Steaua Roşie, iunie 1967 (Anul 18, nr. 128-153)
1967-06-01 / nr. 128
TEMA M regional de partid Murea Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 128 (2.862) 4 pagini 25 bani Proletari din toate tarile, uniti-văt ADUNAREA ACTIVULUI DE BAZA AL FORJELOR ARMATE ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In zilele de 30 şi 31 mai, în Aula Academiei Militare Generale din Capitală a avut loc adunarea activului de bază al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, care a făcut bilanţul activităţii de pregătire profesională şi politică a militarilor, desfăşurată in cadrul unui ciclu de instrucţie. Au luat parte generali şi ofiţeri din comandamente de armată şi de armă, din direcţiile centrale ale Ministerului Forţelor Armate, comandanţi de mari unităţi şi unităţi, secretari ai consiliilor politice şi ai comitetelor de partid. La lucrările adunării au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Vasile Patilineţ. La discuţii au luat cuvintul generali şi ofiţeri, comandanţi şi activişti de partid din armată. Exprimînd mîndria patriotică a militarilor pentru marile realizări obţinute de oamenii muncii din patria noastră în construirea socialismului, adeziunea lor deplină la întreaga politică, internă şi externă, a Partidului Comunist Român, vorbitorii au relevat hotărîrea tuturor ofiţerilor şi ostaşilor Forţelor Armate de a nu precupeţi nici un efort pentru transpunerea în viaţă a politicii partidului, pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţiuni, a nobilei misiuni încredinţate de popor. In acest spirit ei au analizat activitatea desfăşurată pînă acum în unităţi şi mari unităţi, au subliniat căile şi metodele pentru continua perfecţionare a pregătirii profesionale şi politice a militarilor patriei noastre. In cuvîntul său, generalulcolonel Ion Ioniţă, minnistrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a subliniat rezultatele obţinute de militari în pregătirea de luptă şi politică în ciclul de instrucţie care s-a încheiat şi a înfăţişat sarcinile care stau în faţa Forţelor Armate în perioada următoare. Primit cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvîntul, în încheierea lucrărilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. CU V11STARE A TOVARĂŞULUI Dragi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă saluta în numele conducerii de partid şi de stat pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii armatei noastre populare. (Aplauze, urale). Adunarea la care participă cadrele de bază ale armatei a făcut bilanţul activităţii desfăşurate pentru ridicarea pregătirii de luptă şi politică a trupelor. Din rapoartele prezentate şi din cuvintul vorbitorilor au reieşit multe aspecte pozitive, privind atît activitatea de pregătire de luptă şi politică, cit şi întărirea disciplinei şi ordinii militare. In expunerea tovarăşului Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, au fost arătate pe larg rezultatele obţinute în perioada precedentă, succesele înregistrate de unităţile şi marile unităţi ale Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Putem spune că nivelul de pregătire al trupelor este bun din toate punctele de vedere, că armata patriei noastre este pregătită pentru a şi putea îndeplini în orice moment îndatorirea faţă de popor, faţă de patrie. (Aplauze). După cum ştiţi, partidul şi guvernul acordă o atenţie deosebită înzestrării armatei cu tehnica de luptă necesară. In general, putem aprecia că înzestrarea actuală cu armament, mai cu seamă cu cel clasic, este satisfăcătoare. Unităţile noastre militare dispun de mijloacele necesare pentru a putea îndeplini cu succes orice misiune de luptă. In mod deosebit consider necesar de subliniat faptul că dispunem de un corp de ofiţeri cu înalte calităţi, cu o bună pregătire tactică, cu solide cunoştinţe militare şi politice, ataşaţi trup şi suflet intereselor poporului român, hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste îndatorirea de a apăra cuceririle revoluţionare ale poporului român. (Aplauze). De asemenea, subofiţerii, toţi militarii sunt animaţi de un înalt spirit patriotic, muncesc cu rîvnă pentru a-şi însuşi cunoştinţele de care au nevoie spre a îndeplini orice misiune de luptă, a-şi face datoria faţă de patrie. Putem spune cu satisfacţie că întreaga noastră armată — ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi — este temeinic pregătită şi strîns unită în jurul partidului şi guvernului, corp comun