Steaua Roşie, august 1965 (Anul 17, nr. 181-205)

1965-08-01 / nr. 181

ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ $1 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Duminică, 1 august 1965 4 pagini 25 bani Anul XVII. Nr. 181. (2.296) SECERIŞUL, TRANSPORTUL LA ARIE, TREIERIŞUL, ARĂTURILE DE VARĂ lucrări ce trebuie mult grăbite Transportă griul ca arie GREBENIŞ (prin telefon de la corespondentul nostru voluntar Vasile Iuga). Folosind din plin toate mij­loacele ce le-au avut la dispo­ziţie, ţăranii cooperatori din co­muna Grebeniş au terminat în întregime seceratul. Conştienţi că recolta este pusă la adăpost de pierderi şi risipă abia cînd­­ se află în hambare, ei au orga­nizat transportul snopilor pe arie şi treierişul în timp ce încă se mai secera. Pînă în ziua de 31 iulie a fost transportat pe arii grîu de pe 220 ha din 440 ha. Treierişul se desfăşoară acum cu întreaga capacitate de lucru a batozelor. La orz producţia me­die de pe întreaga suprafaţă este de 2.950 kg la hectar, iar la grîu producţia realizată pînă acum, trece de 1.800 kg/ha. Timpul prielnic, organizarea mai bună, folosirea mai de­plină a mijloacelor mecanizate şi a forţelor de care dispun cooperativele agricole de producţie, au permis îmbunătăţirea simţitoare a ritmului zilnic la seceriş în regiunea noastră. Intre 27 şi 29 iulie au fost secerate 12.586 ha, iar de la începutul campaniei 42.649 ha, ceea ce reprezintă 50,4 la sută din su­prafaţa cultivată cu grîu. Secerişul se desfăşoară mai bine în raioanele Luduş şi Tîrnăveni, care au secerat 81,4 la sută şi respectiv 71,8 la sută din suprafeţele cultivate cu grîu. O serie de cooperative agricole de producţie printre care Dîmbu, Sărmaş, Şăulia, Luduş şi Sînpaul din raionul Luduş, Şona, Deal şi Cucerdea din raionul Tîrnăveni, Acăţari, Crăciu­­neşti, Corunca, Corneşti, Gălăţeni, Miercurea-Niraj, Păsăreni şi altele din raionul Tg.-Mureş au terminat în întregime secerişul. In unele raioane însă şi mai cu seamă în Odorhei şi Re­ghin, deşi lanurile au ajuns la maturitate, această importantă lucrare se desfăşoară încă într-un ritm nesatisfăcător. Sînt încă cooperative agricole unde combinele nu sînt folosite la în­treaga lor capacitate, se înregistrează multe opriri cauzate de defecţiuni şi de o slabă organizare, se aşteaptă în mod neper­­mis coacerea tuturor lanurilor în loc ca secerişul să înceapă pe parcele, în ordinea coacerii lor. Nici forţele proprii nu sînt în măsură suficient folosite. Aşa se explică în bună parte faptul că la data de 28 iulie la cooperativa agricolă din Batoş, erau secerate abia 20 ha cu grîu din 300, în timp ce la cooperativa agricolă vecină din Dedrad se secerase aproape întreaga su­prafaţă şi în plus se desfăşura de zor şi transportul la arii şi treierişul. Inginerii agronomi, conducerile cooperativelor agricole rămase în urmă cu secerişul, trebuie să manifeste mai multă preocupare faţă de organizarea muncii, să urmărească depăşi­rea ritmului zilnic stabilit iniţial pentru a recupera rămînerea în urmă. Posibilităţi există. Pentru aceasta însă trebuie avut grijă ca toate combinele să lucreze fără opriri, să li se repar­tizeze terenurile cele mai mecanizabile, să li se asigure saci suficienţi şi transportul continuu al boabelor în magazii. Mun­ca manuală, care în multe cooperative agricole a avut un im­portant rol în terminarea secerişului, trebuie folosită peste tot în mai mare măsură. Foarte important în munca pe ogoare este şi organizarea neîntîrziată a transportului snopilor la aici şi începerea treie­­rişului, grăbirea arăturilor de vară, care în multe unităţi agri­cole întîrzie să înceapă, sau se desfăşoară într-un ritm prea lent faţă de numărul mare de tractoare ce le au la dispoziţie. Acolo unde recoltarea s-a făcut cu combinele se