd în vedere trecerea la generalizarea învăţămîntului de 8 ani, cetăţenii satului Bord (comuna Cucerdea, raionul Tîrnăveni) au hotărît lărgirea şcolii cu încă o sală de clasă. Conform angajamentului luat de cetăţeni, sala de clasă va fi terminată în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei. Corespondentul nostru voluntar TEOFIL GHERASIM, în aceeaşi scrisoare ne mai informează ca în satul Cucerdea se va construi un dispensar uman, iar în satul Şeulia se va aprinde în acest an lumina electrică. Intr-o corespondenţă intitulată: Iniţiativele deputaţilor, tovarăşul NICOLAE RADU din comuna Sărmaş, raionul Luduş, ne informează că în scopul realizării obiectivelor propuse, deputaţii mobilizează mase tott mai mari de cetăţeni la acţiunile de înfrumuseţare a comunei. Au fost formate pe lingă comitetele de cetăţeni active lărgite din cei mai buni gospodari care au iniţiat diferite acţiuni obşteşti. Deputaţi ca Árpád Porkoláb, Filip Tuşineanu, Petru Hulpe şi alţii au fost mereu în fruntea acţiunilor. Pînă în prezent — încheie corespondentul unu, din ultimele scrisei ale sale — s-au efectuat lucrări în valoare de peste 233.000 lei. TITI MUNTEANU şi-a intitulat corespondenţa simplu: Deputatul. A ţinut să ne trimită şi o fotografie a lui Ion Hărşan, eroul corespondenţei sale. Corespondentul transcrie cîteva note din carnetul deputatului pe care le reproducem: — alinierea gardurilor în circumscripţie — realizat; — spartul pietrei şi împrăştierea ei pe drum — realizat; — zile-muncă efectuate: 11.128; — valoarea lucrărilor : 50.000 lei. Corespondentul vorbeşte apoi despre o faptă eroică a deputatului Hărşan. Este vorba despre izolarea unui foc izbucnit în pădure, acţiune pe care o consideră ca o faptă patriotică şi cetăţenească. Muncitorul FRANCISC TÖRÖK, de la Iprofil „23 August" din Tg.Mureş, ne informează că tinerii din această modernă fabrică, drept răspuns la îndemnul organizaţiei U.T.M, au participat în număr mare la diferite acţiuni patriotice, efectuînd lucrări în valoare de aproape 9.000 lei. Tot în acest an, tineriide aici au colectat şi predat I.C.M. peste 14 tone fier vechi. Cele mai frumoase rezultate le-au obaţinut utemiştii din secţia a II-a, evidenţiindu-se tinerii muncitori Iuliu Kerekes, Rozalia Varga, Ladislau Székely şi alţii. Dragi tovarăşi — aşa este intitulată Scrisoarea @_cNamo! corespondente voluntare a ziarului nostru, MARIA DRĂGHICI din Tirnăveni. Sunt o veche şi pasionată cititoare a ziarului nostru regional — scrie tov. Drăghici. Apreciez mult activitatea harnicilor corespondenţi care prin intermediul ziarului informează pe oamenii muncii despre succesele obţinute în marea întrecere ce se desfăşoară în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei; aceasta m-a determinat să scriu şi eu cîteva rînduri ziarului. Aş dori însă ca pentru început să-mi iertaţi stîngăcia, fiind la prima încercare a acestei frumoase activităţi. Din scrisoarea noii noastre corespondente mai transcriem: Mase tot mai largi de cetăţeni din oraşul nostru participă cu însufleţire la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare. Frumosul decor al centrului oraşului cu nenumărate flori străjuite de arbori ornamentali, a fost îmbogăţit recent cu noi raze de flori aşezate pe marginea trotuarelor de-a lungul străzii Republicii. În toate cartierele se munceşte cu avînt pentru ca la 23 August, oraşul să fie mai frumos ca oricînd. O frumoasă acţiune au întreprins cetăţenii din strada Plugarilor. Aici se modernizează strada efectuîndu-se