Steaua Roşie, septembrie 1965 (Anul 17, nr. 206-231)

1965-09-01 / nr. 206

ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARĂ $1 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 206 (2.321) Miercuri, 1 septembrie 1963 4 pagini 25 bani Vedere din ..cabina macaragiului (Aleea Carpaţi). Fotó: SZAKÁCS SÁNDOR Să ne pregătim temeinic — »■*.. iiliaiii I in 111 ■"flr"wraiI ii iiiiiiHM 11 I ii ut Minn ii ~—niw minimi wmrinnii iirmnrriM«TimgiTnimTBMTB pentru recolta viitoare Arături pentru însămînţări pe 20.700 ha Datorită aşezării geografice a re­giunii noastre, reliefului şi climei sale variate, lucrările agricole nu se încadrează în toate raioanele în a­­ceeaşi epocă. In timp ce în raionul l­uduş, de exemplu, treierişul pă­roaselor în general se apropie de sfîrşit, în raioanele Ciuc, Gheor­­ghieni şi Topliţa mai sînt suprafeţe nesecerate. Cu toate acestea, pregătirea re­coltei viitoare trebuie privită cu mult simţ de răspundere în toate raioanele. Preocupările în acest sens rezul­tă şi din faptul că pînă la 29 au­gust, arăturile de vară pe întreaga regiune au fost efectuate pe o su­prafaţă de 53.961 ha, suprafaţa pla­nificată fiind depăşită cu 2,4 la sută, iar în gospodăriile agricole de stat cu 17,9 la sută. Cele mai mari suprafeţe au fost arate de către mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole din raioanele Luduş (14.712 ha), Tg.­­Mureş (9.154 ha), Tîrnăveni (7.287 ha). Slabă preocupare faţă de a­­ceastă importantă lucrare a existat mai ales în raioanele Topliţa şi Cheorghieni. Din arăturile efectuate în vară de către mecanizatori, peste 20.700 ha sunt destinate însămînţărilor de toamnă. Peste 3.300 ha au fost a­­rate şi pregătite de către coopera­tivele agricole din raioanele Tg.­­Mureş, Luduş şi Tîrnăveni. Dat fiind faptul că în raioanele din partea muntoasă a regiunii noastre mai sunt suprafeţe nerecol­tate şi mari cantităţi de cereale netreierate, se impune ca organiza­ţiile de partid să îndrume astfel munca consiliilor de conducere din cooperativele agricole încît pa­ralel cu aceste lucrări să se inten­sifice ritmul de pregătire a terenu­lui şi de curăţire a seminţelor, de­oarece nu peste multă vreme va începe semănatul culturilor de toamnă. Ritmul arăturilor destinate însă­mînţărilor de toamnă trebuie inten­sificat în toate raioanele, dar mai ales în raioanele Topliţa şi Gheor­­ghieni. De asemenea, paralel cu lu­crările de pregătire a terenului, un accent deosebit trebuie să fie pus şi pe fertilizarea terenului. Grîul să fie semănat nu numai la timpul optim dar şi într-un pat germinativ corespunzător, care să garanteze obţinerea în primul an al viitorului cincinal a unor producţii sporite. In aceste zile pe ogoare Corespondentul nos­tru IOAN BERCEA ne scrie că tractoriştii din brigada condusă de Simon Peti, au lucrat cu multă hărnicie pe ogoarele cooperativei agricole din Tăureni. Un număr de 12 trac­toare au lucrat zilnic la arat, realizînd pes­te 956 de hantri. In cadrul recepţiei, la care a participat şi in­ginerul cooperativei, lucrările au primit ca­lificativul „foarte bi­ne". Dintre tractorişti se evidenţiază tovară­şii Mihai Cîndea, Va­sile Furdi II, Ştefan Suciu, Ion Mihăşan şi alţii. In cadrul cooperati­vei agricole continuă pregătirile pentru în­­sămînţarea grîului. O suprafaţă de 200 ha este gata pregătită şi îngrăşată cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice, iar tractoriş­tii au trecut să facă o revizie tehnică a se­mănătorilor de ce­reale. Tovarăşul IOAN VIGH ne informează că în cadrul brigăzi­lor legumicole de se­­mincieri