Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)
1965-09-01 / nr. 206
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ $1 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 206 (2.321) Miercuri, 1 septembrie 1963 4 pagini 25 bani Vedere din ..cabina macaragiului (Aleea Carpaţi). Fotó: SZAKÁCS SÁNDOR Să ne pregătim temeinic — »■*.. iiliaiii I in 111 ■"flr"wraiI ii iiiiiiHM 11 I ii ut Minn ii ~—niw minimi wmrinnii iirmnrriM«TimgiTnimTBMTB pentru recolta viitoare Arături pentru însămînţări pe 20.700 ha Datorită aşezării geografice a regiunii noastre, reliefului şi climei sale variate, lucrările agricole nu se încadrează în toate raioanele în aceeaşi epocă. In timp ce în raionul luduş, de exemplu, treierişul păroaselor în general se apropie de sfîrşit, în raioanele Ciuc, Gheorghieni şi Topliţa mai sînt suprafeţe nesecerate. Cu toate acestea, pregătirea recoltei viitoare trebuie privită cu mult simţ de răspundere în toate raioanele. Preocupările în acest sens rezultă şi din faptul că pînă la 29 august, arăturile de vară pe întreaga regiune au fost efectuate pe o suprafaţă de 53.961 ha, suprafaţa planificată fiind depăşită cu 2,4 la sută, iar în gospodăriile agricole de stat cu 17,9 la sută. Cele mai mari suprafeţe au fost arate de către mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole din raioanele Luduş (14.712 ha), Tg.Mureş (9.154 ha), Tîrnăveni (7.287 ha). Slabă preocupare faţă de această importantă lucrare a existat mai ales în raioanele Topliţa şi Cheorghieni. Din arăturile efectuate în vară de către mecanizatori, peste 20.700 ha sunt destinate însămînţărilor de toamnă. Peste 3.300 ha au fost arate şi pregătite de către cooperativele agricole din raioanele Tg.Mureş, Luduş şi Tîrnăveni. Dat fiind faptul că în raioanele din partea muntoasă a regiunii noastre mai sunt suprafeţe nerecoltate şi mari cantităţi de cereale netreierate, se impune ca organizaţiile de partid să îndrume astfel munca consiliilor de conducere din cooperativele agricole încît paralel cu aceste lucrări să se intensifice ritmul de pregătire a terenului şi de curăţire a seminţelor, deoarece nu peste multă vreme va începe semănatul culturilor de toamnă. Ritmul arăturilor destinate însămînţărilor de toamnă trebuie intensificat în toate raioanele, dar mai ales în raioanele Topliţa şi Gheorghieni. De asemenea, paralel cu lucrările de pregătire a terenului, un accent deosebit trebuie să fie pus şi pe fertilizarea terenului. Grîul să fie semănat nu numai la timpul optim dar şi într-un pat germinativ corespunzător, care să garanteze obţinerea în primul an al viitorului cincinal a unor producţii sporite. In aceste zile pe ogoare Corespondentul nostru IOAN BERCEA ne scrie că tractoriştii din brigada condusă de Simon Peti, au lucrat cu multă hărnicie pe ogoarele cooperativei agricole din Tăureni. Un număr de 12 tractoare au lucrat zilnic la arat, realizînd peste 956 de hantri. In cadrul recepţiei, la care a participat şi inginerul cooperativei, lucrările au primit calificativul „foarte bine". Dintre tractorişti se evidenţiază tovarăşii Mihai Cîndea, Vasile Furdi II, Ştefan Suciu, Ion Mihăşan şi alţii. In cadrul cooperativei agricole continuă pregătirile pentru însămînţarea grîului. O suprafaţă de 200 ha este gata pregătită şi îngrăşată cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice, iar tractoriştii au trecut să facă o revizie tehnică a semănătorilor de cereale. Tovarăşul IOAN VIGH ne informează că în cadrul brigăzilor legumicole de semincieri din