simte nevoia impulsionării eliberării terenului de paie pentru a face loc tractoarelor să execute arături. Sînt nenumărate cooperative agricole, în special în raioanele Luduş, Tîrnăveni şi Reghin un­de cu toate că secerişul a fost terminat, întîrzie cu totul ne­justificat transportul snopilor pe arie şi începerea treierişului încetineala cu care se fac aceste lucrări este evidentă în su­prafeţele încă neconcludente pe care s-au făcut arături de vară. Decalajul creat între seceriş şi transportul la arii, între seceriş şi arături de vară este nepermis de mare în raioanele Luduş, Reghin şi Tîrnăveni. Cooperativele agricole rămase în urmă cu aceste lucrări trebuie ajutate să-şi organizeze mai bine munca, să respecte indicaţia dată de a începe transpor­tul la aici la 3—5 zile după secerat şi de a face imediat ară­turi. In raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa, recoltatul fînu­­rilor naturale este cea mai importantă lucrare ce se cere fă­cută neîntîrziat. Rezultate mai bune s-au obţinut în raionul Ciuc şi sub posibilităţi în Gheorghieni şi mai ales în Topliţa. Harta reprezintă situaţia la recoltatul griului în raioanele Lu­duş, Tîrnăveni, Tg.-Mureş, Reghin şi Odorhei şi a cositului fî­­neţelor în raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Toplița. Alte 31 săli de clasă Comitetul executiv al Sfatului popular raional Tg.-Mureş şi sfa­turile populare comunale acordă o atenţie deosebită construcţiei de noi şcoli. La cele 50 de săli de clasă con­struite anul trecut în raion, în a­­cest an se mai adaugă încă 31 de săli. Ca urmare a muncii rodnice de­puse de cetăţeni, pînă la jumăta­tea lunii iulie au fost date în fo­losinţă 23 săli de clasă, în locali­tăţile: Vărgata, Veţca-Iacodu, Şar­­dul Nirajului, Fîntînele, Călimă­­neşti etc. 206 hta treierate SÎNPAUL (prin telefon de la corespondentul nostru voluntar Nicolae Joldiş). La cooperativa agricolă din Sînpaul, batozele treieră fără în­trerupere griul transportat pe aici. Terminînd în numai cîteva zile secerişul celor 453 ha cu grîu, țăranii cooperatori de aici au organizat imediat transpor­tul pe arie. Şi aici munca e bine organizată, astfel că a fost deja treierat griul de pe 206 ha. La orzul treierat producţia medie realizată este de peste 2.400 kg la ha. Arătură de vară la Cucerdea „PROGNOZA" In zilele lui august fînurile cresc, după a doua coasă, clăile de grîne aşteaptă printre ulti­mele, treieriş vesel. In livezile din satele raionului Odorhei se auresc merele ionatane şi par­­men. Este un decor frumos al cîmpului şi grădinilor, cu întin­se culturi de sfeclă de zahăr şi cartofi. Pe fiecare tarla vezi muncind harnicii ţărani coope­ratori. In pauzele ce le fac pen­tru masă, la umbra cîte unui măr rotat, la malul unui izvoraş rece, se înfiripă mereu aceleaşi discuţii, despre viitor, despre belşug. Izvorul plin de măreţie şi forţă, în care oamenii aceştia de pe Mureş şi de pe Tîrnave, cred cu toată tăria, ca şi între­gul popor, sînt Directivele Con­gresului al IX-lea al partidului nostru. Privesc într-o margine de tarla, mîinile muncite, ale brigadierului Ervin Hodgyani de la cooperativa agricolă din sa­tul Nicoleşti, cum răsfoiesc pa­ginile Raportului prezentat la Congres. II ascult cum citeşte cu glas rar, pătruns de emoţie, sînt cuprins şi eu o dată cu ascultătorii, de acea căldură de­gajată din cuvintele pline de miez şi de adevăr, ale istoricu­lui Document: — In perioada 1966—1970 producţia agricolă globală se prevede să crească cu circa 20 la sută faţă de media anilor 7967—7965 ... Pe ogoarele de la Nicoleşti, Ulieşti, Mugeni, Cristuru-Secu­­iesc, Forţeni, Bisericani recolte­le sînt bune, viguroase, livezile încărcate de rod. Oamenii sînt bucuroşi. Congresul le-a des­chis şi mai din plin calea lar­gă, dreaptă a