Steaua Roşie, martie 1965 (Anul 17, nr. 50-76)

1965-03-02 / nr. 50

a „Cupa R.P.R“ la fotbal A.S. Armata - Unirea 1-0 (1-0) Duminică, pe stadionul „23 Au­gust" din Tg.-Mureş — un verita­bil patinoar şi un teren de fotbal — s-a desfăşurat derbiul local din­tre echipele Armata şi Unirea. Jo­cul, contînd pentru „Cupa R.P.R." la fotbal a revenit, la limită, mili­tarilor. Unicul punct al partidei a fost înscris de Ţarălungă, în minu­tul 9, în urma unei greşeli a apă­rării adverse. De fapt acesta a fost tot jocul militarilor, care, mai „cu­minţi" decît în partida de joi cu Steaua, n-au forţat cîtuşi de puţin alura. Cel puţin pachetul de înain­taşi: Ţarălungă, Dombrovschi, Sînt­­ion, Sardi — deşi alimentaţi încon­tinuu de Gheorghe Gheorghe şi Sike, n-au reuşit să fructifice nici o acţiune. În schimb­, Unirea, complet re­maniată faţă de ultimele evoluţii din campionatul categoriei „C", a oferit o surpriză plăcută celor pes­te 1.500 de spectatori, nu numai prin buna lor pregătire fizică şi teh­nică, dar şi prin orientarea tactică a jocului. Inimoşii coechipieri ai Unirii — din rîndul cărora men­ţionăm în mod special pe Jean Vegh, Vitalis şi fundaşul Fazakas — au fost cît pe aici să răstoarne toate pronosticurile şi să cîştige întîlnirea. Dar un şut puternic al lui Jean întîlneşte bara, iar Boroş salvează, ca prin minune, o diago­nală scurtă la colţ a extremului stînga Ta pai. Deşi s-ar părea că ne pripim, ţi­­nînd cont de starea terenului, şi, de ce n-am recunoaşte şi de miza jocului — militarii rămîn şi în con­tinuare deficitari la capitolul: preci­zia în şut. In general jocul este condus excelent din spate de către Zavoda şi neobositul Gheorghe Gheorghe, dar, în marginea careu­lui, înaintaşii încetinesc alura (de fapt aici ar trebui să crească ritmul şi intensitatea jocului ca regim de viteză), dînd posibilitate apărării adverse să se replieze şi, să res­pingă, cum se spune, chiar de sub... nas. Au fost foarte multe ast­fel de cazuri, cînd, Sîntion (prea lent acest jucător faţă de fizicul său), Dombrovschi sau Sardi, au pierdut în astfel de momente mari ocazii de a înscrie. In ce priveşte Unirea, să sperăm că jocul de duminică n-a fost doar o amăgeală, un simplu foc de paie. Dacă se va menţine la aceeaşi comportare (evident, cu tendinţe de îmbunătăţire mai ales la înain­tare), cu siguranţă că altul va fi locul în clasament decît cel din zona retrogradării în care se gă­seşte. Ar fi păcat faţă de potenţia­lul şi calităţile componenţilor e­­chipei. Arbitrul I. Cîmpeanu (Cluj) a dat o bună lecţie multor arbitri que s-au perindat prin Tg.-Mureş, de felul cum trebuie condusă o par­tidă de fotbal. A. P. Fază din meciul AS. Armata — Unirea Pregătiri pentru reluarea campionatului la Chimica Tîrnăveni In cadrul categoriei „C" — se­ria de nord, activează echipa de fotbal a chimiştilor din Tîrnăveni care, în turul campionatului ediţiei 1964/65, a ocupat locul 3 în cla­sament, la numai două puncte di­ferenţă de lider. Pentru reluarea campionatului, Chimica Tîrnăveni se pregăteşte cu multă exigenţă sub îndrumarea antrenorului