Steaua Roşie, iunie 1966 (Anul 18, nr. 127-152)

1966-06-01 / nr. 127

Lucrările consfătuirii constructorilor de maşini au continuat marţi. In cursul dimineţii, lucrările s-au ţinut pe secţii de specialitate. După amiază a avut loc şedinţa plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate GHEORGHE OPREA, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de autovehicule, tractoare, material rulant şi construcţii navale; ION AVRAM, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de utilaj tehnologic şi echipament metalic; CORNEL MIHULECEA, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de electrotehnică şi NICOLAE CONSTANTIN, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de maşini-unelte, mecanică fină şi maşini agricole. Au continuat apoi discuţiile asupra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarăşul ILIE VERDEŢ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a ţării, chezăşie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanţa deosebită acordată de partid şi guvern industriei constructoare de maşini, a cărei dezvoltare rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor rangurilor economiei naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei şi-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniind că aceasta demonstrează, o dată mai mult, preţuirea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor inginerilor şi specialiştilor constructori de maşini la progresul multilateral al ţării. Participanţii la dezbateri au analizat pe larg, în lumina experienţei dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin constructorilor de maşini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri preţioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. AUREL BOZCAN, directorul general al Fabricii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. VIRGIL BOCZA, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. CONSTANTIN IONESCU, directorul Uzinei „înfrăţirea" din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite a noi maşini-unelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, într-o mai mare măsură, nefolosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a forţelor de muncă existente, pe utilizarea raţională a fondurilor de investiţii alocate de către stat. Darea în exploatare a noii capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în acelaşi timp, că întreaga activitate de cercetare ştiinţifică şi proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluţii constructive şi tehnologice îndrăzneţe care, să asigure produselor o înaltă precizie şi siguranţă în exploatare, randamente ridicate, durate de funcţionare îndelungate. Crearea unui institut de cercetări şi proiectări în domeniul maşinilorunelte va contribui la întărirea activităţii de concepţie. In acelaşi timp serviciile de concepţie din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuţie proprie la proiectarea maşinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea activităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Departe de a fi epuizată, această metodă trebuie să stea în mai mare măsură în atenţia uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestionare-tip în aşa fel întocmite încît să asigure obţinerea unor date concludente şi utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari a utilajelor livrate. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate examinarea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea documentării proiectanţilor şi executanţilor de maşini-unelte. Ing. ALEXANDRU ROŞCA, directorul întreprinderii „Electro-Mureş"Tg.-Mureş. ing. SANDA POPESCU, constructor-şef al Uzinei „Electronica", şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au arătat că necesitatea ca investiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decît în cei 5 ani precedenţi, să fie realizate într-un ritm accelerat, încît modernizarea şi dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cît mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi ce se vor construi, să intre în funcţiune cît mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza în 5 ani 2.000 tipodimensiuni de produse, trebuie să dea un aport mai substanţial Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiştilor care lucrează în institutele departamentale şi laboratoarele uzinale precum şi valorificarea deplină şi cît mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor tehnice procurate de peste hotare. In subramura radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţional, constructiv şi tehnologic. In multe cazuri, nivelul tehnologic al execuţiei ar putea fi îmbunătăţit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de laborator executate cu mai mare atenţie. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susţinute decît pînă acum în privinţa diversificării şi îmbunătăţirii calităţii produselor electrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comerţul şi o mai temeinică cunoaştere a cererii pieţei, să se poată satisface mai bine cerinţele şi preferinţele cumpărătorilor. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. MIRCEA BÎLA, director general, al Uzinei „Steagul roşu" — Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploatare a noi capacităţi, dar mai cu seamă prin utilizarea raţională a tuturor capacităţilor de producţie existente, asigurarea unei continuităţi şi ritmicităţi a fabricaţiei lor, prin ridicarea nivelului tehnologiei lor de execuţie, printr-o maximă exigenţă în privinţa calităţii. Este imperios necesar totodată ca utilajele să fie exploatate şi întrebuinţate corect de către beneficiari, încît să nu se uzeze şi să nu aibă nevoie de reparaţii decît după o cît mai îndelungată funcţionare, diferitele piese să nu se înlocuiască decît dacă sînt într-adevăr de nefolosit, să se recondiţioneze oriunde şi oricînd acest lucru este posibil. Unii vorbitori, între care AUREL BOGHICI, directorul Uzinei mecanice — Sinaia, şi CORNEL BERIAN, muncitor la Uzina mecanică — Cugir, s-au ocupat, în intervenţiile lor, de necesitatea dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţii sculăriilor şi altor secţii auxiliare. Ei au arătat că există încă suficiente posibilităţi de îmbunătăţire a organizării producţiei, de introducere a unor tehnologii moderne, specifice fabricaţiei de scule. Referindu-se la experienţa proprie în acest domeniu, ei au relevat o seamă de metode de lucru moderne aplicate, ca lipirea plăcuţelor cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă, tratamentul izotermic al sculelor din oţeluri rapide, fosfatarea, cromarea dură etc. Ei au propus studierea posibilităţii ca sculele standardizate să fie produse exclusiv în uzinele specializate, încît să poată fi procurate cu uşurinţă, iar uzinele să nu mai fie obligate să-şi confecţioneze singure şi asemenea scule, ION TUDOSE, adjunct al ministrului petrolului, CONSTANTIN SCARLAT, ministrul industriei chimice, ION CĂPĂŢÎNĂ, directorul Uzinelor „Semănătoarea" din Capitală, PETRE MOLDOVAN, vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, IOAN CRISTEA, directorul Şantierului naval din Olteniţa, MIHAI MIHĂIŢĂ, adjunct al ministrului căilor ferate şi alţii, au reliefat, în cuvîntul lor, însemnatul aport adus de industria constructoare de maşini la dotarea celorlalte ramuri ale economiei naţionale cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate. Modernele instalaţii de foraj, utilajele şi instalaţiile pentru prelucrarea ţiţeiului, cunoscute şi apreciate atît în ţară, cît şi în străinătate, au permis petroliştilor să introducă noi metode de lucru şi tehnologii, care au dus la sporirea producţiei, la valorificarea superioară a fiecărei tone de ţiţei prelucrat. Constructorilor de utilaj petrolier li s-a cerut să contribuie şi mai mult în viitor la creşterea producţiei de instalaţii de foraj de mare adîncime. In ce priveşte dotarea industriei chimice, s-a subliniat că specialiştii din această ramură şi constructorii de maşini sunt chemaţi să-şi intensifice eforturile pentru asimilarea într-un timp cît mai scurt a unor linii complete de fabricare (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XVIII. Nr. 127 (2.552) Miercuri, 1 iunie 1966 4 pagini 25 de bani Autocamioanele fabricate la Uzinele Steagul roșu-Braşov se bucură de un binemeritat prestigiu. Unul dintre indicatorii care exprimă în cel mai înalt grad activitatea de producţie a unei unităţi industriale este producţia marfă realizată, vîndută şi încasată. Realizarea acestui indicator reflectă un proces în care produsele şi-au căpătat valoare de întrebuinţare, şi-au dovedit utilitatea atît cantitativ cît şi calitativ. El arată că produsele fabricate au satisfăcut nevoi ale societăţii, iar calitatea lor a fost corespunzătoare pretenţiilor membrilor acesteia. Nerealizarea lui exprimă defecţiuni în procesul de fabricaţie care provin din: neaprovizionarea ritmică cu materii prime în cantităţile şi sortimentele cerute; din lipsa unor repere nerealizate, fie că produsele nu întrunesc calitatea pentru a fi vîndute; că s-au produs cantităţi mai mari decît cerinţele şi deci producţia nu are asigurată desfacerea, fie că s-au lansat în producţie sortimente fără să aibă preţ aprobat etc. Toate acestea au pentru întreprindere urmări economice şi financiare, care constau în primul rînd într-o producţie fără desfacere asigurată, blocarea spaţiilor de depozitare, greutăţi financiare care atrag penalizări, pe lîngă că bugetul statului nu primeşte la timp acumulările provenite din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi cotele părţi de beneficii incluse , în valoarea produselor nevîndute. Majoritatea întreprinderilor noastre au înţeles importanţa îndeplinirii acestui indicator, fapt ce se oglindeşte şi în realizarea lui pe regiune, în primele patru luni ale anului curent în procent de 104 la sută. Neajunsuri care se cer înlăturate Cu toate rezultatele bune obţinute ţinem să scoatem în evidenţă faptul că 15 întreprinderi din regiune prezintă rămîneri în urmă la acest indicator. Vom reda unele lipsuri care s-au manifestat în această perioadă şi care au frînat realizarea unor indicatori şi mai buni pe linia accelerării procesului de producţie, livrare şi încasare a contravalorii produselor şi deci de ajungere a mărfii cît mai repede la consumator. Astfel, uneori încetineala acestui proces începe de la nerealizarea ritmică a producţiei ca urmare a defecţiunilor în aprovizionarea tehnico-materială sau altor cauze, ceea ce face ca un procent mai mare din valoarea producţiei să se realizeze în ultima decadă a lunii, nemaiputîndu-se asigura încasarea ei în perioada respectivă. Realizînd în decada a 111-a 38,6 la sută din producţia lunii martie, precum şi datorită lipsei de repartiţii la ţîgle, Fabrica de cărămizi „Mureşeni", la sfîrşitul trimestrului I a. c., nu şi-a realizat producţia marfă vîndută şi încasată cu 711.000 lei. Uzinele de fier Vlăhiţa, datorită lipsei fontei FX2, FX3 în cantităţile necesare a realizat neritmic planul de producţie pe luna aprilie, ceea ce a determinat o rămînere în urmă la producţia marfă vîndută şi încasată cu 375.000 lei. Lipsuri temporare în aprovizionarea cu unele materiale, care au avut consecinţe negative asupra desfăşurării ritmice a producţiei şi desfacerii, s-au semnalat şi la C.I.L. Călăuţaş, unde datorită lipsei de feronerie (druchere cu şildiuri lustruite) se crease stoc supranormativ de producţie neterminată de 3.200 mp uşi grunduite pentru export în valoare de 540.000 lei. Itefor Tg.