Steaua Roşie, august 1966 (Anul 18, nr. 180-204)

1966-08-02 / nr. 180

Gospodari buni la Borsec Peste versantul de vest al mun­ţilor Gherghiului, într-o vale lar­gă, înconjurată de munţi împădu­riţi, la o altitudine variind între 860—1.000 m, se află pitoreasca staţiune balneoclimaterică Borsec. Aici, an de an, ochiul atent şi veş­nic căutător al vizitatorului obser­vă, pe lîngă frumuseţile de nease­muit dăruite de natură, alte şi al­te frumuseţi făurite de mîna omu­lui, prin spiritul inventiv al gos­podarilor orăşelului de munte. Despre realizările obţinute în a­­ceastă direcţie în perioada scursă din acest an ne vorbeşte tovară­şul Ch. Creangă, preşedintele Co­mitetului executiv al Sfatului popu­lar al oraşului Borsec. ■— încă de la începutul anului, în baza planului de­ măsuri întoc­mit, Comitetul executiv al Sfatu­lui popular orăşenesc a acordat o atenţie deosebită lucrărilor menite să ducă la continua înfrumuseţare a staţiunii. Principalele eforturi au fost îndreptate, în primul rînd, spre amenajarea, în locurile vira­ne, a unor atrăgătoare parcuri şi spaţii verzi. In această privinţă, ce­tăţenii oraşului, mobilizaţi de de­putaţi, au răspuns cu multă însu­fleţire la chemările sfatului popu­lar, lucrînd cu mult elan la ame­najarea de parcuri şi spaţii verzi. La amenajarea celor două parcuri, de pildă, s-au efectuat 68.388 ore de muncă patriotică, valoarea lu­crărilor ridicîndu-se la 242.355 lei. De asemenea, tot prin muncă pa­triotică, s-au plantat în parcurile noi şi în cele vechi peste 4.000 de trandafiri pitici şi sute de mii de flori. De-a lungul drumurilor şi aleilor din staţiune s-au plan­tat 4.850 de arbori ornamentali.­­ Desigur, împrejurimile staţiu­nii oferă vizitatorilor minunate privelişti, interesante obiective tu­ristice. Ce s-a făcut pentru ușura­rea accesului spre aceste locuri? — Ne preocupă îndeaproape și această problemă. Am început și continuă lucrările de amenajare a drumului ce duce spre masivul Făget. Pînă în prezent s-a amena­jat, așternîndu-se pe drum un strat gros de macadam pe o porţiune de aproape 3 kilometri* As­tfel.spe acest drum se va putee'-^iwtiia şi cu autoturismele. Valoarea lu­crărilor efectuate pînă în prezent aici se ridică la suma de 133.880 lei, efectuîndu-se peste 38.000 de ore de muncă patriotică. Sunt în perspectivă și alte lucrări care vor contribui la întregirea frumuseţi­lor naturale ale masivului Făget, la crearea unor condiţii cît mai plăcute pentru turiştii care vor veni aici. Valoarea lucrărilor prevă­zute a se executa aici depăşeşte suma de 800.000 lei. — In staţiune, atît vara cît şi iarna, vin şi numeroşi copii. Poate aveţi ceva de relatat şi în legătură cu condiţiile create copiilor, pen­tru ca aceştia să-şi petreacă tim­pul în mod cît mai plăcut. — Intr-adevăr, în staţiune vin mulţi copii. Un număr mare de copii au şi localnicii. Pentru ca aceştia să-şi petreacă timpul în mod cît mai plăcut, ne-am stră­duit să înzestrăm parcul copiilor cu noi leagăne, balansoare, călu­şei etc. Pentru copiii localnicilor, în parcul popular din Borsecul de jos s-a amenajat, prin muncă pa­triotică, un solar. Şi acesta a fost dotat cu leagăne, balansoare, că­luşei şi alte lucruri, asigurîndu-se copiilor mijloacele necesare de joacă, de distracţie, înfrumuseţarea staţiunii, a oraşului, constituie preocuparea principală a sfatului popular. Prin participarea largă a cetăţenilor, mobilizaţi de deputaţi, la acţiunile