Steaua Roşie, iulie 1964 (Anul 13, nr. 153-179)

1964-07-01 / nr. 153

PLAIURI BĂNĂȚENE 1944 - 1964 Mesaje ale industriei socialiste Privind Republica Populară Romînă, care în nu­mai 20 de ani a străbătut drumul de la Romînia „emi­namente agricolă" la Romînia socialistă cu o indus­trie în continuă dezvoltare, ești cuprins de o legi­timă mîndrie patriotică. De la Bicaz la Reşiţa, de la Constanţa şi pînă sus în Maramureş, ţara întreagă a urcat pe schelele construcţiei socialismului, dînd viaţă măreţelor planuri elaborate de partid, cu asentimen­tul întregului popor. La desăvîrşirea construcţiei edi­ficiului socialismului contribuie şi oamenii muncii din uzinele şi fabricile bănăţene. Echipate cu agre­gate, maşini şi utilaje din cele mai moderne, între­prinderile industriale din Banat trimit ţării tot mai multe produse, adevărate mesaje ale industriei socia­liste. Făurarii de metal din Cetatea de Foc a Reşiţei şi de la uzinele Oţelul Roşu, de exemplu, pun în acest an la dispoziţia economiei naţionale de 2,6 ori mai mult oţel, de 4 ori mai multă fontă şi de aproa­pe 2 ori mai multe laminate decît produceau între­prinderile siderurgice ale Romîniei în anul 1938. Pe magistralele de oţel ale ţării gonesc voiniceşte zeci de locomotive Diesel electrice, a căror inimă a luat naştere la Uzinele constructoare de maşini Reşiţa, cea mai modernă uzină de acest fel din patria noastră. Tot pe drumurile de fier ale ţării circulă mii de vagoane de marfă ca şi primele vagoane de călă­tori produse de constructorii de vagoane din Arad la nivelul ultimelor cuceriri mondiale. Acum din această uzină ies la fiecare 27 de zile tot atîtea va­goane de marfă cîte se făceau în total în întreg anul 1938. Un produs al industriei socialiste romîneşti care nu are termen de comparaţie în economia vechii Romînii sunt strungurile realizate de uzinele „Strun­gul" Arad. In cei 14 ani care au trecut de la intrarea în funcţiune a acestei uzine, producţia de strunguri a crescut de 20 de ori, constructorii de aici realizînd în acest interval 15 tipuri de maşini aşchietoare. Marca strungurilor romîneşti este cunoscută în pre­zent în peste 30 de ţări din întreaga lume, bucurîn­­du-se de aprecieri favorabile chiar şi în ţări cu o industrie foarte dezvoltată ca Suedia, R.F. Germană, Italia, Japonia etc. Dintr-o altă mare întreprindere bănăţeană — Uzinele de construcţii metalice şi ma­şini agricole Bocşa — iau drumul spre marile uzine şi şantiere ale ţării construcţii metalice, poduri ru­lante şi macarale de mare tonaj, în vreme ce Uzinele constructoare de maşini Reşiţa trimit celor care înalţă noile centrale electrice, hidro şi turbo agregate ener­getice ai căror parametri de funcţionare se ridică la nivelul performanţelor tehnice internaţionale. Acest succes constituie o mîndrie a oamenilor de ştiinţă români şi a­ constructorilor de echipamente energe­tice din industria electrotehnică bănăţeană care rea­lizează în prezent 44 la sută din producţia de gene­ratori electrici şi aproape 30 la sută din cea de mo­toare electrice a ţării. Mesaje ale industriei socialiste sînt şi miile de Maşini şi utilaje agricole *— selectoare universale, mori şi Batoze de porumb, instalaţii complexe avi­­cole, cultivatoare etc. trimise unităţilor agricole so­------------------------------------ -----------------------------­cialiste de către uzinele „Tehnometal" Timişoara, uzinele din Topleţ şi U.C.M.M.A. Bocşa. Dînd viaţă