Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)

1967-09-13 / nr. 215

DE PACTE I S- a analizat $1 ce nu a analizat plenara Mielului orăşenesc de partid Tîrnăveni Cu cîteva zile în urmă, Comi­tetul orăşenesc de partid Tîrnă­­veni (secretar tovarăşul Ştefan Lucaci), s-a întrunit în plenară pentru a analiza realizarea uneia din cele mai importante sar­cini ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid , întări­­rea continuă a rândurilor parti­dului, creşterea şi pe această cale a rolului conducător al partidului in toate domeniile de activitate. Din referatul prezentat în faţa plenarei de către tovarăşul Vasile Bârgăoanu, locţiitorul secretaru­lui comitetului orăşenesc de par­tid, precum şi din discuţiile pur­tate cu acest prilej, a reieşit că în ultima perioadă, respectiv în lunile ce au trecut din acest an, biroul comitetului orăşenesc, bi­rourile organizaţiilor de bază spri­jinite îndeaproape de membrii comitetului, s-au preocupat cu mai mult simţ de răspundere de această importantă problemă a muncii de partid. In marea lor majoritate organizaţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile oraşului au primit în rîndurile lor, pe baza indicaţiilor Congresu­lui al IX-lea al partidului, ale Plenarei C.C. al partidului din aprilie 1966, în conformitate cu Statutul P.C.R., pe cei mai înain­taţi oameni ai muncii, oameni cu calităţi politice, morale şi profe­sionale deosebite, care merită să poarte înaltul titlu de membru al Partidului Comunist Român. S-au primit astfel, în perioada analizată, 123 de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni şi 12 intelectuali de valoare, care prin întreaga lor activitate de dinainte, dar mai ales de după primirea înaltului titlu, dovedesc reale calităţi de luptători de avangardă. De sub­liniat ca un lucru pozitiv, că din cei 135 de noi membri de partid primiţi de organizaţiile de bază de la 1 ianuarie a. c., 35 sunt femei, ceea ce reprezintă aproape 26 la sută din numărul total al mem­brilor de partid confirmaţi în a­­ceastă perioadă. Printre organi­zaţiile de bază care au muncit cu simţ de răspundere în acest do­meniu, care respectă cu stricteţe instrucţiunile C.C. al partidului şi prevederile statutare privind ca­lităţile ce trebuie să le întruneas­că cei ce-şi cer primirea în partid se numără cele de la I.G.R.T., I.R.T.A., O.C.L. Mixt, Spitalul u­­nificat şi altele. Referatul prezentat şi de altfel Însăşi plenara comitetului orăşe­nesc au subliniat ajutorul acordat de către o brigadă a C.C. al par­tidului, care in luna octombrie a anului trecut a analizat această latură a activităţii comitetului o­­răşenesc de partid şi a organiza­ţiilor de bază şi, de asemenea, a­­jutorul pe care unii membri ai comitetului, printre care Alexan­dru Bordi, Alexandru Deac, Ni­­colae Hîrîciu, Adalbert Timar, Ioan Mihu, Petre Oproiescu, Pe­tru Spătaru, Achim Frăţilă ş. a. îl acordă cu simţ de răspundere şi competenţă birourilor organi­zaţiilor de bază. Plenara Comitetului orăşenesc de partid Tîrnăveni a criticat în­să, pe bună dreptate, pe unii membri ai comitetului, printre care tovarăşii Gheorghe Bălan, Ecaterina Bartoş, Iosif Csiki, Va­sile Lăscudean, Dumitru Petraş şi alţii, care nu dau destulă im­portanţă acestei laturi a muncii de partid, precum şi unele orga­nizaţii de bază cum sunt cele de la şlefuitorie şi butelii de la Fa­brica de geamuri ş. a., care ne­­glijînd această sarcină n-au pri­­mit în tot cursul anului nici mă­car un membru de partid, cu toa­te că sunt cereri în acest sens şi sunt tovarăşi care merită a fi primiţi în rîndurile partidului. Pînă aici, toate bune. Se poate însă reproşa Comitetului orăşe­nesc