de amenajare şi întreţinere a parcurilor şi zone­lor verzi, alinieri de garduri, des­fundări de şanţuri, întreţineri de străzi şi alei etc., anul acesta s-au realizat lucrări, prin muncă patrio­tică, în valoare de 640.427 lei, re­venind 228,72 lei pe locuitor. In frunte s-au situat deputaţii Iuliu Voaideş, Eugen Kostandi, Vasile Hintea, Andrei Molnar, Stela Kol­­bert şi alţii. Am putea enumera şi zeci şi sute de cetăţeni care nu au precupeţit nici un efort, dor­nici fiind să vadă localitatea în care trăiesc tot mai frumoasă. Ne rezumăm doar să amintim pe Fe­renc Wild, Alexandru Starff, Aurel Moldovan, Adam Bajko, Iulia Sem­­nea, Olga Ungureanu, Vasile Mîn­­dru şi alţii, care constituie exem­ple de urmat pentru toţi cetăţenii din oraş. Deci, frumoasa staţiune balneo­climaterică Bţarsfir, de la 900,. rp altitudine, vă istţfte­aptă mereu rrtâi întinerită. Nu scăpaţi ocazia de a o vizita. ION CRISTEA asistent laborator — Borsec SIBIU : Turnurile de apărare de pe strada Cetății. STEAUA ROŞIE Intrun lan de porumb al C.A-P. Șăulia (raionul Luduș). SESIZĂRI şi RĂSPUNSURI 9 Intr-o zi, cînd urma să primim salariul, noi, muncitorii de la gu­rile de exploatare Huruba, Mezo­­vesz şi Muncielu, aparţinătoare sectorului de exploatare Valea Sea­că (I.F. Topliţa), în loc să-l primim la locurile noastre de muncă, am fost îndrumaţi să ne prezentăm pentru ridicarea banilor la secto­rul de exploatare Bilbor, la o dis­tanţă de peste 15 km. Ne-am de­plasat cu toţii la locul indicat, un­de, bineînţeles, ne-am exprimat ne­mulţumirea faţă de acest proce­deu. Nu s-ar putea oare ca să primim salariul la locul nostru de muncă? UN GRUP DE MUNCITORI CONSILIUL LOCAL AL SINDICA­­TELOR, TOPLIŢA: Biroul executiv al C.S.L. a cercetat reclamaţia şi a constatat justeţea celor semnala­te. In urma sesizării, conducerea I.F. Topliţa a dat dispoziţie fie­cărui şef de sector şi casier ca plă­ţile la muncitori să se facă la locurile de muncă. Plăţile să fie planificate, pe baza unui grafic, care să fie adus la cunoştinţa mun­citorilor în cadrul şedinţelor de grupă sindicală. Totodată, depla­sarea casierilor la gurile de ex­ploatare va fi asigurată prin maşi­nile sectoarelor, respectiv prin C.F.F., iar în cazul cînd nu dispun de mijloace de transport, casierii se vor adresa conducerii întreprin­derii, care va lua măsuri corespun­zătoare. Credem că prin aceste măsuri se va îmbunătăţi efectua­rea plăţilor şi nu se vor mai ivi greutăţi în această privinţă. ★ Am hotărît cu soţia să cumpă­răm în rate două costume şi un pardesiu de la magazinul de con­fecţii „Corso", trei costumaşe pen­tru copii de la magazinul „Gulli­ver" şi o bicicletă de la magazi­nul „Tehnometal" de pe str. Kos­suth L. La magazinele „Gulliver" şi „Corso" am fost serviţi în mod foarte civilizat, dar să vedeţi ce am păţit la „Tehnometal". După terminarea formelor pentru rate, mi-a adus o tovarăşă din magazie o bicicletă plină de unsoare şi împachetată. Am solicitat ca ci­neva să-mi pună bicicleta la punct. „Nu are cine", a fost răspunsul. „Vă dau o cîrpă şi o curăţaţi dv". Eram îmbrăcat cu o cămaşă albă cu manşete. Am curăţit singur bi­cicleta şi drept rezultat mi-am murdărit cămaşa albă şi pantalo­nii cu unsoare. In afară de aceas­ta, cerînd un bec pentru far şi al­te piese am primit tot răspunsul „nu avem". Vînzătoarea a fost „bi­nevoitoare", bicicleta bună, dar se potriveşte proverbul: „Bune buca­te, dar rău aranjate". PETRU POLEAC Tg.