Steaua Roşie, august 1966 (Anul 18, nr. 180-204)
1966-08-02 / nr. 180
Gospodari buni la Borsec Peste versantul de vest al munţilor Gherghiului, într-o vale largă, înconjurată de munţi împăduriţi, la o altitudine variind între 860—1.000 m, se află pitoreasca staţiune balneoclimaterică Borsec. Aici, an de an, ochiul atent şi veşnic căutător al vizitatorului observă, pe lîngă frumuseţile de neasemuit dăruite de natură, alte şi alte frumuseţi făurite de mîna omului, prin spiritul inventiv al gospodarilor orăşelului de munte. Despre realizările obţinute în această direcţie în perioada scursă din acest an ne vorbeşte tovarăşul Ch. Creangă, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Borsec. ■— încă de la începutul anului, în baza planului de măsuri întocmit, Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc a acordat o atenţie deosebită lucrărilor menite să ducă la continua înfrumuseţare a staţiunii. Principalele eforturi au fost îndreptate, în primul rînd, spre amenajarea, în locurile virane, a unor atrăgătoare parcuri şi spaţii verzi. In această privinţă, cetăţenii oraşului, mobilizaţi de deputaţi, au răspuns cu multă însufleţire la chemările sfatului popular, lucrînd cu mult elan la amenajarea de parcuri şi spaţii verzi. La amenajarea celor două parcuri, de pildă, s-au efectuat 68.388 ore de muncă patriotică, valoarea lucrărilor ridicîndu-se la 242.355 lei. De asemenea, tot prin muncă patriotică, s-au plantat în parcurile noi şi în cele vechi peste 4.000 de trandafiri pitici şi sute de mii de flori. De-a lungul drumurilor şi aleilor din staţiune s-au plantat 4.850 de arbori ornamentali. Desigur, împrejurimile staţiunii oferă vizitatorilor minunate privelişti, interesante obiective turistice. Ce s-a făcut pentru ușurarea accesului spre aceste locuri? — Ne preocupă îndeaproape și această problemă. Am început și continuă lucrările de amenajare a drumului ce duce spre masivul Făget. Pînă în prezent s-a amenajat, așternîndu-se pe drum un strat gros de macadam pe o porţiune de aproape 3 kilometri* Astfel.spe acest drum se va putee'-^iwtiia şi cu autoturismele. Valoarea lucrărilor efectuate pînă în prezent aici se ridică la suma de 133.880 lei, efectuîndu-se peste 38.000 de ore de muncă patriotică. Sunt în perspectivă și alte lucrări care vor contribui la întregirea frumuseţilor naturale ale masivului Făget, la crearea unor condiţii cît mai plăcute pentru turiştii care vor veni aici. Valoarea lucrărilor prevăzute a se executa aici depăşeşte suma de 800.000 lei. — In staţiune, atît vara cît şi iarna, vin şi numeroşi copii. Poate aveţi ceva de relatat şi în legătură cu condiţiile create copiilor, pentru ca aceştia să-şi petreacă timpul în mod cît mai plăcut. — Intr-adevăr, în staţiune vin mulţi copii. Un număr mare de copii au şi localnicii. Pentru ca aceştia să-şi petreacă timpul în mod cît mai plăcut, ne-am străduit să înzestrăm parcul copiilor cu noi leagăne, balansoare, căluşei etc. Pentru copiii localnicilor, în parcul popular din Borsecul de jos s-a amenajat, prin muncă patriotică, un solar. Şi acesta a fost dotat cu leagăne, balansoare, căluşei şi alte lucruri, asigurîndu-se copiilor mijloacele necesare de joacă, de distracţie, înfrumuseţarea staţiunii, a oraşului, constituie preocuparea principală a sfatului popular. Prin participarea largă a cetăţenilor, mobilizaţi de deputaţi, la acţiunile