hotărîrilor P.M.R. privind industriali­zarea socialistă a ţării, statul nostru a investit în anii puterii populare în întreprinderile industriale din Banat fonduri de ordinul miliardelor de lei, asigu­­rînd pe această cale darea în exploatare a noi obiec­tive industriale, precum şi dezvoltarea şi moderniza­rea celor existente. Aşa s-au înălţat la Reşiţa două noi furnale automatizate de cîte 700 m­c fiecare, un complex de turnătorii, o fabrică de utilaj greu şi una de motoare Diesel electrice, o fabrică de aglomerare a mi­nereurilor de fier, o oţelărie înzestrată cu agregate din cele mai moderne etc. Noi sunt și uzinele de strunguri, halele uzinelor de vagoane, întreprinderea „Teba" și Fabrica de mobilă din Arad, Uzinele meca­nice, Fabrica „Electromotor", întreprinderile de pro­duse din mase plastice „Dermatina", „Victoria", Fa­brica de produse lactate din Timişoara, Filatura de mătase din Lugoj şi multe altele, ridicate pe cuprin­sul regiunii în anii puterii populare. In acelaşi timp, în întreprinderile industriale din Banat s-au pus în funcţiune peste 3.000 de agregate, maşini şi utilaje de mare productivitate , strunguri cu comandă pro­gram, aparate de sudat automat, instalaţii de călire cu curenţi de înaltă frecvenţă, maşini de ţesut automate, benzi mecanizate pentru fabricarea încălţămintei. In volumul producţiei totale dat ţării de indus­tria socialistă a Banatului un loc important îl ocupă produsele industriei uşoare şi alimentare. In primii 4 ani ai sesenatului, producţia acestor ramuri indus­triale, reprezentată de întreprinderile textile, confec­ţii, încălţăminte, mobilă şi produse alimentare din Ti­mişoara, Arad, Lugoj, Caransebeş , a înregistrat o creştere de aproape 5 ori la confecţii din ţesături şi tricotaje şi de peste două ori la produse finite din lemn, chimicale, sticlărie şi faianţă, încălţăminte, arti­cole de pielărie şi blănuri, preparate alimentare. Ţe­săturile produse de Uzinele textile „30 Decembrie" şi întreprinderea „Teba" Arad, cele realizate de Fabrica „Bumbacul" Timişoara, încălţămintea cu marca fabri­cilor „Victoria", „Banatul" şi „Modern" din Timi­şoara sunt produse care şi-au cîştigat o binemeritată apreciere, atît în ţară cît şi peste hotare. O expresie a acestei aprecieri este şi faptul că mai mult de ju­mătate din cele 100 de întreprinderi republicane din această parte a ţării exportă produse in peste 50 de ţări din întreaga lume. Intîmpinînd cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi succese, oamenii muncii din întreprinderile industriale ale Banatului privesc cu încredere şi optimism viitorul luminos al ţării. Desă­vîrşirea construcţiei socialiste a Romîniei va pune în valoare noi bogăţii ale regiunii noastre. Şi asemenea Banatului, toate regiunile ţării vor urca pe culmile cele mai înalte ale socialismului, călăuzite de farul luminos şi înţelept al întregului po­por — Partidul Muncitoresc Român.­­ Ing. TRANDAFIR COCIRLA secretar al Comitetului regional Banat al P.M.R. Secţia motoare Diesel a uzinei Reşiţa STEAUA ROȘIE Chrijăm bucuria vremurilor noastre Folclorul bănăţean —­ parte inte­grantă a tezaurului ariţei populare romîneşti — dă glas prin frumoase cîntece şi jocuri sentimentelor de bucurie şi fericire pe care le trăieş­te întregul popor al Romîniei socia­liste. Meşterii metale­ci din Reşiţa, constructorii de macini din Arad, ţesătoarele şi dascălii din Lugoj, muncitorii şi studenţii­ din Timişoara, ca şi