-Mureş CONDUCEREA O.C.L. PRODU­SE INDUSTRIALE, TG. MUREŞ: Lip­sa unei persoane pentru ajustarea bicicletelor cumpărate, constituie, într-adevăr, o problemă pentru cumpărători, dar ţinem să menţio­năm că aceasta este sarcina unei secţii a cooperativei „Metalul". Este o lipsă a vînzătoarei respec­tive că nu a informat clienţii în acest sens. Pentru desfacerea pie­selor de schimb pentru biciclete (bec, dinam, etc.) am organizat un p­agazin specializat, la a doua uşă de lîngă magazinul „Tehnometal". Pentru remedierea deficienţelor semnalate, am luat măsuri ca per­sonalul de deservire să informeze clienţii despre acest lucru, pre­cum şi despre alte probleme lega­te de produsul vîndut. La fel, pen­tru a evita repetarea cazului sem­nalat, în unele cazuri motivate şi la cerere specială, asamblarea bi­cicletei va fi executată de maga­zinul de desfacere. ★ La 27 iunie a. c., conducătorul­­auto de pe autobuzul care circulă între Odorhei — Cristur — Tg.­­Mureş (cu plecare la ora 14,30), ajungînd la Cristur, nu a vrut să pornească maşina cu un număr aşa mare de călători, deşi ştia că toţi posedă bilete eliberate de D.R.T.A. In sfîrşit, după discuţii in­utile, a pornit. In comuna Avră­­meşti, precum şi în satul Goagiu au coborît cîţiva călători. Un sin­gur călător din Goagiu vrînd să urce în maşină, nu a fost lăsat de şofer, ca la primul­­sat (deşi nu a coborît nimeni) să se răzgîndească şi să primească 3 călători în ma­şină. La 3 iulie a. c., autobuzul de pe aceeaşi rută şi cu aceeaşi oră de plecare, a fost deservit de taxa­torul Oscar Mare, care, prin com­portarea sa a provocat indignarea călătorilor. Pe lîngă că s-a purtat brutal cu călătorii, dacă nu a fost rugat în mod special, nu a res­tituit restul de la costul bilete­lor, însuşindu-şi astfel, într-un mod neruşinat, o sumă frumuşică. Bru­talitatea sa a ajuns la culme a­­tunci cînd, în apropierea comu­nei Firtăni­ş, l-a lovit cu piciorul pe călătorul Dezideriu Kuti, care, prezentîndu-şi abonamentul, a vrut să urce în maşină. Credem că asemenea elemente, care încalcă în mod grosolan nor­mele de conduită şi compromit întreprinderea la care lucrează, nu au ce căuta pe asemenea mijloace de transport. LADISLAU BAKO instructor la Sfatul popular regional CONDUCEREA DIRECŢIEI RE­GIONALE DE TRANSPORT AUTO, TG.-MUREŞ: Organele noastre de control care au cercetat sesizarea au constatat că cele relatate de tov. Bako corespund realităţii luînd următoarele măsuri: Auto­buzul de pe traseul Odorhei — Cristur — Tg.-Mureş, în ziua de 27 iunie a. c. a fost deservit de şoferul loan Csatlós şi taxatorul loan Vajda. Pentru comportarea lor nejustă — ţinînd cont că au fost la prima lor abatere de acest gen — au fost sancţionaţi cu „obser­vaţie". împotriva taxatorului Os­car Mare, care a deservit acelaşi autobuz în ziua de 3 iulie a. c., s-au luat cele mai severe măsuri. Constatîndu-se că s-a purtat bru­tal şi necinstit faţă de publicul călător, pe data de 8 iulie a.c., con­form deciziei nr. 2083/1966 a Au­tobazei de călători Tg.