din gospo­dăria agricolă de stat din Cuci, raionul Lu­duş, lucrările de re­coltare sînt în toi. In aceste zile se lucrea­ză la recoltatul se­­mincierilor de mor­cov, pătrunjel şi cea­pă. Din Cucerdea, ra­ionul Tîrnăveni, co­respondentul nostru TEOFIL GHERASIM ne scrie despre sîrguinţa cu care se pregătesc membrii cooperatori în vederea începerii însămînţărilor de toamnă. Pînă mai zi­lele trecute aici au fost făcute arături în mirişte pe o suprafa­ţă de 700 ha din care 200 ha sînt destinate însămînţărilor de toamnă. Pentru supra­faţa de 150 ha care va fi însămînțată cu grîu după grîu, au fost asigurate îngrășă­­mintele chimice ne­cesare și peste 2.000 tone bălegar de grajd. Calificaţi pentru fabricile de cherestea O dată cu începutul noului an forestier 1965—1966, alte gene­raţii de gaterişti, circularişti şi sortatori au trecut cu succes examenele cursurilor de calificare. Continuînd activitatea productivă în fabricile de cherestea din Topliţa, Cheorghieni, Odorhei şi Hodoşa, muncitorii s-au prezentat bine şi la cursurile de calificare. Din promoţia anului 1965 fac parte 83 de muncitori, care după orele de program au în­văţat cu sîrguinţă noile metode de prelucrare a lemnului, felul cum să pregătească gaterele pentru debitare, cum să centreze buştenii în ramele gaterelor, cum să stabilească modelele de tăiere. Sortatorii la rîndul lor şi-au însuşit temeinic stasurile, normele şi condiţiile de ca­litate, au învăţat cum să calculeze matematic economiile ce se ob­ţin prin sortarea calitativă a cherestelei, sau dimensiunile pieselor pre­lucrate. „Metalotehnica*. O întreprindere ale că­rei produse sînt cunoscute şi solicitate de diferite fabrici textile din ţară. An de an, aici s-a pus un mare accent pe introduce­rea tehnicii avansate, au fost perfecţionate şi modernizate maşinile şi utilajele. La ni­velul de tehnicitate al acestora s-a ridicat şi gradul de pregătire tehnică şi profesio­nală a muncitorilor, tehnicienilor şi ingine­rilor. In anul trecut şi în cel curent, zes­trea tehnică a întreprinderii s-a îmbogăţit cu alte maşini, multe din ele automate. Dacă strungarul Pantilimon Vinţeler, lă­cătuşii Eugen Szabó, Csiszer Balázs sau, mai bine zis, întregul colectiv e pasionat în a produce mai mult şi de calitate supe­rioară, tot în aceeaşi măsură, poate şi mai mult, se manifestă dragostea şi grija lor faţă de întreţinerea zestrei tehnice a între­prinderii. — Cunoscînd importanţa pe care o are întreţinerea utilajelor, reviziilor şi repara­ţiilor curente şi mijlocii în ridicarea produc­tivităţii muncii, în realizarea sarcinilor de producţie — ne spune inginerul Dézsi Ca­rol, de la serviciul mecanic-şef — noi acor­dăm o mare atenţie îngrijirii şi bunei func­ţionări a fiecărei maşini. Legătura perma­nentă dintre serviciile mecanic-şef, secţia întreţinere şi sectoarele de producţie ne dă posibilitatea ca în fiecare lună să revizuim şi să reparăm maşinile planificate Interesul colectiv în această direcţie condiţionează, bineînţeles, folosirea la întreaga capacitate a tuturor utilajelor. Atunci cînd se verifică unele maşini şi se constată că gradul de uzură al acestora e mai avansat, se efec­tuează reparaţii mijlocii, lucru care duce la prelungirea duratei de funcţionare, la evi­tarea defecţiunilor tehnice ulterioare. Este demn de remarcat faptul că în întreprinde­rea noastră s-a format o opinie colectivă împotriva neglijenţei faţă de maşini. Spiri­tul de răspundere al oamenilor se simte tot mai mult. In anul trecut şi în acesta spaţiile de pro­ducţie ale întreprinderii s-au lărgit cu încă