de partid Tîrnăveni şi mai ales biroului său anumite scăpări în referatul prezentat în faţa ple­narei, şi, mai ales, lipsa de cu­prindere şi tratare în ansamblul său a acestei importante proble­me, pentru ca şi discuţiile să fie cit mai concrete, mai analitice, iar măsurile adoptate, cit mai e­­ficiente. Ne gîndim la faptul că problema educaţiei partinice a celor noi primiţi în organizaţiile de bază a fost enunţată cu prea multă uşurinţă, s-a trecut prea rapid peste acest capitol extrem de important în viaţa organiza­ţiilor de partid şi pentru însăşi viaţa şi munca comuniştilor ti­neri. Se ştie doar că simpla con­firmare de a fi cineva membru al partidului încă nu rezolvă to­tul, nu înseamnă că avem de-acu­­ma comunişti gata formaţi. Ei cresc şi se maturizează abia după aceea, printr-o intensă muncă e­­ducativă desfăşurată diferenţiat de organizaţiile de bază, în pro­cesul muncii, prin participarea activă a tuturor membrilor la în­treaga viaţă de organizaţie. Şi acest lucru trebuia, aşa cum sub­liniam mai sus, să fi constituit unul din obiectivele principale de analiză în cadrul plenarei, şi nu aşa cum s-a întâmplat, o simplă enunţare a temei. Aceasta cu atît mai mult cu cît în perioada de care s-a ocupat plenara s-au în­registrat în oraşul Tîrnăveni 5 excluderi din partid pentru di­ferite abateri, printre care reţin atenţia cazurile lui loan Dodiţă şi Milian Filip pentru acte huliga­nice, al lui loan Ambrus pentru furt din avutul obştesc etc. In altă ordine de idei, plenara a ocolit una din cele mai impor­tante probleme care priveşte în­tărirea rîndurilor partidului şi anume, responsabilitatea comuniş­tilor care dau recomandări celor care solicită primirea în partid, superficiale, sau pur şi simplu pe baza unor legături neprincipiale, de prietenie. Şi aceasta este una din cauzele care au dus la exclu­deri la puţin timp după confir­mare, una din cauzele care au pus biroul comitetului orăşenesc de partid în situaţia de a infirma anumite hotărâri de primire ale unor organizaţii de bază. Că s-au infirmat aceste cazuri şi prin urmare s-a împiedicat in­trarea în partid a unor elemente necorespunzătoare, este un lucru bun, care dovedeşte răspunderea biroului comitetului orăşenesc fa­ţă de puritatea rîndurilor parti­dului. Dar nu s-a întreprins pe urmă nimic pentru ca organiza­ţiile de bază şi respectiv tovarăşii care au dat recomandări, să sim­tă greutatea răspunderii şi în consecinţă, să se ia măsuri pen­tru ca astfel de situaţii să nu se mai repete. In concluzie, subliniem încă o dată rezultatele pozitive, preocu­parea cu simţ de răspundere a comitetului orăşenesc de partid şi a organizaţiilor de bază din ora­şul Tîrnăveni în munca ce o des­făşoară pentru întărirea continuă a rîndurilor partidului. Totuşi, cînd se face o astfel de analiză în plenara comitetului, ea trebuie să cuprindă toate aspec­tele ce privesc problema pusă în discuţie, pentru ca şi măsurile elaborate să fie cît mai corespun­zătoare, pentru ca munca de vii­tor să fie îmbunătăţită. De acest lucru Comitetul orăşenesc de partid Tîrnăveni trebuie să ţină cont şi să acţioneze ca atare în interesul rezolvării cu mai mult succes a sarcinilor ce-i stau în faţă, inclusiv a celor privind so­luţionarea statutară a cererilor celor care-şi manifestă dorinţa de a fi primiţi în rîndurile parti- ION SIMA Imbutelierea laptelui la I.C.IJL. Tg.