-Mureş, i s-a desfăcut contractul de muncă, conform articolului 20, litera E din Codul Muncii. Oraşul de pe Cibin (Urmare din pag. 1) meroase bastioane ale unor vestiţi meşteri: croitori, dogari, olari, archebuzieri... După o incursiune prin istoria frămîntată a evului mediu am po­posit în cunoscutul Ioc de popas dumi­nical pentru sibieni — Dumbrava. Grădina zoologică cu vechi pen­sionari şi cele cîteva lacuri artificiale, cu fe­lurite atracţii invită mii şi mii de oameni. Am făcut apoi un popas la Răşinari, satul în care s-a născut poetul Oc­­tavian Goga, un sat unic în Transilvania, prin arhitectură şi tra­diţii. Atras de trecutul său istoric glorios, vizitato­rul trece mai uşor pes­te Sibiul de azi, peste Sibiul industrial şi cul­tural, peste tinereţea lui permanentă. Un şir întreg de uzine şi fa­brici dau renume aces­tui important centru. Uzinele „Independen­ţa" produc o gamă va­riată de utilaje pentru diferite ramuri indus­triale: siderurgie, chi­mie, alimentară. La „Ba­lanţa" se produc ba­lanţe etalon cu eroa­re admisă de unu la un milion! „Flamura Ro­şie" produce lunar pes­te 200.000 de fire de flori, din mase plasti­ce... La „Automeca­­nica" şi „Steaua roşie", la „Tricotajul roşu" şi „Elastica", în alte nu­meroase întreprinderi sibiene se fabrică un mare număr de produ­se importante pentru economia ţării. Activi­tatea industrială com­plexă îi imprimă ora­şului o mare forţă şi vitalitate. In ultimii ani, in oraşul de jos au a­­parut cartiere noi, cu­­prinzînd blocuri cu 4 şi 6 etaje, construite într-o arhitectură mo­dernă şi plină de fan­tezie. In cadrul atît de pi­toresc al oraşului func­ţionează — prin tradi­ţie — un mare număr de şcoli de toate gra­dele. Sibiul se mîn­­dreşte cu peste 10 şcoli de meserii care anual „lansează" noi conti­­gente de muncitori u­­zinelor din oraş, cu nu­meroase licee teoreti­ce şi de specialitate, cu o şcoală populară de artă, cu teatru şi filarmonică, cu alte multe instituţii cultu­rale şi ştiinţifice. Aşa­dar, oraşul în care au apărut revistele litera­re „Tribuna" şi „Lu­ceafărul", unde a fost creată vestita Asocia­ţie Transilvăneană pen­tru literatura română şi cultura poporului ro­mân — „Astra", oraşul al cărui nume este le­gat de activitatea unor scriitori şi poeţi ca: Ion Slavici, Octavian Goga, G. Coşbuc, I. A­­gîrbiceanu, Bogdan Duică, M. Sadoveanu... este azi un puternic centru al industriei și culturii noi socialiste, un oraș cu bogate ves­tigii istorice, un oraș în plină înflorire. Turbinele şi oamenii­­ au secrete? De la prima fundaţie şi pînă as­tăzi s-au petrecut multe clipe emo­ţionante, pline de semnificaţii. Fiecare grup electrogen pus în funcţiune la palatul de lumini din cîmpia luduşeană a fost cîte o nouă izbîndă, o victorie în bătălia încordată cu timpul. Evenimentul însufleţea deopotrivă pe omul cu mistria de la cota 55 a turnului hiperbolic, pe cel de la maneta excavatorului sau pe inginerul de lîngă creierul cu mii de nervuri ale camerelor de comandă. Şi în ceasurile de cumpănă, aceiaşi meş­teri iscusiţi, dirijori ai înaltelor macarale, ţesători ai complicatelor dantelării de ţevi şi ai păienjeni­şului de nervuri metalice, au ştiut să se întreacă pe ei înşişi ca să învingă. In oricare parte a marelui şan­tier te interesezi de Petre Teren­­teac, afli cu exactitate unde anume lucrează. Constructorii, montorii, energeticienii îl cunosc bine. Nu­mele lui e înscris, alături de al ze­cilor şi zecilor de fruntaşi, în jur­nalul întrecerii. Maistrul Terenteac ştie să fie foarte apropiat de oa­meni. Le ştie năzuinţele şi preţu­ieşte munca fiecăruia. Este însă mai greu să afli de unde are ma­rea calitate. Tatăl său este tot mentor. Poate din familie sau de cînd era şef de echipă? Şi într-un caz şi în altul, el s-a dovedit un elev excelent al înaltei şcoli de pe şantier. E mereu vesel. Ca