Steaua Roşie, decembrie 1965 (Anul 17, nr. 284-310)

1965-12-01 / nr. 284

Proletari din toate ţările, uniti-vă ! ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL DE PARTID MUREȘ-AUTONOMĂ MAGHIARA ____________ SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XVII. Nr. 234 (2.399) | Miercuri, 1 decembrie 1965 1 4 pagini 25 bani Fabrica de zahăr din Tîrgu-Mureş noaptea Invaţâmîntul agrozootehnic eficient şi bine organizat Măsuri bune, care nu sînt însă respectate peste tot Au trecut cîteva săptămîni de cînd învăţămîntul agrozootehnic de masă şi-a început­ activitatea Convinşi de importanţa îmbogă­ţirii cunoştinţelor, ţăranii coo­peratori participă cu plăcere la audierea lecţiilor. Pentru a cu­noaşte care sînt măsurile luate pentru buna desfăşurare a învă-­ ţămîntului agrozootehnic, pe cu­prinsul raionului Reghin, ne-am adresat tovarăşului ing. ILIE MARE, vicepreşedinte al consi­liului agricol raional, care răs­punde de această forrj­ă de in­­văţămînt, solicitîndu-i un in­terviu. — Care este eficienţa în­­văţămîntului agrozootehnic şi ce măsuri aţi luat pentru ca el să se desfăşoare în cele mai bune condiţii?­­ — Fără îndoială că învăţămîn­tul agrozootehnic are o mare influenţă asupra ţăranilor coope­ratori, el contribuind la îmbo­găţirea cunoştinţelor lor. Acest lucru este ilustrat de altfel şi de rezultatele ce se obţin de către unităţile cooperatiste un­de învăţămîntul se desfăşoară bine. In anul în curs, de exem­plu, ca urmare a efectuării lu­crărilor la timp, a aplicării celor învăţate în cercuri, producţia obţinută la grîu, în ansamblu pe raion, a fost mai mare decît cea obţinută în anul trecut, cu pes­te 200 kg la ha. De asemenea, rezultate bune s-au obţinut şi în ceea ce priveşte sporirea producţiei de lapte pe vacă fu­rajată, raionul nostru, din acest punct de vedere ocupă locul I pe regiune. In vederea bunei desfăşurări f­­învăţămîntului şi în perioada 1965—-1966, consiliul agricol, în­drumat de comitetul raional de partid, a luat temeinice măsuri printre care se numără: selecţio­narea lectorilor din rîndul celor mai buni specialişti, ţinerea unui instructaj la nivelul raionului cu toţi lectorii, verificarea şi apro­barea din timp a programei de lecţii etc. Un accent deosebit s-a pus şi pe antrenarea în anul I a unui număr sporit de cursanţi. Ast­fel, în cele 32 de cercuri din anul I sunt înscrişi 841 cursanţi din care mai bine de un sfert sínt femei. — Aveţi asigurate manua­lele şi materialul didactic corespunzător? — Mai întîi, aş vrea să arăt, că în cooperativele noastre agri­cole de producţie sínt organi­zate 85 de cercuri, în care sínt înscrişi peste 2.100 de cursanţi. Firesc ar fi să avem şi tot atîtea manuale. Din situaţiile noastre, care de altfel reflectă starea de pe teren, reiese că avem ne­voie de încă 340 de manuale, din care 200 de exemplare pen­tru legumicultură şi viticultură. Desigur că despre aceste lipsuri noi am informat forurile noas­tre superioare, dar pînă acum noi am primit aceste manuale. In afară de manualele editate pentru învăţămîntul agrozooteh­nic, în aceştia toamnă, au fost distribuite iCooperativelor agrico­le un mare număr de planşe, diafilme, s-au luat măsuri de a se ţine un ciclu de filme pe te­me agricole. La acestea se mai adaugă mostrele adunate în cursul verii şi toamnei de către cursanţi, de pe loturile experi­mentale, făcute sub îndrumarea şi conducerea lectorilor. — După asemenea pregă­tiri sînteţi, desigur. Ia zi cu predarea lecţiilor? — Conform