de amenajare şi întreţinere a parcurilor şi zonelor verzi, alinieri de garduri, desfundări de şanţuri, întreţineri de străzi şi alei etc., anul acesta s-au realizat lucrări, prin muncă patriotică, în valoare de 640.427 lei, revenind 228,72 lei pe locuitor. In frunte s-au situat deputaţii Iuliu Voaideş, Eugen Kostandi, Vasile Hintea, Andrei Molnar, Stela Kolbert şi alţii. Am putea enumera şi zeci şi sute de cetăţeni care nu au precupeţit nici un efort, dornici fiind să vadă localitatea în care trăiesc tot mai frumoasă. Ne rezumăm doar să amintim pe Ferenc Wild, Alexandru Starff, Aurel Moldovan, Adam Bajko, Iulia Semnea, Olga Ungureanu, Vasile Mîndru şi alţii, care constituie exemple de urmat pentru toţi cetăţenii din oraş. Deci, frumoasa staţiune balneoclimaterică Bţarsfir, de la 900,. rp altitudine, vă istţfteaptă mereu rrtâi întinerită. Nu scăpaţi ocazia de a o vizita. ION CRISTEA asistent laborator — Borsec SIBIU : Turnurile de apărare de pe strada Cetății. STEAUA ROŞIE Intrun lan de porumb al C.A-P. Șăulia (raionul Luduș). SESIZĂRI şi RĂSPUNSURI 9 Intr-o zi, cînd urma să primim salariul, noi, muncitorii de la gurile de exploatare Huruba, Mezovesz şi Muncielu, aparţinătoare sectorului de exploatare Valea Seacă (I.F. Topliţa), în loc să-l primim la locurile noastre de muncă, am fost îndrumaţi să ne prezentăm pentru ridicarea banilor la sectorul de exploatare Bilbor, la o distanţă de peste 15 km. Ne-am deplasat cu toţii la locul indicat, unde, bineînţeles, ne-am exprimat nemulţumirea faţă de acest procedeu. Nu s-ar putea oare ca să primim salariul la locul nostru de muncă? UN GRUP DE MUNCITORI CONSILIUL LOCAL AL SINDICATELOR, TOPLIŢA: Biroul executiv al C.S.L. a cercetat reclamaţia şi a constatat justeţea celor semnalate. In urma sesizării, conducerea I.F. Topliţa a dat dispoziţie fiecărui şef de sector şi casier ca plăţile la muncitori să se facă la locurile de muncă. Plăţile să fie planificate, pe baza unui grafic, care să fie adus la cunoştinţa muncitorilor în cadrul şedinţelor de grupă sindicală. Totodată, deplasarea casierilor la gurile de exploatare va fi asigurată prin maşinile sectoarelor, respectiv prin C.F.F., iar în cazul cînd nu dispun de mijloace de transport, casierii se vor adresa conducerii întreprinderii, care va lua măsuri corespunzătoare. Credem că prin aceste măsuri se va îmbunătăţi efectuarea plăţilor şi nu se vor mai ivi greutăţi în această privinţă. ★ Am hotărît cu soţia să cumpărăm în rate două costume şi un pardesiu de la magazinul de confecţii „Corso", trei costumaşe pentru copii de la magazinul „Gulliver" şi o bicicletă de la magazinul „Tehnometal" de pe str. Kossuth L. La magazinele „Gulliver" şi „Corso" am fost serviţi în mod foarte civilizat, dar să vedeţi ce am păţit la „Tehnometal". După terminarea formelor pentru rate, mi-a adus o tovarăşă din magazie o bicicletă plină de unsoare şi împachetată. Am solicitat ca cineva să-mi pună bicicleta la punct. „Nu are cine", a fost răspunsul. „Vă dau o cîrpă şi o curăţaţi dv". Eram îmbrăcat cu o cămaşă albă cu manşete. Am curăţit singur bicicleta şi drept rezultat mi-am murdărit cămaşa albă şi pantalonii cu unsoare. In afară de aceasta, cerînd un bec pentru far şi alte piese am primit tot răspunsul „nu avem". Vînzătoarea a fost „binevoitoare", bicicleta bună, dar se potriveşte proverbul: „Bune bucate, dar rău aranjate". PETRU POLEAC Tg.