Steaua Roşie, iulie 1964 (Anul 13, nr. 153-179)
1964-07-01 / nr. 153
PLAIURI BĂNĂȚENE 1944 - 1964 Mesaje ale industriei socialiste Privind Republica Populară Romînă, care în numai 20 de ani a străbătut drumul de la Romînia „eminamente agricolă" la Romînia socialistă cu o industrie în continuă dezvoltare, ești cuprins de o legitimă mîndrie patriotică. De la Bicaz la Reşiţa, de la Constanţa şi pînă sus în Maramureş, ţara întreagă a urcat pe schelele construcţiei socialismului, dînd viaţă măreţelor planuri elaborate de partid, cu asentimentul întregului popor. La desăvîrşirea construcţiei edificiului socialismului contribuie şi oamenii muncii din uzinele şi fabricile bănăţene. Echipate cu agregate, maşini şi utilaje din cele mai moderne, întreprinderile industriale din Banat trimit ţării tot mai multe produse, adevărate mesaje ale industriei socialiste. Făurarii de metal din Cetatea de Foc a Reşiţei şi de la uzinele Oţelul Roşu, de exemplu, pun în acest an la dispoziţia economiei naţionale de 2,6 ori mai mult oţel, de 4 ori mai multă fontă şi de aproape 2 ori mai multe laminate decît produceau întreprinderile siderurgice ale Romîniei în anul 1938. Pe magistralele de oţel ale ţării gonesc voiniceşte zeci de locomotive Diesel electrice, a căror inimă a luat naştere la Uzinele constructoare de maşini Reşiţa, cea mai modernă uzină de acest fel din patria noastră. Tot pe drumurile de fier ale ţării circulă mii de vagoane de marfă ca şi primele vagoane de călători produse de constructorii de vagoane din Arad la nivelul ultimelor cuceriri mondiale. Acum din această uzină ies la fiecare 27 de zile tot atîtea vagoane de marfă cîte se făceau în total în întreg anul 1938. Un produs al industriei socialiste romîneşti care nu are termen de comparaţie în economia vechii Romînii sunt strungurile realizate de uzinele „Strungul" Arad. In cei 14 ani care au trecut de la intrarea în funcţiune a acestei uzine, producţia de strunguri a crescut de 20 de ori, constructorii de aici realizînd în acest interval 15 tipuri de maşini aşchietoare. Marca strungurilor romîneşti este cunoscută în prezent în peste 30 de ţări din întreaga lume, bucurîndu-se de aprecieri favorabile chiar şi în ţări cu o industrie foarte dezvoltată ca Suedia, R.F. Germană, Italia, Japonia etc. Dintr-o altă mare întreprindere bănăţeană — Uzinele de construcţii metalice şi maşini agricole Bocşa — iau drumul spre marile uzine şi şantiere ale ţării construcţii metalice, poduri rulante şi macarale de mare tonaj, în vreme ce Uzinele constructoare de maşini Reşiţa trimit celor care înalţă noile centrale electrice, hidro şi turbo agregate energetice ai căror parametri de funcţionare se ridică la nivelul performanţelor tehnice internaţionale. Acest succes constituie o mîndrie a oamenilor de ştiinţă români şi a constructorilor de echipamente energetice din industria electrotehnică bănăţeană care realizează în prezent 44 la sută din producţia de generatori electrici şi aproape 30 la sută din cea de motoare electrice a ţării. Mesaje ale industriei socialiste sînt şi miile de Maşini şi utilaje agricole *— selectoare universale, mori şi Batoze de porumb, instalaţii complexe avicole, cultivatoare etc. trimise unităţilor agricole so------------------------------------ -----------------------------cialiste de către uzinele „Tehnometal" Timişoara, uzinele din Topleţ şi U.C.M.M.A. Bocşa. Dînd viaţă hotărîrilor P.M.R. privind industrializarea socialistă a ţării, statul nostru a investit în anii puterii populare în întreprinderile industriale din Banat fonduri de ordinul miliardelor de lei, asigurînd pe această cale darea în exploatare a noi obiective industriale, precum şi dezvoltarea şi modernizarea celor existente. Aşa s-au înălţat la Reşiţa două noi furnale automatizate de cîte 700 mc fiecare, un complex de turnătorii, o fabrică de utilaj greu şi una de motoare Diesel electrice, o fabrică de aglomerare a minereurilor de fier, o oţelărie înzestrată cu