nimeni altul, se pricepe să-i facă pe toţi la fel ca el. Entuziast, priceput, inventiv — cum îi stă mai bine unui mentor. Caută mereu, gîndeşte, se consul­tă cu fiecare. Niciodată nu se mul­ţumeşte cu cît a realizat. Pentru el, şantierul este un izvor continuu de iniţiative. Multă vreme s-a ocu­pat de perfecţionarea metodelor de lucru. Turbinele au secretele lor şi maistrul este dator să le cu­noască cel dinţii. La capătul unor căutări şi studii neîntrerupte, mais­trul Terenteac s-a convins încă o da­tă că numai controlul perseverent şi amănunţit în faza de montaj poate asigura scurtarea termenelor de probe generale la turbine şi garanta buna lor funcţionare. Me­toda a prins viaţă, împreună cu mentorii, maistrul verifică în parte fiecare operaţie. Astfel, la şirul iniţiativelor comunistului Terenteac s-a adăugat încă o metodă cu re­zultate excelente. Una dintre echipele maistrului este condusă de o femeie. Echipa formată din 12 persoane, montea­ză auxiliarele turbinelor — pom­pele de apă. O lucrare deloc u­­şoară. Ori de cîte ori îi aminteşti mais­trului de pompa condens de ba­ză de la grupul nr. 4, zîmbeşte cu subînţeles. Şefa de echipă este o femeie hotărîtă şi un mentor pri­ceput, bună organizatoare şi se bu­cură de respect pe întregul şantier. Nu admite niciodată maistrului să dea dispoziţii peste capul ei. Dacă are vreo observaţie, să i-o spună ei. In echipa ea organizează mun­ca şi îi cunoaşte pe fiecare. Ştie ce are de făcut, cui să-i încredin­ţeze cutare sau cutare lucrare. Maistrul s-a învăţat aşa şi respectă „legea" cu stricteţe. N-are încotro. Nu-s motive. Intr-o bună zi, meşterul a ob­servat ceva la o serpentină de ră­cire. S-a dus la Natalia. Trebuia scos capacul unui lagăr şi verificat încă o dată montajul. Şefa echipei l-a privit cam sever. Ce, nu ştie ea cui i-a încredinţat lucrarea? Cio­­lacu nu a montat acum pentru prima oară serpentine. Doar nu-i copil, îşi cunoaşte bine meseria. Văzînd că Natalia e prea sigură pe unii oameni, calm, Petre a con­tinuat s-o convingă că lucrarea tre­buie reverificată. Pe neobservate, discuţia a căpătat nuanţe de con­tradicţii. — Proba hidraulică ne va spu­ne care dintre noi are dreptate — a încheiat şefa, plecînd. Capacul nu a fost demontat. La proba hidraulică, surpriză. Cînd i-a ridicat presiunea, din lagăr au în­ceput să se prelingă picuri neier­tători de apă. Atunci, ochii Nata­­liei clipeau mai repede ca de obi­cei iar faţa îşi împrumuta culoarea vişinelor. Petre s-a făcut că nu ob­servă şi s-a retras într-un loc, să poată auzi discuţia dintre ea şi Ioan Ciolacu, mentorul. Din aspra lecţie Natalia a învă­ţat foarte mult însă Petre a avut grijă să nu scoată nici un cuvînt. In asemenea cazuri tăcerea valo­rează mai mult decît tot aurul din lume. De atunci s-au scurs cîteva luni. Cuvîntul maistrului s-a întărit şi mai mult, a devenit le­ge... In afară de clipele emoţionante cînd grupurile electrogene au fost date în funcţiune înaintea timpu­lui planificat, comunistul Teren­teac nu uită niciodată acele mo­mente cînd, în aplauzele atît de calde şi sincere ale celor care înalţă palatul de lumini, i s-a con­ferit Steaua Republicii clasa a V-a. . . . Otilia are numai şase ani. De multe ori îl însoţeşte pe tăticu la film sau la plimbare, li place că el se întîlneşte cu oameni mulţi şi toţi sînt veseli. Mai în glumă, mai în serios îl întreabă de ce nu îşi plimbă fata cu maşina. Ştiu ei ce ştiu. Dacă o întîlneşti