-Mureş CONDUCEREA O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE, TG. MUREŞ: Lipsa unei persoane pentru ajustarea bicicletelor cumpărate, constituie, într-adevăr, o problemă pentru cumpărători, dar ţinem să menţionăm că aceasta este sarcina unei secţii a cooperativei „Metalul". Este o lipsă a vînzătoarei respective că nu a informat clienţii în acest sens. Pentru desfacerea pieselor de schimb pentru biciclete (bec, dinam, etc.) am organizat un pagazin specializat, la a doua uşă de lîngă magazinul „Tehnometal". Pentru remedierea deficienţelor semnalate, am luat măsuri ca personalul de deservire să informeze clienţii despre acest lucru, precum şi despre alte probleme legate de produsul vîndut. La fel, pentru a evita repetarea cazului semnalat, în unele cazuri motivate şi la cerere specială, asamblarea bicicletei va fi executată de magazinul de desfacere. ★ La 27 iunie a. c., conducătorulauto de pe autobuzul care circulă între Odorhei — Cristur — Tg.Mureş (cu plecare la ora 14,30), ajungînd la Cristur, nu a vrut să pornească maşina cu un număr aşa mare de călători, deşi ştia că toţi posedă bilete eliberate de D.R.T.A. In sfîrşit, după discuţii inutile, a pornit. In comuna Avrămeşti, precum şi în satul Goagiu au coborît cîţiva călători. Un singur călător din Goagiu vrînd să urce în maşină, nu a fost lăsat de şofer, ca la primulsat (deşi nu a coborît nimeni) să se răzgîndească şi să primească 3 călători în maşină. La 3 iulie a. c., autobuzul de pe aceeaşi rută şi cu aceeaşi oră de plecare, a fost deservit de taxatorul Oscar Mare, care, prin comportarea sa a provocat indignarea călătorilor. Pe lîngă că s-a purtat brutal cu călătorii, dacă nu a fost rugat în mod special, nu a restituit restul de la costul biletelor, însuşindu-şi astfel, într-un mod neruşinat, o sumă frumuşică. Brutalitatea sa a ajuns la culme atunci cînd, în apropierea comunei Firtăniş, l-a lovit cu piciorul pe călătorul Dezideriu Kuti, care, prezentîndu-şi abonamentul, a vrut să urce în maşină. Credem că asemenea elemente, care încalcă în mod grosolan normele de conduită şi compromit întreprinderea la care lucrează, nu au ce căuta pe asemenea mijloace de transport. LADISLAU BAKO instructor la Sfatul popular regional CONDUCEREA DIRECŢIEI REGIONALE DE TRANSPORT AUTO, TG.-MUREŞ: Organele noastre de control care au cercetat sesizarea au constatat că cele relatate de tov. Bako corespund realităţii luînd următoarele măsuri: Autobuzul de pe traseul Odorhei — Cristur — Tg.-Mureş, în ziua de 27 iunie a. c. a fost deservit de şoferul loan Csatlós şi taxatorul loan Vajda. Pentru comportarea lor nejustă — ţinînd cont că au fost la prima lor abatere de acest gen — au fost sancţionaţi cu „observaţie". împotriva taxatorului Oscar Mare, care a deservit acelaşi autobuz în ziua de 3 iulie a. c., s-au luat cele mai severe măsuri. Constatîndu-se că s-a purtat brutal şi necinstit faţă de publicul călător, pe data de 8 iulie a.c., conform deciziei nr. 2083/1966 a Autobazei de călători Tg.