instrucţiunilor pri­vind organizarea şi desfăşurarea învăţămîntului agrozootehnic de masă, cu o durată de 3 ani, în care se indică durata de func­ţionare a învăţămîntului, adap­­tîndu-le la condiţiile locale, noi am stabilit deschiderea cercuri­lor pentru creşterea animalelor la 7 noiembrie, iar cele pentru cultura mare la 15 noiembrie. Pentru a putea face și un con- REMUS CIMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) Pe teme de circulaţie Anotimpul friguros pune în faţa conducătorilor auto proble­me destul de dificile. Ceaţa, po­leiul şi zăpada îngreunează sim­ţitor activitatea oamenilor de la volan, şi solicită din plin re­zistenţa maşinilor. Iată de ce în această perioadă pregătirea auto­vehiculelor şi a conducătorilor lor se impune a fi făcută cu o atenţie deosebită pentru a pre­veni accidentele de circulaţie. Pentru a veni în sprijinul şo­ferilor şi al conducătorilor teh­nici din întreprinderi şi insti­tuţii, care dispun de auto­vehicule, lucrătorii de la­­Servi­ciul circulaţie din cadrul direc­ţiei regionale a Miliţiei au orga­nizat şi organizează şedinţe de instructaj în care se­ in­dică cum trebuie pregătite autovehiculele şi cum trebuie respectate regu­lile de circulaţie pe timpul ier­nii. Cu prilejul acestor şedinţe­­instructaj conducătorilor auto li se aminteşte că înainte de a pleca în cursă este strict necesar să facă revizia tehnică a auto­vehiculului; să nu aibă joc sis­temul de direcţie; sistemul de frînare să fie eficace şi egal la toate roţile; frîna de mînă să fie reglată în aşa fel încît să acţioneze sigur la nevoie; siste­mul de iluminat să aibă fagă mică şi fază mare, şi să se folo­sească becurile pentru ceaţă; ştergătorul de parbriz să fie în stare de funcţionare etc. Pentru buna desfăşurare a cir­culaţiei pe timpul iernii şi în scopul preîntâmpinării eventua­lelor accidente se impune ca toţi conducătorii auto să aibă în maşină lanţuri antiderapante pentru roţi, lopată pentru zăpa­dă şi dacă e posibil o lădiţă cu nisip. De asemenea, trebuie să fie respectate cu stricteţe regu­lile de circulaţie. In caz de po­lei şi ceaţă să se circule cu vi­teză sub 20 km pe oră. Am amintit doar cîteva reguli care necesită a fi respectate cu stricteţe de toţi conducătorii auto, deoarece se ştie că în do­meniul circulaţiei, nu există re­guli, sau abateri mici, sau mari Orice încălcare a acestora poa­te avea urmări grave, lată şi cî­teva exemple: Conducătorul au­to Ştefan Olvedi de la I.R.T.A. Tg.-Mureş circulînd cu viteză ex­cesivă pe şoseaua alunecoasă şi frînînd brusc autocamionul nr. 26.189 MS a derapat şi s-a răs­turnat în şanţ. Rezultatul? Ma­şina avariată, iar Eliza Fabian care se afla în cabină a fost ac­cidentată mortal. Un alt caz. Eugen Andras, circulînd în stare de ebrietate cu bicicleta (în sa­tul Bancu, raionul Ciuc) şi dru­mul fiind alunecos a intrat în­­tr-o basculantă care staţiona pe marginea şoselei, accidentîndu-se destul de grav. In după-masa zilei de 23 no­iembrie şoferul Iacob Moldovan de pe autoduba nr. 50.801 MS proprietatea S.M.T. Sărmaş, ra­ionul Luduş, a comis abateri gra­ve de la regulile de circulaţie Intorcîndu-se de la Cîmpia Tur­zii cu maşina încărcată cu tu­buri de oxigen s-a oprit în ora­şul Luduş, unde a urcat în auto­vehicul, în mod ilegal, 9 per­soane. In maşină se afla şi dele­gatul S.M.T., tehnicianul Vasile Şugar care stătea împreună cu pasagerii clandestini peste tubu­rile încărcate cu oxigen. Fiind întrebat de organele de miliţie de ce a admis şoferului