aproape 2.000 mp. Pe această suprafaţă s-au reamplasat atelierele forjă, sudură, montaj, secţia întreţinere şi vopsitorie, turnătoria de precizie, magaziile intermediare şi finită etc. Paralel cu aceste lucrări, în întreprindere s-au făcut şi altele, de reorganizare a fluxu­lui tehnologic. Cele două echipe de între­ţinere, conduse de maiştrii Eugen Fabrini şi Augustin Bicos, au dat dovadă de multă hăr­nicie şi iscusinţă în timpul lucrărilor de re­­amplasare; acestea au fost executate la un nivel calitativ superior. Fiecare lucrare a fost astfel planificată, organizată şi înfăptuită, în­cît realizarea sarcinilor de producţie să nu sufere cu nimic. Cele două echipe de întreţinere, în care lucrează muncitori cu o bună pregătire teh­nică şi profesională, printre care strungarii Ioan Bapiu, Izrael Lifschiţi, lăcătuşii Emil Szöcs, Vasile Fall, Zsigmond Vég şi alţii s-au situat în fruntea întrecerii socialiste, în tim­pul lucrărilor amintite. De oamenii de la întreţinere depinde în bună măsură desfă­şurarea zilnică a procesului de producţie, funcţionarea corectă şi fără întrerupere a fiecărei maşini. Oricînd sînt solicitaţi, lăcă­tuşii, strungarii, electricienii etc. de la secţia întreţinere, răspund cu promptitudine, înlă­­turînd operativ orice defecţiune tehnică ce se iveşte într-un loc de muncă sau altul. Ei sînt aceia care, împreună cu întregul colec­tiv, au o grijă deosebită faţă de zestrea teh­nică a întreprinderii. C. CONSTANTIN 354 de sate electrificate Lună de lună, în tot mai mul­te sate din regiunea noastră se aprind becurile electrice. Printre localităţile electrificate în ulti­mul timp se numără Bîrzava şi Nicoleşti, raionul Ciuc, şi Ozd, raionul Luduş. De la începutul anului şi pînă în prezent, în re­giune au fost electrificate 21 de localităţi, numărul localităţilor e­­lectrificate ajungînd astfel la 354. In cursul lunii septembrie vor înlocui lampa de petrol cu be­cul electric alte mii şi mii de fa­milii din numeroase localităţi ale regiunii. Cămin cultural nou la Căpuş In comuna Căpuş, raionul Lu­duş, s-a terminat şi s-a dat în folosinţă un spaţios şi modern cămin cultural. La această reali­zare au contribuit majoritatea ţăranilor cooperatori din comu­nă, efectuînd un mare număr de zile de muncă patriotică. Noul cămin cultural cuprinde, printre altele, o sală de specta­cole, o sală pentru bibliotecă, club. B. PETRU corespondent voluntar PE MARGINEA UNEI CONSFĂTUIRI Cooperaţia meşteşugărească şi deservirea populaţiei Zilele trecute, Uniunea regio­nală a cooperativelor meşteşu­găreşti a organizat o consfătuire cu populaţia din oraşul Tg.-Mu­­reş. Cu acest prilej s-a ţinut o scurtă informare despre reali­zările obţinute de cooperaţia meşteşugărească atît în ce pri­veşte lărgirea bazei materiale, cît şi a gamei serviciilor pres­tate. Ca urmare a atenţiei ce o a­­cordă partidul şi statul nostru acestui sector de activitate, cît şi a strădaniei membrilor coo­peratori, în ultimii ani deservi­rea populaţiei s-a îmbunătăţit foarte mult. La ora actuală, în oraşul Tg.