gospodăria agricolă de stat din Cuci, raionul Luduş, lucrările de recoltare sînt în toi. In aceste zile se lucrează la recoltatul semincierilor de morcov, pătrunjel şi ceapă. Din Cucerdea, raionul Tîrnăveni, corespondentul nostru TEOFIL GHERASIM ne scrie despre sîrguinţa cu care se pregătesc membrii cooperatori în vederea începerii însămînţărilor de toamnă. Pînă mai zilele trecute aici au fost făcute arături în mirişte pe o suprafaţă de 700 ha din care 200 ha sînt destinate însămînţărilor de toamnă. Pentru suprafaţa de 150 ha care va fi însămînțată cu grîu după grîu, au fost asigurate îngrășămintele chimice necesare și peste 2.000 tone bălegar de grajd. Calificaţi pentru fabricile de cherestea O dată cu începutul noului an forestier 1965—1966, alte generaţii de gaterişti, circularişti şi sortatori au trecut cu succes examenele cursurilor de calificare. Continuînd activitatea productivă în fabricile de cherestea din Topliţa, Cheorghieni, Odorhei şi Hodoşa, muncitorii s-au prezentat bine şi la cursurile de calificare. Din promoţia anului 1965 fac parte 83 de muncitori, care după orele de program au învăţat cu sîrguinţă noile metode de prelucrare a lemnului, felul cum să pregătească gaterele pentru debitare, cum să centreze buştenii în ramele gaterelor, cum să stabilească modelele de tăiere. Sortatorii la rîndul lor şi-au însuşit temeinic stasurile, normele şi condiţiile de calitate, au învăţat cum să calculeze matematic economiile ce se obţin prin sortarea calitativă a cherestelei, sau dimensiunile pieselor prelucrate. „Metalotehnica*. O întreprindere ale cărei produse sînt cunoscute şi solicitate de diferite fabrici textile din ţară. An de an, aici s-a pus un mare accent pe introducerea tehnicii avansate, au fost perfecţionate şi modernizate maşinile şi utilajele. La nivelul de tehnicitate al acestora s-a ridicat şi gradul de pregătire tehnică şi profesională a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. In anul trecut şi în cel curent, zestrea tehnică a întreprinderii s-a îmbogăţit cu alte maşini, multe din ele automate. Dacă strungarul Pantilimon Vinţeler, lăcătuşii Eugen Szabó, Csiszer Balázs sau, mai bine zis, întregul colectiv e pasionat în a produce mai mult şi de calitate superioară, tot în aceeaşi măsură, poate şi mai mult, se manifestă dragostea şi grija lor faţă de întreţinerea zestrei tehnice a întreprinderii. — Cunoscînd importanţa pe care o are întreţinerea utilajelor, reviziilor şi reparaţiilor curente şi mijlocii în ridicarea productivităţii muncii, în realizarea sarcinilor de producţie — ne spune inginerul Dézsi Carol, de la serviciul mecanic-şef — noi acordăm o mare atenţie îngrijirii şi bunei funcţionări a fiecărei maşini. Legătura permanentă dintre serviciile mecanic-şef, secţia întreţinere şi sectoarele de producţie ne dă posibilitatea ca în fiecare lună să revizuim şi să reparăm maşinile planificate Interesul colectiv în această direcţie condiţionează, bineînţeles, folosirea la întreaga capacitate a tuturor utilajelor. Atunci cînd se verifică unele maşini şi se constată că gradul de uzură al acestora e mai avansat, se efectuează reparaţii mijlocii, lucru care duce la prelungirea duratei de funcţionare, la evitarea defecţiunilor tehnice ulterioare. Este demn de remarcat faptul că în întreprinderea noastră s-a format o opinie colectivă împotriva neglijenţei faţă de maşini. Spiritul de răspundere al oamenilor se simte tot mai mult. In anul trecut şi în acesta spaţiile de producţie ale întreprinderii s-au