să încal­ce regulile de circulaţie el a răs­puns pasiv: — Eu ce era să fac... sunt doar cunoştinţe de-ale şoferului şi nu era să-i lase în ploaie. — Dar tovarăşele din cabină cine sînt? — Soţia şi cumnata. — Aţi avut nevoie şi de soţie în delegaţie? — Nu. Dar am luat-o pentru a aduce copilul de la socru. Cumnata vine la mine să îngri­jească copilul. lată cum înţeleg unii condu­cători auto şi delegaţi, care plea­că cu ei, să folosească maşinile supuse pericolului de explozie Sperăm că în această problemă conducerea S.M.T. din Sărmaş va lua măsurile cuvenite. Din cele cîteva exemple se desprinde cît se poate de clar că încălcarea regulilor de circu­laţie se soldează în general cu accidente grave, sau chiar pier­derea de vieţi omeneşti şi cu pagube materiale. De aceea se impune ca şoferii şi controlorii tehnici de la garaje să controle­ze şi să pună la punct maşinile înainte de a pleca în cursă, iar în timpul cursei să respecte normele de circulaţie. Procedînd astfel vor evita accidentele de orice fel. IOAN HUSAR CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Activitatea desfăşurată, anul a­­sta, de marea parte a colectivelor întreprinderilor aparţinătoare D.R.E.F. s-a soldat cu un succes remarcabil. LA 27 NOIEMBRIE A. C., S-A ÎNDEPLINIT PE DIREC­ŢIE PLANUL ANUAL LA PRODUCŢIA GLOBALA. In zilele care au mai rămas pînă la finele anului sunt create toate condiţiile realizării peste prevederi a 35.000 m­c buşteni de răşi­­noase; 18.000 m­c de cherestea; 1.500 m c lăzi ambalaje şi mobilă în valoare de 1.800.000 de lei etc. Astfel, se va depăşi cu mult angajamentul anual pe direcţie la producţia globală. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de către colectivele întreprinderilor forestiere din Odorhei, Gheorghieni, Reghin şi Miercurea-Ciuc. Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ambasadorului Republicii Populare Mongole Marţi, 30 noiembrie 1965, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a pri­mit în audienţă pe ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Populare Mongole la Bucu­rești, Togood­i­n Ghenden, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție priete­nească. Venituri mari din grădina de legume Cooperativa agricolă de producţie din Sîntana de Mureş este aşezată în apropierea oraşului Tg.­­Mureş. Ţinînd seama de acest lucru ţăranii coo­peratori din această localitate au dezvoltat con­tinuu cultura legumelor şi îndeosebi a celor tim­purii. Astfel, faţă de cîteva hectare cultivate în anul 1961, anul acesta cultura legumelor a fost extinsă pe o suprafaţă de 45 de hectare din care 34 ha irigate. Aplicînd întregul complex de măsuri agroteh­nice, sîntănenii au obţinut şi în acest an produc­ţii sporite de legume şi zarzavaturi la hectar. La cultura roşiilor, de exemplu (cultivate pe 7 hec­tare) s-a realizat o producţie medie de 23.152 kg la hectar depăşindu-se producţia planificată la ha cu peste 3.150 kg roşii. La ardei graşi, pro­ducţia medie planificată a fost depăşită cu peste 6.740 kg la ha, iar la morcovi cu peste 7.340 kg la ha. Producţii frumoase s-au obţinut şi la celelalte produse legumicole, ca: varză timpurie şi varză de toamnă, gogoşari, pătrunjei etc. Valorificînd legume proaspete timpurii şi în tot cursul anului, cooperativa agricolă de pro­ducţie din Sîntana de Mureş a realizat din sec­torul legumicol un venit în sumă de 1.200.000 lei, adică cu peste 400.000 lei mai mult decît a fost planificat. Producţiile obţinute şi ve­niturile băneşti