belşugului, iar amintirea multora din ei face să se cunoască mai bine dimen­siunea prezentului, înalt prin recoltele şi frumuseţea livezilor, a luminii satelor, din an în an mai înfloritoare. Albert Kelemen, gospodar din Sk­lod, membru în coope­rativa agricolă, de la înfiinţarea ei, îşi aminteşte din vremile de altădată, cînd culturile din cîmp şi pomii din livadă erau distru­şi de dăunători. Cine nu-şi a­­duce aminte de atacurile de lăcuste şi omizi, cărora oamenii săraci, fără aportul ştiinţei şi tehnicii, nu le puteau opune nici o rezistenţă. In Documentele Congresului partidului nostru se fixează înălţimi recoltelor, dar o dată cu ele, se asigură şi măsurile de fertilizare a solului, de ame­liorare, de apărare a florilor şi a spicelor de calamităţi, secetă şi dăunători. Am vizitat, zilele trecute, Sta­ţiunea fito-sanitară de la Odor­hei. Şeful staţiunii, inginerul a­­gronom Tiberiu Zahari, ne spunea: „ După încheierea coopera­tivizării agriculturii, în 1962, au fost înfiinţate şi staţiunile de tipul nostru, destinate „progno­zei şi avertizării" cultivatorilor, asupra pericolelor atacurilor de dăunători. Activitatea Staţiunii de prog­noză şi avertizare din Odorhei se desfăşoară in întregul raion. Personalul calificat al staţiunii cercetează adîncul brazdelor, mugurii pomilor, înainte de în­florire, rădăcina plantelor legu­minoase, frunzele de sfeclă şi de varză, într-un cuvînt toate me­diile în care larvele de omizi, gîndaci şi alte insecte primej­dioase pentru culturi şi fructe, se pot ivi şi dezvolta. Pe baza acestor cercetări te­meinice, în cîmp şi în labora­tor, specialiştii fac din timp prognoza, cît de intense vor fi atacurile gîndacului de Colo­rado la cartofi, rapănul la meri şi la peri, puricele de in, făi­­narea mărului etc. La staţiune sînt cartate zeci de mii de cărţi poştale, tipărite de Consiliul Superior al Agricul­turii, pe care este înfăţişată fie o creangă de păr — atacată de pilda, de păduchele de „San Jose" fie ,,gîndacul de Colo­rado". Pe altele, „gîndacul ghe­bos", care atacă grîu­ si aşa mai departe. Citesc pe faţa cărţii poştale textul tipărit: „Buletin de avertizare" — „Gîndacul ghebos (Zabrus Te­­nebriaides) este răspîndit mai ales în ..." Şi se dau apoi, in­dicaţii cum şi cu ce soluţie chi­mică se poate combate, care este timpul optim de distrugere a lui. „Prognoză şi avertizare". Două cuvinte încetăţenite în viaţa agricultorilor noştri. Des­pre valoarea lor ne vorbeşte to­varăşul Vasile Sima, tehnician fito-sanitar, şef de serviciu la Consiliul agricol raional. — Anual, pentru acţiunile fi­­to-sanitare, în raionul nostru, se cheltuiesc de la buget aproa­pe 3.000.000 lei... Nu s-a mai văzut pînă în anii agriculturii socialiste, ca statul să efectueze gratuit stropirea tuturor pomilor, să distribuie materiale chimice scumpe, de peste 1.500.000 lei, la Odorhei, pentru ca griul şi cartoful şi varza şi sfecla să rodească din plin, nesupărate de insectele ce în alte vremuri provocau zgu­duitoare distrugeri, pierderi in­calculabile ... Şi la ce sume uriaşe se ridică aceste alocări pe ţară!... Iată, de aceste lucruri ţin sea­ma cooperatorii din Forţeni, care şi-au plantat 4.000 de ci­reşi, cea mai mare livadă de acest gen din raion — peste 40.000 de meri şi de peri — simţind că munca lor este apă­rată de stat. La fel şi coopera­torii din Cristur, care în anul trecut, şi datorită „Prognozei", au strîns cîte 30 de tone de sfeclă de zahăr la hectar. De aceste lucruri ţin seama toţi cooperatorii ţării, care sînt ast­fel ajutaţi şi încurajaţi, în lupta pentru recolte bogate. „Prognoza", instituţie, care arată grija partidului şi statului, ca recoltele să crească în pi­cioare, să înveselească prin bel­şugul lor inima ţării!... TUDOR MANTA Forestierii - oameni cu bogate cunoştinţe