miile de colectivişti din satele Banatului urcă pe scenele cluburilor muncitoreşti sau ale căminelor cul­turale, cîntînd cu toată pasiunea lor simfonii ale muncii biruitoare a celor ce clădesc socialismul, închină imnuri de slavă partidului nostru drag. Mîndri de tradiţia lor în arta c­­s­cului şi a­ jocului popular, tra­diţie urcată secole de-a rîndul de doinitori, fluieraşi şi corişti de prin părţile Caransebeşului, Lugojului şi Oraviţei, de dansatori de brîuri, so­­rocuri, ceardaşuri, tendiere, corouri din cîmpia Banatului, sau de pe valea Caraşului şi a Mureşului, ar­tiştii amatori bănăţeni s-au făcut cu­noscuţi în anii de după eliberare în întreaga ţară, afirmîndu-se în toate marile întreceri artistice ca talentaţi interpreţi ai artei populare, purtători ai simţămintelor de bucurie şi feri­cire pentru viaţa nouă pe care o trăieşte întregul nostru popor. Co­rul metalurgiştilor şi constructorilor de maşini din Reşiţa, de trei ori laureat al unor concursuri artistice republicane, corul „Ion Vidu" din Lugoj, înfiinţat cu mai bine de 150 de ani în urmă, decorat cu Ordinul Muncii clasa I, corul centenar de la Chizătău, echipele de dansatori de la uzinele Oţelul Roşu şi cele ale colectiviştilor din Hitiaşi şi Seceani, unde jocul popular este reprezentat pe scenă de 4—5 generaţii de dan­satori, sînt cîteva mărturii ale pa­siunii şi dragostei cu care artiştii amatori din Banat au îmbogăţit flo­rile artei populare romîneşti. Astăzi în Banat nu există uzină, fabrică, comună sau sat care să nu aibă talentaţi interpreţi ai artei cîn­­tecului şi jocului popular. In regiu­ne activează 463 de formaţii instru­mentale şi aproape tot atîtea coruri, mai mult de 600 de echipe de jo­curi populare şi peste 700 de bri­găzi artistice de agitaţie — care toate la un loc numără mai bine de 60.000 artişti amatori. Inspirat din tradiţia locală şi mai ales din viaţa nouă a patriei, reper­toriul coral muzical şi de locuri populare al artiştilor amatori bănă­ţeni cuprinde astăzi sute de lucrări făurite de creatori anonimi şi de cunoscuţi compozitori ca Sabin Drăgoi, Nicolae Ursu, Eugen Cutea­­nu, Gheorghe Coian, Mircea Kleinic, Sava Ilin şi mulţi alţi muzicieni bă­năţeni care sunt în acelaşi timp şi îndrumători apropiaţi ai formaţiilor artistice amatoare. Corurile bănăţe­ne şi-au înscris în repertoriu cîntece patriotice şi de masă, lucrări corale inspirate din viaţa nouă de azi. Din melodiile tarafurilor şi orchestrelor populare, din ritmul săltăreţ al jocu­rilor populare bănăţene răzbate optimismul şi încrederea în viitorul fericit al patriei, b­ucuria muncii bi­ruitoare, dragostea pentru tot ce creează harnicul şi talentatul nos­tru popor, dorinţa de pace. In prezent, artiştii amatori din Banat se pregătesc cu multă rîvnă pentru a urca pe marea scenă a ce­lui de-al Vll-lea concurs artistic închinat celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei noastre. prof. DIMITRIE STAN artist emerit al R.P. Româno, directorul Casei regionale a creaţiei populare — Banat IMAGINI VECHI Şl MOI ii—m—MrmnTm •rrrtMMWTWiriirrfrtniMiirtM,rriWMWMMWHTnwyt**ap^- .»