Steaua Roşie, aprilie 1966 (Anul 18, nr. 76-101)

1966-04-08 / nr. 82

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 82 (2.507) Vineri, 8 aprilie 1966 4 pagini 25 bani ■ Materia primă „impune" curăţenia ■ Continuă calificare şi specializare ■ Bilanţul unui trimestru ■ întrajutorarea în muncă - formă eficace ■ Cu gindul şi cu fapta spre alte succese Cel ce vizitează pentru prima dată Fabrica de confecţii „Mu­reşul" din Tg.-Mureş rămîne plăcut impresionat. In cele două secţii, fiecare cu cîte pa­tru linii tehnologice de pro­ducţie, lucrează croitorese şi croitori tineri şi vîrstnici. In stînga şi dreapta locurilor de muncă, în geamurile mari, pe culoarul din mijlocul halelor sînt puse flori a căror mireasmă e prezentă permanent în iure­şul muncii. Curăţenia domneşte peste tot, oriunde îţi arunci privirea. E şi firesc. Pînza albă, relonul, ţesăturile „Nicoleta", „Alexandra" şi altele din care se confecţionează cele patru fa­milii de produse (confecţii pen­tru femei şi bărbaţi din relon, confecţii din bumbac pentru toate vîrstele etc.) „impun" evitarea oricărui pericol de pă­­tare, care ar face să scadă indi­cele calitativ al produsului fi­nit. Aşadar, la Fabrica de confec­ţii „Mureşul" există condiţii de muncă optime, tehnologie mo­dernă, oameni cu o bună pre­gătire profesională, cu expe­rienţă în domeniul confecţiilor. Dispunînd de toate acestea, colectivul acestei unităţi indus­triale s-a angajat ca în acest an să realizeze o producţie sporită şi de calitate mai ridicată de­cît în anul precedent. Pentru a-şi înfăptui angajamentele fur­te în în­trecerea socialistă, o­­biectivele propuse, muncitorii, maiştrii, harnicii tehnicieni şi ingineri s-au pregătit din vre­me pentru producţia anului cu­rent. Astfel, în cele două secţii s-a reorganizat fluxul tehnolo­gic. Prin noua reorganizare s-au putut evita anumite gîtuiri şi întretăieri în ciclul de fabrica­ţie, care s-au făcut simţite in producţia anului 1965, s-au creat posibilităţi pentru o rit­micitate sporită, pentru creşte­rea productivităţii muncii cu 5—10 procente. De asemenea, prin reorganizarea fluxului teh­nologic, controlorii de calitate au posibilitatea să urmărească mai bine nivelul calitativ al numeroaselor sortimente, pe faze de lucru. De mai mulţi ani în fabrică funcţionează cursuri de califi­care şi specializare. Numai in 1965 s au calificat 170 de mun­citori şi au urmat cursul de specializare peste 60 de frun­taşi în producţie, controlori de calitate, ajutori de maiştri, şefi de echipe etc. In vara acestui an, vor termina cursul de ca­lificare alţi 100 de muncitori. Atunci, în fabrică, 96 la sută din totalul lucrătorilor vor a­­vea nivelul de calificare cerut de specificul întreprinderii. Calificarea şi specializarea, dragostea de muncă a maiştri­lor, inginerilor şi tehnicienilor în ridicarea nivelului tehnic şi profesional al muncitorilor au avut urmările fireşti în realiza­rea şi depăşirea sarcinilor ac­tuale de producţie, în creşterea productivităţii muncii, în creş­terea calităţii sortimentelor, în înfăptuirea angajamentelor lua­te pe întregul an şi în cinstea celei de-a 45-a aniversări a Partidului Comunist Român. Bi­lanţul a numai cîteva realizări din primul trimestru al anului curent reflectă entuziasmul în muncă, în întrecerea socialistă, dragostea colectivului de a pro­duce azi mai mult şi mai bine decît ieri, mîine mai mult şi mai bine decît azi. Depăşirea producţiei globale, în cele trei luni cu peste 2.628.000 lei, a producţiei marfă cu 1.628.000 lei, creşterea cu unu la sută a productivităţii muncii pe cap de salariat, ridicarea indicelui calitativ pe familii de produse cu 0,5 la sută, vin să confirme cît se poate de elocvent avîn­­tul în muncă al colectivului fa­bricii pentru îndeplinirea cu cinste a angajamentelor pe ca­re şi Ie-a luat în întrecerea so­cialistă. C. CROITORU (Continuare in pag. a 3-a) SCHELE (Foto : C. SZÁSZ) Consfătuire cu tema: Folosirea integrală a capacităţilor de producţie Comitetul orăşenesc de partid Tg.