­­Mureş există 6 cooperative meş­teşugăreşti cu 165 unităţi pen­tru comandă şi reparaţii. Creş­terea puterii de cumpărare a populaţiei a impus înfiinţarea de noi secţii şi modernizarea celor existente, ca de exemplu a celor de reparat aparate elec­trice de uz casnic şi auto-moto, mobilă, îmbrăcăminte din piele etc. In ultimii doi ani au fost con­struite complexe şi microcom­­plexe în străzile Kossuth Lajos, Lăpuşna, Lungă, Budiului, Mihai Viteazu, 7 Noiembrie, Piaţa Gri­­viţa Roşie, Piaţa Oneşti. In afa­ră de acestea s-au modernizat numeroase unităţi de frizerie, croitorie, pantofărie, marochină­­rie, cosmetică, ceasornicărie, ra­dio şi multe altele. Tot la cerinţele populaţiei s-au deschis secţia de închiriat obiecte de uz casnic din stra­da Bolyai şi o secţie de maro­­chinărie unde pe lîngă reparaţii se fac şi mici transformări. De asemenea, în diferite cartiere mărginaşe s-au înfiinţat unităţi pentru confecţii, reparaţii încăl­ţăminte, spălătorii, blănărie, ser­viciu de cusut la domiciliu etc. In cadrul cooperativei „Mure­şul", recent, a luat fiinţă o sec­ţie de achiziţionat şi recondi­ţionat mobilier vechi. Una dintre principalele preo­cupări ale cooperativelor meş­teşugăreşti din oraşul Tg.-Mureş este de a cunoaşte cît mai te­meinic părerile şi sugestiile populaţiei privind­ activitatea tu­turor secţiilor de deservire. In acest scop sînt folosite condici­le de sugestii şi­ reclamaţii, ex­poziţiile, chestionarele de stu­diu etc.­­ Cel mai important mijloc de cunoaştere a gusturilor şi prefe­rinţelor populaţiei, a nivelului deservirii îl constituie consfă­tuirile. La consfătuirea care a avut loc în sala de spectacole a Pa­latului cultur­al din Tg.-Mureş au luat parte­ un mare număr de oameni ai­ muncii, în majo­ritate femei. Cu acest prilej au luat cuvîntul­­mai mulţi cetăţeni care au scos în evidenţă reali­zările obţinu­te de cooperatori precum şi o­­serie de lipsuri ca­re mai persist­ă în activitatea a­­cestora. Sugestii şi propuneri Gabriela Benkö, funcţionară la Sfatul popular raional Tg.-Mureş, printre altele a arătat: „De mai mult timp îmi comand îmbră­cămintea la unitatea de con­­fecţii­ de pe strada Kossuth. Lu­crătoarele de la această unitate se poartă civilizat cu clientele, respectă termenele fixate pen­tru probă şi execută lucru de calitate". O altă tovarăşă , N. Mol­dovan a arătat că soţul ei şi-a dus pantofii pentru pingelit la unitatea de reparaţii din Piaţa Eroilor Sovietici. „După scoate­rea pantofilor de la reparat a plouat. La întoarcerea soţului din oraş am rămas surprinşi deoarece talpa pantofilor se um­flase şi se desprinsese de ramă. Mă întreb, despre ce calitate a lucrului poate fi vorba cînd în­călţămintea reparată, la prima încălţare se strică mai rău decît a fost"?. Gheorghe Emanoil, pe lîngă aprecierile aduse asupra activi­tăţii cooperatorilor a arătat şi o serie de aspecte negative care persistă de mai mult timp la multe din unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti din oraş. — Este adevărat că unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti s-au înmulţit, s-au construit comple­xe şi microcomplexe, dar în ma­re parte ele sînt amplasate în centrul oraşului, sau în ime­diata apropiere. Cartiere ca 7 Noiembrie şi în special Mure­şeni sînt destul de vitregite în ce priveşte deservirea populaţiei. De pildă, în cartierul Mureşeni s-au construit blocuri. Combi­natul de îngrăşăminte azotoase, se mai află şi alte întreprinderi, numărul locuitorilor de aici a crescut foarte mult, dar U.R.C.M. nu s-a gîndit să construiască şi aici un microcomplex. Pentru cea mai mică reparaţie trebuie să te deplasezi pînă în oraş pierzînd timp preţios. Cetăţenii din oraşul Tg.-Mu­reş s-au bucurat cînd au aflat că s-a înfiinţat cooperativa „Ar­ta Mobila“ dar bucuria te-a fost de scurtă durată. Dacă comanzi o garnitură de mobilă la aceas­tă cooperativă trebuie să aş­tepţi 6 luni şi chiar mai mult pînă ţi-o termină. Se mai întîmplă ca unităţile cooperativei „Textila-Mureş" să execute confecţiile la comandă de proastă calitate. In acest caz este nevoie de anumite retuşuri, care de multe ori durează mai mult decît s-ar face un costum nou. De pildă, responsabila unităţii IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) Aspect de la expoziţia U.R.C.M. deschisă în una din sălile de la parterul Palatului cultural. Vînzarea uniformelor şcolare In oraşul Tg.