-, i«MKQ IMHJULili M189BHI Pe oamenii pămîntu­­rilor bănăţene i-am cu­noscut pentru prima da­tă... din filele cărţii me­le de citire... Mă poartă drumul spre Lenauheim, acolo unde a luat fiinţă una din primele gospodă­rii colective din patria noastră, şi care poartă numele „Victoria", simbol pentru calea des­chisă de partid întregii ţărănimi muncitoare. Sînt 673 de familii de colectivişti, iar pămîn­­turile lor unite cuprind mai bine de 2.000 ha. Ce pot regăsi aici din imaginea pozelor primei mele cărţi de buche? Nimic. Mai mult de jumătate din colectivişti s-au mutat în case noi, clădite din cărămidă şi acoperite cu ţiglă, pe uliţele comunei trec tractoare, camioane, iar la brigada tractoriştilor care lucrează ogoa­rele colectivei stau gata zeci de combine, se­­cerători legători şi alte maşini moderne. Fîntîna cu cumpănă tălmăcită la realităţile locului în­seamnă adăpătoare automate pentru sute de animale. Şi dacă-l întrebi pe Viorel Uibaru, fost argat, astăzi Erou al Muncii Socialiste, preşe­dintele gospodăriei agricole colective şi deputat în Marea Adunare Naţională, ce noutăţi sunt pe la ei, povesteşte că mobila nouă, aparatul de radio, televizorul, maşina de cusut, motocicleta sau motoreta, hainele de stofă fină sau încălţă­mintea de lux sunt de acum bunuri obişnuite în viaţa colectiviştilor, că mulţi tineri sunt ple­­caţi pe la şcoli înalte şi, fireşte, aduce vorba despre preocupările curente ale colectiviştilor şi bătălia pentru recolte tot mai mari. Căci la porumb vor să obţină un vagon în medie la hectar. Şi nu se dau bătuţi nici la celelalte culturi. Pentru asta au tot ce le trebuie: oameni harnici şi pricepuţi, tehnică modernă, specia­lişti. Asemenea tablouri care nu mai seamănă cu acelea din „citirea" mea, găsesc astăzi în tot Banatul. La Jimbolia, Variaş, Cenei, Biled, Cărpiniş, Grabăţi, Cenad şi în alte locuri. Pe unde odinioară truda plugarului era prăpădită de furia inundaţiilor, pămînturi mănoase au fost redate agriculturii prin munca unită a mii de colectivişti. In sprijinul lor statul nostru a construit puternice staţii de pompare şi o întrea­gă reţea de canale, care au readus în produc­ţia agricolă mai mult de 160.000 hectare. Pe drumul Banatului trec acum oile colec­tivelor. Sus pe Semenic, ori pe munţii Oraviţei şi Caransebeşului, urcă în fiecare vară peste 100.000 de animale, proprietate a unităţilor agricole socialiste. Sunt numai două imagini şi, totodată, fireşte, care nu mai au asemănare cu imaginea satului şi a drumurilor Banatului de altădată. Mii de săteni care cu ani în urmă în loc de semnătură puneau pe acte amprenta degetu­lui arătător, au învăţat carte, au studiat teh­nica agricolă,­­devenind adevăraţi maeştri ai recoltelor bogate, vestiţi crescători de animale. Colectiviştii din Banat învaţă mereu cum să smulgă naturii roade tot mai bogate. In ajuto­rul lor au venit peste 1.500 de ingineri şi alţi specialişti. Roadele muncii lor sunt tot mai spornice, pentru că locul plugului rudimentar l-au luat peste 6.000 tractoare convenţionale (număr egal cu cele existente în vechea Romî­­nie moşierească), precum şi alte mii de maşini agricole. Dar cîte din cele ce-s azi nu erau în car­tea mea de citire? Nu erau nici poze de ma­gazine, nici de cofetării, aşa cum sînt cele de la Recaş, Variaş, Deta, Ciacova, Sînnicolau Ma­re, Vinga, Nădlac, Pecica şi din alte comune din Banat, nici ale atelierelor de coafură din sate. Şi chiar dacă în comunele şi satele bă­năţene există astăzi peste 50.000 de aparate de radio, mai mult de 3.000 de televizoare, un mare număr de cinematografe şi cămine cultu­rale, cu mii de artişti amatori, deseori colecti­viştii din Banat invită în mijlocul lor pe artiştii teatrelor din Timişoara, Arad şi Lugoj, care la rîndul lor au înscrise de multe ori pe afişele lor de programe la sediu, cunoscuta­ formulă „Spectacol rezervat pentru colectivişti". Nici aceasta nu era în cartea mea de citire! In locul imaginilor din vechea mea carte am acum în faţă realitatea vieţii fericite pe care socialismul a statornicit-o pentru totdeau­na în casele oamenilor de pe pămînturile Ba­natului şi din toată patria noastră. VICTOR MURESAN i­eră«*. • In 1950 la Arad s-au con­struit primele strunguri româ­neşti ? 