cu întregul popor, urmează neabătut politica internă şi externă a Partidului Comunist Român şi a guvernului Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice). Doresc să exprim satisfacţia deplină a conducerii de partid şi de stat pentru nivelul înalt de pregătire al tuturor militarilor noştri, pentru rezultatele bune obţinute în pregătirea militară şi politică, în ridicarea capacităţii de luptă a trupelor, vă felicit din toată inima pe dv., pe toţi ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii armatei noastre socialiste. (Aplauze, lirare). Tovarăşi, După cum ştiţi, ne aflăm în al doilea an al planului cincinal. Primul an s-a încheiat cu realizări importante, cu depăşirea sarcinilor de plan în industrie, în agricultură, cu succese în toate sectoarele activităţii sociale. De asemenea, producţia industrială în primele patru luni ale acestui an reprezintă 113 la sută faţă de producţia perioadei similare a anului 1966. In întreaga ţară se desfăşoară o activitate intensă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute pînă acum dovedesc realismul prevederilor Congresului şi totodată evidenţiază faptul că avem toate condiţiile pentru a îndeplini şi chiar depăşi obiectivele planului cincinal. Cu toate acestea, considerăm că în economia noastră există încă mari rezerve care, puse în valoare, pot determina un ritm şi mai înalt de dezvoltare a patriei noastre. Aşa cum s-a subliniat la Plenara din decembrie 1966 a Comitetului Central, este necesar să acordăm mai multă atenţie creşterii eficienţei economice a întregii noastre activităţi. Trebuie să facem totul ca pentru fiecare leu cheltuit să obţinem o producţie mai mare, un beneficiu mai ridicat. In aceasta constă eficienţa unei bune activităţi economice. Numai astfel vom asigura condiţii pentru dezvoltarea în ritm tot mai înalt a economiei noastre, numai astfel ne putem apropia într-un termen mai scurt de ţările avansate din punct de vedere economic. O atenţie deosebită acordăm bunei organizări a producţiei şi a muncii, creşterii productivităţii muncii, întăririi disciplinei în producţie. In primele patru luni productivitatea a crescut cu 10 la sută, ceea ce reprezintă un nivel superior prevederilor planului. Dar trebuie să spunem că şi în acest domeniu mai avem încă rezerve mari. In multe întreprinderi şi instituţii forţa de muncă nu este folosită în mod raţional. Pentru un produs sau o activitate care ar putea fi executate de un om, la noi sunt necesari de multe ori doi sau chiar trei oameni. Este de la sine înţeles că nu putem admite o asemenea stare de lucruri dacă dorim să asigurăm un mers înainte tot mai rapid al patriei noastre. Or, întregul nostru popor doreşte să lichideze cît mai iute moştenirea regimului burghezo-moşieresc, să ajungă într-un timp cît mai scurt la nivelul ţărilor economiceşte dezvoltate, să creeze condiţii pentru desăvîrşirea şi perfecţionarea construcţiei socialiste, pentru trecerea la comunism. (Aplauze). Timpul de lucru de 8 ore nu este peste tot folosit în mod raţional. După constatările făcute în multe întreprinderi şi instituţii, în fapt se lucrează 7 ore şi în unele locuri chiar mai puţin. Aceste stări de lucruri au determinat Comitetul Central şi guvernul să adopte recenta hotărîre care reglementează folosirea judicioasă a timpului de lucru, asigură întărirea disciplinei în producţie şi în muncă şi, implicit creşterea productivităţii muncii sociale, îmbunătăţirea întregii noastre activităţi. Desigur, tovarăşi, că în perspectivă — probabil la elaborarea noului plan cincinal — va trebui să ne gîndim la o reducere a timpului de lucru. Pentru a ajunge acolo trebuie însă să asigurăm folosirea cît mai raţională a timpului de lucru. Reducerea în viitor a timpului de lucru va fi făcută în mod organizat, prin întărirea disciplinei, nu pe calea indisciplinei şi a dezordinii. Iată de ce considerăm că tocmai în vederea reducerii în perspectivă a timpului de lucru, ordinea şi disciplina în muncă sunt absolut indispensabile. Numai astfel se poate aborda în mod raţional şi cu eficacitate această problemă în viitor. Partidul şi guvernul au luat o serie de măsuri privind îmbunătăţirea conducerii activităţii economice, perfecţionarea organizării şi planificării sectorului agricol de stat, intensificarea comerţului exterior şi altele. Toate aceste măsuri au drept scop să aşeze pe baze ştiinţifice întreaga activitate economică şi socială, să asigure folosirea cît mai judicioasă a