-Mureş, i s-a desfăcut contractul de muncă, conform articolului 20, litera E din Codul Muncii. Oraşul de pe Cibin (Urmare din pag. 1) meroase bastioane ale unor vestiţi meşteri: croitori, dogari, olari, archebuzieri... După o incursiune prin istoria frămîntată a evului mediu am poposit în cunoscutul Ioc de popas duminical pentru sibieni — Dumbrava. Grădina zoologică cu vechi pensionari şi cele cîteva lacuri artificiale, cu felurite atracţii invită mii şi mii de oameni. Am făcut apoi un popas la Răşinari, satul în care s-a născut poetul Octavian Goga, un sat unic în Transilvania, prin arhitectură şi tradiţii. Atras de trecutul său istoric glorios, vizitatorul trece mai uşor peste Sibiul de azi, peste Sibiul industrial şi cultural, peste tinereţea lui permanentă. Un şir întreg de uzine şi fabrici dau renume acestui important centru. Uzinele „Independenţa" produc o gamă variată de utilaje pentru diferite ramuri industriale: siderurgie, chimie, alimentară. La „Balanţa" se produc balanţe etalon cu eroare admisă de unu la un milion! „Flamura Roşie" produce lunar peste 200.000 de fire de flori, din mase plastice... La „Automecanica" şi „Steaua roşie", la „Tricotajul roşu" şi „Elastica", în alte numeroase întreprinderi sibiene se fabrică un mare număr de produse importante pentru economia ţării. Activitatea industrială complexă îi imprimă oraşului o mare forţă şi vitalitate. In ultimii ani, in oraşul de jos au aparut cartiere noi, cuprinzînd blocuri cu 4 şi 6 etaje, construite într-o arhitectură modernă şi plină de fantezie. In cadrul atît de pitoresc al oraşului funcţionează — prin tradiţie — un mare număr de şcoli de toate gradele. Sibiul se mîndreşte cu peste 10 şcoli de meserii care anual „lansează" noi contigente de muncitori uzinelor din oraş, cu numeroase licee teoretice şi de specialitate, cu o şcoală populară de artă, cu teatru şi filarmonică, cu alte multe instituţii culturale şi ştiinţifice. Aşadar, oraşul în care au apărut revistele literare „Tribuna" şi „Luceafărul", unde a fost creată vestita Asociaţie Transilvăneană pentru literatura română şi cultura poporului român — „Astra", oraşul al cărui nume este legat de activitatea unor scriitori şi poeţi ca: Ion Slavici, Octavian Goga, G. Coşbuc, I. Agîrbiceanu, Bogdan Duică, M. Sadoveanu... este azi un puternic centru al industriei și culturii noi socialiste, un oraș cu bogate vestigii istorice, un oraș în plină înflorire. Turbinele şi oamenii au secrete? De la prima fundaţie şi pînă astăzi s-au petrecut multe clipe emoţionante, pline de semnificaţii. Fiecare grup electrogen pus în funcţiune la palatul de lumini din cîmpia luduşeană a fost cîte o nouă izbîndă, o victorie în bătălia încordată cu timpul. Evenimentul însufleţea deopotrivă pe omul cu mistria de la cota 55 a turnului hiperbolic, pe cel de la maneta excavatorului sau pe inginerul de lîngă creierul cu mii de nervuri ale camerelor de comandă. Şi în ceasurile de cumpănă, aceiaşi meşteri iscusiţi, dirijori ai înaltelor macarale, ţesători ai complicatelor dantelării de ţevi şi ai păienjenişului de nervuri metalice, au ştiut să se întreacă pe ei înşişi ca să învingă. In oricare parte a marelui şantier te interesezi de Petre Terenteac, afli cu exactitate unde anume lucrează. Constructorii, montorii, energeticienii îl cunosc bine. Numele lui e înscris, alături de al zecilor şi zecilor de fruntaşi, în jurnalul întrecerii. Maistrul Terenteac ştie să fie foarte apropiat de oameni. Le ştie năzuinţele şi preţuieşte munca fiecăruia. Este însă mai greu să afli de unde are marea calitate. Tatăl său este tot mentor. Poate din familie sau de cînd era şef de echipă? Şi într-un caz şi în altul, el s-a dovedit un elev excelent al înaltei şcoli de pe şantier. E mereu