-Mureş (Foto: C. SZÁSZ) O nouă brutărie Recent la Ditrău, raionul Gheor­­ghieni, a intrat în probe tehnolo­gice o nouă brutărie sătească. Pen­tru început, la cele două cuptoare instalate se vor coace zilnic 1500- 1600 kg pline. In prezent se stu­diază modul de organizare a lu­crului în trei schimburi, fapt care va duce la producerea a 2.200 kg pîine în 24 de ore. In felul acesta se va asigura necesarul de pîine pentru întreaga comună. FR. DEMETER tîmplar Cînd servim masa? In oraşul Luduş există o canti­nă care funcţionează sub directa conducere a sfatului popular raio­nal. Masa de prînz se serveşte zilnic între orele 14 şi 16. Bun acest pro­gram, dar numai pentru cei care lucrează înainte de masă. Dar noi care lucrăm în ture şi la ora 14 trebuie să fim la serviciu, unde mîncăm? Nu s-ar putea stabili un program de aşa manieră încît să putem servi şi noi masa la can­tină? In numele unui grup de lucrători de la Fabrica de zahăr NICOLAE PĂSĂRON­! Din activitatea sfaturilor populare Deputaţii — gospodari 9 Roadele unei sesiuni • Cînd cetăţenii sunt mobilizaţi § Curăţenie, simţ gospodă­resc • ...Şi unele fisuri In ultimii ani, oraşul Miercu­­rea-Ciuc s-a dezvoltat foarte mult. Pe străzile Lenin, Griviţa Roşie şi pe alte artere ale oraşu­lui s-au ridicat numeroase blo­curi cu apartamente elegante, confortabile. In prezent, alte blo­curi se află în construcţie care vor fi date în folosinţă pînă la sfîrşitul acestui an. Construcţiile noi şi lucrările de interes gospodăresc care se reali­zează an de an într-un volum tot mai mare contribuie la continua înfrumuseţare a oraşului. In acest an, ca şi în cei prece­denţi, la consfătuirile cu locata­rii, la întâlnirile deputaţilor cu a­­legătorii, precum şi cu ocazia al­tor acţiuni iniţiate de comitetul executiv al sfatului popular oră­şenesc, s-au dezbătut pe larg problemele privind înfrumuseţa­rea şi buna gospodărire a oraşu­lui. Aceste probleme au fost a­­nalizate şi în cadrul unei sesiuni a sfatului popular orăşenesc. Drept urmare, tot mai mulţi ce­tăţeni din oraşul Miercurea-Ciuc au participat activ la muncă pa­triotică, executând lucrări de a­­menajare a străzilor, repararea drumurilor şi podurilor, extinde­rea parcurilor şi zonelor verzi, a plantaţiilor de flori şi pomi orna­mentali şi alte lucrări în valoare de peste 4,5 milioane de lei, re­venind în medie câte 250 lei pe locuitor. In această acţiune deputaţii sfatului popular orăşenesc s-au dovedit gospodari sîrguincioşi. Ei au depus o rodnică activitate de organizare şi mobilizare a cetăţe­nilor la efectuarea lucrărilor de interes edilitar-gospodăresc. Simon Terezia, deputată în circumscripţia electorală nr. 30, este una din cele mai active în ce priveşte organizarea acţiuni­lor gospodăreşti, muncind cu tra­gere de inimă, cot la cot cu ce­tăţenii, pentru înfrumuseţarea circumscripţiei. Roadele activită­ţii desfăşurate de deputată şi co­mitetul de cetăţeni sunt frumoa­se. Din primele zile ale acestui an şi pînă în prezent s-au efec­tuat o serie de lucrări gospodă­reşti prin muncă patriotică cum sunt: alinierea gardurilor, săpa­rea şi curăţirea şanţurilor in stra­da Harghita, pe o lungime de 1.088 metri, s-au împrăştiat zeci de metri cubi de pietriş pe stră­zile Vulturului şi Oltului, eviden­­ţiindu-se în această muncă cetă­ţenii Andrei Bajko, Teodor Chin­­dea, Fodor Iosif, Andrei Ştefan şi alţii. O activitate însufleţită pentru înfrumuseţarea şi buna gospodă­rire a circumscripţiei a depus şi deputatul Jakab Andrei. La pro­punerea cetăţenilor, el a arătat în sesiune necesitatea amenajării drumului de acces spre băile Jigo­­din şi construirea a 3 poduri din beton armat. In urma sesiunii, co­mitetul executiv a repartizat ma­terialele necesare (ciment, nisip, pietriş, material lemnos), iar lu­crările necalificate au fost execu­tate de cetăţenii din circumscrip­ţie, prin muncă patriotică. Dru­mul de acces ce duce din şoseaua naţională Miercurea Ciuc — Bra­şov, pînă la băile