Steaua Roşie, iunie 1966 (Anul 18, nr. 127-152)
1966-06-01 / nr. 127
La joacă.. Fotografie: Z. HARAGOS Circul de stat din Bucureşti în turneu la Tg.-Mureş NUMĂRUL DE ATRACŢIE: DEMONSTRAŢIA DE YOGA A DOCTORULUI CLEMENDORE DIN INDIA v" .,i rt . I Circul de stat din Bucureşti, în turneul pe care-l întreprinde prin ţară, poposeşte la Tg.-Mureş, începînd din ziua de 2 iunie, cînd va da prima reprezentaţie în arena instalată în Piaţa Armatei. Spectacolul cu care se prezintă în faţa publicului tîrgumureşean poartă titlul „Cavalcada circului" şi cuprinde o serie de numere de atracţie, între care dresură de cai, acrobaţie, jonglerie, zburători pe motocicletă etc. Un mare interes trezește numărul doctorului Cleimendore din India, care prezintă un program de gimnastică medicală hindusă Yoga. Cireşe de mai De cîteva zile, în frumoasa livadă a gospodăriei agricole de stat din Reghin se lucrează cu spor la culesul cireşelor de mai. Datorită timpului favorabil, cireşele au ajuns la coacere. Pînă ieri, pomicultorii gospodăriei au livrat Oficiului raional de valorificare a legumelor şi fructelor (O.R.V.L.F.) din oraşul Reghin peste 1.000 kg de cireşe, care sunt mult apreciate de consumatori. Culesul ca şi livrarea cireşelor continuă. MIERCURI, 1 IUNIE Tg.-Mureş — Arta: filmul In genunchi mă întorc la tine. Progresul: filmul Atentatul. Steagul roşu: filmul Viaţa începe la ora 8 seara. Tineretului: filmul Samba (la ora 16,30 filme documentare. Muncitoresc: filmul Decoraţii pentru copii minune. Flacăra: filmul Haine aproape noi. Unirea- filmul Cheile cerului. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Fata din junglă. Luduş — Flacăra: filmul Mumu. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Un cartof, doi cartofi. Odorhei — Muncitoresc: filmul Winnetou (partea a ll-a). Reghin — Patria: filmul Beata. Victoria: filmul Fortăreață pe Rin. Tîrnăveni — Melodia: filmul Singurătatea alergătorului de cursă lungă. Toplița — Muncitoresc: filmul Păcat de benzină. O valoroasa opera antifascistă „ATENTATUL" Am văzut în ultimul timp trei remarcabile filme antifasciste, care ar putea constitui o trilogie sui-generis despre ascensiunea si prăbușirea celui de al treilea Reich. „Adevărata fată a fascismului", zguduitor documentar al sovieticului Mihail Romm, reînvie în memoria noastră „cariera" presărată cu hecatombe de cadavre şi un continent în flăcări a acelui mărunţel agent informator al poliţiei care, ştiind să devină omul necesar marelui capital şi să speculeze grandomania micului burghez german, a devenit „marele" führer, idolul a milioane de oameni. Pelicula are cea mai formidabilă memorie şi în faţa noastră Se perindă înlănţuite printr-un montaj de o logică stringentă mijloacele diabolice prin care masele erau înşelate, induse în eroare, îndobitocite. Dar chiar şi atunci a existat şi o altă Germanie. O Germanie care nu s-a supus ciumei brune, o Germanie care a rămas credincioasă idealurilor nobile ale umanismului, o Germanie care gîndea şi lupta. Lupta antifascistă este tema părţii centrale a trilogiei propuse de noi. Realizat de cineaştii cehi, filmul „Atentatul" reconstituie în imagini sobre, impresionante prin simplitatea şi laconismul lor, temerara acţiune care a pus capăt vieţii sinistrului general SS Heyndrich, gauleiterul Boemiei şi Moraviei, unul din cei mai odioşi călăi