-Mureş are un stoc supranormativ de producţie neterminată la mobilă în valoare de 2.300.000 lei, care nu se poate termina din lipsa a 8.000 mp furnir de faţă, a 900 mp panel de fag, a 2.500 mp stofă de mobilă şi altele. Toate acestea întîrzie finisarea producţiei, realizarea într-un timp cît mai scurt a produselor şi livrarea lor la beneficiarii interni sau externi, precum şi încasarea şi virarea la buget a acumulărilor. Desfacerea produselor trebuie asigurata din timp Lipsuri în desfacerea producţiei şi încasarea preţului mărfii se mai manifestă uneori şi datorită lansării în fabricaţie de către unele întreprinderi a unor sortimente noi, sau cu devieri de la stasurile existente pentru care nu s-au îngrijit din timp să întocmească documentaţia de preţ, sau organele chemate a aproba preţurile de vînzare la aceste produse nu rezolvă cu suficientă operativitate aprobarea acestor preţuri. întreprinderea forestieră Sovata, de exemplu, a introdus în fabricaţie, pe baza indicaţiilor primite din partea organului tutelar 170 m c lăzi de fag pentru exportulfinului, pentru care întreprinderea a înaintat documentaţia de preţ la Ministerul Economiei Forestiere în luna februarie, dar care nici astăzi nu are preţ aprobat, motiv pentru care beneficiarul, C.A.S. Jidvei, nu acceptă preţul facturat, acesta neavînd temeiul legal. întreprinderea „Partizanul" — Gheorghieni a executat şi livrat Uzinelor metalurgice Cugir anumite piese în cadrul planului de colaborare în luna februarie, iar documentaţia de preţ s-a întocmit numai la 15 martie a. c. Situaţii asemănătoare sunt şi la întreprinderea „Republica" Reghin, I.F. Gheorghieni etc., a căror consecinţe se reflectă negativ în situaţia financiară a întreprinderilor respective datorită imobilizărilor în produse finite, decontarea cu întîrziere a contravalorii mărfurilor şi eventual deplasările inutile, litigii, procese arbitrare, cheltuieli inutile etc. Alte ori neîncasarea la timp a mărfurilor produse se datoreşte şi (Continuare în pag. a 3-a) IOAN OŢELEA directorul sucursalei regionale a Băncii Naţionale Craiova, azi important centru industrial, îşi reînnoieşte înfăţişarea. BRAŞOV. De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu, Maiestatea sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare" — a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele" fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahu a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare". ...Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la poalele Tîmpei, în drum spre Poiana Braşov. La una din serpentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Bîrsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport" din Poiană, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacţia că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele din realizările noastre. Braşovul — a continuat el —, oraş cu o veche şi bogată tradiţie culturală şi economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenţii şi alte maşini exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care şi cu harnicului popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prieteneşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Cazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia româno-iraniană, pentru Dace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările impresionante obţinute în regiunea şi oraşul dv. După ce s-a făcut interpretul sentimentelor de prietenie nutrite de poporul iranian faţă de poporul român, suveranul Iranului şi-a exprimat convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi , a subliniat Şahinşahul, exprimîndu-şi speranţa că în viitor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româneşti. Transmit harnicilor locuitori ai regiunii şi oraşului Braşov urări de viaţă lungă şi de succes, pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul iranian — şi ridic paharul pentru prosperitatea, fericirea şi înflorirea paznicului şi nobilului popor român, pentru pace şi colaborare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucureşti. In drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de numeroşi braşoveni. In gara Braşov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salutat de Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Roman Moldovan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, Grigore Ceamănu, secretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, de generali ai forțelor noastre armate. O delegaţie guvernamentală română va vizita Turcia O delegaţie guvernamentală română, condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, va face o vizită în Republica Turcia în a doua jumătate a lunii iulie 1966, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia Suleyman Demirel.