loviţă loviciu, care, pe baza unui plan metodic, a reuşit pînă în prezent să-şi realizeze toate obiectivele ur­mărite. Fiecare antrenament este însoţit de lecţii teoretice şi educative. Frecvenţa la antrenamente este pî­nă în prezent de 100 la sută, fie­care sportiv pregătindu-se cu mul­tă seriozitate, perseverenţă şi con­ştiinciozitate în dorinţa de a obţine pe viitor rezultate cît mai bune. Chimica dispune de un lot de 17 sportivi cu o medie a vîrstei de sub 21 ani: Guneş, Horváth, por­tari, Danciu, Pantea, Nagy, Deák, Nedelcu, fundaşi, Vruşa, Solomon, Dondoş, mijlocaşi, Ovezea, Gharn­­­er, Ionaş, Schiau, lazăr, Székely şi Iak, atacanţi. IO­AN HASASIU corespondent voluntar -p36- Patinoarul tineretului Recent, iubitorilor sportului cu patine din oraşul Borsec li s-a rea­lizat o veche dorinţa. Prin grija sfatului popular orăşenesc şi a co­mitetului orăşenesc U.T.M., a fost dat în folosinţă un frumos patinoar denumit „patinoarul tineretului". El a fost amenajat prin muncă pa­triotică, evidenţiindu-se în această privinţă tovarăşii Gheorghe Crean­gă, Francisc Gal, Titus Ciortea şi alţii. ION CRISTEA corespondent voluntar Faza regională a campionatului republican TENIS DE MASA In zilele de 27—28 februarie, în sala de sport a Şcolii profesionale metalurgice din Tg.-Mureş s-au desfăşurat întrecerile individuale şi perechi, masculin şi feminin, con­tînd pentru campionatul regional de tenis de masă pe anul 1965. Partidele desfăşurate au fost în majoritate de un bun nivel tehnic, scoţînd în evidenţă tendinţa tot mai accentuată a jucătorilor pentru jocul ofensiv, în continuă mişcare. La întreceri au participat reprezen­tanţi ai raioanelor Reghin, Odor­­hei, Gheorghieni, Tg.-Mureş şi ora­şul Tg.-Mureş. Titlul de campion regional, la individual bărbaţi, a re­venit lui Peter Pál (Constructorul Tg.-Mureş) care în finală a dispus, la capătul unei lupte dîrze, de Stă­­nescu Nicolae (Lemnarul Tg.-Mu­reş) cu scorul de 2—1 (21—14, 19—21, 21—17). Pe locul trei s-a clasat Sipos Dezideriu (Ştiinţa Tg.­­Mureş), iar pe locul patru Zub Ştefan (Lemnarul Tg.-Mureş). La in­dividual femei, titlul a revenit lui Jakó Katalin, care în finală a dis­pus de László Olga cu 2—1. Pe locul trei s-a clasat tînăra şi talen­tata jucătoare Csizmadia Margareta din Tîrnăveni. La dublu femei, titlul a revenit perechii László Ol­­ga-Jakó Katalin (Constructorul — Ştiinţa). La dublu mixt au ieşit în­vingători sub Ştefan-Jako Katalin. Organizarea concursului a fost excelentă. O singură deficienţă: neluarea măsurilor cuvenite de popularizare în rîndul spectatorilor a acestui important concurs. STANCA NICOLAE / corespondent voluntar in sala de sporturi a I.M.F. din Tg.-Mureş, sîmbătă şi duminică, a avut loc concursul republican de calificare seniori, etapa regională. La concurs au participat 26 sportivi de categoriile a Il-a şi a lll-a şi neclasificaţi, reprezentanţi ai aso­ciaţiilor sportive Lemnarul Odorhei, Străduinţa Cristur, Progresul Reghin, A.S.A. Tg.