mii de ore muncă patriotică la transportul zgurii, al nisipului şi pietrişului, precum şi la lucrările de amenajare. Locuiesc pe această stradă şi de aceea m-am gîndit să informez prin intermediul ziarului şi cititorii din alte localităţi ale regiunii despre această frumoasă acţiune. Şi alţi nenumăraţi oameni ai muncii scriu ziarului nostru despre activitatea colectivelor în mijlocul cărora lucrează. Ei sunt călăuziţi în activitatea lor de acelaşi entuziasm ca şi toţi oamenii muncii din patria noastră care participă cu toată priceperea şi puterea lor de muncă la înfăptuirea exemplară a sarcinilor trasate de partid. AUREL URZICĂ Cărţi şcoliire gratuite san va Soare are sute de milioane de Iei Valoarea cărţilor şcolare ce s-au distribuit gratuit între 1960 şi 1964 trece de 300 milioane lei. In toamna acestui an se vor distribui gra- tuit elevilor din clasele I—-VIII 20 milioane exemplare în valoare de 104 milioane lei. Pentru anul şcolar 1964—1965 Editura didactică şi pedagogică tipăreşte pentru învăţămîntul de cultură generală, profesional şi tehnic peste 500 titluri într-un tiraj global de circa 25 milioane exemplare, cu 11 milioane mai mult decît în 1960. Pentru a asigura manuale bune, editura a cooptat peste 800 din cele mai bune cadre didactice ca autori, referenţi, membri ai colegiilor şi ai comisiilor redacţionale. In acelaşi scop, anul trecut presa a organizat o largă discuţie la care au participat oameni de ştiinţă şi cultură, cadre didactice cu o bogată experienţă şi specialişti din diferite domenii de activitate. Concomitent se îmbunătăţesc condiţiile grafice în care apare cartea şcolară. De la un an la altul creşte numărul ediţiilor tipărite în culori. In acest an se vor difuza 11 milioane exemplare cartonate sau îmbrăcate în material plastic. Oaspeţii veniţi de peste hotare care au vizitat Editura didactică şi pedagogică au apreciat cartea şcolară românească. Activitatea Editurii didactice şi pedagogice a trezit şi interesul participanţilor la Reuniunea Internaţională a editorilor de lucrări educative organizată în cadrul U.N.E.S.C.O., care s-a desfășurat recent la Paris. Noi cinematografe săteşti ,al dinanjii părinteşti a partidului şi guvernului privind culturalizarea maselor ţărănimii colectiviste, în satele regiunii noastre iau fiinţă noi cinematografe săteşti. Astfel, zilele trecute au fost inaugurate alte 2 cinematografe săteşti în comuna Caşva, raionul Reghin, şi în satul Tuşin, raionul Luduş, întreaga instalaţie de proiecţie este de producţie romînească. O dată cu inaugurarea acestor cinematografe numărul unităţilor cinematografice se ridică la 44 în raionul Reghin şi la 42 în raionul Luduş, la care se adaugă şi alte 2 cinematografe cu aparate de proiecţie pentru bandă lată. VASILE MAN NICOLAE RADU corespondenți voluntari STEAUA ROȘIE OAMENII AU SCHIMBAT FAJA SATULUI Iclănzelul este azi una din comunele din raiontul Luduş unde în anii de după eliberare s-au petrecut adînci transformări social-culturale şi economicei înainte de 23 August 1944 în comuna şi satele aparţinătoare, cei 5 învăţători, în tot atîtea săli de tdulasă, instruiau cei 360 de elevi de vîrstă şcolară. Azi cei peste 600 de elevi, fii de colectivişti, care frecventează cursurile şcolii generale de 8 ani în şcoli noi, îşi însuşesc tainele ştiinţei şi culturii, îndrumaţi de 26 de profesori şi învăţători. Din Iclănzelul colectivizat, oamenii cu braţele lor vînjoase au alungat pentru totdeauna sărăcia. In locul caselor făcute din pămînt, acoperite cu paie şi