-Mureş, cit şi în întreaga regiune, în aceste zile magazinele pentru vînzarea con­fecţiilor sunt deosebit de solici­tate. Este în toi vînzarea unifor­melor şcolare. Pentru satisface­rea deplină a cerinţelor mereu crescinde, I.C.R.T.I. Tg.-Mureş şi-a constituit­ din timp un stoc abundent şi complet de uniforme şcolare, atît pentru băieţi cit şi pentru fete. Printre altele, la dispoziţia reţelei cu amănuntul s-au pus 22 000 bluze-cămăşi din zefir caro, 7.000 pantaloni din doc bleumarin, 77.000 cos­tume din stofă, toate pentru băieţi, iar pentru fete, 9.000 ro­chiţe pepit care, 3.000 sarafane, 2.000 fuste plisate pentru pio­niere, 10.000 şorţuri din olan­­dină albastră etc. Adaptarea reţelei de desface­re la cerinţele actuale a fost ur­mărită cu deosebită grijă nu nu­mai la Tg.-Mureş, unde s-a des­chis o unitate sezonieră pentru desfacerea uniformelor şcolare, ci şi la Reghin, Cheorghieni şi Miercurea Ciuc, organizîndu-se vînzarea unifor­melor şcolare prin cite două unităţi. Se des­fac uniforme şco­lare şi în 38 de unităţi ale coo­­­peraţiei de con­sum din comu­nele mai mari din regiune. In fotografie­­aspect din ma­gazinul pentru vînzarea unifor­melor școlare din Tg.-Mureș. In centrul minier Bălan a fost dată în folosinţă o modernă cantină cu 900 de locuri. Anul acesta localitatea de la poalele Hăşmaşului Mare s-a mai îmbogăţit cu 2 blocuri cu aproape 200 de apartamente, cu o policlinică şi cu o nouă şcoală. DIN ŢARA La Uzina de vagoane din Arad a fost terminată construcţia unei mo­derne fabrici de oxigen ale cărei instalaţii şi utilaje au fost date în probe tehnologice înainte de ter­menul prevăzut. Noua fabrică de mare capacitate va asigura în între­gime necesarul de oxigen al uzinei, precum şi cerinţele altor întreprin­deri industriale din localitate, j« , ; ' ★ ..... In oraşul „Dr. Petru Groza“ s-a terminat construcţia unui spital de neuropsihiatrie. Noua instituţie este una dintre cele mai moderne şi elegante unităţi sanitare din regiu­nea Crişana. Un nou bloc cu apartamente con­fortabile construit în zona staţiei C.F.R. Braşov şi-a primit locatarii, constructori de tractoare şi de rul­menţi, ceferişti etc. Noile aparta­mente au un confort ridicat şi o calitate superioară. In acest scop, constructorii au folosit soluţii şi pro­cedee avansate, au aplicat tapete la­­vabile, pardoseli din masă plastică, vopsele pe bază de vinacet şi alţi înlocuitori. După o absenţă de peste trei de­cenii, capra neagră a reapărut din nou pe masivul Pietrosul. Prezenţa ei aici marchează un nou succes obţinut de silvicultorii maramure­şeni în acţiunea de îmbogăţire a fondului de vînătoare îndeosebi cu specii de animale care au dispărut de pe aceste meleaguri. ,, Acţiunile întreprinse pentru popu­­larea pădurilor cu noi specii de a­­nimale, precum şi grija acordată de silvicultori măsurilor de ocrotire şi protecţie a vînatului, sînt răsplătite din plin. In Maramureş există acum de peste două ori mai mulţi cerbi lo­­pătari şi carpatini decît în anul 1959, cu aproape 70 la sută mai mulţi cocoşi de mesteacăn şi de peste două ori mai mulţi iepuri de­cît în urmă cu cinci ani. S-a dublat de asemenea, efectivul de mistreţi, iar comparativ cu anul 1959 numă­rul cocoşilor de munte a sporit de peste şapte ori. (Agerpres)

Next