-Mureş şi C.S.C. Mureşul, întrecerile au fost pasionante şi cî­­teva din ele de un bun nivel teh­nic. Astfel, la categoria semimijlo­­cie Andrei Cibi (Reghin), după ce în reuniunea de sîmbătă cîştigă B­OX prin K.O. repriza a ll-a în faţa lui Denes Farkas (Cristur), duminică, în finală, îl învinge prin abandon rep. a ll­a pe Petre Chiriac (A.S.A.). De asemenea, la cat. muscă, Alexandru Pereş (Reghin), după ce sîmbătă bate la puncte pe Ödön Blénesi (C.S.O.), în finală cîştigă la puncte în faţa lui Attila Lukács (Odorhei). O comportare bună a avut-o la ca­tegoria pană Ioan Ghiurca (C.S.O.), care în finală bate la puncte pe losif Bartha (Reghin). Cîștigătorii concursului de cali­ficare din regiunea noastră sînt: -600­categ. hîrtie: Ştefan Madaras (C.S.O.); muscă: Alexandru Pereş (Progresul Reghin); cocoş: Donáth Veres (C.S.O.); pană: Ioan Ghiurca (C.S.O.); categ. semiuşoară: Iosif Szapanos (A.S.A.); uşoară: Stoian Mercure (A.S.A.); categ. semimijlo­­cie: Andrei Cibi (Reghin); mijlocie uşoară: Zoltán Antal (A.S.A.); mij­locie: Francisc Balázs (Odorhei); semigrea: Ludovic Kökössi (Odor­hei) și grea: Gheorghe Grama (Reghin). CONSTANTIN ALBU corespondent voluntar HANDBAL. — Duminică, în ultima etapă a finalei „Cupei F.R.H." la handbal în 7 senioa­re, la Timişoara, formaţia Mu­reşul Tg.-Mureş a terminat la egalitate cu echipa Şcolii medii nr. 4 Timişoara, 8—8, iar Ştiinţa Timişoara a întrecut pe Rapid Bucureşti cu scorul de 8—5. In urma acestor rezultate clasa­mentul final al competiţiei se prezintă astfel: 1. Ştiinţa Timi­şoara 6 puncte; 2. Rapid Bucu­reşti 4 puncte; 3. Mureşul Tg.­­Mureş; 4. Şcoala medie nr. 4 Timişoara cu cîte un punct. * In etapa de duminică a „Cu­pei R.P.R." la fotbal s-au înre­gistrat următoarele rezultate: Chimica Tîrnăveni — Clujeana Cluj 4—5; C.F.R. Arad —­ Mi­nerul Lupeni 1—1; Victoria Pia­tra Neamţ — Siderurgistul Ga­laţi 2—4; C.S.M. Reşiţa — Va­gonul Arad 1—0; Ştiinţa Ga­laţi — Constructorul Brăila 3—1; Victoria Giurgiu — Me­talul Bucureşti 1—0; Dinamo Obor Bucureşti — Metalul Tîr­­govişte 1—2; Bradul Vişeu — Recolta Cărei 1—2; Tractorul Corabia — C.F.R. Roşiori 0—6; Lotrul Brezoiu — Metalul Pi­teşti 0—1; Metalul Hunedoa­ra — A.S. Cugir 1­—2; Metalul Rădăuţi — Textila Botoşani 2—1; Textila Buhuşi — C.F.R. Paşcani 2—1. * Meciuri internaţionale: Crişul Oradea — Jednota Trencin (R.S. Cehoslovacă) 3—0; Dinamo Pi­teşti — Akademik Sofia 3—2. ☆ Jocuri amicale: Petrolul — Lotul de juniori 1—0; Ştiinţa Cluj — Steaua 0—1. ★ TENIS DE MASĂ. — In ca­drul campionatelor internaţiona­le de tenis de masă ale R.F. Germane, care s-au desfăşurat la Frankfurt pe Main şi la care au participat 160 jucători din 17 ţări, sportivul român Dorin Giurgiucă a reuşit o performan­ţă excelentă, cîştigînd proba de simplu bărbaţi. + BASCHET. — Jucind în depla­sare, în cadrul campionatului republican de baschet, echipele tîrgumureşene au suferit infrin­ged. La Oradea, echipa mascu­lină Ştiinţa Tg.-Mureş a pierdut în faţa formaţiei Dinamo cu scorul de 81—62, iar la Bucu­reşti, echipa feminină Mureşul Tg.-Mureş, jucind cu Voinţa, a pierdut meciul cu rezultatul de 63—53. HOCHEI. — Sîmbătă seara şî duminică dimineaţa, pe terenul din Parcul sportiv „23 August" din Tg.