-Mureş a organizat ieri după­­m­asă, o consfătuire pe tema : Folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea organizării procesului de producţie în întreprinderile industriale tîrgumureşene. La consfătuire au luat parte tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului regional de par­tid, tovarăşul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de par­tid, alţi membri ai biroului comitetului orăşenesc de partid, activişti de partid, de sindicat şi ai U.T.C., secretari ai organizatelor de partid, preşedinţi ai comitetelor sindicale, secretari ai organizaţiilor U.T.C., directori de întreprinderi, inginerii şefi şi alţi ingineri, fruntaşi în pro­ducţie. Pe marginea raportului prezentat au fost purtate ample discuţii, făcîndu-se valoroase propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii eco­nomice a întreprinderilor. S.M.T. Tg.-Mureş a depăşit planul Mecanizatorii de la S.M.T. Tg.-Mureş,­­şi-au realizat sarcinile de plan pe primul trimestru în propor­ţie de 128 la sută. Cele mai bune re­zultate în această pe­rioadă le-au obţinut brigăzile de tractoa­re a 9-a şi a 3-a. Dintre tractorişti pe loc de frunte se si­tuează: Aurel Pintea, Ludovic Simon şi alţii. PETRE GHEORGHIŢĂ corespondent voluntar Mecanizarea muncilor grele In ultimul timp munca grea de în­cărcare şi descărcare a mărfurilor vagona­­bile a fost în mare parte mecanizată. Azi muncitorii de la punctele de lucru expediţii şi camionaj din staţia Tg.-Mureş, de pildă, descarcă şi încarcă vagoanele cu ajutorul unor maca­rale, fie montate pe şine , ca la trans­­bordarea mărfurilor, fie cu automacarale­le. Prin folosirea a­­cestor utilaje creşte substanţial producti­vitatea muncii, se re­duce preţul de cost la manipularea măr­furilor, efortul fizic şi munca manuală se reduc substanţial. I. TEKERES corespondent voluntar Buni gospodari Acordînd atenţie fiecărei zile şi ore bune de lucru, gos­podăria agricolă de stat Cuci, a reuşit ca într-un timp scurt şi în perioada optimă să termine de însă­­mînţat mazărea pe 100 ha, orzoaica pe alte 100 ha, să fertili­zeze cu îngrăşămin­te chimice, peste 1.000 ha cu semănă­turi de toamnă şi pri­măvară. In vederea asigură­rii bazei furajere pen­tru animale, au fost însămînţate peste 50 ha cu lucernă şi s-a început semănatul în cultură ascunsă a tri­foiului pe alte 200 ha. Paralel cu aceste lucrări, mecanizatorii ce deservesc această unitate, au efectuat grăpatul semănături­lor de toamnă pe o suprafaţă de 300 ha. In grădină, legumicul­torii gospodăriei au amenajat peste 1.000 mp răsadniţe, în ca­re plantele cresc şi se dezvoltă în bune condiţiuni. IOAN VIGH mecanizator Cooperativa noastră are o bo­gată experienţă în cultivarea plantelor tehnice şi îndeosebi a sfeclei de zahăr. Această plan­tă ne aduce mari venituri bă­neşti. Totodată sfecla ne dă pu­tinţa să asigurăm pentru anima­le furaje de bună calitate: frun­ze, colete, tăieţei şi melasă. la­tă de ce noi extindem an de an această plantă. Anul trecut, de pildă, am cultivat sfecla de za­hăr pe o suprafaţă de 215 ha. Cu toate condiţiile de secetă am obţinut o producţie medie de 26.600 kg de sfeclă de za­hăr la hectar. Pe unele supra­feţe am realizat în medie peste 40.000 kg la ha. Din valorifica­rea sfeclei de zahăr cooperati­va noastră a scos un venit de peste 2.067.000 lei. Cum am ob­ţinut această producţie de sfe­clă? In primul rînd, o atenţie deosebită am acordat alegerii şi pregătirii terenului destinat a­­cestei culturi. Ca plantă premer­gătoare a fost griul de toamnă. Imediat după eliberarea terenu­lui am executat arătura de vară. In toamnă, s-a executat o ară­tură adîncă de 35—38 cm în­­corporindu-se totodată in sol în­semnate cantităţi de îngrăşă­minte naturale. Insămînţatul sfeclei de zahăr, în condiţiile din anul trecut, s-a executat la începutul lunii aprilie, cînd tem­peratura în sol a fost corespun­zătoare. In timpul potrivit am executat şi lucrările de întreţi­nere. Am făcut 4 praşile ma­nuale