Steaua Roşie, noiembrie 1965 (Anul 17, nr. 259-283)

1965-11-02 / nr. 259

Experienţa se cîştigă prin muncă perseverentă Ne aflăm într-o perioadă cînd toate forţele colectivului nostru sunt concentrate spre îndeplini­rea integrală, la toţi indicatorii, a planului pe anul în curs şi pregătirea temeinică a produc­ţiei pe 1966, prima treaptă pe­­care păşim în cincinal. Ea mar­chează apropierea încheierii u­­nui nou an de activitate fruc­tuoasă, care a solicitat iniţiativa şi energia creatoare a muncito­rilor, tehnicienilor şi inginerilor întreprinderii. Din situaţia întoc­mită recent reiese că pe nouă luni bilanţul este pozitiv. Planul producţiei globale a fost înde­plinit în proporţie de 102,19 la sută, cel al producţiei marfă­­ de 101,42 la sută, valoarea pro­duselor livrate suplimentar ridi­­cîndu-se la peste 1.800.000 de lei. Ca un element esenţial se desprinde faptul că cea mai ma­re parte a sporului producţiei a fost obţinută pe seama creşterii productivităţii muncii , cu 1,38 la sută în plus faţă de sarcina planificată. Perseverenţa cu care întregul colectiv a urmărit înde­plinirea lună de lună a planului, spiritul de neîmpăcare cu risipa s-au reflectat în indicatorii finan­ciari , la preţul de cost valoarea economiilor a depăşit cu 850.000 de lei pe cea prevăzută, iar be­neficiile realizate suplimentar însumează 736.000 lei. Din multitudinea de căi şi mijloace care le poate valorifi­ca o întreprindere pentru ridi­carea pe o treaptă superioară a activităţii ei economice, ne-am îndreptat cu precădere atenţia spre cîteva, de o mare însemnă­tate. S-a confirmat din propria experieriţă cît da important este să fie stabilite cu claritate direc­ţiile hotărîtoare pe care să fie canalizată activitatea colectivu­lui, să pui in acţiune întreaga lui capacitate şi iniţiativă creatoare, să cunoşti în orice moment po­sibilităţile şi să găseşti mijloacele prin care să fie folosite eficient la timpul oportun. Am ajuns la concluzia că astfel succesul în îndeplinirea planului este, în li­nii mari, asigurat. Desfăşurarea ritmică a produc­ţiei este o cerinţă valabilă pen­tru toate întreprinderile. Dar ea se impune cu atît mai mult în­tr-o întreprindere de mobilă, în­­trucît ciclul de fabricaţie este mai lung. Ca să ştii cum să pro­duci, trebuie să cunoşti din timp toate sortimentele ce urmează să fie fabricate, să le repartizezi cît mai judicios pe secţii şi uni­tăţi de producţie. Nu este suficient să stabileşti programe de lucru bine gîndite. Aceasta constituie doar primul pas. Esenţial este să urmăreşti dacă ele sînt respectate cu stric­teţe, căci numai astfel se poate interveni prompt cînd a­­par „strangulări" în activitatea (Din „Scînteia" nr. 6786)­ unei unităţi sau alteia. Nu de mult am constatat că producţia a u­­nitatea de mobilă fină nu de­curge ritmic. Am format un co­lectiv care să examineze, la faţa locului, diferite aspecte ale pro­cesului de producţie. A reieşit că în secţiile unităţii se făcea simţită lipsa unei evidenţe clare a producţiei, că termenele de predare şi primire a pieselor în­tre secţiile care execută diferite operaţii nu sunt urmărite şi res­pectate. La propunerea colecti­vului care a făcut analiza, s-a în­tocmit o evidenţă precisă şi ope­rativă în secţii, s-au stabilit puncte obligatorii de predare şi de primire a pieselor. In scurt timp, neajunsurile în organiza­rea internă au fost lichidate