-Mureş s-au desfăşurat două meciuri amicale de hochei pe gheaţă, între echipele Co­merţul Tg.-Mureş — Ştiinţa Cluj. Echipa locală, lipsită de a­­portul unor titulari ca: Lako, Boghian, Csorba I, Csorba II, Siko, a cedat în ambele meciuri, astfel că studenţii clujeni au cîştigat cele două întîlniri cu 12—5 (în prima zi) şi 9—6 (în ziua a doua). Asta nu e educaţie! Invăţămîntul nostru de toate gradele cunoaşte o dezvoltare fără precedent. O dată cu îmbu­nătăţirea bazei materiale, s-a schimbat radical întregul proces instructiv-educativ. Elevii de as­tăzi se bucură de toată atenţia educatorilor lor — a profesori­lor şi învăţătorilor — care ur­măresc nu numai îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, dar şi dezvoltarea la elevi a unor apti­tudini noi, să aibă o compor­tare demnă şi civilizată în socie­tate. Se înttmplă însă ■— evident, sînt foarte rare cazurile — cînd unii educatori uită îndatoririle lor fundamentale şi, aducîndu-şi aminte de literatura corosivului nostru Bacalbaşa, a lui Creangă sau Caragiale privind „educaţia" cazonă, brutală şi presărată cu tot felul de eufemisme pe care o practicau dascălii de odinioa­ră, o aplică şi ei, astăzi. —­ Argumentul! — Nu putem birui cu elevii, şi pace! Trebuie să recurgem la „clasici"! (?) Despre ce este vorba? Iată, suntem­ la o oră de educaţie fi­zică cu un grup de elevi ai Şcolii profesionale de construcţii din Tg.-Mureş. Care cu săniuţe, care cu schiuri, au împresurat deodată Platoul Corneşti din a­­propierea oraşului. E atitat vese­lie că ţi-e mai mare dragul să-i priveşti. De, aşa-i stă bine tine­reţii ...Un singur lucru „deran­ja" atmosfera. Printre elevi nu se găsea nici un instructor, nici un educator, care să le îndrume primii paşi în tainele sporturilor de iarnă. Mă adresez unuia mai inimos care, fără să fi avut vreo­dată schiuri pe picioare (după spusele lui), se încumetă s-o a­­puce la vale din vîrful dealului... — Dar voi sînteţi aşa, de ca­pul vostru, n-aveţi nici un pro­fesor cu voi? — Doi avem nene ... Uite-i colo, fac plajă la soare. Bron­zul de iarnă ... — Şi cum ii cheamă? — Tovarăşul Bálint, pe celă­lalt am uitat cum îl cheamă ... Ştiu să schieze aşa de bine... — Şi atunci, pe voi, de ce nu vă învaţă? — ? (!) In sflrşit, veselia tinerilor se revărsa şi aşa pe derdeluş, ca o cascadă. Către orele prînzului se tntîmplă însă o „minune". Unul din educatori — Bálint — şi-a adus aminte că totuşi tre­buie să întreprindă ceva. O scurtă comandă şi... — Elei, bă... săniile la li­nie ... — Hei, bă... schiurile la li­nie ... Cît ai fi zis peşte, copiii (ştiindu-i parcă de frică) s-au adunat cu toţii... la linie. O dată adunaţi, au început, ca nişte tineri ce sunt, să-şi împăr­tăşească din impresiile acestei zile pline, a schiului şi a săniu­ţei. Ca un trăsnet răsună însă vocea .