lărgit cu încă aproape 2.000 mp. Pe această suprafaţă s-au reamplasat atelierele forjă, sudură, montaj, secţia întreţinere şi vopsitorie, turnătoria de precizie, magaziile intermediare şi finită etc. Paralel cu aceste lucrări, în întreprindere s-au făcut şi altele, de reorganizare a fluxului tehnologic. Cele două echipe de întreţinere, conduse de maiştrii Eugen Fabrini şi Augustin Bicos, au dat dovadă de multă hărnicie şi iscusinţă în timpul lucrărilor de reamplasare; acestea au fost executate la un nivel calitativ superior. Fiecare lucrare a fost astfel planificată, organizată şi înfăptuită, încît realizarea sarcinilor de producţie să nu sufere cu nimic. Cele două echipe de întreţinere, în care lucrează muncitori cu o bună pregătire tehnică şi profesională, printre care strungarii Ioan Bapiu, Izrael Lifschiţi, lăcătuşii Emil Szöcs, Vasile Fall, Zsigmond Vég şi alţii s-au situat în fruntea întrecerii socialiste, în timpul lucrărilor amintite. De oamenii de la întreţinere depinde în bună măsură desfăşurarea zilnică a procesului de producţie, funcţionarea corectă şi fără întrerupere a fiecărei maşini. Oricînd sînt solicitaţi, lăcătuşii, strungarii, electricienii etc. de la secţia întreţinere, răspund cu promptitudine, înlăturînd operativ orice defecţiune tehnică ce se iveşte într-un loc de muncă sau altul. Ei sînt aceia care, împreună cu întregul colectiv, au o grijă deosebită faţă de zestrea tehnică a întreprinderii. C. CONSTANTIN 354 de sate electrificate Lună de lună, în tot mai multe sate din regiunea noastră se aprind becurile electrice. Printre localităţile electrificate în ultimul timp se numără Bîrzava şi Nicoleşti, raionul Ciuc, şi Ozd, raionul Luduş. De la începutul anului şi pînă în prezent, în regiune au fost electrificate 21 de localităţi, numărul localităţilor electrificate ajungînd astfel la 354. In cursul lunii septembrie vor înlocui lampa de petrol cu becul electric alte mii şi mii de familii din numeroase localităţi ale regiunii. Cămin cultural nou la Căpuş In comuna Căpuş, raionul Luduş, s-a terminat şi s-a dat în folosinţă un spaţios şi modern cămin cultural. La această realizare au contribuit majoritatea ţăranilor cooperatori din comună, efectuînd un mare număr de zile de muncă patriotică. Noul cămin cultural cuprinde, printre altele, o sală de spectacole, o sală pentru bibliotecă, club. B. PETRU corespondent voluntar PE MARGINEA UNEI CONSFĂTUIRI Cooperaţia meşteşugărească şi deservirea populaţiei Zilele trecute, Uniunea regională a cooperativelor meşteşugăreşti a organizat o consfătuire cu populaţia din oraşul Tg.-Mureş. Cu acest prilej s-a ţinut o scurtă informare despre realizările obţinute de cooperaţia meşteşugărească atît în ce priveşte lărgirea bazei materiale, cît şi a gamei serviciilor prestate. Ca urmare a atenţiei ce o acordă partidul şi statul nostru acestui sector de activitate, cît şi a strădaniei membrilor cooperatori, în ultimii ani deservirea populaţiei s-a îmbunătăţit foarte mult. La ora actuală, în oraşul Tg.Mureş există 6 cooperative meşteşugăreşti cu 165 unităţi pentru comandă şi reparaţii. Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei a impus înfiinţarea de noi secţii şi modernizarea celor existente, ca de exemplu a celor de reparat aparate electrice de uz casnic şi auto-moto, mobilă, îmbrăcăminte din piele etc. In ultimii doi ani au fost construite complexe şi microcomplexe în străzile Kossuth Lajos, Lăpuşna, Lungă, Budiului, Mihai Viteazu, 7 Noiembrie, Piaţa Griviţa Roşie, Piaţa Oneşti. In afară de acestea s-au modernizat numeroase unităţi de frizerie, croitorie, pantofărie, marochinărie, cosmetică, ceasornicărie, radio şi multe altele. Tot la cerinţele populaţiei s-au deschis secţia de închiriat obiecte de uz casnic din strada Bolyai şi o secţie de marochinărie unde pe lîngă reparaţii se fac şi mici transformări. De asemenea, în diferite cartiere mărginaşe s-au înfiinţat unităţi pentru confecţii, reparaţii încălţăminte, spălătorii, blănărie, serviciu de cusut la domiciliu etc. In cadrul cooperativei „Mureşul", recent, a luat fiinţă o secţie de achiziţionat şi recondiţionat mobilier vechi. Una dintre principalele preocupări ale cooperativelor meşteşugăreşti din oraşul Tg.-Mureş este de a cunoaşte cît mai temeinic părerile şi sugestiile populaţiei privind activitatea tuturor secţiilor de deservire. In acest scop sînt folosite condicile de sugestii şi reclamaţii, expoziţiile, chestionarele de studiu etc. Cel mai important mijloc de cunoaştere a gusturilor şi preferinţelor populaţiei, a nivelului deservirii îl constituie consfătuirile. La consfătuirea care a avut loc în sala de spectacole a Palatului cultural din Tg.-Mureş au luat parte un mare număr de oameni ai muncii, în majoritate femei. Cu acest prilej au luat cuvîntulmai mulţi cetăţeni care au scos în evidenţă realizările obţinute de cooperatori precum şi oserie de lipsuri care mai persistă în activitatea acestora. Sugestii şi propuneri Gabriela Benkö, funcţionară la Sfatul popular raional Tg.-Mureş, printre altele a arătat: „De mai mult timp îmi comand îmbrăcămintea la unitatea de confecţii de pe strada Kossuth. Lucrătoarele de la această unitate se poartă civilizat cu clientele, respectă termenele fixate pentru probă şi execută lucru de calitate". O altă tovarăşă , N. Moldovan a arătat că soţul ei şi-a dus pantofii pentru pingelit la unitatea de reparaţii din Piaţa Eroilor Sovietici. „După scoaterea pantofilor de la reparat a plouat. La întoarcerea soţului din oraş am rămas surprinşi deoarece talpa pantofilor se umflase şi se desprinsese de ramă. Mă întreb, despre ce calitate a lucrului poate fi vorba cînd încălţămintea reparată, la prima încălţare se strică mai rău decît a fost"?. Gheorghe Emanoil, pe lîngă aprecierile aduse asupra activităţii cooperatorilor a arătat şi o serie de aspecte negative care persistă de mai mult timp la multe din unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din oraş. — Este adevărat că unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti s-au înmulţit, s-au construit complexe şi microcomplexe, dar în mare parte ele sînt amplasate în centrul oraşului, sau în imediata apropiere. Cartiere ca 7 Noiembrie şi în special Mureşeni sînt destul de vitregite în ce priveşte deservirea populaţiei. De pildă, în cartierul Mureşeni s-au construit blocuri. Combinatul de îngrăşăminte azotoase, se mai află şi alte întreprinderi, numărul locuitorilor de aici a crescut foarte mult, dar U.R.C.M. nu s-a gîndit să construiască şi aici un microcomplex. Pentru cea mai mică reparaţie trebuie să te deplasezi pînă în oraş pierzînd timp preţios. Cetăţenii din oraşul Tg.-Mureş s-au bucurat cînd au aflat că s-a înfiinţat cooperativa „Arta Mobila“ dar bucuria te-a fost de scurtă durată. Dacă comanzi o garnitură de mobilă la această cooperativă trebuie să aştepţi 6 luni şi chiar mai mult pînă ţi-o termină. Se mai întîmplă ca unităţile cooperativei „Textila-Mureş" să execute confecţiile la comandă de proastă calitate. In acest caz este nevoie de anumite retuşuri, care de multe ori durează mai mult decît s-ar face un costum nou. De pildă, responsabila unităţii IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Aspect de la expoziţia U.R.C.M. deschisă în una din sălile de la parterul Palatului cultural. Vînzarea uniformelor şcolare In oraşul Tg.