Jigodin a fost dat în folosinţă în termenul sta­bilit. Au fost date în folosinţă şi cele 3 poduri construite din be­ton armat. Cetăţenii din circum­scripţia electorală nr. 22, unde este deputată Mohr Margareta, au participat activ la diversele acţiuni care au avut ca scop bu­na gospodărire a blocurilor şi a străzilor unde locuiesc. In faţa blocurilor de pe strada Lenin, de exemplu, au fost amenajate ron­duri de flori care sunt întreţinute curat. Gospodari sîrguîncioşi s-au do­vedit şi deputaţii Benedek Ga­briela, Nagy Ludovic, Kedves A­­lexandru. In circumscripţiile lor s-au executat o serie de lucrări edilitar gospodăreşti. Desigur, pe linia înfrumuseţă­rii şi bunei gospodăriri a oraşului mai sînt multe de făcut. Sînt în­că străzi cum ar fi Petőfi Sándor, Gării, Băilor şi altele unde se mai găsesc multe gropi şi cînd plouă apa murdară este împroşcată de autovehicule, ajungînd pe haine­le pietonilor şi pe pereţii caselor. S. POPA „POARTA SECU­­IASCA" (Fotó: I. MARX) I­I De ce întîrzie materializarea pe ogoare a sarcinilor înscrise în grafice şi planuri ? (Urmare din pag. 1) Ştefan Molnar, a lăsat lucrul în C.A.P. şi s-a dus să transporte stat defecte nu mai puţin de 57 rumeguş la diferiţi cetăţeni prin de­tractoare, iar în 8 septembrie comună, în loc să fi mers la dis- 52 de tractoare. In această zi la cuit, unde a fost trimis. Acest lu­ C.A.P. Cozma lucrau numai 9 cru s-a făcut cu aprobarea şefii­­tractoare din 16, la Crăieşti doar lui de brigadă Grigore Pintea. Nu 6 din 13, iar la Breaza 17 din 21, sunt puţine cazurile, cînd tracto- Cu un asemenea „sprijin“, nu­e­riştii de aici nu respectă ordinele de mirare dacă aceste unităţi fă­ de lucru care li se înmînează. Ce min în urma prevederilor din are de spus la toate acestea to­­graficele şi planurile ce şi le-au varăşul ing. Eugen Ujfalusi, di­­făcut. Pe alocuri mai sînt apoi şi rectorul S.M.T. din Reghin? Aş­­unele acte de indisciplină din­teptăm de la dînsul, nu respin­­partea tractoriştilor. La C.A.P. gerea criticii, aşa cum obişnuieşte Gorneşti, de pildă, în ziua de 8 de fiecare dată cînd semnalăm a­­septembrie, din 9 tractoare erau numite lipsuri, ci măsuri care să în brazdă doar 5, iar tractoristul limiteze defecţiunile mecanice la maşini şi tractoare, să pună capăt actelor de indisciplină din brigăzi etc. Avem certitudinea că deficien­ţele ce mai persistă în unele uni­tăţi vor fi grabnic înlăturate şi insămînţările vor fi făcute la timp şi bine. Convingerea ne este întărită de baza tehnică-materia­­lă de care dispune raionul, de hărnicia şi priceperea organizato­rică a cadrelor tehnice şi de con­ducere din unităţi, de la U.R.C.A.P. şi consiliul agricol, de pasiunea cu care muncesc pentru înfăptuirea sarcinilor. Fosta piaţă de vite din oraşul Tîrnăveni ocupa o suprafaţă de circa 9 hectare. Cu aproape trei ani în urmă, piaţa a fost mutată în vederea construirii, pe tere­nul rămas liber, a unui complex spor­tiv. Au trecut mulţi ani. Lucrările pentru complexul sportiv n-au început şi nici nu se prevăd a se în­cepe anul acesta. Pregătiri pentru anul viitor nu se fac. Bu­ruienile au crescut a­­tît de mari înct din ele nu se vede un om călare. De pe acest teren s-ar fi putut obţine însemnate cantităţi de cereale sau de zarzavaturi (terenul se află pe malul Tîr­­navei Mici şi s-ar fi putut iriga), dar ni­meni nu ia nici o măsură. Pentru cură­ţirea buruienilor de pe acest teren, mun­citorii de la Combi­natul chimic au pres­tat un număr însem­nat de ore de muncă patriotică. Dacă nici de data aceasta nu se vor lua măsurile corespunză­toare, anul viitor vom merge din nou la muncă patriotică dar nu la lucrările de construcţie ale