profesionale Ridicarea permanentă a nivelului profesional al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, lărgirea orizontului lor tehnic şi ştiinţific corespunzător ce­rinţelor actuale ale producţiei, constituie o preo­cupare centrală a conducerii administrative şi a comitetului sindicatului din întreprinderea fores­tieră din Topliţa. Pentru bunul mers al activităţii întreprinderii, nivelul calificării profesionale are o importanţă deosebită. Tocmai de aceea am căutat să folosim forme şi metode cît mai variate în perfecţionarea pregătirii profesionale. Unul din factorii esenţiali de care am ţinut cont în organizarea formelor de calificare a fost o tematică adecvată. Temele au fost fixate în aşa fel încît materialele predate au corespuns întru totul cerinţelor reale ale producţiei. In cele ce urmează mă voi referi la modul în care s-a rezol­vat la noi în întreprindere problema calificării şi perfecţionării profesionale a muncitorilor şi teh­nicienilor, cu sau fără scoaterea lor din producţie. In primul rînd, am ţinut cont de cele trei sec­toare de bază: silvicultura, exploatarea şi indus­trializarea, precum şi de răspîndirea lor pe un teritoriu destul de vast. Astfel s-a ivit necesitatea organizării cursurilor pe secţii şi locuri de muncă, fără scoaterea din producţie, precum şi a altora, cu scoaterea din producţie pe timp de 2—3 luni _­ în funcţie de meserie, înzestrarea sectoarelor cu mecanisme a impus organizarea de cursuri de calificare cu scoatere din producţie pentru me­canici de ferăstraie, funiculare, instalaţii de încăr­cat etc. De subliniat că în această ramură au apă­rut profesii noi, care cer o calificare superioară. In selecţionarea cadrelor ne-am orientat asupra celor care îndrăgeau aceste meserii şi în special tineri. Aşa am reuşit ca în ultimii ani să calificăm 138 de mecanici ferăstraie, 37 de funicularişti şi 15 mecanici pentru instalaţii de încărcat-descărcat. Eficienţa bunei calificări se reflectă şi în indicii de mecanizare realizaţi în întreprindere. Astfel, la secţionat s-au realizat indici de 53,35 la sută, iar la încărcat de 78,48 la sută, depăşindu-se astfel prevederile celui de-al Vlll-lea Congres al P.C.R. De reliefat şi următorul fapt: mecanicii noştri de ferăstraie nu sînt simpli mînuitori ai mecanisme­lor, ci şi nişte sortatori pricepuţi. Expunerile şi demonstraţiile practice au fost ţinute de ingineri şi tehnicieni specialişti în sortarea masei lem­noase. Un alt curs de ridicare a calificării, tot­­ ex­ploatări, a fost organizat pentru sortatorii de fag, recepţioneri şi expeditori, pe sectoare. Cadrele tehnice şi inginereşti s-au deplasat la gurile de exploatare. Acolo au demonstrat practic, tehnica sortării judicioase şi eficienţa ei. Semnificativ este şi faptul că la cursurile desfăşurate la locurile de producţie au participat şi alţi muncitori şi, în spe­cial, şefii de echipe şi brigăzi. Rezultatul cursurilor se vădeşte în valorificarea la un grad superior a masei lemnoase. In ultimii cinci ani, volumul sortimentelor superioare de celuloză fag pentru export, al lobdelor industriale, al mangalului de bocșă, al aracilor de vie și al altor sortimente care înainte se valorificau numai ca lemn de foc, a crescut cu 81.000 m­c. Valoa­rea unui metru cub de masă lemnoasă exploatată a crescut de la 282 la 320 lei, iar pierderile anuale de exploatare s-au redus pînă la 1.500— 2.000 m­c. Şi în fabricile noastre de cherestea am acor­dat atenţie permanentă ridicării calificării. Urma­rea? Defectele de fabricaţie ale cherestelei sînt în continuă scădere iar procentul calităţii supe­rioare a crescut faţă de plan cu 5,2 la fag şi cu 1,8 la răşinoase. Cu toate realizările frumoase înregistrate în a­­ceastă direcţie, nu ne putem declara mulţumiţi pe deplin. Avem