-Mureş, cit şi în întreaga regiune, în aceste zile magazinele pentru vînzarea confecţiilor sunt deosebit de solicitate. Este în toi vînzarea uniformelor şcolare. Pentru satisfacerea deplină a cerinţelor mereu crescinde, I.C.R.T.I. Tg.-Mureş şi-a constituit din timp un stoc abundent şi complet de uniforme şcolare, atît pentru băieţi cit şi pentru fete. Printre altele, la dispoziţia reţelei cu amănuntul s-au pus 22 000 bluze-cămăşi din zefir caro, 7.000 pantaloni din doc bleumarin, 77.000 costume din stofă, toate pentru băieţi, iar pentru fete, 9.000 rochiţe pepit care, 3.000 sarafane, 2.000 fuste plisate pentru pioniere, 10.000 şorţuri din olandină albastră etc. Adaptarea reţelei de desfacere la cerinţele actuale a fost urmărită cu deosebită grijă nu numai la Tg.-Mureş, unde s-a deschis o unitate sezonieră pentru desfacerea uniformelor şcolare, ci şi la Reghin, Cheorghieni şi Miercurea Ciuc, organizîndu-se vînzarea uniformelor şcolare prin cite două unităţi. Se desfac uniforme şcolare şi în 38 de unităţi ale cooperaţiei de consum din comunele mai mari din regiune. In fotografieaspect din magazinul pentru vînzarea uniformelor școlare din Tg.-Mureș. In centrul minier Bălan a fost dată în folosinţă o modernă cantină cu 900 de locuri. Anul acesta localitatea de la poalele Hăşmaşului Mare s-a mai îmbogăţit cu 2 blocuri cu aproape 200 de apartamente, cu o policlinică şi cu o nouă şcoală. DIN ŢARA La Uzina de vagoane din Arad a fost terminată construcţia unei moderne fabrici de oxigen ale cărei instalaţii şi utilaje au fost date în probe tehnologice înainte de termenul prevăzut. Noua fabrică de mare capacitate va asigura în întregime necesarul de oxigen al uzinei, precum şi cerinţele altor întreprinderi industriale din localitate, j« , ; ' ★ ..... In oraşul „Dr. Petru Groza“ s-a terminat construcţia unui spital de neuropsihiatrie. Noua instituţie este una dintre cele mai moderne şi elegante unităţi sanitare din regiunea Crişana. Un nou bloc cu apartamente confortabile construit în zona staţiei C.F.R. Braşov şi-a primit locatarii, constructori de tractoare şi de rulmenţi, ceferişti etc. Noile apartamente au un confort ridicat şi o calitate superioară. In acest scop, constructorii au folosit soluţii şi procedee avansate, au aplicat tapete lavabile, pardoseli din masă plastică, vopsele pe bază de vinacet şi alţi înlocuitori. După o absenţă de peste trei decenii, capra neagră a reapărut din nou pe masivul Pietrosul. Prezenţa ei aici marchează un nou succes obţinut de silvicultorii maramureşeni în acţiunea de îmbogăţire a fondului de vînătoare îndeosebi cu specii de animale care au dispărut de pe aceste meleaguri. ,, Acţiunile întreprinse pentru popularea pădurilor cu noi specii de animale, precum şi grija acordată de silvicultori măsurilor de ocrotire şi protecţie a vînatului, sînt răsplătite din plin. In Maramureş există acum de peste două ori mai mulţi cerbi lopătari şi carpatini decît în anul 1959, cu aproape 70 la sută mai mulţi cocoşi de mesteacăn şi de peste două ori mai mulţi iepuri decît în urmă cu cinci ani. S-a dublat de asemenea, efectivul de mistreţi, iar comparativ cu anul 1959 numărul cocoşilor de munte a sporit de peste şapte ori. (Agerpres)