agregate din cele mai moderne etc. Noi sunt și uzinele de strunguri, halele uzinelor de vagoane, întreprinderea „Teba" și Fabrica de mobilă din Arad, Uzinele mecanice, Fabrica „Electromotor", întreprinderile de produse din mase plastice „Dermatina", „Victoria", Fabrica de produse lactate din Timişoara, Filatura de mătase din Lugoj şi multe altele, ridicate pe cuprinsul regiunii în anii puterii populare. In acelaşi timp, în întreprinderile industriale din Banat s-au pus în funcţiune peste 3.000 de agregate, maşini şi utilaje de mare productivitate , strunguri cu comandă program, aparate de sudat automat, instalaţii de călire cu curenţi de înaltă frecvenţă, maşini de ţesut automate, benzi mecanizate pentru fabricarea încălţămintei. In volumul producţiei totale dat ţării de industria socialistă a Banatului un loc important îl ocupă produsele industriei uşoare şi alimentare. In primii 4 ani ai sesenatului, producţia acestor ramuri industriale, reprezentată de întreprinderile textile, confecţii, încălţăminte, mobilă şi produse alimentare din Timişoara, Arad, Lugoj, Caransebeş , a înregistrat o creştere de aproape 5 ori la confecţii din ţesături şi tricotaje şi de peste două ori la produse finite din lemn, chimicale, sticlărie şi faianţă, încălţăminte, articole de pielărie şi blănuri, preparate alimentare. Ţesăturile produse de Uzinele textile „30 Decembrie" şi întreprinderea „Teba" Arad, cele realizate de Fabrica „Bumbacul" Timişoara, încălţămintea cu marca fabricilor „Victoria", „Banatul" şi „Modern" din Timişoara sunt produse care şi-au cîştigat o binemeritată apreciere, atît în ţară cît şi peste hotare. O expresie a acestei aprecieri este şi faptul că mai mult de jumătate din cele 100 de întreprinderi republicane din această parte a ţării exportă produse in peste 50 de ţări din întreaga lume. Intîmpinînd cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi succese, oamenii muncii din întreprinderile industriale ale Banatului privesc cu încredere şi optimism viitorul luminos al ţării. Desăvîrşirea construcţiei socialiste a Romîniei va pune în valoare noi bogăţii ale regiunii noastre. Şi asemenea Banatului, toate regiunile ţării vor urca pe culmile cele mai înalte ale socialismului, călăuzite de farul luminos şi înţelept al întregului popor — Partidul Muncitoresc Român. Ing. TRANDAFIR COCIRLA secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R. Secţia motoare Diesel a uzinei Reşiţa STEAUA ROȘIE Chrijăm bucuria vremurilor noastre Folclorul bănăţean — parte integrantă a tezaurului ariţei populare romîneşti — dă glas prin frumoase cîntece şi jocuri sentimentelor de bucurie şi fericire pe care le trăieşte întregul popor al Romîniei socialiste. Meşterii metaleci din Reşiţa, constructorii de macini din Arad, ţesătoarele şi dascălii din Lugoj, muncitorii şi studenţii din Timişoara, ca şi miile de colectivişti din satele Banatului urcă pe scenele cluburilor muncitoreşti sau ale căminelor culturale, cîntînd cu toată pasiunea lor simfonii ale muncii biruitoare a celor ce clădesc socialismul, închină imnuri de slavă partidului nostru drag. Mîndri de tradiţia lor în arta cscului şi a jocului popular, tradiţie urcată secole de-a rîndul de doinitori, fluieraşi şi corişti de prin părţile Caransebeşului, Lugojului şi Oraviţei, de dansatori de brîuri, sorocuri, ceardaşuri, tendiere, corouri din cîmpia Banatului, sau de pe valea Caraşului şi a Mureşului, artiştii amatori bănăţeni s-au făcut cunoscuţi în anii de după eliberare în întreaga ţară, afirmîndu-se în toate marile întreceri artistice ca talentaţi interpreţi ai artei populare, purtători ai simţămintelor de bucurie şi fericire pentru viaţa nouă pe care o trăieşte întregul nostru popor. Corul metalurgiştilor şi constructorilor de maşini din Reşiţa, de trei ori laureat al unor concursuri artistice republicane, corul „Ion Vidu" din Lugoj, înfiinţat cu mai bine de 150 de ani în urmă, decorat cu Ordinul Muncii clasa I, corul centenar de