Steaua Roşie, aprilie 1966 (Anul 18, nr. 76-101)
1966-04-08 / nr. 82
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 82 (2.507) Vineri, 8 aprilie 1966 4 pagini 25 bani ■ Materia primă „impune" curăţenia ■ Continuă calificare şi specializare ■ Bilanţul unui trimestru ■ întrajutorarea în muncă - formă eficace ■ Cu gindul şi cu fapta spre alte succese Cel ce vizitează pentru prima dată Fabrica de confecţii „Mureşul" din Tg.-Mureş rămîne plăcut impresionat. In cele două secţii, fiecare cu cîte patru linii tehnologice de producţie, lucrează croitorese şi croitori tineri şi vîrstnici. In stînga şi dreapta locurilor de muncă, în geamurile mari, pe culoarul din mijlocul halelor sînt puse flori a căror mireasmă e prezentă permanent în iureşul muncii. Curăţenia domneşte peste tot, oriunde îţi arunci privirea. E şi firesc. Pînza albă, relonul, ţesăturile „Nicoleta", „Alexandra" şi altele din care se confecţionează cele patru familii de produse (confecţii pentru femei şi bărbaţi din relon, confecţii din bumbac pentru toate vîrstele etc.) „impun" evitarea oricărui pericol de pătare, care ar face să scadă indicele calitativ al produsului finit. Aşadar, la Fabrica de confecţii „Mureşul" există condiţii de muncă optime, tehnologie modernă, oameni cu o bună pregătire profesională, cu experienţă în domeniul confecţiilor. Dispunînd de toate acestea, colectivul acestei unităţi industriale s-a angajat ca în acest an să realizeze o producţie sporită şi de calitate mai ridicată decît în anul precedent. Pentru a-şi înfăptui angajamentele furte în întrecerea socialistă, obiectivele propuse, muncitorii, maiştrii, harnicii tehnicieni şi ingineri s-au pregătit din vreme pentru producţia anului curent. Astfel, în cele două secţii s-a reorganizat fluxul tehnologic. Prin noua reorganizare s-au putut evita anumite gîtuiri şi întretăieri în ciclul de fabricaţie, care s-au făcut simţite in producţia anului 1965, s-au creat posibilităţi pentru o ritmicitate sporită, pentru creşterea productivităţii muncii cu 5—10 procente. De asemenea, prin reorganizarea fluxului tehnologic, controlorii de calitate au posibilitatea să urmărească mai bine nivelul calitativ al numeroaselor sortimente, pe faze de lucru. De mai mulţi ani în fabrică funcţionează cursuri de calificare şi specializare. Numai in 1965 s au calificat 170 de muncitori şi au urmat cursul de specializare peste 60 de fruntaşi în producţie, controlori de calitate, ajutori de maiştri, şefi de echipe etc. In vara acestui an, vor termina cursul de calificare alţi 100 de muncitori. Atunci, în fabrică, 96 la sută din totalul lucrătorilor vor avea nivelul de calificare cerut de specificul întreprinderii. Calificarea şi specializarea, dragostea de muncă a maiştrilor, inginerilor şi tehnicienilor în ridicarea nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor au avut urmările fireşti în realizarea şi depăşirea sarcinilor actuale de producţie, în creşterea productivităţii muncii, în creşterea calităţii sortimentelor, în înfăptuirea angajamentelor luate pe întregul an şi în cinstea celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român. Bilanţul a numai cîteva realizări din primul trimestru al anului curent reflectă entuziasmul în muncă, în întrecerea socialistă, dragostea colectivului de a produce azi mai mult şi mai bine decît ieri, mîine mai mult şi mai bine decît azi. Depăşirea producţiei globale, în cele trei luni cu peste 2.628.000 lei, a producţiei marfă cu 1.628.000 lei, creşterea cu unu la sută a productivităţii muncii pe cap de salariat, ridicarea indicelui calitativ pe familii de produse cu 0,5 la sută, vin să confirme cît se poate de elocvent avîntul în muncă al colectivului fabricii pentru îndeplinirea cu cinste a angajamentelor pe care şi Ie-a luat în întrecerea socialistă. C. CROITORU (Continuare in pag. a 3-a) SCHELE (Foto : C. SZÁSZ) Consfătuire cu tema: Folosirea integrală a capacităţilor de producţie Comitetul orăşenesc de partid Tg.