Steaua Roşie, iunie 1966 (Anul 18, nr. 127-152)

1966-06-01 / nr. 127

La joacă.. Fotografie: Z. HARAGOS Circul de stat din Bucureşti în turneu la Tg.-Mureş NUMĂRUL DE ATRACŢIE: DEMONSTRAŢIA DE YOGA A DOCTORULUI CLEMENDORE DIN INDIA v" .,i rt . I Circul de stat din Bucureşti, în turneul pe care-l întreprinde prin ţară, poposeşte la Tg.-Mu­reş, începînd din ziua de 2 iu­nie, cînd va da prima reprezen­taţie în arena instalată în Piaţa Armatei. Spectacolul cu care se pre­zintă în faţa publicului tîrgu­­mureşean poartă titlul „Caval­cada circului" şi cuprinde o se­rie de numere de atracţie, în­tre care dresură de cai, acroba­ţie, jonglerie, zburători pe mo­tocicletă etc. Un mare interes trezește nu­mărul doctorului Cleimendore din India, care prezintă un pro­gram de gimnastică medicală hindusă Yoga. Cireşe de mai De cîteva zile, în frumoasa livadă a gospodăriei agricole de stat din Reghin se lucrează cu spor la culesul cireşelor de mai. Datorită timpului favorabil, ci­reşele au ajuns la coacere. Pînă ieri, pomicultorii gospo­dăriei au livrat Oficiului raio­nal de valorificare a legumelor şi fructelor (O.R.V.L.F.) din o­­raşul Reghin peste 1.000 kg de cireşe, care sunt mult apreciate de consumatori. Culesul ca şi livrarea cireşelor continuă. MIERCURI, 1 IUNIE Tg.-Mureş — Arta: filmul In genunchi mă întorc la tine. Progresul: filmul Atentatul. Steagul roşu: filmul Viaţa începe la ora 8 seara. Tineretului: filmul Samba (la ora 16,30 filme documentare­. Muncitoresc: filmul De­coraţii pentru copii minune. Flacăra: filmul Haine aproape noi. Unirea- filmul Cheile ce­rului. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Fata d­in junglă. Luduş — Flacăra: filmul Mumu. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Un car­tof, doi cartofi. Odorhei — Muncitoresc: fil­mul Winnetou (partea a ll-a). Reghin — Pa­tria: filmul Beata. Victoria: filmul Fortăreață pe Rin. Tîrnăveni — Melodia: filmul Singu­rătatea alergătorului de cursă lungă. Toplița — Muncitoresc: filmul Păcat de benzină. O valoroasa opera antifascistă „ATENTATUL" Am văzut în ultimul timp trei remarcabile filme antifascis­te, care ar putea constitui o trilogie sui-generis despre as­censiunea si prăbușirea celui de al treilea Reich. „Adevărata fată a fascismului", zguduitor documentar al sovieticului Mi­hail Romm, reînvie în memoria noastră „cariera" presărată cu hecatombe de cadavre şi un continent în flăcări a acelui mă­runţel agent informator al po­liţiei care, ştiind să devină omul necesar marelui capital şi să speculeze grandomania micului burghez german, a devenit „ma­rele" führer, idolul a milioane de oameni. Pelicula are cea mai formidabilă memorie şi în faţa noastră Se perindă înlănţuite printr-un montaj de o logică stringentă mijloacele diabolice prin care masele erau înşelate, induse în eroare, îndobitocite. Dar chiar şi atunci a existat şi o altă Germanie. O Germanie care nu s-a supus ciumei brune, o Germanie care a rămas credin­cioasă idealurilor nobile ale u­­manismului, o Germanie care gîndea şi lupta. Lupta antifascistă este tema părţii centrale a trilogiei pro­puse de noi. Realizat de cineaş­tii cehi, filmul „Atentatul" re­constituie în imagini sobre, im­presionante prin simplitatea şi laconismul lor, temerara acţiune care a pus capăt vieţii sinistru­lui general SS Heyndrich, gau­­leiterul Boemiei şi Moraviei, unul din cei mai­ odioşi călăi