vesel. Ca nimeni altul, se pricepe să-i facă pe toţi la fel ca el. Entuziast, priceput, inventiv — cum îi stă mai bine unui mentor. Caută mereu, gîndeşte, se consultă cu fiecare. Niciodată nu se mulţumeşte cu cît a realizat. Pentru el, şantierul este un izvor continuu de iniţiative. Multă vreme s-a ocupat de perfecţionarea metodelor de lucru. Turbinele au secretele lor şi maistrul este dator să le cunoască cel dinţii. La capătul unor căutări şi studii neîntrerupte, maistrul Terenteac s-a convins încă o dată că numai controlul perseverent şi amănunţit în faza de montaj poate asigura scurtarea termenelor de probe generale la turbine şi garanta buna lor funcţionare. Metoda a prins viaţă, împreună cu mentorii, maistrul verifică în parte fiecare operaţie. Astfel, la şirul iniţiativelor comunistului Terenteac s-a adăugat încă o metodă cu rezultate excelente. Una dintre echipele maistrului este condusă de o femeie. Echipa formată din 12 persoane, montează auxiliarele turbinelor — pompele de apă. O lucrare deloc uşoară. Ori de cîte ori îi aminteşti maistrului de pompa condens de bază de la grupul nr. 4, zîmbeşte cu subînţeles. Şefa de echipă este o femeie hotărîtă şi un mentor priceput, bună organizatoare şi se bucură de respect pe întregul şantier. Nu admite niciodată maistrului să dea dispoziţii peste capul ei. Dacă are vreo observaţie, să i-o spună ei. In echipa ea organizează munca şi îi cunoaşte pe fiecare. Ştie ce are de făcut, cui să-i încredinţeze cutare sau cutare lucrare. Maistrul s-a învăţat aşa şi respectă „legea" cu stricteţe. N-are încotro. Nu-s motive. Intr-o bună zi, meşterul a observat ceva la o serpentină de răcire. S-a dus la Natalia. Trebuia scos capacul unui lagăr şi verificat încă o dată montajul. Şefa echipei l-a privit cam sever. Ce, nu ştie ea cui i-a încredinţat lucrarea? Ciolacu nu a montat acum pentru prima oară serpentine. Doar nu-i copil, îşi cunoaşte bine meseria. Văzînd că Natalia e prea sigură pe unii oameni, calm, Petre a continuat s-o convingă că lucrarea trebuie reverificată. Pe neobservate, discuţia a căpătat nuanţe de contradicţii. — Proba hidraulică ne va spune care dintre noi are dreptate — a încheiat şefa, plecînd. Capacul nu a fost demontat. La proba hidraulică, surpriză. Cînd i-a ridicat presiunea, din lagăr au început să se prelingă picuri neiertători de apă. Atunci, ochii Nataliei clipeau mai repede ca de obicei iar faţa îşi împrumuta culoarea vişinelor. Petre s-a făcut că nu observă şi s-a retras într-un loc, să poată auzi discuţia dintre ea şi Ioan Ciolacu, mentorul. Din aspra lecţie Natalia a învăţat foarte mult însă Petre a avut grijă să nu scoată nici un cuvînt. In asemenea cazuri tăcerea valorează mai mult decît tot aurul din lume. De atunci s-au scurs cîteva luni. Cuvîntul maistrului s-a întărit şi mai mult, a devenit lege... In afară de clipele emoţionante cînd grupurile electrogene au fost date în funcţiune înaintea timpului planificat, comunistul Terenteac nu uită niciodată acele momente cînd, în aplauzele atît de calde şi sincere ale celor care înalţă palatul de lumini, i s-a conferit Steaua Republicii clasa a V-a. . . . Otilia are numai şase ani. De multe ori îl însoţeşte pe tăticu la film sau la plimbare, li place că el se întîlneşte cu oameni mulţi şi toţi sînt veseli. Mai în glumă, mai în serios îl întreabă de ce nu îşi plimbă fata cu maşina. Ştiu