nazişti, înzestrat cu o inteligenţă diabolică, expert în probleme de spionaj, om de încredere a lui Himmler, Heyndrich devenise un personal de temut chiar şi pentru amiralul Canaris, şeful Abwehrului (serviciul de spionaj al armatei). El urmărea contopirea Gestapoului cu Abwehrul, ceea ce ar fi dus la crearea unei organizaţii de o forţă nelimitată şi, desigur, acapararea conducerii ei. Pe de altă parte, în calitate de gauleiter al fostei Cehoslovacii punea la punct un sistem de exterminare totală a naţiunii cehe. Uciderea lui Heyndrich a fost o acţiune de mare răsunet, dar filmul ,riiidică problema utilităţii ei. Călăul mort a fost înlocuit cu un altul, tot atît de ticălos. Apoi, asasinarea gauleiterului a atras după sine represalii crunte, sute de nevinovaţi au fost exterminaţi fără milă, dar — şi filmul îţi sugerează această întrebare — ce s ar fi întîmplat dacă Heyndrich rămînea în viaţă şi reuşea să-şi pună planurile în aplicare? Nu ar fi costat asta viaţa unui număr şi mai mare de oameni? Cei care au săvîrşit atentatul au fost oameni dintre cei mai obişnuiţi, animaţi însă de o fierbinte dragoste de patrie; au fost luptători dîrzi, curajoşi, care au ştiut să moară demn, iar fapta lor a intrat în istorie. Ultimul film al „trilogiei" ar fi „Procesul de la Nürenberg", opera de mare răsunet a americanului Stanley Kramer. Hitleriştii au exterminat multe milioane de oameni şi — aşa cum spune cu cinism un personaj al acestui film — problema nu era cum să-i omori, ci ce să faci cu cadavrele. Crima era „ştiinţific" organizată şi mergea pe bandă rulantă. O crimă abominabilă împotriva omenirii. Dar s-au găsit oameni (dacă pot fi numiţi oameni) care au căutat să justifice crimele prin texte de lege, care -a ridicat crima la rangul de normă juridică, care au pus justiţia — adică instituţia chemată să slujească numai adevărul şi dreptatea — în slujba a tot ce este nedreptate şi minciună. Procesul lor este „Procesul de la Nürenberg". Procesul care — după victoria coaliţiei antihitleriste, după eliberarea popoarelor de sub teron (Cinema „Progresul") rea fascistă, după reinstaurarea libertăţii şi democraţiei — a condamnat definitiv ideile, concepţiile şi practica nazistă. Trei filme în care istoria în atunecată a hitlerismului ni se perindă prin faţa ochilor de la | primele lui manifestări mărun- . te şi caraghioase, trecînd prin | grandioasele retrageri cu torţe | şi rugurile cu cărţi, prin cîmpurile de luptă presărate cu nesfîrşite şiruri de morminte şi | crematoarele lagărelor de con- centrare, prin discursurile furibunde ale paranoicului führer şi pădurile de spînzurători, pînă la jalnicul şi binemeritatul sfîr- ,eşit. Trei filme zguduitoare, trei apeluri emoţionante adresate raţiunii şi conştiinţei noastre. Trei remarcabile opere de artă, , realizate de trei regizori din trei ţări diferite, distinse — fiecare — cu importante pre- mii internaţionale. Trei filme , pe care fiecare dintre noi e da- tor să le vadă. * „Atentatul" rulează chiar săptămîna aceasta. ■ ZENO FODOR O secvenţă din film Teatru de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă azi, la ora 11, „Cenuşăreasa". Azi, la ora 20, va avea loc concertul simfonic extraordinar al orchestrei Filarmonicii de stat din Tg.