trestie, au apărut 126 case noi, trainice, luminoase, acoperite cu ţiglă în care şi-au făcut loc peste 400 difuzoare şi 65 aparate de radio. îmbunătăţirea permanentă a organizării muncii în brigăzi şi pe echipe, specializarea pe locuri de muncă etc. fac ca gospodăria agricolă colectivă să obţină an de an rezultate tot mai bune. Drept urmare, gospodăria se întăreşte din punct de vedere economico-organizatoric, sporesc veniturile realizate. Creşterea venitului colectivei şi al fondului de bază au permis harnicilor colectivişti ca faţă de anul 1960, cînd aveau doar 65 de vite, din fonduri proprii şi cu ajutorul statului să aibă în prezent 617 bovine,1.170 oi, peste 400 porci, 3.570 păsări şi altele, pentru care s-au construit şi adăposturi necesare. Astfel în această perioadă au construit 8 grajduri pentru bovine, un saivan pentru oi, o maternitate pentru scroafe, 2 magazii de cereale, 3 remize pentru adăpostirea atelajelor, au reamenajat un garaj pentru cele 2 maşini ale gospodăriei şi altele. Şirul construcţiilor încă nu e terminat. Acestora an de an li se vor adăuga altele, dînd un aspect tot mai frumos gospodăriei lor colective care le-a adus bunăstare şi fericire. Pe ogoarele întinse, colectiviştii au pornit lupta pentru ridicarea producţiei de cereale, pentru redarea de noi terenuri agriculturii, pentru dezvoltarea pomiculturii şi legumiculturii. Prin terasarea unor suprafeţe de terenuri neproductive şi-au mărit suprafaţa de vie cu cîteva zeci de hectare. ★ La intrarea în comună te întîmpină cîteva noi construcţii social-culturale arătoase. Este vorba de clădirile magazinului universal în stadiu de finisare, a dispensarului veterinar şi a şcolii de 8 ani. In anii de după eliberare locuitorii comunei blănzel au mai construit şi un cămin cultural care este înzestrat cu aparat de proiecţie şi cu o bibliotecă care numără circa 7.000 volume. VASILE BOARIU U. R. C. C. REGHIN anunţă pe cei interesaţi, că în ziua de 5 iulie 1964, Se organizează în comuna Brîncoveneşti, raionul Reghin, tîrgul tradiţional al colectiviştilor (tîrgul cireşelor), care va fi aprovizionat cu sortimente bogate de produse alimentare şi industriale. .«! Cinema MIERCURI, 1 iulie TG.-MUREŞ — Arta: filmul Cei patru călugări (spectacolele încep la orele 12, 14,16 şi 18). Progresul: filmele Bate toba (înainte de masă) şi Col printre lupi. Steagul roşu: filmul Vi-l prezint pe Baluev. Tineretului: filmele Arhiva secretă de pe Elba şi Mongolia. Muncitoresc: filmul Clubul cavalerilor. Flacăra: filmul Dragoste şi pălăvrăgeli. Casa de cultură a sindicatelor: filmul Ultimul tren din Can-Hill. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Ancheta. Luduş — Flacăra: filmul Qivitoq. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Cele trei lumi ale lui Gulliver. Odorhei — Muncitoresc: filmul Magazin-film. Reghin — Victoria: filmul Inculpatul 1040. Tîrnăveni — Melodia: filmul Viaţa sportivă. Topliţa — Muncitoresc: filmul Arhiva secretă de pe Elba. Concert In sala cinematografului „Arta", azi, la orele 20,30, va avea loc concertul de închidere a stagiunii dat de Filarmonica de stat a regiunii Mureş-Autonomă Maghiară. Dirijor: Remus Georgescu. Solist: tenorul Garbis Zobian, Artist emerit, prim-solist al Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. In program: lucrări de Verdi, Puccini, Bizet, Leoncavallo, Grieg, Mihail Jora etc. Alte manifestări In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la orele 19, va fi organizată pentru bibliotecarii din întreprinderi şi instituţii, o