nazişti, înzestrat cu o inteli­genţă diabolică, expert în pro­bleme de spionaj, om de încre­dere a lui Himmler, Heyndrich devenise un personal de temut chiar şi pentru amiralul Canaris, şeful Abwehrului (serviciul de spionaj al armatei). El urmărea contopirea Gestapoului cu Ab­wehrul, ceea ce ar fi dus la crearea unei organizaţii de o forţă nelimitată şi, desigur, aca­pararea conducerii ei. Pe de altă parte, în calitate de gauleiter al fostei Cehoslovacii punea la punct un sistem de exterminare totală a naţiunii cehe. Uciderea lui Heyndrich a fost o acţiune de mare răsunet, dar filmul ,riii­dică problema utilităţii ei. Călăul mort a fost înlocuit cu un altul, tot atît de ticălos. Apoi, asasi­narea gauleiterului a atras după sine represalii crunte, sute de nevinovaţi au fost exterminaţi fără milă, dar — şi filmul îţi sugerează această întrebare — ce s ar fi întîmplat dacă Heyn­drich rămînea în viaţă şi reuşea să-şi pună planurile în aplicare? Nu ar fi costat asta viaţa unui număr şi mai mare de oameni? Cei care au săvîrşit atentatul au fost oameni dintre cei mai obişnuiţi, animaţi însă de o fierbinte dragoste de patrie; au fost luptători dîrzi, curajoşi, ca­re au ştiut să moară demn, iar fapta lor a intrat în istorie. Ultimul film al „trilogiei" ar fi „Procesul de la Nürenberg", opera de mare răsunet a ameri­canului Stanley Kramer. Hitle­­riştii au exterminat multe mi­lioane de oameni şi — aşa cum spune cu cinism un personaj al acestui film — problema nu era cum să-i omori, ci ce să faci cu cadavrele. Crima era „ştiinţific" organizată şi mergea pe bandă rulantă. O crimă abo­minabilă împotriva omenirii. Dar s-au găsit oameni (dacă pot fi numiţi oameni) care au căutat să justifice crimele prin texte de lege, care -a ridicat crima la rangul de normă juridică, care au pus justiţia — adică in­stituţia chemată să slujească nu­mai adevărul şi dreptatea — în slujba a tot ce este nedreptate şi minciună. Procesul lor este „Procesul de la Nürenberg". Pro­cesul care — după victoria coa­liţiei antihitleriste, după elibe­rarea popoarelor de sub teron­ (Cinema „Progresul") rea fascistă, după reinstaurarea­­ libertăţii şi democraţiei — a con­damnat definitiv ideile, concep­ţiile şi practica nazistă. Trei filme în care istoria în­ a­tunecată a hitlerismului ni se perindă prin faţa ochilor de la | primele lui manifestări mărun- . te şi caraghioase, trecînd prin | grandioasele retrageri cu torţe | şi rugurile cu cărţi, prin cîmpu­­rile de luptă presărate cu ne­­sfîrşite şiruri de morminte şi | crematoarele lagărelor de con-­­ centrare, prin discursurile furi­bunde ale paranoicului führer­­ şi pădurile de spînzurători, pînă la jalnicul şi binemeritatul sfîr- ,e­şit. Trei filme zguduitoare, trei apeluri emoţionante adresate raţiunii şi conştiinţei noastre. Trei remarcabile opere de artă, , realizate de trei regizori din­­ trei ţări diferite, distinse — fiecare — cu importante pre-­­ mii internaţionale. Trei filme , pe care fiecare dintre noi e da-­­ tor să le vadă. * „Atentatul" rulează chiar săp­­tămîna aceasta. ■ ZENO FODOR­­ O secvenţă din film Teatru­ de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 11, „Ce­nuşăreasa". Azi, la ora 20, va avea loc concertul sim­fonic extraordinar al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mureș. Dirijor: Kurt Adler (S.U.A.). Solist: pianistul Amirás Gábor (Cluj). In program: Festival