la Chizătău, echipele de dansatori de la uzinele Oţelul Roşu şi cele ale colectiviştilor din Hitiaşi şi Seceani, unde jocul popular este reprezentat pe scenă de 4—5 generaţii de dansatori, sînt cîteva mărturii ale pasiunii şi dragostei cu care artiştii amatori din Banat au îmbogăţit florile artei populare romîneşti. Astăzi în Banat nu există uzină, fabrică, comună sau sat care să nu aibă talentaţi interpreţi ai artei cîntecului şi jocului popular. In regiune activează 463 de formaţii instrumentale şi aproape tot atîtea coruri, mai mult de 600 de echipe de jocuri populare şi peste 700 de brigăzi artistice de agitaţie — care toate la un loc numără mai bine de 60.000 artişti amatori. Inspirat din tradiţia locală şi mai ales din viaţa nouă a patriei, repertoriul coral muzical şi de locuri populare al artiştilor amatori bănăţeni cuprinde astăzi sute de lucrări făurite de creatori anonimi şi de cunoscuţi compozitori ca Sabin Drăgoi, Nicolae Ursu, Eugen Cuteanu, Gheorghe Coian, Mircea Kleinic, Sava Ilin şi mulţi alţi muzicieni bănăţeni care sunt în acelaşi timp şi îndrumători apropiaţi ai formaţiilor artistice amatoare. Corurile bănăţene şi-au înscris în repertoriu cîntece patriotice şi de masă, lucrări corale inspirate din viaţa nouă de azi. Din melodiile tarafurilor şi orchestrelor populare, din ritmul săltăreţ al jocurilor populare bănăţene răzbate optimismul şi încrederea în viitorul fericit al patriei, bucuria muncii biruitoare, dragostea pentru tot ce creează harnicul şi talentatul nostru popor, dorinţa de pace. In prezent, artiştii amatori din Banat se pregătesc cu multă rîvnă pentru a urca pe marea scenă a celui de-al Vll-lea concurs artistic închinat celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei noastre. prof. DIMITRIE STAN artist emerit al R.P. Româno, directorul Casei regionale a creaţiei populare — Banat IMAGINI VECHI Şl MOI ii—m—MrmnTm •rrrtMMWTWiriirrfrtniMiirtM,rriWMWMMWHTnwyt**ap^- .»-, i«MKQ IMHJULili M189BHI Pe oamenii pămînturilor bănăţene i-am cunoscut pentru prima dată... din filele cărţii mele de citire... Mă poartă drumul spre Lenauheim, acolo unde a luat fiinţă una din primele gospodării colective din patria noastră, şi care poartă numele „Victoria", simbol pentru calea deschisă de partid întregii ţărănimi muncitoare. Sînt 673 de familii de colectivişti, iar pămînturile lor unite cuprind mai bine de 2.000 ha. Ce pot regăsi aici din imaginea pozelor primei mele cărţi de buche? Nimic. Mai mult de jumătate din colectivişti s-au mutat în case noi, clădite din cărămidă şi acoperite cu ţiglă, pe uliţele comunei trec tractoare, camioane, iar la brigada tractoriştilor care lucrează ogoarele colectivei stau gata zeci de combine, secerători legători şi alte maşini moderne. Fîntîna cu cumpănă tălmăcită la realităţile locului înseamnă adăpătoare automate pentru sute de animale. Şi dacă-l întrebi pe Viorel Uibaru, fost argat, astăzi Erou al Muncii Socialiste, preşedintele gospodăriei agricole colective şi deputat în Marea Adunare Naţională, ce noutăţi sunt pe la ei, povesteşte că mobila nouă, aparatul de radio, televizorul, maşina de cusut, motocicleta sau motoreta, hainele de stofă fină sau încălţămintea de lux sunt de acum bunuri obişnuite în viaţa colectiviştilor, că mulţi tineri sunt plecaţi pe la şcoli înalte şi, fireşte, aduce vorba despre preocupările curente ale colectiviştilor şi bătălia pentru recolte tot mai mari. Căci la porumb vor să obţină un vagon în medie la hectar. Şi nu se dau bătuţi nici la celelalte culturi. Pentru asta au tot ce le trebuie: oameni harnici şi pricepuţi, tehnică modernă, specialişti. Asemenea tablouri care nu mai seamănă cu acelea din „citirea" mea, găsesc astăzi în tot Banatul. La Jimbolia, Variaş, Cenei, Biled, Cărpiniş, Grabăţi, Cenad şi în alte locuri. Pe unde odinioară truda plugarului era prăpădită de furia inundaţiilor, pămînturi mănoase au fost redate agriculturii prin munca unită a mii de colectivişti. In sprijinul lor