ei ce ştiu. Dacă o întîlneşti singură, se miră: — Cum, nu ştiţi cine sînt părinţii mei? Toată lumea îi cunoaşte. Pe tăticu îl cheamă Petrică Terenteac iar pe mămica, Natalia Terenteac. Amîndoi lucrează la termocentrală. Sînt montori. Vrem să ne cumpărăm maşină. Mămica are carnet de șofer .. . P. GIURGIU 3 uram SIMM i pin iii - factor hotărîtor în activitatea întreprinderilor In procesul de fabricaţie a sticlei, destul de complex, sunt utilizate un număr însemnat de maşini şi cuptoare de mari capacităţi. Desfăşurarea normală a procesului tehnologic este condiţionată, în mare măsură, de starea de funcţionare a acestora. De randamentul „zestrei" tehnice a fabricii depinde îndeplinirea integrală şi ritmic a sarcinilor de plan. Colectivul fabricii de geamuri din Tîrnăveni a dobîndit o experienţă valoroasă în întreţinerea, funcţionarea şi executarea reparaţiilor capacităţilor de producţie. Acest lucru rezultă din buna comportare a cuptoarelor şi a utilajelor în perioadele dintre ultimele reparaţii capitale. Ce s-a întreprins în acest scop? Cuptorul de geam tras, de pildă, a cărui pondere în producţia globală a fabricii reprezintă aproape 40 la sută, a fost planificat să se repare, anul acesta, în 50 de zile. Primele măsuri luate au fost îndreptate spre buna organizare a lucrului. In urma mai multor verificări a stării cuptorului şi a instalaţiilor care îl deservesc s-a întocmit un plan de acţiuni privind reparaţiile, formaţiile de lucru şi materialele necesare. Astfel, la data începerii reparaţiilor totul era pus la punct. Pregătirea din timp, asistenţa tehnică acordată şi entuziasmul cu care s-a lucrat au făcut posibilă reducerea termenului de reparaţii planificat cu 6 zile. In acest timp s-au putut realiza peste prevederi 70.000 mp geam bază. In perioada care a urmat s-a dovedit că scurtarea termenului de reparaţii nu a afectat cu nimic calitatea lucrărilor. Dimpotrivă, după numai o lună de la repunerea în funcţiune a secţiei, indicatorul care reprezintă calitatea produselor, pe acest an, a fost depăşit cu 0,8 la sută. Prin buna organizare a lucrului au fost înregistrate reduceri simţitoare ale duratei de staţionare şi la întreţinerea şi repararea cuptoarelor sectorului turnata şi a utilajelor de la şlefuitoria plană. De exemplu la cuptorul nr. 3 de la secţia turnata, s-a scurtat termenul planificat cu 20 de zile, timp în care s-au putut realiza în plus circa 100.000 de bucăţi piese pentru construcţii. O dată cu efectuarea reparaţiilor s-au făcut şi unele modernizări care au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, uşurarea efortului fizic şi creşterea productivităţii muncii. Astfel paralel cu lucrările de întreţinere şi reparaţii realizate s-au confecţionat mai multe bunchere de alimentare a cuptoarelor, benzi transportoare la uscătoria de nisip, cărucioare pentru transportul materiilor prime şi altele. Pentru prelungirea duratei de funcţionare a cuptoarelor s-a încercat, în cele mai multe cazuri cu rezultate bune, utilizarea de materiale rezistente la temperaturi înalte. In vederea îmbunătăţirii activităţii de producţie acum se execută o nouă linie de placare din sticlă. Se proiectează mecanizarea încărcării sticlelor în cuptoarele de recoacere, este în curs modernizarea atelierului de tîmplărie etc. întreţinerea utilajelor şi repararea acestora, pentru a obţine randamentul dorit, a impus