-Mureş a organizat ieri dupămasă, o consfătuire pe tema : Folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea organizării procesului de producţie în întreprinderile industriale tîrgumureşene. La consfătuire au luat parte tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional de partid, tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid, alţi membri ai biroului comitetului orăşenesc de partid, activişti de partid, de sindicat şi ai U.T.C., secretari ai organizatelor de partid, preşedinţi ai comitetelor sindicale, secretari ai organizaţiilor U.T.C., directori de întreprinderi, inginerii şefi şi alţi ingineri, fruntaşi în producţie. Pe marginea raportului prezentat au fost purtate ample discuţii, făcîndu-se valoroase propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii economice a întreprinderilor. S.M.T. Tg.-Mureş a depăşit planul Mecanizatorii de la S.M.T. Tg.-Mureş,şi-au realizat sarcinile de plan pe primul trimestru în proporţie de 128 la sută. Cele mai bune rezultate în această perioadă le-au obţinut brigăzile de tractoare a 9-a şi a 3-a. Dintre tractorişti pe loc de frunte se situează: Aurel Pintea, Ludovic Simon şi alţii. PETRE GHEORGHIŢĂ corespondent voluntar Mecanizarea muncilor grele In ultimul timp munca grea de încărcare şi descărcare a mărfurilor vagonabile a fost în mare parte mecanizată. Azi muncitorii de la punctele de lucru expediţii şi camionaj din staţia Tg.-Mureş, de pildă, descarcă şi încarcă vagoanele cu ajutorul unor macarale, fie montate pe şine , ca la transbordarea mărfurilor, fie cu automacaralele. Prin folosirea acestor utilaje creşte substanţial productivitatea muncii, se reduce preţul de cost la manipularea mărfurilor, efortul fizic şi munca manuală se reduc substanţial. I. TEKERES corespondent voluntar Buni gospodari Acordînd atenţie fiecărei zile şi ore bune de lucru, gospodăria agricolă de stat Cuci, a reuşit ca într-un timp scurt şi în perioada optimă să termine de însămînţat mazărea pe 100 ha, orzoaica pe alte 100 ha, să fertilizeze cu îngrăşăminte chimice, peste 1.000 ha cu semănături de toamnă şi primăvară. In vederea asigurării bazei furajere pentru animale, au fost însămînţate peste 50 ha cu lucernă şi s-a început semănatul în cultură ascunsă a trifoiului pe alte 200 ha. Paralel cu aceste lucrări, mecanizatorii ce deservesc această unitate, au efectuat grăpatul semănăturilor de toamnă pe o suprafaţă de 300 ha. In grădină, legumicultorii gospodăriei au amenajat peste 1.000 mp răsadniţe, în care plantele cresc şi se dezvoltă în bune condiţiuni. IOAN VIGH mecanizator Cooperativa noastră are o bogată experienţă în cultivarea plantelor tehnice şi îndeosebi a sfeclei de zahăr. Această plantă ne aduce mari venituri băneşti. Totodată sfecla ne dă putinţa să asigurăm pentru animale furaje de bună calitate: frunze, colete, tăieţei şi melasă. lată de ce noi extindem an de an această plantă. Anul trecut, de pildă, am cultivat sfecla de zahăr pe o suprafaţă de 215 ha. Cu toate condiţiile de secetă am obţinut o producţie medie de 26.600 kg de sfeclă de zahăr la hectar. Pe unele suprafeţe am realizat în medie peste 40.000 kg la ha. Din valorificarea sfeclei de zahăr cooperativa noastră a scos un venit de peste 2.067.000 lei. Cum am obţinut această producţie de sfeclă? In primul rînd, o atenţie deosebită am acordat alegerii şi pregătirii terenului destinat acestei culturi. Ca plantă premergătoare a fost griul de toamnă. Imediat după eliberarea terenului am executat arătura de vară. In toamnă, s-a executat o arătură adîncă de 35—38 cm încorporindu-se totodată in sol însemnate cantităţi de îngrăşăminte naturale. Insămînţatul sfeclei de zahăr, în condiţiile din anul trecut, s-a executat la începutul lunii aprilie, cînd temperatura în sol a fost corespunzătoare. In timpul potrivit am executat şi lucrările de întreţinere. Am făcut 4 praşile manuale şi 2 praşile