singură, se miră: — Cum, nu ştiţi cine sînt pă­rinţii mei? Toată lumea îi cunoaş­te. Pe tăticu îl cheamă Petrică Te­renteac iar pe mămica, Natalia Terenteac. Amîndoi lucrează la termocentrală. Sînt montori. Vrem să ne cumpărăm maşină. Mămica are carnet de șofer .. . P. GIURGIU 3 uram SIMM i pin­­ iii -­ factor hotărîtor în activitatea întreprinderilor In procesul de fabricaţie a sti­clei, destul de complex, sunt uti­lizate un număr însemnat de ma­şini şi cuptoare de mari capaci­tăţi. Desfăşurarea normală a pro­cesului tehnologic este condiţio­nată, în mare măsură, de starea de funcţionare a acestora. De randa­mentul „zestrei" tehnice a fabri­cii depinde îndeplinirea integrală şi ritmic a sarcinilor de plan. Colectivul fabricii de geamuri din Tîrnăveni a dobîndit o expe­rienţă valoroasă în întreţinerea, funcţionarea şi executarea repara­ţiilor capacităţilor de producţie. Acest lucru rezultă din buna com­portare a cuptoarelor şi a utilaje­lor în perioadele dintre ultimele reparaţii capitale. Ce s-a întreprins în acest scop? Cuptorul de geam tras, de pildă, a cărui pondere în producţia globală a fabricii repre­zintă aproape 40 la sută, a fost planificat să se repare, anul acesta, în 50 de zile. Primele măsuri luate au fost în­dreptate spre buna organizare a lucrului. In urma mai multor veri­ficări a stării cuptorului şi a insta­laţiilor care îl deservesc s-a întoc­mit un plan de acţiuni privind re­paraţiile, formaţiile de lucru şi materialele necesare. Astfel, la da­ta începerii reparaţiilor totul era pus la punct. Pregătirea din timp, asistenţa tehnică acordată şi en­tuziasmul cu care s-a lucrat au făcut posibilă reducerea termenu­lui de reparaţii planificat cu 6 zi­le. In acest timp s-au putut realiza peste prevederi 70.000 mp geam bază. In perioada care a urmat s-a do­vedit că scurtarea termenului de reparaţii nu a afectat cu nimic calitatea lucrărilor. Dimpotrivă, după numai o lună de la repune­rea în funcţiune a secţiei, indica­torul care reprezintă calitatea pro­duselor, pe acest an, a fost depă­şit cu 0,8 la sută. Prin buna organizare a lucrului au fost înregistrate reduceri simţi­toare ale duratei de staţionare şi la întreţinerea şi repararea cuptoa­relor sectorului turnata şi a utila­jelor de la şlefuitoria plană. De exemplu la cuptorul nr. 3 de la secţia turnata, s-a scurtat termenul planificat cu 20 de zile, timp în care s-au putut realiza în plus circa 100.000 de bucăţi piese pentru construcţii. O dată cu efectuarea reparaţii­lor s-au făcut şi unele modernizări care au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, uşurarea efortului fizic şi creşterea produc­tivităţii muncii. Astfel paralel cu lucrările de întreţinere şi reparaţii realizate s-au confecţionat mai multe bunchere de alimentare a cuptoarelor, benzi transportoare la uscătoria de nisip, cărucioare pen­tru transportul materiilor prime şi altele. Pentru prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor s-a în­cercat, în cele mai multe cazuri cu rezultate bune, utilizarea de materiale rezistente la temperaturi înalte. In vederea îmbunătăţirii activi­tăţii de producţie acum se execută o nouă linie de placare din sti­clă. Se proiectează mecanizarea încărcării sticlelor în cuptoarele de recoacere, este în curs moderni­zarea atelierului de tîmplărie etc. întreţinerea utilajelor şi repara­rea acestora, pentru a obţine ran­damentul dorit, a impus ridicarea calificării