Steaua Roşie, septembrie 1967 (Anul 18, nr. 205-230)
1967-09-13 / nr. 215
DE PACTE I S- a analizat $1 ce nu a analizat plenara Mielului orăşenesc de partid Tîrnăveni Cu cîteva zile în urmă, Comitetul orăşenesc de partid Tîrnăveni (secretar tovarăşul Ştefan Lucaci), s-a întrunit în plenară pentru a analiza realizarea uneia din cele mai importante sarcini ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid , întărirea continuă a rândurilor partidului, creşterea şi pe această cale a rolului conducător al partidului in toate domeniile de activitate. Din referatul prezentat în faţa plenarei de către tovarăşul Vasile Bârgăoanu, locţiitorul secretarului comitetului orăşenesc de partid, precum şi din discuţiile purtate cu acest prilej, a reieşit că în ultima perioadă, respectiv în lunile ce au trecut din acest an, biroul comitetului orăşenesc, birourile organizaţiilor de bază sprijinite îndeaproape de membrii comitetului, s-au preocupat cu mai mult simţ de răspundere de această importantă problemă a muncii de partid. In marea lor majoritate organizaţiile de bază din întreprinderile şi instituţiile oraşului au primit în rîndurile lor, pe baza indicaţiilor Congresului al IX-lea al partidului, ale Plenarei C.C. al partidului din aprilie 1966, în conformitate cu Statutul P.C.R., pe cei mai înaintaţi oameni ai muncii, oameni cu calităţi politice, morale şi profesionale deosebite, care merită să poarte înaltul titlu de membru al Partidului Comunist Român. S-au primit astfel, în perioada analizată, 123 de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi 12 intelectuali de valoare, care prin întreaga lor activitate de dinainte, dar mai ales de după primirea înaltului titlu, dovedesc reale calităţi de luptători de avangardă. De subliniat ca un lucru pozitiv, că din cei 135 de noi membri de partid primiţi de organizaţiile de bază de la 1 ianuarie a. c., 35 sunt femei, ceea ce reprezintă aproape 26 la sută din numărul total al membrilor de partid confirmaţi în această perioadă. Printre organizaţiile de bază care au muncit cu simţ de răspundere în acest domeniu, care respectă cu stricteţe instrucţiunile C.C. al partidului şi prevederile statutare privind calităţile ce trebuie să le întrunească cei ce-şi cer primirea în partid se numără cele de la I.G.R.T., I.R.T.A., O.C.L. Mixt, Spitalul unificat şi altele. Referatul prezentat şi de altfel Însăşi plenara comitetului orăşenesc au subliniat ajutorul acordat de către o brigadă a C.C. al partidului, care in luna octombrie a anului trecut a analizat această latură a activităţii comitetului orăşenesc de partid şi a organizaţiilor de bază şi, de asemenea, ajutorul pe care unii membri ai comitetului, printre care Alexandru Bordi, Alexandru Deac, Nicolae Hîrîciu, Adalbert Timar, Ioan Mihu, Petre Oproiescu, Petru Spătaru, Achim Frăţilă ş. a. îl acordă cu simţ de răspundere şi competenţă birourilor organizaţiilor de bază. Plenara Comitetului orăşenesc de partid Tîrnăveni a criticat însă, pe bună dreptate, pe unii membri ai comitetului, printre care tovarăşii Gheorghe Bălan, Ecaterina Bartoş, Iosif Csiki, Vasile Lăscudean, Dumitru Petraş şi alţii, care nu dau destulă importanţă acestei laturi a muncii de partid, precum şi unele organizaţii de bază cum sunt cele de la şlefuitorie şi butelii de la Fabrica de geamuri ş. a., care neglijînd această sarcină n-au primit în tot cursul anului nici măcar un membru de partid, cu toate că sunt cereri în acest sens şi sunt tovarăşi care merită a fi primiţi în rîndurile partidului. Pînă aici, toate bune. Se poate însă reproşa Comitetului orăşenesc de partid Tîrnăveni şi mai ales biroului său anumite scăpări în referatul prezentat în faţa plenarei, şi, mai ales, lipsa de cuprindere şi tratare în ansamblul său a acestei importante probleme, pentru ca şi discuţiile să fie cit mai concrete, mai analitice, iar măsurile adoptate, cit mai eficiente. Ne gîndim la faptul că problema educaţiei partinice a celor noi primiţi în organizaţiile de bază a fost enunţată cu prea multă uşurinţă, s-a trecut prea rapid peste acest capitol extrem de important în viaţa organizaţiilor de partid şi pentru însăşi viaţa şi munca comuniştilor tineri. Se ştie doar că simpla confirmare de a fi cineva membru al partidului încă nu rezolvă totul, nu înseamnă că avem de-acuma comunişti gata formaţi. Ei cresc şi se maturizează abia după aceea, printr-o intensă muncă educativă desfăşurată diferenţiat de organizaţiile de bază, în procesul muncii, prin participarea activă a tuturor membrilor la întreaga viaţă de organizaţie. Şi acest lucru trebuia, aşa cum subliniam mai sus, să fi constituit unul din obiectivele principale de analiză în cadrul plenarei, şi nu aşa cum s-a întâmplat, o simplă enunţare a temei. Aceasta cu atît mai mult cu cît în perioada de care s-a ocupat plenara s-au înregistrat în oraşul Tîrnăveni 5 excluderi din partid pentru diferite abateri, printre care reţin atenţia cazurile lui loan Dodiţă şi Milian Filip pentru acte huliganice, al lui loan Ambrus pentru furt din avutul obştesc etc. In altă ordine