şi unitatea de mobilă fină a ajuns să-şi realizeze sarcinile. Cînd intră într-un magazin de mobilă, cumpărătorul este atent la linia şi aspectul produselor, la calitatea finisajului. In întreprin­derea noastră, succesul luptei pentru calitate este asigurat nu de o muncă desfăşurată în ge­neral, ci de aplicarea unui pro­gram cuprinzător şi eficient de măsuri tehnice şi organizatorice, de-a lungul întregului flux teh­nologic. Apreciind rolul pe ca­re îl au materiile prime în asigu­rarea unei înalte calităţi, la înce­putul acestui an comisiile de re­cepţie au fost reorganizate şi în­­ ­ Activitatea canalizată în direcţiile hotărî­toare. 0 Promptitudine şi operativitate în luarea fiecărei măsuri. ţ „Ştacheta" calităfii mereu mai sus tărite cu cadre competente. Con­comitent, s-au luat măsuri pen­tru depozitarea materiilor prime în condiţii corespunzătoare, pen­tru respectarea regimurilor de uscare şi a normelor de condi­ţionare a cherestelei. Cu aceeaşi grijă ne-am ocupat de selecţio­narea furnirelor pe clase de ca­litate şi dimensiuni, în vederea croirii lor cît mai raţionale, de pregătirea panourilor pentru fur­­niruire şi condiţionarea lor spre a se evita deformările. In cursul trimestrului I, în fabrică s-a ex­perimentat şi introdus o metodă modernă de aplicare a polieste­­rului în două componente, prin sistemul ud pe ud. Rezultatele sînt bune, putem spune chiar peste aşteptări. In mod dosebit, munca politi­că a organizaţiilor de bază din secţii a avut o înrîurire puterni-SIGISMUND FRÖHLICH directorul Fabricii de mobilă „23 August" Tg.-Mureş (Continuare în pag. a 3-a) SPORT A fost sau nu gol? Valabilitatea primului gol în­scris de Siko în meciul A.S. Ar­mata—C.F.R. Arad a fost recla­mată de ceferişti. Insă du­pă cum se poate vedea şi în fotografie, golul a fost perfect valabil, portarul cu mingea în braţe a depăşit linia porţii. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MURES-AUTONOMA MAGHIARA $I AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ___________________________ Anul XVII. Nr. 259 (2.374) | Marţi, 2 noiembrie 1965 | 4 pagini 25 bani PE HARGHITA (Fotografie : Z. HARAGOS) RECOLTAREA... ARATURILE! In ritm mai intens! Mecanizatorii din Bila . Paralel cu recolta­rea porumbului, lu­crare principală ce se execută în unităţile agricole de pe cuprin­sul raionului Tîrnă­­veni, se munceşte şi la executarea arături­lor. Pînă la 31 octom­brie, pe cuprinsul a­­cestui raion arăturile au fost efectuate pe o suprafaţă de 5.554 ha, adică în proporţie de 48,2 la sută. Datorită unei orga­nizări mai bune la eli­beratul terenului, a folosirii mai judicioa­se a tractoarelor, la cooperativele agricole din Cuştelnic, Tirimia, Velţ şi Zagăr, efectua­rea arăturilor adînci se apropie de sfîrşit. Un ritm mai ane­voios se desfăşoară arăturile mai ales în cooperativele agricole din: Cetatea de Baltă, Coroisînmărtin, De­­leni, Deal, Căneşti, Jidvei, Sînmiclăuş, Tîr­­năveni şi altele. A­ceastă rămînere în ur­mă este motivată de faptul că terenul nu este eliberat de co­ceni, dar la coopera­tivele fruntaşe recol­tatul porumbului fiind mai organizat şi ară­turile sînt mai avan­sate. Se cere deci ca în unităţile agricole de pe cuprinsul raionului Tîrnăveni, munca să fie mai bine organi­zată, ritmul arăturilor intensificat. Numărîndu-se printre cele mai mari cooperative agricole de pe cuprinsul raionului