mecanice. Cele mai bune rezultate le-au obţinut brigăzile I, III şi V care au recoltat în medie peste 27.200 kg de sfeclă la ha, faţă de 17.000 kg cît au avut planificat. Pentru depăşirea producţiei planificate cooperatorii au primit drept retribuţie suplimentară suma de 156.769 lei. In planul de producţie pe anul acesta am prevăzut să cultivăm sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 235 de ha, adică pe 13 la sută din suprafaţa arabilă a cooperativei. Dacă in anii trecuţi repartizarea terenului pe brigăzi se făcea după răsărirea plantelor, un procedeu cît se poate de greşit, anul acesta repartizarea terenului pe brigăzi şi echipe s-a făcut o dată cu defalcarea planului de producţie. Acest lucru a permis fiecărei brigăzi să ia măsuri din timp pentru o bună pregătire şi fertilizare a terenului destinat culturii sfeclei de zahăr. Cunoscîndu-se din timp terenul, fiecare brigadă şi echipă a îngrăşat pămîntul, mai puţin fertil, cu o doză de 40 tone gunoi de grajd la ha iar pe întreaga suprafaţă s-a aplicat deja 300 kg de azotat de amoniu şi 200 kg superfosfat la ha. Intrucît timpul optim de însămînţare a sosit, în aceste zile vom trece la semănatul sfeclei. Avem deja pregătită peste 70 la sută din suprafaţă. Am întocmit planuri operative şi grafice cu ritmul zilnic de lucru. La semănat vom folosi 5 maşini de la S.M.T. şi 2 maşini proprietate a cooperativei. Adîncimea de semănat va fi de 3—4 cm pe solurile mai grele şi de 5—6 cm SZABÓ FRANCISC preşedintele cooperativei agricole de producţie din Ogra, raionul Luduș (Continuare in pag. a 3-a) „Regenerarea" autobuzelor vechi la I.R.A. Tg.-Mureș. Obiectivele centrale ale muncii politice cultural-educative de masă în etapa actuală, stabilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. constau în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplinirea sarcinilor planului de stat, în preocuparea permanentă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, în ridicarea nivelului de răspîndire a cunoştinţelor tehnice şi economice, în desfăşurarea unei bogate activităţi politice-educative de masă, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Urmărind această problemă la I.F. Topliţa şi anume, în ce măsură sarcinile economice devin conţinutul activităţii politice şi cultural-educative de masă, am notat relatările unor activişti de partid şi activişti culturali dinTopliţa. Conducerea de către partid — condiţie esenţială CADAR ALEXANDRU, secretar al Comitetului raional de partid Topliţa. Avînd în vedere că specificul raionului îl constituie economia forestieră, în centrul atenţiei comitetului raional de partid a stat educarea muncitorilor forestieri. Ţinînd seamă de munca acestora, de diversificarea şi întinderea mare a I.F. Topliţa, secretarii şi membrii biroului comitetului raional de partid fac sistematic şi planificat expuneri la gurile de exploatare asupra hotărîrilor şi documentelor de partid, asupra politicii interne şi internaţionale, aducînd astfel o contribuţie hotărîtoare la popularizarea şi înţelegerea politici partidului, a documentelor de importanţă istorică ale Congresului al IX-lea. In ultima perioadă au fost prezentate expunerile „Agricultura României pe calea modernizării şi progresului continuu", „Industrializarea socialistă a ţării, obiectiv central al politicii economice a partidului", „Direcţiile dezvoltării economice a României în anii 1966—1970", „Rolul crescînd al partidului în toate domeniile vieţii sociale în etapa actuală", „Patriotismul socialist al oamenilor muncii din ţara noastră", „Activitatea internaţională a P.C.R.", „România, factor activ în lupta pentru triumful cauzei păcii şi socialismului". Membrii biroului comitetului raional de partid, Ţăranu Petru, Pop Iuliu, Brassay Kálmán, Fodor Toader, Antal Ioan, Nadiş Grigore au ţinut expuneri la gurile de exploatare Bîtca Lomaş, Răstoliţa, Bradul, Bilbor-Vaman, Tiba-Lunca Bradului, Hurdugaş, Valea