mijloacelor materiale, financiare şi a forţei de muncă în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiţiuni a directivelor trasate de Congresul al IX-lea al Partidului, a accelerării progresului multilateral al României socialiste. In mod deosebit ne preocupăm de ridicarea nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Anul trecut, veniturile oamenilor muncii au fost mai mari cu 10 la sută decît în 1965, cele ale salariaţilor crescînd cu 11 la sută. De la începutul acestui an se aplică noul sistem de pensionare care prevede îmbunătăţirea regimului general de acordare a pensiei, precum şi mărirea pensiilor actuale — măsură de care, după cum ştiţi, au beneficiat şi ofiţerii şi subofiţerii pensionari. Au fost mărite salariile la unele categorii de salariaţi, s-au redus preţurile la o serie de produse industriale. Comitetul Central şi guvernul au în vedere ca în lunile următoare să adopte măsuri de ridicare a salariilor oamenilor muncii cu salarii mai mici, astfel ca încă în acest an să realizăm sarcina pusă de Congresul al IX-lea al partidului de a ridica plafonul minim al salariilor la 700 lei. Realizarea acestei măsuri în 1967, în loc de 1963—1969 cum era prevăzut în Directivele Congresului al IX-lea, se datoreşte rezultatelor bune obţinute în dezvoltarea economiei, posibilităţilor create prin creşterea productivităţii muncii şi ridicarea eficienţei economice. Pe această cale s-au putut crea mijloacele necesare realizării încă din acest an a acestei sarcini pe care noi o considerăm deosebit de importantă. (Aplauze). Punînd în centrul activităţii sale preocuparea pentru dezvoltarea continuă a tuturor ramurilor economiei, partidul se îngrijeşte totodată de dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii, de perfecţionarea continuă a întregii activităţi sociale. Este cunoscut că construirea socialismului, a comunismului este strîns legată de folosirea a tot ceea ce a creat mai bun societatea omenească. A construi socialismul, comunismul înseamnă a organiza întreaga activitate socială pe baza celei mai înalte ştiinţe şi culturi naţionale şi universale. Numai astfel noua societate îşi va dovedi superioritatea, va asigura bunăstarea oamenilor muncii, va demonstra că este societatea cea mai avansată din lume. (Aplauze). Preocupîndu-ne continuu de dezvoltarea patriei noastre, suntem conştienţi că ne îndeplinim atît o îndatorire naţională, cît şi o îndatorire internaţională, deoarece cu cît este mai puternică fiecare ţară socialistă in parte, cu cît condiţiunile de viaţă ale poporului sînt mai bune, cu atît este mai puternic sistemul mondial socialist, cu atît forţa de atracţie, influenţa socialismului în lume e mai puternică. Totodată avem în vedere că întărirea forţei economice a ţării creează condiţii şi pentru înzestrarea armatei cu mijloacele de luptă necesare, sporeşte capacitatea de apărare a patriei noastre. Aş dori, tovarăşi, să mă refer la cîteva probleme ale situaţiei internaţionale. După cum vă este cunoscut, în centrul politicii externe a României stă dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de colaborare şi prietenie cu toate ţările socialiste. In acelaşi timp, acordăm o atenţie deosebită dezvoltării relaţiilor cu toate statele, indiferent de orînduirea lor socială. Principiile de bază ale politicii externe ale partidului şi statului nostru sunt respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecul în treburile interne, egalitatea în drepturi şi avantajul reciproc. Aceste principii găsesc o adeziune din ce în ce mai largă în rîndul popoarelor, a cercurilor largi ale opiniei publice mondiale, ceea ce dovedeşte că ele corespund în mod obiectiv dezvoltării sociale, relaţiilor de viitor dintre ţări şi popoare. In ultima vreme, situaţia internaţională a fost tulburată de o serie de acţiuni agresive ale imperialismului, şi îndeosebi ale imperialismului american, care, prin actele lor, pun în pericol securitatea şi pacea lumii. Intensificarea acţiunilor agresive ale Statelor Unite ale Americii în Vietnam, bombardarea marilor centre şi oraşe ale Republicii Democrate Vietnam de către aviaţia americană creează o situaţie gravă pentru pacea din această regiune şi din întreaga lume. România a acordat şi acordă sprijinul său deplin, atît material, cît şi politic şi diplomatic Republicii Democrate Vietnam. Noi considerăm necesară intensificarea acţiunilor politice-diplomatice ale forţelor antiimperialiste în sprijinul Republicii