statul nostru a construit puternice staţii de pompare şi o întreagă reţea de canale, care au readus în producţia agricolă mai mult de 160.000 hectare. Pe drumul Banatului trec acum oile colectivelor. Sus pe Semenic, ori pe munţii Oraviţei şi Caransebeşului, urcă în fiecare vară peste 100.000 de animale, proprietate a unităţilor agricole socialiste. Sunt numai două imagini şi, totodată, fireşte, care nu mai au asemănare cu imaginea satului şi a drumurilor Banatului de altădată. Mii de săteni care cu ani în urmă în loc de semnătură puneau pe acte amprenta degetului arătător, au învăţat carte, au studiat tehnica agricolă,devenind adevăraţi maeştri ai recoltelor bogate, vestiţi crescători de animale. Colectiviştii din Banat învaţă mereu cum să smulgă naturii roade tot mai bogate. In ajutorul lor au venit peste 1.500 de ingineri şi alţi specialişti. Roadele muncii lor sunt tot mai spornice, pentru că locul plugului rudimentar l-au luat peste 6.000 tractoare convenţionale (număr egal cu cele existente în vechea Romînie moşierească), precum şi alte mii de maşini agricole. Dar cîte din cele ce-s azi nu erau în cartea mea de citire? Nu erau nici poze de magazine, nici de cofetării, aşa cum sînt cele de la Recaş, Variaş, Deta, Ciacova, Sînnicolau Mare, Vinga, Nădlac, Pecica şi din alte comune din Banat, nici ale atelierelor de coafură din sate. Şi chiar dacă în comunele şi satele bănăţene există astăzi peste 50.000 de aparate de radio, mai mult de 3.000 de televizoare, un mare număr de cinematografe şi cămine culturale, cu mii de artişti amatori, deseori colectiviştii din Banat invită în mijlocul lor pe artiştii teatrelor din Timişoara, Arad şi Lugoj, care la rîndul lor au înscrise de multe ori pe afişele lor de programe la sediu, cunoscuta formulă „Spectacol rezervat pentru colectivişti". Nici aceasta nu era în cartea mea de citire! In locul imaginilor din vechea mea carte am acum în faţă realitatea vieţii fericite pe care socialismul a statornicit-o pentru totdeauna în casele oamenilor de pe pămînturile Banatului şi din toată patria noastră. VICTOR MURESAN ieră«*. • In 1950 la Arad s-au construit primele strunguri româneşti ? 9 In anii şesenatului la Reşiţa s-au produs primele motoare Diesel-electrice de 2.100 C.P. folosite la construcţia locomotivelor ? ® Recent la fabrica de ceasuri Victoria din Arad a fost produs cel de-al 1.000.000-lea ceasornic deşteptător romînesc ? • Linia ferată Oraviţa—Anina este cea mai veche linie ferată din ţară ? (Construită în anul 1860, această linie cuprinde pe întreaga distanţă de 34 km un număr de 14 tunele, 10 viaducte, precum şi numeroase ziduri de sprijin săpate în stînci). 9 Timişoara este primul oraş din Europa care a folosit energia electrică la iluminatul străzilor, odată cu construirea uzinei electrice în anul 1884 ? • La Oraviţa s-a construit primul teatru din ţară (1852) şi că pe aici a trecut şi trupa lui Rascally, avîndu-l ca sufleur pe M. Eminescu ? 9 La Comarnic se află una din cele mai mari peşteri din Romînia, lungă de 1.200 m, bogat ornamentată cu stalagmite şi stalactite de o rară frumuseţe ? 9 Marmura albă de Ruşchiţa, cu care s-au placat pereţii unor edificii monumentale din ţară, este cunoscută şi solicitată în numeroase ţări din Europa şi America ? Timişoara — puternic centru universitar şi de cercetare ştiinţifică Cu mai bine de 40 de ani în urmă, la Timişoara a luat fiinţă o şcoală politehnică cu două facultăţi, care pe atunci număra 250 de studenţi şi un mănunchi de profesori. Prin grija partidului şi a statului nostru, Timişoara a devenit în anii puterii populare un puternic centru universitar şi de cercetare ştiinţifică. Aici învaţă astăzi aproape 10.000 de studenţi, centrul universitar Timişoara avînd un Institut politehnic cu cinci facultăţi, Institut agronomic cu facultăţi de agronomie şi medicină veterinară, un Institut de medicină, iar de doi ani aici funcţionează o Universitate şi un Institut pedagogic de 3 ani. In