-Mureș. Dirijor: Kurt Adler (S.U.A.). Solist: pianistul Amirás Gábor (Cluj). In program: Festival Brahms. In sala de lectură a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 19, bibliotecar Nagy Vilma va prezenta cărţile noi achiziţionate de bibliotecă. MIERCURI, 1 IUNIE 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,10 — Dialogul celor mici; 20,15 — Teatru: „Idolul și Ion Anapoda" de G. M. Zamfirescu; 22,20 — Recitalul pianistului Daniel Pollack (S.U.A.); 22,50 — Telejurnalul de noapte. JOI, 2 IUNIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 6,15 — Transmitem pentru sate; 8,30 — La microfon melodia preferată; 10,05 — Muzică populară; 10,30 — Vreau să ştiu; 12,30 — Aici, Tîrgu-Mureş; 13,30 — Melodii populare din regiunile ţării; 14,15 — Muzică uşoară; 15,00 — Cîntece haiduceşti şi jocuri populare; 17,00 — Nestemate folclorice; 19,00 — Seară pentru tineret; 20,00 — Radiogazeta de seară; 21,25 — Muzică uşoară. Programul II: 8,00 — Muzică de estradă; 8,30 — Cîntece şi jocuri; 10,44 — Muzică populară; 11,30 — Din ţările socialiste; 13,30 — Muzică uşoară; 14,00 — Cîntă orchestra de muzică populară „Doina Moldovei" din Iaşi; 14,30 — Concert de prînz; 15,10 — Muzică uşoară românească; 16,00 — Muzică populară; 19,00 — Muzică uşoară; 19,50 — Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 22,00 — Muzică uşoară. TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Muzică uşoară — Şeptelul, izvor de mari venituri (raioanele Reghin şi Luduş) — Solişti amatori de muzică populară (Maria Chioreanu şi Teodor Pîncă). 5,30—6,00 în limba maghiară: Muzică populară — Specialiştii au cuvîntul — Ceardaşuri. Cîntă Mátyás Judit şi MadarasGábor. 14,30—15,00 în limba maghiară: Ne scriu corespondenţii voluntari — Muzică uşoară şi de dans. 17,00—17,30 în limba română: Ştiri — Selecţiuni din operete — Pe teme economice. 17,30—18,30 în limba maghiară: Ştiri — Muzică populară — Jurnalul tineretului — Muzică. SIK. AUA KOSIP 1 iunie e Ziua internaţională a copilului, sărbătoare devenită tradiţională, dragă deopotrivă tinerilor şi vîrstnicilor, revărsare de soare, lumină şi entuziasm. Niciodată copilăria n-a fost mai preţuită, niciodată nu i s-au oferit atîtea bucurii şi satisfacţii ca în societatea noastră socialistă. Copiii, contemporanii şi urmaşii noştri! Pentru ei se înalţă la oraşe şi sate cămine şi şcoli, ale lor sunt palatele şi casele pioniereşti, pentru ei se tipăresc cărţi în tiraje impresionante. Haide, copii, să cîntăm, Cu toţi copiii din ţară. A noastră e ziua copii, E ziua întiia de vară. Patria noastră, copii, E mare, puternică, bună. Patria, patria-nseamnă Mulţi muncitori împreună. Şi toţi laolaltă muncesc Fac fabrici şi treburi, şi case, Şi plinea o fac. Şi mai fac Şi cîntece noi şi frumoase. Haide, copii, să cîntăm, Cu toţi copiii din ţară. A noastră e ziua, copii. E ziua întîia de vară. MARIA BANUŞ Dragostea de om şi de cîntecul său începe cu dragostea pentru vîrsta copilăriei. Sărbătoarea celor mici reprezintă încă o mărturie a grijii părinteşti cu care partidul şi statul nostru înconjoară pe cei mai tineri cetăţeni ai ţării. Copiii celor mai bine de două decenii scurse de la Eliberare alcătuiesc primele generaţii crescute din leagăn spre deplină libertate şi strălucire umană. Sub soarele strălucitor al socialismului, cresc şi se dezvoltă în condiţii, nici măcar bănuite în trecut, generaţii după generaţii de copii viguroşi, plini de sănătate, care au înaintea