9 In anii şesenatului la Reşiţa s-au produs primele motoare Diesel-electrice de 2.100 C.P. folosite la construcţia locomoti­velor ? ® Recent la fabrica de ceasuri Victoria din Arad a fost produs cel de-al 1.000.000-lea ceasornic deşteptător romînesc ? • Linia ferată Oraviţa—Anina este cea mai veche linie ferată din ţară ? (Construită în anul 1860, a­­ceastă linie cuprinde pe întreaga distanţă de 34 km un număr de 14 tunele, 10 viaducte, precum şi numeroase ziduri de sprijin săpate în stînci). 9 Timişoara este primul oraş din Europa care a folosit energia electrică la iluminatul străzilor, odată cu construirea uzinei elec­trice în anul 1884 ? • La Oraviţa s-a construit pri­mul teatru din ţară (1852) şi că pe aici a trecut şi trupa lui Ras­cally, avîndu-l ca sufleur pe M. Eminescu ? 9 La Comarnic se află una din cele mai mari peşteri din Romînia, lungă de 1.200 m, bo­gat ornamentată cu stalagmite şi stalactite de o rară frumuseţe ? 9 Marmura albă de Ruşchiţa, cu care s-au placat pereţii unor edificii monumentale din ţară, este cunoscută şi solicitată în numeroase ţări din Europa şi A­­merica ? Timişoara — puternic centru universitar şi de cercetare ştiinţifică Cu mai bine de 40 de ani în ur­mă, la Timişoara a luat fiinţă o şcoală politehnică cu două facul­tăţi, care pe atunci număra 250 de studenţi şi un mănunchi de profe­sori. Prin grija partidului şi a sta­tului nostru, Timişoara a devenit în anii puterii populare un puternic centru universitar şi de cercetare ştiinţifică. Aici învaţă astăzi aproape 10.000 de studenţi, centrul universi­tar Timişoara avînd un Institut poli­tehnic cu cinci facultăţi, Institut agronomic cu facultăţi de agrono­mie şi medicină veterinară, un In­stitut de medicină, iar de doi ani aici funcţionează o Universitate şi un Institut pedagogic de 3 ani. In anul 1951, la Timişoara a luat fiinţă Baza de cercetări ştiinţifice a Aca­demiei R.P.R., care împreună cu in­stitutele de învăţămînt superior dis­pun astăzi de zeci de laboratoare bine utilate, iar pentru viitorii spe­cialişti, astăzi încă studenţi, s-a construit un adevărat orăşel. In legătură cu această dezvoltare a învăţămîntului superior şi a mun­cii de cercetare ştiinţifică din cen­trul universitar Timişoara, ne-am adresat academicianului Coriolar, Drăgulescu, directorul Bazei de cer­cetări ştiinţifice din Timişoara a Academiei R.P. Române, cu rugă­mintea de a înfăţişa cititorilor as­pecte din activitatea oamenilor de ştiinţă timişoreni. Crearea Bazei de cercetări ştiinţi­fice din Timişoara, a arătat acad. C. Drăgulescu, a constituit un pu­ternic stimulent pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi în cadrul institutelor de învăţămînt superior, permiţînd totodată oamenilor de ştiinţă să acorde o asistenţă tehnică superioară multor întreprinderi in­dustriale din regiune şi din ţară. Munca de cercetare ştiinţifică a co­lectivelor din cadrul Bazei are ca preocupare obiective care cores­pund nevoilor actuale ale dezvol­tării