anul 1951, la Timişoara a luat fiinţă Baza de cercetări ştiinţifice a Academiei R.P.R., care împreună cu institutele de învăţămînt superior dispun astăzi de zeci de laboratoare bine utilate, iar pentru viitorii specialişti, astăzi încă studenţi, s-a construit un adevărat orăşel. In legătură cu această dezvoltare a învăţămîntului superior şi a muncii de cercetare ştiinţifică din centrul universitar Timişoara, ne-am adresat academicianului Coriolar, Drăgulescu, directorul Bazei de cercetări ştiinţifice din Timişoara a Academiei R.P. Române, cu rugămintea de a înfăţişa cititorilor aspecte din activitatea oamenilor de ştiinţă timişoreni. Crearea Bazei de cercetări ştiinţifice din Timişoara, a arătat acad. C. Drăgulescu, a constituit un puternic stimulent pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi în cadrul institutelor de învăţămînt superior, permiţînd totodată oamenilor de ştiinţă să acorde o asistenţă tehnică superioară multor întreprinderi industriale din regiune şi din ţară. Munca de cercetare ştiinţifică a colectivelor din cadrul Bazei are ca preocupare obiective care corespund nevoilor actuale ale dezvoltării ştiinţei, tehnicii şi producţiei industriale actuale, izvorîte din hotărîrile celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. Cercetările în curs, ca şi cele în pregătire, ale tuturor specialiştilor din cadrul Bazei au în vedere probleme ştiinţifice de actualitate mondială, care răspund în acelaşi timp la necesităţi imediate sau în perspectivă ale economiei noastre naţionale. In diferite domenii, ca de pildă sudură, rezistenţa materialelor, chimia industrială. Baza de cercetări din Timişoara a pus la dispoziţia unor întreprinderi industriale numeroase documentaţii tehnico-ştiinţifice, a căror utilizare în producţia industrială s-a dovedit de mare eficacitate economică şi tehnică. Rezultatele activităţii noastre sunt în parte oglindite şi prin articole ştiinţifice publicate în revistele Bazei şi în buletinele ştiinţifice ale institutelor de învăţămînt superior. Astfel, în perioada 1954—1964 au fost tipărite peste 1.000 de lucrări din domeniul ştiinţelor tehnice, fizicii, chimiei, biologiei şi medicinei. Revistele Bazei sînt difuzate la toate institutele ştiinţifice din ţară, precum şi în cadrul schimburilor de publicaţii ştiinţifice, la peste 300 de instituţii din diferite ţări ale lumii. Pe baza lucrărilor şi a competenţei lor, numeroşi oameni de ştiinţă timişoreni au devenit membri ai diferitelor instituţii ştiinţifice internaţionale, luînd parte la o serie de întruniri ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. In ultimii ani, Baza din Timişoara a Academiei R.P.R. a fost locul unor întîlniri ştiinţifice internaţionale. Secţia de sudură, în care a lucrat regretatul academician C. Micloşi, desfăşoară în prezent o largă activitate de cercetare a proceselor metalurgice de bază care au loc în timpul sudării lor. Au fost studiate corelaţiile dintre parametrii procesului de sudare şi rezistenţa mecanică a îmbinării, aducîndu-se contribuţii importante la clarificarea problemelor complexe ale sudabilităţii oţelurilor. Problema alierii oţelului în arc electric cu dozarea elementelor de aliere prin intermediul unui flux ceramic este, de asemenea, în centrul preocupărilor specialiştilor noştri. Lucrările de mai sus şi-au găsit aplicaţii imediate în domeniul sudării şinelor de cale ferată din ţara noastră, a acoperirii de protecţie sau reparaţiilor la suprafeţele supuse uzurii cu aliaje rezistente, în elaborarea unor scheme de automatizări ale proceselor de sudare. In domeniul rezistenţei şi încercării metalelor, cercetătorii de specialitate sub conducerea academicianului Ştefan Nădăşan, vicepreşedinte al Academiei R.P. Romíné, studiază corelaţiile între compoziţia oţelurilor şi rezistenţa lor mecanică. In domeniul maşinilor hidraulice, cercetătorii sub conducerea prof. ing. Ion Anton, membru corespondent al Academiei R.P. Romíné, laureat al Premiului