realizate nu se datoresc numai creşterii suprafeţelor de legume şi zar­zavaturi ci nu­ai mult ridicării producţiei la hectar, obţinerii de pe unele su­prafeţe a mai multor recolte pe an. De exemplu, cooperativa a cultivat pe suprafeţe mari, cartofi timpurii, varză timpurie etc. Producţiile obţinute au fost bune şi ca urmare şi veniturile băneşti au fost mari. Pe aceste terenuri s-au plantat apoi ro­şii, varză de toamnă, ardei, vinete etc., de la care, de asemenea, s-au obţinut producţii frumoase. Numai la varza de toamnă, de exemplu, s-a rea­lizat o producţie medie de peste 33.300 kg la hectar. Printre factorii care au contribuit la fel la ob­ţinerea producţiilor sporite la hectar amintim pre­gătirea terenului, adică executarea arăturii adînci de toamnă pe întreaga suprafaţă, precum şi în­corporarea în sol a unor însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. Pe 14 ha s-au încorporat în sol 56 tone de gunoi de grajd, iar pe restul suprafeţei (31 ha) cîte 250 kg de azotat de amoniu şi superfosfat. Un rol de seamă l-a avut producerea unor răsaduri de bună calitate, plan­tatul în cîmp a legumelor timpurii, precum şi executarea lucrărilor de întreţinere la timp şi în cele mai bune condiţii. Rezultatele obţinute se mai datoresc hărniciei şi priceperii cu care au lucrat ţăranii cooperatori din Sîntana de Mureş şi din satele aparţinătoare: Chinari şi Curteni. Mulţi dintre ei, ca: Alexan­dru Mátyás, Aurel Cormoş, Alexandru Domahidi, Ioan Moldovan, Silvia Florea, Rozalia Farcaş şi mulţi alţii, au devenit grădinari pricepuţi. De la tovarăşul inginer Béla Kocsis, preşedintele cooperativei agricole de producţie, am aflat că în această unitate sectorul legumicol va lua o şi mai mare dezvoltare. Printre altele cooperativa şi-a propus să extindă culturile succesive şi asociate şi să fertilizeze solul pe suprafeţe cît mai mari. Arătura adîncă de toamnă s-a făcut pe întreaga suprafaţă iar în sol s-au încorporat mari cantităţi de îngrăşăminte naturale şi chimice. încă de pe acum se fac intense pregătiri pentru pregătirea noilor răsadnițe pentru cultura legumelor din anul viitor. SIMION POPA In laboratorul de cercetare a solului aparţinînd O.R.P.O.T. Tg.-Mureş, laboranta Pastor Silvia de­termină azotul total dintr-o probă de sol. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Miniştri au primit pe ministrul afacerilor externe al Pakistanului Preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi la amiază pe Zulfikar Al­ Bhutto, ministrul afacerilor externe a­ Pakistanului. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă de cordialitate, au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe, precum şi M. Shafgat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti şi funcţionari superiori din Ministerul Afa­cerilor Externe pakistanez. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, a primit marţi pe Zulfikar An­ Bhutto, ministrul afacerilor externe al Pakistanului. La întrevedere, care a decurs într-o atmosferă cordială, au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Eduard Mezincescu, adjunct al ministru­lui, precum şi M. Shafgat, ambasadorul Pakistanului la Bucureşti şi funcţionari superiori din Ministerul Afacerilor Exter­ne pakistanez. (Agerpres)" Extinderea şi dotarea reţelei sanitare din regiune Recent, spitalele clini­ce din Tîrgu-Mureş şi Reghin au fost înzestrate cu noi aparate röntghen dentare. Anul acesta nu­meroase unităţi medica­le din satele şi oraşele regiunii noastre au