convorbire pe tema „Acţiuni de masă cu cartea în întîmpinarea zilei de 23 August". ★ Azi, la orele 20, la Casa prieteniei romîno-sovietice, vor fi prezentate filme documentare romîneşti şi sovietice. RADIO JOI, 2 iulie BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5.06 — Emisiunea pentru sate: Arătura adîncă de vară, lucrare importantă în complexul pentru obţinerea de recolte bogate; 7,06 — Piese de estradă; 10,30 — Melodii populare; 11,00 — Muzică românească de estradă; 12,30 — Din viaţade concert a Capitalei; 13,10 — Melodii populare; 14,10 — Muzică uşoară de Mişu Iancu; 16,30 — Muzică de estradă; 17,45 — Cîntece din folclorul nou; 18,00 — Seară pentru tineret; 20,10 —Muzică uşoară; 21,10 — Muzică de dans; 21,45 — Părinţi şi copii. Programul II: 8,40 — Muzică vocală şi instrumentală de compozitori români; 9,03 — Ansambluri vocale din operete; 9,30 — Vreau să ştiu; 10,00 — Muzică populară; 11,30 — Muzică uşoară; 12,00 — Melodii populare; 13,40 — Suita „Povestea lui Gruia cel viteaz" de Grigore Ghidionescu; 14,30 — Muzică uşoară; 15,05 — Orchestre de muzică populară din diferite oraşe ale ţării; 16,40 — Ansambluri artistice şcolare; 17,10 — Melodii populare; 17,56 — Opereta „Lysistrata* de Gherase Dendrino (montaj muzicalliterar); 19,05 — Din cîntecele și dansurile popoarelor; 19,30 — Cîntă orchestra de estradă a Radioteleviziunii; 21,45 — Muzică de dans. TG.-MUREȘ. 5—5,30 în limba romina: Cîntece — Zootehnia, ramură importantă a agriculturii — Muzică ușoară. 5,30—6 în limba maghiară: Dans popular de Hubesz Valter — Familia şi căminul — Muzică. 14,30—15 în limba maghiară: Program pentru corespondenţi voluntari — Melodii populare. 17— 17,30 în limba romînă: Ştiri — Valsuri simfonice — Ani creatori. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece şi ceardaşuri — Oameni de azi — Muzică de dans — Jurnalul tineretului. Televiziune 19,00 — Jurnalul televiziunii; 19,10 — Pentru tineretul şcolar; 19,40 — Cîntă soprana Eva Maria Grossmann (R.F.C.) şi tenorul Ion Dacian, Artist emerit; 20,05 — Piesa „Casa cu două intrări" de Calderon de la Barca. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Cum va fi vremea? Timpul probabil. Vreme uşor instabilă, cu averse de ploaie însoţite de descărcări electrice în cursul după-amiezii. Temperatura în scădere, noaptea va fi cuprinsă între 8—14 grade, iar ziua între 15—26 grade. Sunt slab cu intensificări temporare din nord-vest. ÎNTREPRINDEREA JULINTALAŢII BUCUREŞTI STR. PICTOR VERONA Nr. 17, RAIONUL 30 DECEMBRIE, caută pentru şantierele din provincie, muncitori calificaţi cu practică în următoarele meserii: — instalatori electricieni de forţă şi lumină şi instalatori A M.C. — instalatori de ventilaţie — instalatori de încălziri centrale. A se adresa la sediul întreprinderii din Bucureşti, str. Picitor Verona nr. 17, serviciul producţie, telefon 12.65.00. UZINA DE ŢEVI RIN Livrează pe bază de comenzi ferme produse tubulare rezultate din fabricaţia ţevilor: — corpuri cilindrice 0 168, 219, 273, 325 m/m cu diverse grosimi de perete din oţel calitatea St.2 — 6 lungimi între 1000 — 4000 m/m; — diverse ţevi cu diametrul 0 192X18; 243X19; 298X20; 351X22; 178X44 m/m din oțel calitatea St.6 diverse lungimi; — Idem, diametrul 0 146 X 40; 152X43; 156X40; 178X51; 203X57; m/m din oțel 40 — 10 (40 X) lungimi 4000 — 8000 mm; Idem, diametrul 0 195X16; 219X19; 245X40 — 50 — 60; 273X35 —45 m/m din oțel St.2 — 4 lungimi 3000 — 8000 m/m Cantitățile de ţevi ca şi calitatea oţelului se vor stabili de comun acord.