Tîrnăveni, cooperativa din Bila este deser­vită de 19 tractorişti ce sînt or­ganizaţi în două brigăzi. Aceste brigăzi sînt conduse cu multă pricepere de către brigadierii Martin Panczel şi Ioan Cîrloşan In întrecerea socialistă ce se desfăşoară între aceste brigăzi precum şi cu cele aflate în coo­perativele din împrejurimi, cele mai bune rezultate le obţin cei 12 tractorişti ce alcătuiesc bri­gada lui Panczel, despre care ne-am propus să scriem. Realizarea planului în cam­pania de primăvară în proporţie de 184 la sută sau a celei din campania de vară în proporţie de 132 la sută, au situat aceas­tă brigadă, în tot cursul anului, printre cele fruntaşe pe S.M.T. Tîrnăveni. încă în cursul lunii octombrie, ea şi-a realizat pla­nul anual al lucrărilor agricole în proporţie de peste 130 la sută. Asemenea fapte de între­cere care culeg peste tot cu­vinte de laudă sînt cu atît mai semnificative cu cît ele sînt re­zultatul muncii unor mecaniza­tori în majoritate tineri. Tractoriştii nu se limitează doar la arat şi semănat, care se fac mecanizat la Biia în pro­porţie de 92 la sută, ci execută un întreg complex de lucrări, ca: grăpatul, discuitul, prăşitul şi recoltatul. Pe bună dreptate se spune la Biia că recolta es­te în mîna tractoriştilor. Tocmai de aceia, la orice fel de lucrări, ei execută numai lucrări de ca­litate. Pentru ca timpul să fie cît mai judicios folosit, și la­ REMUS CIMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) Grăbesc culesul strugurilor In ultimii ani membrii coo­perativei agricole din Cucerdea au pus în valoare zeci de hec­tare de teren neproductiv. In acest an o suprafaţă de 48 hec­tare cu viţă de vie se află în plin rod. De mai bine de două săptămîni membrii brigăzii viti­cole lucrează cu sîrg la culesul şi vinificarea strugurilor. Din primele suprafeţe culese a fost livrată în contul contractului în­cheiat cu statul, cantitatea de 60.000 kg de struguri. Membrii cooperatori continuă să pri­mească avansurile ce li se cu­vin din producţia de must şi struguri. PETRU DAVID HULPUS corespondent voluntar Anul acesta, ca urmare a aplicării unei agrotehnici superioa­re, în grădina de legume a cooperativei agricole Luduş, ce se întinde pe 44 ha, se obţin producţii sporite de legume. La varză, care după cum se vede şi în fotografie este bine dezvoltată, se obţine o producţie de 40.000 kg la ha. SIGUENŢA PE TRASEE După două zile de drum, şo­ferul Francisc Navrea s-a întors la autobază. Pe cele cîteva sute de km parcurşi camionul s-a comportat bine. Navrea n-a semnalat nici o deficienţă teh­nică de funcţionare. Şi, totuşi, întors de pe traseu, a cerut re­vizorului Peter Pall să-i verifice autovehiculul cum se cuvine pentru ca în cursa următoare să nu aibă vreo surpriză neplă­cută care să-l „oblige" să sta­ţioneze ori să încalce regulile de circulaţie ... De fiecare dată, cei aproape 200 de conducători auto de la Autobaza I.R.T.A. din Odorhei, cînd se întorc de pe trasee, obişnuiesc, sau mai bine-zis au obligaţia să relateze revizorilor tehnici Peter Pall, Kovács Ignat, András Imbre şi Ludovic Toth felul cum s-au comportat auto­vehiculele pe trasee. Legătura permanentă şi obligatorie din­tre oamenii ce întreţin camioa­nele, autobuzele etc. şi condu­cătorii acestora are în vedere: siguranţa pe trasee, prelungirea duratei de funcţionare a auto­vehiculelor şi cel mai mult evi­tarea accidentelor de