Brahms. In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 19, bibliotecar Nagy Vilma va prezenta cărţile noi achizi­ţionate de bibliotecă. MIERCURI, 1 IUNIE 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,10 — Dialogul celor mici; 20,15 — Teatru: „Ido­lul și Ion Anapoda" de G. M. Zamfirescu; 22,20 — Recitalul pianistului Daniel Pollack (S.U.A.); 22,50 — Telejurnalul de noapte. JOI, 2 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Transmitem pentru sate; 8,30 — La micro­fon melodia preferată; 10,05 — Muzică populară; 10,30 — Vreau să ştiu; 12,30 — Aici, Tîrgu-Mureş; 13,30 — Melodii popu­lare din regiunile ţării; 14,15 — Muzică u­­şoară; 15,00 — Cîntece haiduceşti şi jocuri populare; 17,00 — Nestemate folclorice; 19,00 — Seară pentru tineret; 20,00 — Radiogazeta de seară; 21,25 — Muzică u­­şoară. Programul II: 8,00 — Muzică de estradă; 8,30 — Cîntece şi jocuri; 10,44 — Muzică populară; 11,30 — Din ţările socialiste; 13,30 — Muzică uşoară; 14,00 — Cîntă or­chestra de muzică populară „Doina Moldo­vei" din Iaşi; 14,30 — Concert de prînz; 15,10 — Muzică uşoară românească; 16,00 — Muzică populară; 19,00 — Muzică uşoa­ră; 19,50 — Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 22,00 — Muzică uşoară. TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Muzică uşoară — Şeptelul, izvor de mari venituri (raioanele Reghin şi Luduş) — So­lişti amatori de muzică populară (Maria Chioreanu şi Teodor Pîncă). 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică populară — Specia­liştii au cuvîntul — Ceardaşuri. Cîntă Má­tyás Judit şi Madaras­­Gábor. 14,30—15,00 în limba maghiară: Ne scriu corespondenţii voluntari — Muzică uşoară şi de dans. 17,00—17,30 în limba română: Ştiri — Se­­lecţiuni din operete — Pe teme economice. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică populară — Jurnalul tineretului — Muzică. SIK. AUA KOSIP 1 iunie e Ziua internaţională a copilului, sărbătoare deveni­tă tradiţională, dragă deopotri­vă tinerilor şi vîrstnicilor, revăr­sare de soare, lumină şi entu­ziasm. Niciodată copilăria n-a fost mai preţuită, niciodată nu i s-au oferit atîtea bucurii şi sa­tisfacţii ca în societatea noas­tră socialistă. Copiii, contempo­ranii şi urmaşii noştri! Pentru ei se înalţă la oraşe şi sate cămine şi şcoli, ale lor sunt palatele şi casele pioniereşti, pentru ei se tipăresc cărţi în tiraje impre­sionante. Haide, copii, să cîntăm, Cu toţi copiii din ţară. A noastră e ziua copii, E ziua întiia de vară. Patria noastră, copii, E mare, puternică, bună. Patria, patria-nseamnă Mulţi muncitori împreună. Şi toţi laolaltă muncesc Fac fabrici şi treburi, şi case, Şi plinea o fac. Şi mai fac Şi cîntece noi şi frumoase. Haide, copii, să cîntăm, Cu toţi copiii din ţară. A noastră e ziua, copii. E ziua întîia de vară. MARIA BANUŞ Dragostea de om şi de cîn­­tecul său începe cu dragostea pentru vîrsta copilăriei. Sărbă­toarea celor mici reprezintă în­că o mărturie a grijii părinteşti cu care partidul şi statul nostru înconjoară pe cei mai tineri ce­tăţeni ai ţării. Copiii celor mai bine de două decenii scurse de la Eliberare alcătuiesc primele generaţii crescute din leagăn spre deplină libertate şi străluci­re umană. Sub soarele străluci­tor al socialismului, cresc şi se dezvoltă în condiţii, nici măcar bănuite în trecut, generaţii du­pă generaţii de copii viguroşi, plini de sănătate, care au înain­tea lor