— voit cazonă — a in­structorului. — înapoi, rupeţi rândurile, fuga-a-a ... darşi — Culcat, aviaţia inamică ... Copiii imitau fel de fel de zgomote şi sunete. — In linie, adunarea a-a ... Apoi din nou ... culcat, drepţi.. şi începu să numere: unu, doi, trei... dacă pînă la patru nu erau strînşi toţi elevii, coman­da se repeta... Stupefiaţi, oamenii din jur priveau şi nu le venea să crea­dă. Cineva îndrăzni să-l întrebe pe celălalt instructor. — Şi asta numiţi dumnea­voastră educaţie? — Ce ştii dumneata? Nu-ţi convine, raportează ministeru­lui! Uimit de răspuns, plin de in­dignare, omul îşi văzu de drum. Peste o zi se adresă directoarei şcolii, tovarăşei Frade. — Ce părere aveţi despre comportarea instructorilor?... — Păi, să ştiţi, şcoala noastră are un caracter cam ... milită­ros. Totuşi, am să verific... ca­zul. Să verificaţi, tovarăşe direc­toare, şi să luaţi atitudine în consiliul pedagogic împotriva unor astfel de manifestări, întru­­cit aceasta nu e educaţie. A. BALGRADEANU STEAUA ROȘIE Cinema MARŢI, 2 MARTIE Tg.-Mureş — Arta: filmul Titanic­­vals. Progresul: filmul Haine a­­proape noi. Steagul roşu: filmul Moscova—Genova. Tineretului: fil­mele 30 de ani de veselie şi Idio­tul. Muncitoresc: filmul Plaja. Fla­căra: filmul Aventurile unui tînăr. Casa de cultură a sindicatelor: fil­mul Sechestratul din Altona. Gheor­ghieni — Mioriţa: filmul Poveste de pe Don. Luduş — Flacăra: fil­mul Ghinionistul. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul In viitoare. O­­dorhei — Muncitoresc: filmul Co­laboratorul Ceka. Reghin — Patria: filmul Intîlnire cu spionul. Victoria: filmul In viitoare. Tîrnăveni — Me­lodia: filmul Aventura de la miezul nopţii. Topliţa — Muncitoresc: fil­mul Comisarul Maigret se înfurie. Conferinţe La Casa prieteniei romîno-sovie­­tice, azi, la orele 19, va fi ţinută o expunere cu titlul „Bunăstarea po­porului — ţelul suprem al politicii partidului". Va vorbi: prof. Traian Dușa. Urmează un film. Televiziune MARŢI, 2 MARTIE 18,30 — Universitatea tehnică la televiziune; 19,00 — Jurnalul tele­viziunii; 19,10 — Pentru copii; 19,30 — Şah; 19,45 — Reportaj despre o nouă circumscripţie elec­torală; 20,00 — Teatru în Studio: „Examene, examene", comedie de Simion Macovei; 21,30 — De la o melodie la alta. In încheiere: Buletin de stiri, buletin meteoro­logic. RADIO MIERCURI, 3 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,20 — Jurnalul satelor: îndru­mări pentru mecanizatori; 8,06 — Melodii populare; 8,30 —­ Pagini din operete; 9,30 — Muzică popu­lară din Banat; 10,03 şi 12,50 — Muzică uşoară; 13,10 — Mozaic muzical; 14,10 — Valsuri; 15,00 — Folclor muzical; 17,30 — Jurnal electoral; 13,30 — Muzică popu­lară; 19,15 — Universitatea tehnică radio; 19,30 — Muzică uşoară; 20,00 — Radiogazeta de seară; 20,30 — Varietăţi muzicale; 21,30 — Muzică uşoară; 22,35 — Muzi­că de dans. Programul II: 9,03 — Muzică populară romînească şi a minorită­ţilor naţionale; 11,03 — Muzică uşoară; 12,10 — Din muzica po­poarelor; 12,45 — Cîntece pentru alegeri; 13,30 — Muzică uşoară; 14,00 — Muzică populară; 15,30 — Melodii de estradă; 16,30 — Solişti şi formaţii artistice de ama­tori; 19,05 — Muzică uşoară; 19,30 Şcoala şi viaţa; 20,11 — Muzică populară; 21,15 — Teatru la mi­crofon: „O întîlnire neobişnuită" de Paul Everac; 22,05 — Muzică de dans; 22,40 — Arii din operete. -¥• TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba romînă: Corespondenţe, muzică. 