noului complex spor­tiv, nici la strânsul roşiilor, ci la tăiat buruieni din nou. A. GANEA Tîrnăveni MOTE 9 hectare de buruieni ' STEAUA ROȘIE PAGINA 3 ----------------------------------------------------------------------------------------------------- a Răspunde aprovizionarea tehnico-­­ materială exigenţelor producţiei ? ! (Urmare din pag. 1) aţi urmărit fiecare co­mandă. De ce nu a so­sit la timp cantitatea cerută? — Baza de aprovi­zionare Oradea nu ne-a onorat comanda. Cu toate că noi am trimis repartiţia în ziua de 12 iunie a. c., iar baza ne-a fixat ca termen 10 august 1967, el nu a fost respectat. Nici pî­nă în ziua de 29 august nu a sosit sîrma. Am trimis mai multe tele­grame la Oradea, dar în zadar. De altfel, a­­provizionarea s-ar îm­bunătăţi dacă sîrma am primi-o de la Cîm­­pia Turzii în loc de Ga­laţi, Bucureşti şi Ora­dea. — Ce aţi întreprins pentru scurtarea pe­rioadei dintre aprovi­zionare şi producţie şi pentru preîntimpina­­rea formării stocurilor supranormative? — Serviciul aprovi­zionare a căutat per­manent să asigure ne­cesarul fabricii la timp, fără a merge pe vari­anta stocării unor ma­terii şi materiale de prisos. In acelaşi timp am insistat asupra gos­podăririi raţionale a materiilor prime de care dispuneam într-o perioadă. In acest fel am preîntîmpinat formarea stocuri­lor supranormative. A­­cum există supranor­mative doar la coloran­ţii pentru sticlă şi la carton ondulat. Dar a­­ceasta este pentru mo­ment. — Este cunoscut că la baza perfecţionării activităţii de aprovizio­nare stă sistemul in­formaţional economic. Ce soluţii aţi adoptat în vederea îmbunătă­ţirii evidenţei şi urmă­ririi contractelor? — Şi în cadrul fabri­cii noastre se desfăşoa­ră acţiunea de organi­zare ştiinţifică a pro­ducţiei şi a muncii ca­re vizează în mare mă­sură sistemul de infor­mare de la aprovizio­nare. In această direc­ţie menţionez că s-a renunţat la o parte din imprimate care ne în­greunau activitatea. S-a trecut la o eviden­ţă raţională concentra­tă care priveşte defal­­carea şi urmărirea con­tractelor pe furnizori, pe perioade şi pe can­tităţi. Graficul de an­samblu pe care l-am preconizat ne dă o ve­dere generală în orice moment asupra intră­rilor şi stocurilor, în concordanţă cu necesa­rul. Avem certitudinea că prin măsurile apli­cate, personalul servi­ciului aprovizionare va fi capabil să ţină o e­­videnţă de calitate a­­supra tuturor cantită­ţilor de materiale, și să poată informa con­ducerea fabricii în ori­ce moment de mișcă­rile ce se produc. I­I Rotativa s-a drumuri au (Urmare din pag. 1) tă, abia la ora 9 ridicîndu-şi ziarele pentru vînzare. Şi, fie­care vînzător de stradă, după ce îşi ridică ziarele se fixează într-un loc de unde nu se mai mişcă. Or, însăşi denumirea de vînzător de stradă cere ca a­­ceştia să circule pe străzi, prin locurile aglomerate, la autoga­­ră, la gară, la terenurile de sport, în localuri etc. De ce nu se procedează în acest fel? Continuind raidul nostru ne-am oprit în cartierul 7 Noiembrie. Intrăm la tutunge­ria din cadrul complexului co­mercial. Aflăm de la tovară­şul Petru Pop, gestionarul uni­tăţii, că aici se vînd zilnic cite 40 de exemplare din Scînteia, Steaua roşie şi Vörös Zászló, precum şi un mare număr de alte publicaţii. — Din primăvară nu am dat nimic retur — ne spune ges­tionarul. Lucrînd aici de 3 ani şi jumătate, cunosc bine prefe­rinţele oamenilor şi comand a­­tîta cît trebuie. Aici, pe strada 7 Noiembrie funcţionează şi un chioşc pen­tru difuzarea presei. La ora 8,30 l-am găsit închis, deşi conform programului trebuia să fie deschis la ora 8. In sfîrşit, deschide la 8,45. — Vă rugăm un ziar de azi. — Nu am primit