încă unele secţii în care se resimte insuficienta preocupare faţă de ridicarea cunoş­tinţelor profesionale. Şi, în special, în secţiile de reparaţii şi întreţinere a utilajelor. Aici, defecţiu­nile tehnice sînt încă destul de frecvente. In fabri­cile de cherestea, cu toate că s-au adus o serie de îmbunătăţiri parametrilor de funcţionare a agregatelor, totuşi, nu am reuşit peste tot să le folosim raţional. Aşa s-a întîmplat cu dispoziti­vele de înclinare a pînzelor de gatere. Modelele metalice de tăiere nu se utilizează nici acum la toate gaterele, în special, la Lunca Bradului şi Topliţa, unde se mai folosesc procedeele vechi. Una din căile principale prin care colectivul întreprinderii noastre participă direct la perfecţio­narea producţiei, la promovarea tehnicii înaintate este mişcarea de inovaţii. In ultimii şase ani, la noi, s-au înregistrat 261 de inovaţii şi raţionali­zări, iar numărul inovatorilor a crescut la 220. Pentru ca toţi muncitorii să poată citi şi studia cărţile, revistele şi publicaţiile apărute în legă­tură cu noutăţile tehnice, în întreprindere există o bibliotecă centrală iar la sectoare sînt organizate biblioteci volante. întregul nostru colectiv se străduieşte să-şi în­suşească cunoştinţe tehnice cît mai temeinice pentru ca măreţele sarcini trasate forestierilor de Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român să fie îndeplinite cu succes. ing. NICOLAE SOLOMON director I.F. Topliţa Simpozioane. Vineri, 30 iulie, la Tîrgu-Mureş şi Gheorghieni au avut loc interesan­te simpozioane închinate proiectu­lui noii Constituţii. Ele au fost su­gestiv intitulate: „Legea fundamen­tală a României Socialiste". La simpozionul din Tîrgu-Mureş au luat cuvîntul tovarăşii Ene Iustin, vicepreşedintele Tribunalului regio­nal, Aurel Tero, secretarul Sfatului popular orăşenesc, şi Kovács Ludo­vic, economist. La ambele simpo­zioane s-a vorbit despre orinduirea socială şi de stat a Republicii So­cialiste România, drepturile şi în­datoririle fundamentale ale cetăţe­nilor, organele superioare şi locale ale puterii de stat, rolul statului so­cialist în construirea socialismu­lui etc. Vorbitorii au subliniat entuzias­mul cu care întregul popor a pri­mit proiectul noii Constituţii, care întruchipează năzuinţele de veacuri ale tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate, consfinţeşte victoriile istorice ale poporului nostru mun­citor, obţinute sub conducerea în­cercată a Partidului Comunist Ro­mân. In zilele următoare, asemenea simpozioane vor fi organizate la To­pliţa şi Odorhei. »MELODIA«­ loace moderne de audiţie, care permite deservirea, concomitent, a 4 cumpărători. De la o masă de comandă, realizată pe plan local de tgv. Luca Alexandru, se pot pune în funcţiune, în ace­laşi timp, 4 picupuri. Trei per­soane pot audia plăcile solici­tate în cabine special amenaja­te, iar a patra în incinta maga­zinului. Cataloage cu discurile aflate în magazin stau la dispoziţia cumpărătorilor, uşurindu-le ale­gerea. Magazinul „Melodia" este pro­filat şi pe desfacerea de instru­mente muzicale. O mare varie­tate de instrumente stau la dis­poziţia solicitatorilor. Deschiderea acestui magazin de specialitate în oraşul Tg.-Mu­reş este binevenită. De relevat mobilierul elegant, al cărui rea­lizator este tov. Benke Iosif. In concordanţă cu noile con­diţii, publicul tîrgumureşean aş­teaptă o aprovizionare mai bu­nă ca pînă acum cu cele mai re­cente imprimări, în toate do­meniile muzicii. Amatorii de muzică imprima­tă pe discuri din Tg.-Mureş au la dispoziţie, de cîteva zile, un elegant magazin de specialitate. Magazinul „Melodia", deschis în Piaţa Trandafirilor, în localul ca­re adăpostea pînă nu de mult, magazinul de confecţii la semi­­comandă, este înzestrat cu mii­ PAGINA A 3-A MA­GA­ZIN

Next