ştiinţei, tehnicii şi producţiei industriale actuale, izvorîte din ho­­tărîrile celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. Cercetările în curs, ca­ şi cele în pregătire, ale tuturor specialişti­lor din cadrul Bazei au în vedere probleme ştiinţifice de actualitate mondială, care răspund în acelaşi timp la necesităţi imediate sau în perspectivă ale economiei noastre naţionale. In diferite domenii, ca de pildă sudură, rezistenţa materia­lelor, chimia industrială. Baza de cercetări din Timişoara a pus la dispoziţia unor întreprinderi indus­triale numeroase documentaţii teh­­nico-ştiinţifice, a căror utilizare în producţia industrială s-a dovedit de mare eficacitate economică şi teh­nică. Rezultatele activităţii noastre sunt în parte oglindite şi prin articole ştiinţifice publicate în revistele Ba­zei şi în buletinele ştiinţifice ale institutelor de învăţămînt superior. Astfel, în perioada 1954—1964 au fost tipărite peste 1.000 de lucrări din domeniul ştiinţelor tehnice, fi­zicii, chimiei, biologiei şi medicinei. Revistele Bazei sînt difuzate la toa­te institutele ştiinţifice din ţară, pre­cum şi în cadrul schimburilor de publicaţii ştiinţifice, la peste 300 de instituţii din diferite ţări ale lu­mii. Pe baza lucrărilor şi a compe­tenţei lor, numeroşi oameni de ştiinţă timişoreni au devenit mem­bri ai diferitelor instituţii ştiinţifice internaţionale, luînd parte la o serie de întruniri ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. In ulti­mii ani, Baza din Timişoara a Aca­demiei R.P.R. a fost locul unor în­­tîlniri ştiinţifice internaţionale. Secţia de sudură, în care a lucrat regretatul academician C. Micloşi, desfăşoară în prezent o largă acti­vitate de cercetare a proceselor metalurgice de bază care au loc în timpul sudării lor. Au fost studiate corelaţiile dintre parametrii procesu­lui de sudare şi rezistenţa mecanică a îmbinării, aducîndu-se contribuţii importante la clarificarea probleme­lor complexe ale sudabilităţii oţelu­rilor. Problema alierii oţelului în arc electric cu dozarea elementelor de aliere prin intermediul unui flux ce­ramic este, de asemenea, în centrul preocupărilor specialiştilor noştri. Lucrările de mai sus şi-au găsit apli­caţii imediate în domeniul sudării şinelor de cale ferată din ţara noas­tră, a acoperirii de protecţie sau reparaţiilor la suprafeţele supuse uzurii cu aliaje rezistente, în ela­borarea unor scheme de automati­zări ale proceselor de sudare. In domeniul rezistenţei şi în­cercării metalelor, cercetătorii de specialitate sub conducerea acade­micianului Ştefan Nădăşan, vicepre­şedinte al Academiei R.P. Romíné, studiază corelaţiile între compozi­ţia oţelurilor şi rezistenţa lor meca­nică. In domeniul maşinilor hidraulice, cercetătorii sub conducerea prof. ing. Ion Anton, membru corespon­dent al Academiei R.P. Romíné, lau­reat al Premiului de stat, prorector al Institutului politehnic, studiază diverse aspecte ale fenomenului de cavitaţie în corelaţie cu procese­e hidrodinamice din turbo-maşini energetice. In această direcţie s-au obţinut deja o serie de rezultate şi sînt în curs de efectuare noi studii privind legătura între parametrii geometrici ai iprofilelor hidrodina­mice, utilizate în construcţia maşi­nilor hidraulice şi performanţele lor energetice şi cavitaţionale. Rezul­tatele cercetărilor obţinute pînă a­­cum ajută nemijlocit activitatea pro­iectanţilor de la Uzinele de con­strucţii din Reşiţa, în