lor larg deschise toate drumurile spre viitorul luminos. Gratuitatea învăţămîntului de toate gradele, gratuitatea manualelor şcolare ne par astăzi fapte curente. Aşa ne-am obişnuit cu ele încît parcă au existat de cînd e lumea. Ne-am obişnuit şi cu trenurile arhipline care în timpul verii transportă spre plajele însorite ale litoralului sau spre taberele de la munte mii şi mii de copii ai oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Da. Copiii, rîsul şi lumina frunţii lor sînt supremul nostru tezaur. Ei vor prelua, mîine, glorioasa creaţie a poporului şi o vor îmbogăţi mereu, ei vor purta pe culmi tot mai înalte steagul veşnic tînăr al partidului. 1 iunie e ziua lor şi a noastră a tuturor. Poate, mai mult ca altădată, în această zi ne străduim să-i satisfacem cu cel mai frumos dar. Şi, care ar fi oare cel mai frumos dar pe care l-am putea oferi de ziua lor de azi şi de mîine? Să-i creştem cu cea mai mare grijă, să trezim în ei dragostea pentru patria şi poporul nostru, dragostea pentru muncă, încît să devină cetăţeni de nădejde ai ţării, demni de epoca în care trăim. Timpul probabil. Vreme schimbătoare, cu cerul mai mult noros, local vor cădea averse de ploaie. Temperatura în uşoară creștere, noaptea va fi cuprinsă între 3—8 grade, iar ziua între 16—22 grade. Vînt slab din est și nord-est. I.I.R. „Republica” din Reghin Str. Gării nr. 25, Telefon 170 ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: — 2 maiştri turnători — 3 maiştri mecanici Concursul se va ţine la sediul întreprinderii în zilele de 18—20 iulie 1966. Condiţiile necesare pentru prezentarea la concurs sunt cele prevăzute de H.C.M. 1.061/1959. ^ Asiguraţi în camerele de creştere a viermilor o temperatură de 26—28° C. Furajînd viermii cu frunze neumezite, din două în două ore, obţineţi după fiecare gram de seminţe cantităţi sporite de gogoşi. AVIZ IMPORTANT La sediul Bazei de desfacere a produselor petrolifere Bucureşti din cadrul Ministerului Petrolului, se va ţine între 15 17 iunie 1966 o sesiune de examene PENTRU INSTALATORI AUTORIZAŢI IN GAZE LICHEFIATE (ARAGAZ). Pe lîngă candidaţii noi, se vor prezenta OBLIGATORIU PENTRU DEFINITIVARE ŞI INSTALATORII AUTORIZAŢI REUŞIŢI IN ANII 1958—1961. Pentru informaţii suplimentare cei interesaţi se vor adresa la Baza de desfacere a produselor petrolifere Braşov — Telefon: 1.32.15, Calea Bucureştilor nr. 4. întreprinderea regională „COMBUSTIBILUL” Tîrgu-Mureş aduce la cunoştinţa tuturor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor obşteşti din regiunea Mureş-Autonomă Maghiară că, în conformitate cu ordinul M.E.F. nr. 78/ 1966, toţi beneficiarii de repartiţii de combustibili solizi pe anul 1966, pentru care au fost încheiate şi contracte economice şi care urmează să fie livrate din depozitele Combustibilul, vor trebui să le ridice pînă la 30 iunie a. c. Toţi beneficiarii care nu respectă data de mai sus, vor fi consideraţi că nu au nevoie de combustibilul repartizat pe anul 1966, urmînd a se cere anularea din oficiu a repartiţiei, aplicîndu-li-se totodată şi penalizările corespunzătoare pentru neridicare în termen. După data de 30 iunie a. c., depozitele Combustibilul vor executa livrări numai populaţiei pe tichet şi la liber. Depozitele Combustibilul dispun de stocuri suficiente pentru satisfacerea în bune condiţiuni a tuturor repartiţiilor.