Democrate Vietnam, pentru a determina pe agresori să oprească bombardamentele, să înceteze agresiunea, să lase poporul vietnamez să-și hotărască singur soarta, fără amestec din afară. (Aplauze). Ne provoacă o deosebită îngrijorare lovitura militară organizată cu sprijinul Statelor Unite ale Americii în Grecia, evenimentele care au loc în această ţară şi care creează o stare de nelinişte în Balcani. Poporul român îşi exprimă deplina solidaritate cu forţele democratice din Grecia care luptă pentru restabilirea libertăţilor democratice în patria lor. O situaţie deosebit de gravă, ce nelinişteşte profund toate popoarele, s-a creat în ultimul timp în Orientul Mijlociu. Poporul român sprijină lupta dreaptă a popoarelor arabe pentru apărarea independenţei şi a cuceririlor lor democratice şi sociale, pentru realizarea aspiraţiilor lor de unitate naţională. Ne pronunţăm împotriva tuturor uneltirilor reacţiunii, ale cercurilor imperialiste, în frunte cu cele ale imperialismului american la adresa ţărilor din Orientul Mijlociu. După părerea noastră, un război sau un conflict armat între statele arabe şi Izrael nu ar servi nici unora nici altora, ci numai cercurilor reacţionare, imperialismului internaţional. De aceea, poporul nostru îşi exprimă speranţa că se va face totul pentru evitarea unui conflict armat, că problemele litigioase se vor rezolva pe calea înţelegerii între părţi, că se va ajunge la acorduri raţionale şi echitabile, care să ţină seama de drepturile legitime ale popoarelor interesate. Interesele popoarelor din Orientul Mijlociu, interesele generale ale păcii cer ca între ţările din această zonă să existe relaţii de colaborare, cer excluderea amestecului reacţiunii imperialiste în treburile lor interne, asigurarea progresului economic, naţional şi social al acestor ţări. România îşi manifestă solidaritatea deplină cu toate popoarele care luptă împotriva robiei coloniale, pentru cucerirea independenţei naţionale, pentru apărarea şi consolidarea ei. O problemă de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea vieţii internaţionale contemporane este înfăptuirea securităţii europene. In conformitate cu Declaraţia adoptată în iulie anul trecut la Bucureşti de către ţările socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, România desfăşoară o activitate intensă pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea legăturilor de colaborare cu toate popoarele europene, fără deosebire de sistem social. Considerăm că aşezarea relaţiilor dintre ţările europene pe baze noi, care să asigure progresul economic-social al fiecăreia şi să excludă amestecul în treburile interne ale vreuneia, recurgerea la forţă pentru rezolvarea problemelor litigioase, este în interesul tuturor popoarelor europene şi corespunde totodată cauzei generale a progresului şi păcii în întreaga lume. O analiză generală a raportului de forţe pe plan internaţional ne arată că forţele antiimperialiste sunt tot mai puternice. Acţionînd unit şi cu fermitate, ele pot dejuca manevrele şi acţiunile agresive ale imperialismului, pot asigura pacea în lume. Nu putem însă să nu remarcăm că atîta timp cît există imperialism, există și pericolul agresiunilor militare — și evenimentele din ultimii ani demonstrează acest lucru — inclusiv pericolul unui război mondial. Aceasta impune cu acuitate necesitatea de a se depune eforturi pentru întărirea unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, şi în mod deosebit a unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, cărora le revine rolul hotărîtor în lupta împotriva politicii agresive a imperialismului, pentru apărarea păcii în lume. (Aplauze). Ţinînd seama de cele arătate mai sus, partidul şi guvernul nostru consideră că, ducînd o politică activă de coexistenţă paşnică, de întărire a securităţii europene, a unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, este necesar să acorde totodată toată atenţia întăririi continue a capacităţii de luptă şi de apărare a patriei noastre. După cum ştiţi, România, ca şi toate ţările socialiste, se pronunţă pentru lichidarea blocului agresiv N.A.T.O. şi, concomitent, a Pactului de la Varşovia, considerînd că desfiinţarea blocurilor militare este în folosul securităţii europene, va contribui la stabilirea unor relaţii de încredere între popoare. Desigur, însă, că atîta timp cît există blocul agresiv N.A.T.O. trebuie să existe şi Pactul de la Varşovia, şi ca mermbră a acestui pact România se