şi 2 praşile mecanice. Ce­le mai bune rezultate le-au ob­ţinut brigăzile I, III şi V care au recoltat în medie peste 27.200 kg de sfeclă la ha, faţă de 17.000 kg cît au avut planificat. Pentru depăşirea producţiei planificate cooperatorii au pri­mit drept retribuţie suplimenta­ră suma de 156.769 lei. In planul de producţie pe a­­nul acesta am prevăzut să cul­tivăm sfeclă de zahăr pe o su­prafaţă de 235 de ha, adică pe 13 la sută din suprafaţa arabi­lă a cooperativei. Dacă in anii trecuţi repartiza­rea terenului pe brigăzi se fă­cea după răsărirea plantelor, un procedeu cît se poate de gre­şit, anul acesta repartizarea te­renului pe brigăzi şi echipe s-a făcut o dată cu defalcarea pla­nului de producţie. Acest lucru a permis fiecărei brigăzi să ia măsuri din timp pentru o bună pregătire şi fertilizare a terenu­lui destinat culturii sfeclei de zahăr. Cunoscîndu-se din timp terenul, fiecare brigadă şi echi­pă a îngrăşat pămîntul, mai pu­ţin fertil, cu o doză de 40 tone gunoi de grajd la ha iar pe în­treaga suprafaţă s-a aplicat deja 300 kg de azotat de amoniu şi 200 kg superfosfat la ha. Intrucît timpul optim de în­­sămînţare a sosit, în aceste zile vom trece la semănatul sfeclei. Avem deja pregătită peste 70 la sută din suprafaţă. Am întocmit planuri operative şi grafice cu ritmul zilnic de lucru. La semă­nat vom folosi 5 maşini de la S.M.T. şi 2 maşini proprietate a cooperativei. Adîncimea de se­mănat va fi de 3—4 cm pe so­lurile mai grele şi de 5—6 cm SZABÓ FRANCISC preşedintele cooperativei agricole de producţie din Ogra, raionul Luduș (Continuare in pag. a 3-a) „Regenerarea" autobuzelor vechi la I.R.A. Tg.-Mureș. Obiectivele centrale ale mun­cii politice cultural-educative de masă în etapa actuală, sta­bilite de Congresul al IX-lea al P.C.R. constau în mobilizarea oamenilor muncii la îndeplini­rea sarcinilor planului de stat, în preocuparea permanentă pentru îmbunătăţirea condiţii­lor de muncă, în ridicarea nive­lului de răspîndire a cunoştin­ţelor tehnice şi economice, în desfăşurarea unei bogate acti­vităţi politice-educative de ma­să, pentru dezvoltarea conştiin­ţei socialiste a oamenilor muncii. Urmărind această problemă la I.F. Topliţa şi anume, în ce măsură sarcinile economice de­vin conţinutul activităţii poli­tice şi cultural-educative de masă, am notat relatările unor activişti de partid şi activişti culturali din­­Topliţa. Conducerea de către par­tid — condiţie esenţială CADAR ALEXANDRU, secre­tar al Comitetului raional de partid Topliţa. Avînd în ve­dere că specificul raionului îl constituie economia forestieră, în centrul atenţiei comitetului raional de partid a stat educa­rea muncitorilor forestieri. Ţi­­nînd seamă de munca acestora, de diversificarea şi întinderea mare a I.F. Topliţa, secretarii şi membrii biroului comitetului raional de partid fac sistematic şi planificat expuneri la gurile de exploatare asupra hotărîrilor şi documentelor de partid, asu­pra politicii interne şi interna­ţionale, aducînd astfel o con­tribuţie hotărîtoare la popu­larizarea şi înţelegerea politici partidului, a documentelor de importanţă istorică ale Congre­sului al IX-lea. In ultima perioadă au fost prezentate expunerile „Agricul­tura României pe calea moder­nizării şi progresului continuu", „Industrializarea socialistă a ţării, obiectiv central al poli­ticii economice a partidului", „Direcţiile dezvoltării econo­mice a României în anii 1966—1970", „Rolul crescînd al partidului în toate do­meniile vieţii sociale în e­­tapa actuală", „Patriotismul socialist al oamenilor mun­cii din ţara noastră", „Activita­tea internaţională a P.C.R.", „România, factor activ în lupta pentru triumful cauzei păcii­ şi socialismului". Membrii birou­lui comitetului raional de par­tid, Ţăranu Petru, Pop Iuliu, Brassay Kálmán, Fodor Toader, Antal Ioan, Nadiş Grigore au ţinut expuneri la gurile de ex­ploatare Bîtca Lomaş, Răstoliţa, Bradul, Bilbor-Vaman, Tiba-Lun­­ca Bradului, Hurdugaş, Valea Iodului. Expunerile ţinute