şi specializării cadrelor. In acest scop s-au specializat mun­citori din rîndul mecanicilor în în­treţinerea capacităţilor de produc­ţie pe locurile de muncă şi utilaje. Măsurile aplicate au condus la o bună funcţionare a cuptoarelor de topit şi a maşinilor din dotare — condiţie esenţială în organiza­rea ştiinţifică a producţiei. Rezul­tatul strădaniei şi entuziasmului cu care deservesc muncitorii, teh­nica din dotare sunt tot mai bune. Un exemplu concludent: dacă în urmă cu patru ani într-o singură zi se realizau 16.780 de butelii de 700 ml, anul trecut, la acelaşi loc de muncă, în acelaşi timp s-au realizat peste 18.490 bucăţi butelii. Realizările­ obţinute în primul semestru al acestui an sunt şi ele semnificative. Cu mijloacele de producţie bine întreţinute şi repa­rate harnicul colectiv al fabricii a obţinut peste plan o producţie, globală în valoare de 1.583.000 de lei. S-au fabricat peste prevederi aproape 100 mp geamuri trase, 8.000 mp geam turnat, 425.000 de bucăţi diferite sticle, 250.000 de bucăţi piese presate pentru con­strucţii, s au realizat în acelaşi timp însemnate economii şi beneficii peste plan. Colectivul fabricii va acorda şi în continuare grija cuvenită utili­zării cît mai raţionale a capacităţi­lor de producţie, printr-o întreţi­nere şi reparare a acestora la timp, de calitate, într-o perioadă cît mai scurtă. ALEXANDRU KOVÁCS directorul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni Cu capacităţi Mae­leb­elin­e şi reparate se­­riji­ reziliate sem­icalive în 7 luni produse peste plan Combinatul chimic din Tîr­năveni, Centralele termoelectri­ce „Steaua roşie" din Fîntînele şi Luduş-Iernut, întreprinderea minieră Bălan, Complexul pen­tru industrializarea lemnului din Gălăuţaş, Salina Praid, întreprin­derile forestiere din Miercurea- Ciuc şi Topliţa, precum şi alte 20 de unităţi industriale din re­giune au raportat îndeplinirea, înainte de termen, a planului de producţie pe primele 7 luni ale anului. De la începutul anului şi pî­nă în prezent, unităţile indus­triale din regiune au produs peste plan 3.200 de tone de carbid, 11.000 m. ţ. de cheres­tea, 113 milioane de kilowat­­ere energie electrică, 28.000 de perechi de încălţăminte şi alte produse în valoare de 105 milioane de lei. Majoritatea a­­cestui spor s-a obţinut pe sea­ma creşterii productivităţii mun­cii. „Harghita“ - o maşină modernă de tricotat întreprinderea „Metalotehni­­ca" din Tîrgu-Mureş, a expediat fabricii de tricotaje „Crinul" din Capitală cea de-a 9-a maşină circulară de tricotat, tip „Har­ghita". Avîn­d un grad înalt de tehnicitate, maşina confecţio­nează 25.000 de ochiuri de tri­cot pe minut cu o finețe supe­rioară. Datorită acestui fapt, es­te considerat cel mai modern utilaj de acest fel, proiectat și realizat pînă acum. 1.800 tone conserve de mazăre Campania de recoltare şi pre­lucrare a mazărei se apropie de sfîrşit. Colectivul Fabricii de conserve „Mureşeni" a preluat şi conservat pînă la sfîrşitul lu­nii iulie a. c. aproape 1.800 to­ne de mazăre. Acestei activităţi i s-a acordat o grijă deosebită. Astfel, 54 la sută din întreaga producţie a fost clasificată în mazăre extra fină, foarte fină şi fină. Calita­tea bună a conservelor de ma­zăre rezultă şi din faptul că din cele 700 de tone livrate, fabri­ca nu a înregistrat nici o recla­­maţie sau refuz. De reţinut că o bună parte din producţia de conserve de mazăre este desti­nată exportului.

Next