fost dotate cu electroderma­­toane şi electrocardiogra­fe, cu aparate roentghen ,JDiagnomex", fotolii şi aparate dentare „MNIT", incubatoare mobile pen­tru casele copilului şi po­liclinicile de pediatrie, lămpi scialitice cu 9 şi 4 faruri pentru sălile de operaţie, cu 16 autosal­vări, o caravană micro­­foto radiologie şi altele în valoare totală de pes­te 4 milioane lei. De asemenea, a fost lărgită şi reţeaua medica­lă cu o policlinică sto­matologică la Tîrgu-Mu­­reş, dispensare medicale la Cheţani, raionul Luduş şi Cucerdea, raionul Tîr­­năveni — unităţi care se află într-un stadiu avan­sat de construcţie­­, un dispensar medical de în­treprindere în oraşul Re­ghin şi cu un staţionar post-cură pentru copii reumatici la Corneşti, raionul Tîrnăveni. Creşte „zestrea“ fabricii Cele mai multe utilaje din dotarea Fabricii de conductori din Tg.-Mureş au fost realizate în atelierele mecanice al aces­teia. De curînd un colectiv de specialişti, printre care: ing. Be­la Nagy, tehnicienii Carol Ne­meş şi Ştefan Kovács, maiştrii Ioan Cîmpeanu, Vasile Mărgi­­neanu şi şeful de echipă Iosif Horváth, cu oamenii pe care îi conduc, au terminat execuţia unui nou extruder. Acum noul utilaj se găseşte în proba tehno­logice urmînd ca în curînd să completeze „zestrea" tehnică a fabricii. Cu ajutorul acestui extruder se vor realiza conductori de cu­pru şi aluminiu. De reţinut că noul utilaj întruneşte calităţi funcţionale şi parametri supe­riori faţă de vechile extrudere de acest fel. BELA SZÁSZ corespondent voluntar Se asfaltează Aleea Carpați. Pasiunea unui profesor In cadrul filialei din Tg.-Mu­reş a Societăţii de ştiinţe istorice şi filologice, prof. Mihai Cîm­peanu, directorul şcolii generale din Cedrad (raionul Reghin), a susţinut recent o comunicare ştiinţifică bazată pe un bogat material arheologic descoperit şi adunat cu pasiune de adevă­rat cercetător. Destinate iniţial unui mic muzeu şcolar, vestigiile trecutu­lui îndepărtat au fost culese cu atenţie, studiate minuţios, cla­sate, confruntate cu exemplare similare din muzee şi, după o temeinică documentare în pu­blicaţiile de specialitate, expuse şi interpretate convingător într-o comunicare ştiinţifică apreciată, care a constituit o vie trecere în revistă a unor epoci din comuna primitivă pînă la perioada migra­­ţiilor popoarelor. Deşi materia­lul ilustrativ etalat ascultătorilor alcătuieşte rodul descoperirilor proprii numai din comunele Goreni şi Dedrad, a fost suficient spre a demonstra ceva mai mult decît ceea ce solicită îndatori­rile profesionale. Pasiunea şi perseverenţa prof. M. Cîmpeanu a depăşit limita obligaţiilor de circumstanţă şi a îndreptăţit răs­plata cuvenită pilduitor unui harnic sondor al trecutului isto­ric. De la întîiele unelte primi­tive aparţinînd unor culturi neo­litice şi pînă la brăzdarul de plug dacic alături de fierul de plug roman, atestînd astfel şi pe aceste meleaguri continuitatea elementului autohton romanizat, m­esele arheologice prezentate în contextul istoriei patriei au mo­tivat necesitatea ca cercetările pe teren să fie continuate şi, aşa cum s-a propus în cadrul discuţiilor, să fie extinse ca pe un real şantier arheologic. Iniţiativa filialei din Tg.-Mu­reş a Societăţii de ştiinţe istori­ce şi filologice de a stimula cercetarea ştiinţifică şi prin mij­locirea cadrelor didactice, este binevenită. Exemplul meritoriu al prof. M. Cîmpeanu, pentru început, e demn de urmat şi de alte cadre didactice din regiunea noastră. VALERIU NÎŢI

Next