de stat, prorector al Institutului politehnic, studiază diverse aspecte ale fenomenului de cavitaţie în corelaţie cu procesee hidrodinamice din turbo-maşini energetice. In această direcţie s-au obţinut deja o serie de rezultate şi sînt în curs de efectuare noi studii privind legătura între parametrii geometrici ai iprofilelor hidrodinamice, utilizate în construcţia maşinilor hidraulice şi performanţele lor energetice şi cavitaţionale. Rezultatele cercetărilor obţinute pînă acum ajută nemijlocit activitatea proiectanţilor de la Uzinele de construcţii din Reşiţa, în realizarea turbinelor pentru centralele hidroelectrice de pe Bistriţa. Un alt domeniu de cercetare ştiinţifică, în care se efectuează importante studii, este şi seismologia. Sub conducerea profesorului Ion Curea,rectorul Universităţii din Timişoara, se fac cercetări pentru cunoaşterea particularităţilor seismice ale Banatului. Lucrările seismologilor au o importanţă deosebită pentru constructorii care proiectează obiectivele industriale şi social-culturale ce se înalţă pe cuprinsul regiunii. Cercetările de pedologie au fost concentrate asupra întocmirii hărţii solurilor din Banat şi din regiunile învecinate, ceea ce permite specialiştilor din agricultură să folosească mai bine pămîntul şi să obţină pe această cale o producţie agricolă sporită. Rezultate importante în activitatea lor au obţinut şi specialiştii de la centrul de embriologie normală şi patologică, condus de prof. dr. B. Menkes, membru corespondent al Academiei, care folosind metoda moderne de cercetare, cum este, de pildă, cinematografierea dezvoltării embrionului, studiază cu bune rezultate condiţiile dezvoltării normale şi patologice ale organismului embrionar, reactivitatea acestuia în transplantări şi faţă de diverşi agenţi nocivi. In continuare, acad. C. Drăgulescu s-a referit la preocupările secţiei de chimie industrială, pe care o conduce. In ultimii ani, a spus el, cercetătorii secţiei de chimie anorganică au efectuat studii multilaterale în domeniul complecşilor chelatici şi al chimiei cationililor. In urma lor s-au înregistrat rezultate de seamă. Studii sistematice s-au întreprins şi în domeniul coloranţilor organici, urmărindu-se aspecte ale relaţiilor dintre structura coloranţilor şi culoarea lor. Cercetările întreprinse au avut ca rezultat obţinerea a două brevete pentru procedeele noi, elaborate de laboratorul de coloranţi din cadrul Bazei. Succesele obţinute de lucrătorii ştiinţifici şi cadrele didactice din centrul universitar şi de cercetare ştiinţifică din Timişoara, a încheiat acad. C. Drăgulescu) sînt pentru noi un puternic stimulent în activitatea ce o desfăşurăm pentru obţinerea de noi realizări pe drumul dezvoltării ştiinţei şi tehnicii romîneşti, puse în slujba construirii socialismului în patria noastră. V. BĂNĂŢANU Pagină realizată de redacţia ziarului „Drapelul roşu" — Timişoara în colaborare cu corespondentul regional al Agenţiei române de presă „Agerpres" Universitatea din Timişoara — ------ In graiul cifrelor — In anii puterii populare, în orasele şi centrele muncitoreşti au fost construite blocuri care însumează peste 10.000 apartamente. — In ultimii 5 ani, aproape 20.000 de familii de muncitori şi colectivişti s-au mutat în case nou construite din veniturile proprii. — Funcţionează în această parte a ţării 11 instituţii de artă, teatre, operă, filarmonici, toate înfiinţate în timpul regimului democrat-popular. — Sînt astăzi 506 comune şi sate electrificate faţă de 62 cîte erau în 1944. — Aproape 2.000 de medici şi peste 5.000 de cadre medii sanitare veghează la ocrotirea sănătăţii populaţiei, revenind cîte un medic la 643 de locuitori. ■— 656 cămine culturale, 444 cinematografe, case raionale de cultură şi peste 1.000 biblioteci stau astăzi la dispoziţia oamenilor, muncii din comune şi sate. — Peste 4.000 de unităţi ale comerţului de stat şi cooperatist deservesc populaţia regiunii cu produse industriale şi alimentare. 3