preocupă permanent de întărirea capacităţii sale de luptă, de dezvoltarea colaborării şi cooperării cu armatele celorlalte ţări frăţeşti membre ale Pactului de la Varşovia. Noi considerăm că cooperarea între armatele ţărilor socialiste participante la Pactul de la Varşovia, ca, în general, între ţările socialiste, trebuie să se bazeze pe relaţii de deplină egalitate, de suveranitate deplină, dar, în acelaşi timp, pe o strînsă colaborare, pe pregătirea comună pentru a putea, în caz de necesitate, să acţioneze în comun. Este clar, tovarăşi, că fie că va exista sau nu Pactul de la Varşovia, dacă imperialismul va dezlănţui un război, România, ţară socialistă, va lupta alături de celelalte ţări socialiste pentru înfrîngerea agresorilor imperialişti. (Aplauze prelungite). Desigur, întreaga politică a partidului şi guvernului nostru este îndreptată spre evitarea unui nou război şi avem convingerea că dacă ţările socialiste, mişcarea comunistă, forţele antiimperialiste vor acţiona cu toată fermitatea, strîns unite, se va putea împiedica un nou război mondial. Noi acţionăm astfel convinşi fiind că numai în condiţiuni de pace popoarele lumii vor putea să-şi asigure progresul economic şi social. Lupta pentru pace este preocuparea permanentă a partidului şi guvernului nostru. Vorbind despre politica externă a partidului şi guvernului nostru, subliniind faptul că armata reprezintă garanţia realizării cu succes a politicii noastre externe, doresc să evidenţiez că partidul dă o înaltă apreciere activităţii armatei noastre, sprijinului deplin pe care ea îl acordă politicii de pace şi securitate a României. (Aplauze). Desigur, tovarăşi, lupta pentru pace nu este uşoară. De aceea considerăm că armatei noastre îi revin şi în viitor sarcini mari. Pentru a susţine cu fermitate politica internă şi externă a statului, armata trebuie să fie tot mai puternică. Aceasta înseamnă că trebuie să acordaţi şi mai multă atenţie ridicării continue a nivelului de pregătire de luptă şi politică a trupelor, perfecţionării măiestriei militare a cadrelor de ofiţeri şi subofiţeri, sporirii cunoştinţelor militarilor, întăririi disciplinei şi ordinei militare, trăsătură de bază a unei armate moderne, puternice. Totodată, este necesar să se acorde toată atenţia educării armatei noastre în spiritul glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului român pentru libertate naţională şi socială, a dragostei pentru marile realizări pe care le înfăptuieşte poporul pe calea construirii vieţii noi, socialiste. Fiecare ostaş, însufleţit de sentimentul nobil al patriotismului socialist, să fie oricînd gata să-şi servească patria şi poporul. (Aplauze). Partidul şi guvernul sunt conştiente că pentru a întări capacitatea de apărare a patriei noastre este nevoie să facem eforturi şi mai mari pentru înzestrarea armatei cu mijloacele de luptă necesare, cu toate că aceasta impune sarcini mari economiei noastre naţionale, îmbunătăţind dotarea unităţilor şi marilor unităţi cu tehnică de luptă, trebuie să acordăm totodată atenţie îngrijirii şi folosirii cît mai judicioase a acesteia. Totodată este necesar să acordăm mai multă atenţie îmbunătăţirii şi perfecţionării armamentului fabricat în ţară, precum şi producerii de noi tipuri de armament. Consider că este necesar să se studieze necesitatea de introducere a maşinilor de calcul electronice în conducerea şi comanda trupelor. Trebuie să se stabilească în acest scop un plan de măsuri care să prevadă dotarea trupelor noastre, începînd cu eşaloanele superioare, cu maşini de calcul electronice de comandă, care vor îmbunătăţi rapiditatea luării hotărîrilor şi măsurilor şi transmiterii ordinelor. In acest sens se gîndeşte partidul şi guvernul să acţioneze pentru perfecţionarea înzestrării tehnice şi ridicarea capacităţii de luptă a armatei noastre, astfel încît ea să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţii îndatoririle ce-i revin. Comitetul Central al partidului, guvernul ţării, îşi exprimă convingerea că ofiţerii, subofiţerii, toţi militarii forţelor noastre armate vor munci şi în viitor fără preget, pentru a-şi perfecţiona continuu măiestria militară, pentru a ridica capacitatea de luptă a fiecărei unităţi şi subunităţi, pentru a fi gata în orice moment să-şi îndeplinească datoria sfîntă de a apăra patria, cuceririle revoluţionare ale poporului român. (Aplauze). Urez din toată inima tuturor militarilor Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România succese tot mai mari în activitatea lor închinată patriei socialiste. (Aplauze, urale prelungite). NICOLAE CEAUSESCU Masă oferită in cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forțelor Armate Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România au oferit miercuri seara o masă in saloanele Consiliului de Miniştri, în cinstea participanţilor la adunarea activului de bază al Forţelor Armate. Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Au participat, de asemenea, generali în rezervă. In timpul mesei, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a rostit un toast, în care a subliniat că activitatea armatei noastre se bucură de o înaltă apreciere din partea partidului şi statului, apreciere exprimată în cadrul adunării activului de bază al Forţelor Armate prin glasul cel mai autorizat al secretarului general al C.C. al P.C.R., Nicolae Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de Miniştri a relevat, în continuare, că armata română este astăzi mai solid şi mai conştient integrată ca oricînd în aspiraţiile poporului nostru. O importanţă deosebită pentru această unitate indestructibilă între popor şi armată o constituie faptul că fiecare ostaş al ţării este în acelaşi timp un soldat credincios al partidului. In toastul său, general-colonel Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, a exprimat recunoştinţa fierbinte a soldaţilor, subofiţerilor, ofiţerilor şi generalilor armatei noastre pentru grija deosebită manifestată de conducerea partidului şi statului faţă de Forţele Armate ale patriei noastre. Ministrul Forţelor Armate a dat glas angajamentului solemn al armatei de a munci cu pasiune şi perseverenţă pentru perfecţionarea continuă a măiestriei militare. Armata noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, este oricînd gata să îndeplinească orice misiune încredinţată de partid şi guvern, să apere cuceririle revoluţionare ale poporului, libertatea şi suveranitatea sa naţională. A luat cuvîntul, de asemenea, amiralul în rezervă Petre Bărbuneanu, cel mai vîrstnic dintre participanţii la întîlnirea cu activul Forţelor Armate. întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. (Agerpres) AI DE ANCHETA ce sini pntine In aceste zile,nici o lucrare şi nici o altă acţiune nu este mai importantă şi necesară ca întreţinerea culturilor. Cu toate acestea, în raionul Reghin forţa umană nu e mobilizată nici pe jumătate la executarea prăşitului. Mijloacele mecanice — sapele rotative şi cultivatoarele — sunt lăsate în cea mai mare parte la sediile brigăzilor, iar tractoriştii numai de întreţinerea culturilor nu se ocupă. In unele locuri, pentru a-şi justifica inactivitatea, mecanizatorii invocă starea terenului, o placă deja învechită şi prea mult cîntată in această primăvară. Cu ocazia raidului anchetă întreprins în mai multe cooperative agricole ne-am convins că peste tot sînt condiţii de lucru, chiar dacă nu pe întreaga suprafaţă ocupată cu culturi. Dacă pînă la ora actuală sînt mari rămîneri în urmă la prăşitul şi răritul sfeclei de zahăr, iar la porumb şi cartofi lucrarea a început cu totul izolat, aceasta se datoreşte deficienţelor organizatorice şi lipsei de mobilizare a membrilor cooperatori. Seninătate fără suport moral Tovarăşul preşedinte Matei Dumitru de la cooperativa agricolă de moducţie din Beica nu era deloc îngrijorat de situaţia din unitatea ce o conduce. Seninătatea lui însă nu are nici un suport moral. Din cele 50 de hectare cultivate cu sfeclă, cel puţin jumătate (în special suprafeţele semănate mai timpuriu) sunt îmburuienate peste măsură pentru că nu s-a făcut a doua praşilă şi răritul. Din 275 de hectare cu porumb şi 50 hectare cu cartofi nu s-a prăşit nimic. De ce? Greu de răspuns chiar şi pentru cei în cauză. Forţă de muncă există suficientă, dar în ziua de 30 mai nici măcar un cooperator nu era mobilizat la prăşit în perimetrul cooperativei. In grădinile ajutătoare însă erau prezente cel puţin jumătate din familiile celor trei sate cate cuprinde cooperativa agricolă. Ceilalţi nu erau la muncă nici la cooperativă şi nici în grădinile lor. Aceştia nu puteau fi mobilizaţi la prăşit? Ar fi putut numai să fi avut cine să o facă. o altă cauză este aceea că nici pînă acum nu s-a terminat repartizarea culturilor prăşitoare pe familii şi braţe de muncă, astfel că ţăranii cooperatori nu ştiu practic unde să meargă la lucru. In unitate există o mare rămîne- M. BÂLDEANU (Continuare în pag. a 3-a)