la gurile de exploatare au o mare influenţă pozitivă asupra creşterii con­ştiinţei socialiste a muncitori­lor, care se reflectă în activita­tea practică de îndeplinire şi depăşire a sarcinilor de plan. Datorită continuei ridicări a ni­velului politic şi ideologic al muncitorilor, a crescut în ulti­ma vreme numărul membrilor de partid, s-au creat noi nu­clee de partid la gurile de ex­ploatare. Cuvîntul partidului pătrunde pînă în cel mai în­depărtat loc de muncă. OLGA APOSTOL '(Continuare în pag. a 2-a) Să cunoaştem noile indicatoare rutiere (pag. a 2 a) Libretul de economii pentru con­struirea de locuinţe (PAg. a 3-a) Productivitatea muncii absentă la rubrica­­realizat (PAG. A 3-A) SFATUL SPECIALISTULUI Folosirea raţională a îngrăşămin­telor în viticultură (PAG. A 3-A) Comentariu C.S.A. IN IMPAS (PAC. A. 4-A) CRIZA RHODESIANĂ (PAG. A 4-A) Manifestări cultural-artistice închinate aniversării partidului Întîlnirea celor mai bune echipe De-a lungul a două zile, la sfîrşitul lunii martie, s-a des­făşurat la clubul „23 August" al I. F. To­­pliţa, faza raională a concursului „Tre­cerea în revistă", în­chinat împlinirii a 45 de ani de la în­fiinţarea Partidului Comunist Român. Au participat 12 forma­ţii artistice ale sindi­catelor şi 7 formaţii ale căminelor cultu­rale din partea „de sus" a raionului To­­pliţa. Dintre formaţiile sindicale s-au evi­denţiat în mod deo­sebit corul, orchestra de muzică uşoară, orchestra de copii, soliştii vocali Hăl­geanu David, Huru­w­bă Marina şi­ Mo­glan Virgil de la I. F. ■ Topliţa, orchestra de muzică populară şi dansuri a­l C.I.I.­ Gă­­lăuţaş precum şi, e­­chipa, de dansuri a sectorului Hodoşa. . Dintre , formaţiile artistice ale cămine­lor culturale s-au remarcat brigada ar­tistică de agitaţie din comuna Sărmaş, fan­fara căminului cul­tural din Borsec şi solistul vocal Toro­pea Vasile de la că­minul cultural din Subcetate. S-au clasificat pen­tru faza regională co­rul, orchestra de mu­zică uşoară şi soliştii vocali Hălgeanu Da­vid şi­ Antal Camelia de la clubul­­„23 August" al I. F. To­pui­ţa,­ corul căminu­lui cultural din De­­­­da, fanfara căminu-­­ lui cultural din Bor­sec,­ orchestra de muzică populară şi echipa de dansuri din Gălăuţaş, briga­da artistică de agita­­­­ţie a­­ căminului­­ cul­tural din Sărmaş, formaţia de fluieraşi din Dumbrava, for­maţiile de dansuri a­­le căminelor cultu­rale din Vătava şi Sărmaş şi montajul literar-muzical-core­­grafic din Bistra. ION ŞERBANUŢ SZARVAS DIONISIE coresp. voluntari în întîmpinarea măreţei sărbători In pragul sărbătorii celei de-a 45-a ani­versări a creării Par­tidului Comunist Ro­mân, sub îndrumarea organizaţiilor de par­tid, organizaţiile sin­dicale şi oamenii muncii se pregătesc să cinstească aşa cum se cuvine măreţul e­­veniment. Numeroase forma­ţii artistice din raio­nul Luduş pregătesc programe speciale. La C.F.R., formaţia de dansuri sub îndruma­rea instructorului vo­luntar, Mare Traian, formaţia de muzică populară şi cinci so­lişti vocali au în pro­gramele lor piese noi. Formaţia de teatru pregăteşte piesa „Dre­zina". Artiştii amatori sînt ajutaţi de tova­răşul Săvîrşică Gheor­­ghe. La P.T.T.R., brigada artistică de agitaţie lucrează la montajul „Dedicaţie partidului“ care cuprinde versuri ale poeţilor: T. Ar­­ghezi, I. Alexandru, Al. Andriţoiu, C. Bal­tag şi alţii. Formaţia de teatru pune în sce­nă piesa într-un act „Trei la oglindă". Mo­nologul „Răsplată" va fi interpretat de Eli­­sabeta Biro. Artiştii amatori de la Spitalul unificat şi policlinică pregătesc dansuri populare, re­citări şi muzică popu­lară. Comitetul sindica­tului cooperativei de consum şi U.R.C.M. vor prezenta progra­me noi cu o formaţie de muzică uşoară şi populară, solişti vo­cali şi un cor de 80 de persoane, pe 4 voci. Brigada artistică a Fabricii de zahăr din Luduş a pregătit mon­tajul „Slavă partidu­lui, slavă", iar forma­ţiile de muzică uşoa­ră şi populară repetă noi lucrări muzicale. CONST. TEOGNOSTE corespondent voluntar

Next