realizarea tur­binelor pentru centralele hidroelec­trice de pe Bistriţa. Un alt domeniu de cercetare ştiin­ţifică, în care se efectuează impor­tante studii, este şi seismologia. Sub conducerea profesorului Ion Curea,­rectorul Universităţii din Ti­mişoara, se fac cercetări pentru cu­noaşterea particularităţilor seismice ale Banatului. Lucrările seismologi­lor au o importanţă deosebită pen­tru constructorii care proiectează obiectivele industriale şi social-cul­­turale ce se înalţă pe cuprinsul re­giunii. Cercetările de pedologie au fost concentrate asupra întocmirii hărţii solurilor din B­anat şi din re­giunile învecinate, ceea ce permite specialiştilor din agricultură să folo­sească mai bine pămîntul şi să ob­ţină pe această cale o producţie agricolă sporită. Rezultate importante în activita­tea lor au obţinut şi specialiştii de la centrul de embriologie normală şi patologică, condus de prof. dr. B. Menkes, membru corespondent al Academiei, care folosind metoda moderne de cercetare, cum este, de pildă, cinematografierea dezvoltării embrionului, studiază cu bune re­zultate condiţiile dezvoltării normale şi patologice ale organismului em­brionar, reactivitatea acestuia în transplantări şi faţă de diverşi agenţi nocivi. In continuare, acad. C. Dră­gulescu s-a referit la preocupările secţiei de chimie industrială, pe ca­re o conduce. In ultimii ani, a spus el, cercetă­torii secţiei de chimie anorganică au efectuat studii multilaterale în domeniul complecşilor chelatici şi al chimiei cationililor. In urma lor s-au înregistrat rezultate de seamă. Studii sistematice s-au întreprins şi în domeniul coloranţilor organici, urmărindu-se aspecte ale relaţiilor dintre structura coloranţilor şi cu­loarea lor. Cercetările întreprinse au avut ca rezultat obţinerea a două brevete pentru procedeele noi, ela­borate de laboratorul de coloranţi din cadrul Bazei. Succesele obţinute de lucrătorii ştiinţifici şi cadrele didactice din centrul universitar şi de cercetare ştiinţifică din Timişoara, a încheiat acad. C. Drăgulescu) sînt pentru noi un puternic stimulent în activitatea ce o desfăşurăm pentru obţinerea de noi realizări pe drumul dezvol­tării ştiinţei şi tehnicii romîneşti, puse în slujba construirii socialismu­lui în patria noastră. V. BĂNĂŢANU Pagină realizată de redacţia ziarului „Drapelul roşu" — Timi­şoara în colaborare cu corespondentul regional al Agenţiei române de presă „Agerpres" Universitatea din Timişoara — ------­ In graiul cifrelor — In anii puterii populare, în o­­rasele şi centrele muncitoreşti au fost construite blocuri care însu­mează peste 10.000 apartamente. — In ultimii 5 ani, aproape 20.000 de familii de muncitori şi colectivişti s-au mutat în case nou construite din veniturile proprii. — Funcţionează în această parte a ţării 11 instituţii de artă, teatre, operă, filarmonici, toate înfiinţate în timpul regimului democrat-popular. — Sînt astăzi 506 comune şi sa­te electrificate faţă de 62 cîte erau în 1944. — Aproape 2.000 de medici şi peste 5.000 de cadre medii sanitare veghează la ocrotirea sănătăţii popu­laţiei, revenind cîte un medic la 643 de locuitori. ■— 656 cămine culturale, 444 ci­nematografe, case raionale de cul­tură şi peste 1.000 biblioteci stau astăzi la dispoziţia oamenilor, mun­cii din comune şi sate. — Peste 4.000 de unităţi ale co­merţului de stat şi cooperatist de­servesc populaţia regiunii cu pro­duse industriale şi alimentare. 3

Next