circulaţie. Anul acesta şoferii de la aceas­tă autobază n-au provocat nici un accident din cauza stării tehnice necorespunzătoare a autovehiculelor. Revizorii teh­nici, cele două brigăzi de repa­raţii şi întreţinere, conduse de mecanicii Aron Simon şi Iosif Fabian, organizate în două schimburi, asigură cu multă răs­pundere siguranţa autovehicu­lelor pe trasee, contribuie la fo­losirea din plin a capacității parcului auto în transportul de călători și marfă. Se lucrează intens la clădirea complexului comercial de pe Aleea Carpați. In construcţii: Galia se asisră la fiecare rază de In Pe harta oraşului Reghin se înscrie un nou cvartal de lo­cuinţe denumit strada „Repu­blicii" care va însuma în aceas­tă etapă de construcţie 320 de apartamente. Pe şantier se lu­crează de zor. Două din blocuri au fost terminate. Unul a fost dat, de curînd, în folosinţă. O primă constatare: la recepţia fi­nală a blocului comisia a acor­dat executantului pentru calita­tea lucrării calificativul de foar­te bine. Aprecierea făcută răs­plăteşte efortul susţinut al har­nicului colectiv de constructori şi instalatori. Atît la înălţarea blocurilor de locuinţe deja terminate, cît şi la cel în curs de execuţie, început în luna trecută — declară şeful şantierului I­LI­E BOARESCU — s-a acordat o atenţie deosebită respectării întocmai a prevede­rilor documentaţiei tehnice şi îmbunătăţirii calităţii lucrărilor. In acest scop, pe lîngă alte mă­suri tehnico-organizatorice am întărit controlul de calitate pe faze de execuţie. Cum se realizează acesta şi de către cine? Răspunsul la în­trebare ni-l dă maistrul de şan­tier ANTON MONOKI: „Con­trolul pe faze se face de către şeful de echipă ajutat de tot mai mulţi muncitori cu o înal­tă calificare profesională. Atunci cînd lucrările sînt în stadiu fi­nit, la recepţie participă şi mais­trul de şantier şi dirigintele şan­tierului. Neajunsurile semnalate sînt remediate imediat, iar da­că ele necesită un timp mai îndelungat, sînt consemnate în procese verbale, stabilindu-se ce măsuri trebuie luate şi cînd trebuie aplicate". Un aport însemnat la verifi­carea calităţii lucrărilor pe faze îl aduc muncitorii cu o înaltă calificare. Un exemplu conclu­dent: după ce dulgherii şi fie­­rar-betoniştii realizează lucrările care le­ revin — betoniştii s-au obişnuit să verifice­ .Operaţiile, executate anterior­ ,­J ’J IOAN RUSU, şeful echipei de dulgheri, ţine să remarce: „Nu rareori se întîmplă ca din anu­mite motive un cofraj sau altul să se deplaseze şi să nu mai aibă dimensiunile iniţiale. Defi­cienţele de acest gen nu rămîn neobservate, membrii echipelor d­e betonişti conduse de Iosif şi Mihai Szigyarto şi Alexandru Molnar, înainte de începere şi în timpul turnării betoanelor controlează atît aspectul cît şi dimensiunile cofrajelor. La se­sizarea lor, noi luăm măsurile cuvenite". Verificarea lucrărilor ascunse, ca de pildă a armăturilor, se face de către o comisie la care participă și reprezentantul be­neficiarului. Un control de ca­litate făcut zilele acestea de co­misie, la blocul A 3, care se găsește în faza de turnare a fundaţiei, a scos în evidenţă faptul că lucrările executate co­respund, mai puţin zidăria unui perete despărţitor. Ca urmare, pe o porţiune de 2,5 x 0,65 m, zidul a fost demolat şi execu­tat din nou. In această situaţie s-a stabilit că nu în toate cazu­rile se respectă dozajul prescris la