ridicarea calificării şi specializării cadrelor. In acest scop s-au specializat muncitori din rîndul mecanicilor în întreţinerea capacităţilor de producţie pe locurile de muncă şi utilaje. Măsurile aplicate au condus la o bună funcţionare a cuptoarelor de topit şi a maşinilor din dotare — condiţie esenţială în organizarea ştiinţifică a producţiei. Rezultatul strădaniei şi entuziasmului cu care deservesc muncitorii, tehnica din dotare sunt tot mai bune. Un exemplu concludent: dacă în urmă cu patru ani într-o singură zi se realizau 16.780 de butelii de 700 ml, anul trecut, la acelaşi loc de muncă, în acelaşi timp s-au realizat peste 18.490 bucăţi butelii. Realizările obţinute în primul semestru al acestui an sunt şi ele semnificative. Cu mijloacele de producţie bine întreţinute şi reparate harnicul colectiv al fabricii a obţinut peste plan o producţie, globală în valoare de 1.583.000 de lei. S-au fabricat peste prevederi aproape 100 mp geamuri trase, 8.000 mp geam turnat, 425.000 de bucăţi diferite sticle, 250.000 de bucăţi piese presate pentru construcţii, s au realizat în acelaşi timp însemnate economii şi beneficii peste plan. Colectivul fabricii va acorda şi în continuare grija cuvenită utilizării cît mai raţionale a capacităţilor de producţie, printr-o întreţinere şi reparare a acestora la timp, de calitate, într-o perioadă cît mai scurtă. ALEXANDRU KOVÁCS directorul Fabricii de geamuri din Tîrnăveni Cu capacităţi Maelebeline şi reparate seriji reziliate semicalive în 7 luni produse peste plan Combinatul chimic din Tîrnăveni, Centralele termoelectrice „Steaua roşie" din Fîntînele şi Luduş-Iernut, întreprinderea minieră Bălan, Complexul pentru industrializarea lemnului din Gălăuţaş, Salina Praid, întreprinderile forestiere din Miercurea- Ciuc şi Topliţa, precum şi alte 20 de unităţi industriale din regiune au raportat îndeplinirea, înainte de termen, a planului de producţie pe primele 7 luni ale anului. De la începutul anului şi pînă în prezent, unităţile industriale din regiune au produs peste plan 3.200 de tone de carbid, 11.000 m. ţ. de cherestea, 113 milioane de kilowatere energie electrică, 28.000 de perechi de încălţăminte şi alte produse în valoare de 105 milioane de lei. Majoritatea acestui spor s-a obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. „Harghita“ - o maşină modernă de tricotat întreprinderea „Metalotehnica" din Tîrgu-Mureş, a expediat fabricii de tricotaje „Crinul" din Capitală cea de-a 9-a maşină circulară de tricotat, tip „Harghita". Avînd un grad înalt de tehnicitate, maşina confecţionează 25.000 de ochiuri de tricot pe minut cu o finețe superioară. Datorită acestui fapt, este considerat cel mai modern utilaj de acest fel, proiectat și realizat pînă acum. 1.800 tone conserve de mazăre Campania de recoltare şi prelucrare a mazărei se apropie de sfîrşit. Colectivul Fabricii de conserve „Mureşeni" a preluat şi conservat pînă la sfîrşitul lunii iulie a. c. aproape 1.800 tone de mazăre. Acestei activităţi i s-a acordat o grijă deosebită. Astfel, 54 la sută din întreaga producţie a fost clasificată în mazăre extra fină, foarte fină şi fină. Calitatea bună a conservelor de mazăre rezultă şi din faptul că din cele 700 de tone livrate, fabrica nu a înregistrat nici o reclamaţie sau refuz. De reţinut că o bună parte din producţia de conserve de mazăre este destinată exportului.