larg deschise toate dru­murile spre viitorul luminos. Gratuitatea învăţămîntului de toate gradele, gratuitatea ma­nualelor şcolare ne par astăzi fapte curente. Aşa ne-am obiş­nuit cu ele încît parcă au exis­tat de cînd e lumea. Ne-am o­­bişnuit şi cu trenurile arhipline care în timpul verii transportă spre plajele însorite ale litora­lului sau spre taberele de la munte mii şi mii de copii ai oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Da. Copiii, rîsul şi lumina frunţii lor sînt supremul nostru tezaur. Ei vor prelua, mîine, glo­rioasa creaţie a poporului şi o vor îmbogăţi mereu, ei vor pur­ta pe culmi tot mai înalte stea­gul veşnic tînăr al partidului. 1 iunie e ziua lor şi a noas­tră a tuturor. Poate, mai mult ca altădată, în această zi ne străduim să-i satisfacem cu cel mai frumos dar. Şi, care ar fi oare cel mai frumos dar pe ca­re l-am putea oferi de ziua lor de azi şi de mîine? Să-i creş­tem cu cea mai mare grijă, să trezim în ei dragostea pentru patria şi poporul nostru, dragos­tea pentru muncă, încît să de­vină cetăţeni de nădejde ai ţă­rii, demni de epoca în care trăim. Timpul probabil. Vreme schimbătoare, cu cerul mai mult noros, local vor cădea aver­se de ploaie. Temperatura în uşoară creș­tere, noaptea va fi cuprinsă între 3—8 grade, iar ziua între 16—22 grade. Vînt slab din est și nord-est. I.I.R. „Republica” din Reghin Str. Gării nr. 25, Telefon 170 ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — 2 maiştri turnători — 3 maiştri mecanici Concursul se va ţine la sediul întreprinderii în zilele de 18—20 iulie 1966. Condiţiile necesare pentru prezentarea la concurs sunt cele prevăzute de H.C.M. 1.061/1959. ^ Asiguraţi în camerele de creştere a viermilor o temperatură de 26—28° C. Furajînd viermii cu frunze neumezite, din două în două ore, obţineţi după fiecare gram de seminţe cantităţi sporite de gogoşi. AVIZ IMPORTANT La sediul Bazei de desfacere a pro­duselor petrolifere Bucureşti din cadrul Ministerului Petrolului, se va ţine între 15 17 iunie 1966 o sesiune de examene PENTRU INSTALATORI AUTORIZAŢI IN GAZE LICHEFIATE (ARAGAZ). Pe lîngă candidaţii noi, se vor prezenta OBLIGATORIU PEN­TRU DEFINITIVARE ŞI INSTALATORII AUTORIZAŢI REUŞIŢI IN ANII 1958—1961. Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi se vor adresa la Baza de desfacere a produselor petrolifere Braşov — Telefon: 1.32.15, Calea Bucureştilor nr. 4. întreprinderea regională „COMBUSTIBILUL” Tîrgu-Mureş aduce la cunoştinţa tuturor întreprinderilor, instituţiilor şi or­ganizaţiilor obşteşti din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară că, în conformitate cu ordinul M.E.F. nr. 78/ 1966, toţi beneficiarii de repartiţii de combustibili solizi pe anul 1966, pentru care au fost încheiate şi contracte economice şi care urmează să fie livrate din depozitele Combustibilul, vor trebui să le ridice pînă la 30 iunie a. c. Toţi beneficiarii care nu respectă data de mai sus, vor fi consideraţi că nu au nevoie de combustibilul repartizat pe anul 1966, urmînd a se cere anularea din oficiu a repartiţiei, aplicîndu-li-se totodată şi penalizările corespunzătoare pentru neridicare în termen. După data de 30 iunie a. c., depozitele Combustibilul vor executa livrări numai populaţiei pe tichet şi la liber. Depozitele Combustibilul dispun de stocuri suficiente pentru satisfacerea în bune condiţiuni a tuturor repartiţiilor.

Next