prepararea mortarelor. Ca o măsură de prevenire a acestui neajuns s-a stabilit ca șeful de echipă să controleze mai des calitatea mortarelor. Controlul tehnic de calitate nu poate fi făcut de oricine. Efectuarea lui necesită o pregă­tire multilaterală. Zidarul de pildă, pentru a-şi da seama de calitatea unei instalaţii, pe care trebuie să o îngroape în ten­cuială, trebuie să aibă cunoş­tinţe destul de vaste despre lu­crările de instalaţii , apă, cu­rent electric şi încălzire cen­trală. Numai aşa poate face con­­statări. Pentru completarea cu­noştinţelor profesionale, mun­citorii calificaţi de pe acest şan­tier au urmat un curs de ridi­care a calificării la care au fost expuse lecţii legate de principa­lele meserii profesate pe şantier. Tot în acest scop, periodic, se ţin instructaje profesionale, în cadrul cărora sînt lămurite şi problemele­­ prinvind­­ controlul înricătei faze de lucru. Tehnicie­nii şi­ maiştrii grupului de şan­tiere din­ Reghin au participat şi ei la un curs de pregătire pro­fesională în cadrul T.R.C.M. Cu­noştinţele acumulate şi experien­ţa acestora le permit să apre­cieze just calitatea lucrărilor şi acolo unde se impune, să ia cele mai potrivite măsuri. Controlul pe faze făcut exi­gent, grija manifestată pentru calitate şi confortul apartamen­telor le aduc constructorilor din Reghin cuvinte de laudă. între­bat: ce părere are despre cali­tatea lucrărilor apartamentului pe care l-a primit, unul dintre locatarii blocului A 2, dat de curînd în folosinţă, ne-a decla­rat: „Sînt cît se poate de mul­ţumit de confortul noii locuinţe cît şi de calitatea finisajului. Găsesc că parchetul, zugrăvitul, instalaţiile şi altele sînt execu­tate cu mult simţ de răspunde­re şi noi locatarii le apreciem foarte mult". V. MEGHEŞ Cuvînt de ceramist La intrarea în sec­ţia faianţă a Combi­natului chimic din Tîrnăveni, la loc vizi­bil se află o pancartă care atrage atenţia. Pe ea, cîteva cuvinte de o mare însemnă­tate pentru fiecare muncitor, tehnician sau inginer: „Angaja­mentul nostru — cu­vînt de onoare! In anul 1965 vom da peste plan: 5.000 m­p de plăci de faianţă şi 200 tone de produse de gresie. Din totalul producţiei de plăci, 72,5 la sută va fi de calitatea I". Despre felul în ca­re ceramiştii îşi res­pectă cuvîntul dat, ne relatează PETRU MA­­RINCEL, maistrul sec­ţiei. „ Ca în fiecare secţie sau întreprin­dere, şi la noi, obiec­tivul principal al în­trecerii socialiste este îmbunătăţirea calităţii produselor. Am reuşit pînă acum să obţi­nem succese impor­tante. In luna trecută, de pildă, 72,6 la sută din plăcile de faianţă fabricate sînt de cali­tatea I. In acelaşi timp, am dat peste plan de la începutul anului 8.000 m­p de faianţă. Echipele conduse de Friderich Fritzan, Ioa­na Cibi şi Anica Vel­ţan sînt mereu în fruntea întrecerii so­cialiste. In fiecare lu­nă, ele îşi depăşesc planul cu 12—15 la sută şi execută pro­duse de cea mai bu­nă calitate. Cu asemenea oa­meni care îşi cunosc bine meseria şi luptă neîntrerupt pentru ri­dicarea calităţii pro­duselor pe o treaptă superioară reuşim să ne depăşim angaja­mentul luat în între­cerea socialistă, să ne respectăm întru totul cuvîntul nostru de onoare... B. OCTAVIAN corespondent voluntar 41 Informaţii din activitatea or­ganizaţiilor N­.T.C. • SESIZĂRI ŞI RĂSPUNSURI • Walter Lippmann despre demonstraţiile studenţeşti din S.U.A. • SPERANŢE SPULBERATE ?

Next