5,30— 6,00 în limba maghiară: Re­comandările consiliului agricol re­gional — Valsuri — Pentru dezvol­tarea şeptelului — Jocuri populare. 14,30— 15,00 în limba maghiară: Program interpretat de artişti ama­tori — Arii din opere — Ne scriu corespondenţii. 17,00—17,30 în lim­ba romînă: Ştiri — Muzici — In aceste zile prin raionul Tîrnăveni. 17,30— 18,30 în limba maghiară: Ştiri — Cîntece şi jocuri populare. Voce: Mezei Elisabeta — Cronica industrială — Muzică uşoară. SCHI Concurs interregional la Lacul Roşu Timp de trei zile, la Lacul Roşu, s-au desfăşurat, în condiţii exempla­re, întrecerile concursului interre­gional de schi dotat cu „Cupa R.M.A.M.", la care au participat schiorii fruntaşi din regiunile Mara­mureş şi Mureş-Autonomă Maghia­ră care s-au întrecut la probele al­pine şi nordice. Iată cîştigătorii probelor: Probe alpine: băieţi: seniori, co­­borîre: Andrei Görög (Maramureş); Slalom special: Apton Elekes (R.M.A.M.); Slalom uriaş: Andrei Görög. Juniori: coborîre: Ladislau Görög (Maramureş); slalom special: Iuliu Domokos (R.M.A.M.); slalom uriaş: Ladislau Görög. Femei: senioare: coborîre: Eva Lazar (Maramureş); slalom special: Eva Lazăr; slalom uriaş: Irma Botár (R.M.A.M.). Junioare: coborîre: Eva Markus (R.M.A.M.); slalom special: Eva Markus; slalom uriaş: Eva Mar­­kus. Probe nordice: seniori: Fond 15 km: Ludovic Bögözi (R.M.A.M.), se­nioare: 10 km: Julia György (R.M.A.M.). Juniori 10 km: Yosif Ko­lumban (R.M.A.M.). Junioare 5 km: Aneta Florea (Maramureş). Clasamentul pe regiuni: 1. Regiu­nea Mureş-Autonomă Maghiară 66 puncte; 2. Maramureş 105 puncte. ** I. PĂUȘ corespondent voluntar *000­ PUBLICITATE 27.11.8.INI PROCURAȚI DIN TIMP cadourile din magazinele O.C.L. unde găsiţi un sortiment bogat: bijuterii, cos­metice, bibelouri, marochinărie, tri­cotaje, baticuri ş. a. produce şi livrează pe bază de comenzi. GRĂTARE DIS­­PERSOARE DE LUMINĂ din material plastic adaptabile la tuburi fluorescente de orice formă şi dimensiune. Grătarele sînt confecţionate din material transparent în diferite culori — avînd un aspect estetic şi dînd o lumi­nozitate odihnitoare. Întreprinderea de gospodărire raională (I.G.R.) Luduş caută spre angaj­are: un tehnician I proiectant construcţie •— un tehnician I constructor — doi tehnicieni II mecanici Lămuriri suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii: Luduş, str. Vînătorilor nr. 5, te­lefon 358 sau 214. , ,M­ Fabrica de conductori Tîrgu-Mureş str. Măcinişului nr. 1 ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — 1 inginer electrotehnic sau electromecanic cu 6 ani vechi­me în funcţii tehnice pentru postul de şef serviciu dis­pecer, — 1 inginer electromecanic cu 2 ani vechime în funcţii teh­nice la serviciul tehnolog şef, — 1 inginer mecanic cu 2 ani vechime în funcţii tehnice la serviciul mecanic şef. Informaţii suplimentare la serviciul personal al întreprinderii, telefon 27-92, 28-19, 28-17 interior 97.

Next