Iodului. Expunerile ţinute la gurile de exploatare au o mare influenţă pozitivă asupra creşterii conştiinţei socialiste a muncitorilor, care se reflectă în activitatea practică de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor de plan. Datorită continuei ridicări a nivelului politic şi ideologic al muncitorilor, a crescut în ultima vreme numărul membrilor de partid, s-au creat noi nuclee de partid la gurile de exploatare. Cuvîntul partidului pătrunde pînă în cel mai îndepărtat loc de muncă. OLGA APOSTOL '(Continuare în pag. a 2-a) Să cunoaştem noile indicatoare rutiere (pag. a 2 a) Libretul de economii pentru construirea de locuinţe (PAg. a 3-a) Productivitatea muncii absentă la rubricarealizat (PAG. A 3-A) SFATUL SPECIALISTULUI Folosirea raţională a îngrăşămintelor în viticultură (PAG. A 3-A) Comentariu C.S.A. IN IMPAS (PAC. A. 4-A) CRIZA RHODESIANĂ (PAG. A 4-A) Manifestări cultural-artistice închinate aniversării partidului Întîlnirea celor mai bune echipe De-a lungul a două zile, la sfîrşitul lunii martie, s-a desfăşurat la clubul „23 August" al I. F. Topliţa, faza raională a concursului „Trecerea în revistă", închinat împlinirii a 45 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. Au participat 12 formaţii artistice ale sindicatelor şi 7 formaţii ale căminelor culturale din partea „de sus" a raionului Topliţa. Dintre formaţiile sindicale s-au evidenţiat în mod deosebit corul, orchestra de muzică uşoară, orchestra de copii, soliştii vocali Hălgeanu David, Huruwbă Marina şi Moglan Virgil de la I. F. ■ Topliţa, orchestra de muzică populară şi dansuri al C.I.I. Gălăuţaş precum şi, echipa, de dansuri a sectorului Hodoşa. . Dintre , formaţiile artistice ale căminelor culturale s-au remarcat brigada artistică de agitaţie din comuna Sărmaş, fanfara căminului cultural din Borsec şi solistul vocal Toropea Vasile de la căminul cultural din Subcetate. S-au clasificat pentru faza regională corul, orchestra de muzică uşoară şi soliştii vocali Hălgeanu David şi Antal Camelia de la clubul„23 August" al I. F. Topuiţa, corul căminului cultural din Deda, fanfara căminu- lui cultural din Borsec, orchestra de muzică populară şi echipa de dansuri din Gălăuţaş, brigada artistică de agitaţie a căminului cultural din Sărmaş, formaţia de fluieraşi din Dumbrava, formaţiile de dansuri ale căminelor culturale din Vătava şi Sărmaş şi montajul literar-muzical-coregrafic din Bistra. ION ŞERBANUŢ SZARVAS DIONISIE coresp. voluntari în întîmpinarea măreţei sărbători In pragul sărbătorii celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist Român, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, organizaţiile sindicale şi oamenii muncii se pregătesc să cinstească aşa cum se cuvine măreţul eveniment. Numeroase formaţii artistice din raionul Luduş pregătesc programe speciale. La C.F.R., formaţia de dansuri sub îndrumarea instructorului voluntar, Mare Traian, formaţia de muzică populară şi cinci solişti vocali au în programele lor piese noi. Formaţia de teatru pregăteşte piesa „Drezina". Artiştii amatori sînt ajutaţi de tovarăşul Săvîrşică Gheorghe. La P.T.T.R., brigada artistică de agitaţie lucrează la montajul „Dedicaţie partidului“ care cuprinde versuri ale poeţilor: T. Arghezi, I. Alexandru, Al. Andriţoiu, C. Baltag şi alţii. Formaţia de teatru pune în scenă piesa într-un act „Trei la oglindă". Monologul „Răsplată" va fi interpretat de Elisabeta Biro. Artiştii amatori de la Spitalul unificat şi policlinică pregătesc dansuri populare, recitări şi muzică populară. Comitetul sindicatului cooperativei de consum şi U.R.C.M. vor prezenta programe noi cu o formaţie de muzică uşoară şi populară, solişti vocali şi un cor de 80 de persoane, pe 4 voci. Brigada artistică a Fabricii de zahăr din Luduş a pregătit montajul „Slavă partidului, slavă", iar formaţiile de muzică uşoară şi populară repetă noi lucrări muzicale. CONST. TEOGNOSTE corespondent voluntar