încă ziarele — se scuză Piroska Makkai, gestionara chioșcului. — De ce? __ ! ? ... ... ..... Răspunsul l-am primit la poș­tă, la serviciul de difuzare a presei. El sună astfel: „La chioș­cul din str. 7 Noiembrie nu sînt ziare, deoarece tovarășa Makkai nu este aproape nici­odată acolo cînd pleacă prima cursă. Astfel, ea primeşte zia­rele numai cu cursa a doua‘‘. Adică la prînz. Prima cursă aprovizionează chioşcurile şi tu­tungeriile cu presa locală, iar cursa a doua, cu presa centrală. Deosebit de solicitate sunt duminică dimineaţa ziarele şi în cartierul Mihai Viteazul. Am vizitat și tutungeria situată în complexul comercial de aici. Nu de alta, dar cu o săptămî­­nă în urmă, mai precis la 3 septembrie, la ora 11 încă nu erau sosite ziarele locale. — Acum au sosit la opt și jumătate — ne spun lucrătorii de aici. Dar am primit din nou cu lipsuri. Contemporanul, de pildă, deşi în avizul de expe­diere figurează 8 exemplare, lipseşte. In una din zile ne-au lipsit 80 de exemplare, 40 Steaua roşie şi 40 Vörös Zászló. Oamenii au aşteptat ziarele dar nu i-am putut servi. Ne facem de ruşine în faţa lor. In apropierea tutungeriei e­­xistă şi un chioşc de difuzare a presei. O perioadă a fost în­chis. In ziua de 9 septembrie a fost redeschis. Comanda fă­cută de Ioan Benkő pentru ziua de 9 septembrie este mică. S-au comandat doar 10 exem­plare Scînteia, 2 Scînteia tine­retului, 2 România Liberă şi cite 30 din Előre, Steaua roşie şi Vörös Zászló. — Ce aveţi azi? — Nimic. Nu am primit zia­rele. Era ora 9,45 şi chioşcul nu primise încă ziarele. Şi în alte locuri unde se vînd ziarele am fost informaţi că duminica în special ziarele se primesc cu în­­tîrziere. Uneori după ora 11. Cînd se mai pot vinde acestea avînd.Jn. .veders.Că multe tu­­tungerii au duminica program numai pînă la ora 13? ★ Cu prilejul raidului nostru am constatat că în ultimul timp difuzarea presei, în oraşul Tg.­­Mureş, mai precis vînzarea cu bucata s-a îmbunătăţit. Totuşi mai există încă unele neajun­suri care fac ca numărul ziare­lor puse la dispoziţia cititorilor pe această cale să fie deosebit de mic. Pentru îmbunătăţirea situaţiei în această direcţie propunem: 1. Orarul de funcţionare al chioşcurilor şi tutungeriilor să fie în aşa fel stabilit încît ce­tăţenii să poată cumpăra ziare în primele ore ale dimineţii, la autogara D.R.T.A., de pil­dă, înainte de ora 6. 2. Distribuirea ziarelor la chioşcuri şi tutungerii să se fa­că rapid şi operativ, la ora des­chiderii fiecare unitate să fie în posesia ziarelor. 3. Să nu se permită vânzăto­rilor de stradă să stea în locuri fixe, ci să circule prin oraş, în locurile mai frecventate, în gări şi autogară, la ştranduri, în localuri etc. oprit pornit ! Pe ce ziarele ? Etichete in vitrin (Urmare din pag. 1) Cit priveşte estetica, etiche­tele, in general, corespund. Dar numai „in general“, pen­tru că sunt şi cazuri „particu­lare“. De pildă, etichetele din vitrina magazinului ,,Gospodi­na“ poartă pe ele puternice amprente ale preparatelor pe care le anunţă. Şi acum, după citirea şi citarea atîtor etichete, ne permitem să etichetăm şi noi situaţia in domeniul publicităţii comerciale din vi­trinele unor magazine din Tg.-Mureş, de altfel semnala­tă încă de cîteva ori in coloa­nele ziarului nostru. E o situa­ţie nepermisă. Publicul, al că­rui bun simţ e lezat de stîlci­­turile limbii de felul celor a­­rătate se întreabă, pe bună dreptate, cînd i se va pune ca­păt? Chid vor lua, în sfîrşit, organele de răspundere din comerţ măsuri eficace pentru a asigura publicităţii (ne refe­rim nu numai la etichete ci şi la alte înştiinţări din vitrine, la reclamă), un sens clar, un limbaj curat?

Next