de idei, plenara a ocolit una din cele mai importante probleme care priveşte întărirea rîndurilor partidului şi anume, responsabilitatea comuniştilor care dau recomandări celor care solicită primirea în partid, superficiale, sau pur şi simplu pe baza unor legături neprincipiale, de prietenie. Şi aceasta este una din cauzele care au dus la excluderi la puţin timp după confirmare, una din cauzele care au pus biroul comitetului orăşenesc de partid în situaţia de a infirma anumite hotărâri de primire ale unor organizaţii de bază. Că s-au infirmat aceste cazuri şi prin urmare s-a împiedicat intrarea în partid a unor elemente necorespunzătoare, este un lucru bun, care dovedeşte răspunderea biroului comitetului orăşenesc faţă de puritatea rîndurilor partidului. Dar nu s-a întreprins pe urmă nimic pentru ca organizaţiile de bază şi respectiv tovarăşii care au dat recomandări, să simtă greutatea răspunderii şi în consecinţă, să se ia măsuri pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete. In concluzie, subliniem încă o dată rezultatele pozitive, preocuparea cu simţ de răspundere a comitetului orăşenesc de partid şi a organizaţiilor de bază din oraşul Tîrnăveni în munca ce o desfăşoară pentru întărirea continuă a rîndurilor partidului. Totuşi, cînd se face o astfel de analiză în plenara comitetului, ea trebuie să cuprindă toate aspectele ce privesc problema pusă în discuţie, pentru ca şi măsurile elaborate să fie cît mai corespunzătoare, pentru ca munca de viitor să fie îmbunătăţită. De acest lucru Comitetul orăşenesc de partid Tîrnăveni trebuie să ţină cont şi să acţioneze ca atare în interesul rezolvării cu mai mult succes a sarcinilor ce-i stau în faţă, inclusiv a celor privind soluţionarea statutară a cererilor celor care-şi manifestă dorinţa de a fi primiţi în rîndurile parti- ION SIMA Imbutelierea laptelui la I.C.IJL. Tg.-Mureş (Foto: C. SZÁSZ) O nouă brutărie Recent la Ditrău, raionul Gheorghieni, a intrat în probe tehnologice o nouă brutărie sătească. Pentru început, la cele două cuptoare instalate se vor coace zilnic 1500- 1600 kg pline. In prezent se studiază modul de organizare a lucrului în trei schimburi, fapt care va duce la producerea a 2.200 kg pîine în 24 de ore. In felul acesta se va asigura necesarul de pîine pentru întreaga comună. FR. DEMETER tîmplar Cînd servim masa? In oraşul Luduş există o cantină care funcţionează sub directa conducere a sfatului popular raional. Masa de prînz se serveşte zilnic între orele 14 şi 16. Bun acest program, dar numai pentru cei care lucrează înainte de masă. Dar noi care lucrăm în ture şi la ora 14 trebuie să fim la serviciu, unde mîncăm? Nu s-ar putea stabili un program de aşa manieră încît să putem servi şi noi masa la cantină? In numele unui grup de lucrători de la Fabrica de zahăr NICOLAE PĂSĂRON! Din activitatea sfaturilor populare Deputaţii — gospodari 9 Roadele unei sesiuni • Cînd cetăţenii sunt mobilizaţi § Curăţenie, simţ gospodăresc • ...Şi unele fisuri In ultimii ani, oraşul Miercurea-Ciuc s-a dezvoltat foarte mult. Pe străzile Lenin, Griviţa Roşie şi pe alte artere ale oraşului s-au ridicat numeroase blocuri cu apartamente elegante, confortabile. In prezent, alte blocuri se află în construcţie care vor fi date în folosinţă pînă la sfîrşitul acestui an. Construcţiile noi şi lucrările de interes gospodăresc care se realizează an de an într-un volum tot mai mare contribuie la continua înfrumuseţare a oraşului. In acest an, ca şi în cei precedenţi, la consfătuirile cu locatarii, la întâlnirile deputaţilor cu alegătorii, precum şi cu ocazia altor acţiuni iniţiate de comitetul executiv al sfatului popular orăşenesc, s-au dezbătut pe larg problemele privind înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşului. Aceste probleme au fost analizate şi în cadrul unei sesiuni a sfatului popular orăşenesc. Drept urmare, tot mai mulţi cetăţeni din oraşul Miercurea-Ciuc au participat activ la muncă patriotică, executând lucrări de amenajare a străzilor, repararea drumurilor şi podurilor, extinderea parcurilor şi zonelor verzi, a plantaţiilor de flori şi pomi ornamentali şi alte lucrări în valoare de peste 4,5 milioane de lei, revenind în medie câte 250 lei pe locuitor. In această acţiune deputaţii sfatului popular orăşenesc s-au dovedit gospodari sîrguincioşi. Ei au depus o rodnică activitate de organizare şi mobilizare a cetăţenilor la efectuarea lucrărilor de interes edilitar-gospodăresc. Simon Terezia, deputată în circumscripţia electorală nr. 30, este una din cele mai active în ce priveşte organizarea acţiunilor gospodăreşti, muncind cu tragere de inimă, cot la cot cu cetăţenii, pentru înfrumuseţarea circumscripţiei. Roadele activităţii desfăşurate de deputată şi comitetul de cetăţeni sunt frumoase. Din primele zile ale acestui an şi pînă în prezent s-au efectuat o serie de lucrări gospodăreşti prin muncă patriotică cum sunt: alinierea gardurilor, săparea şi curăţirea şanţurilor in strada Harghita, pe o lungime de 1.088 metri, s-au împrăştiat zeci de metri cubi de pietriş pe străzile Vulturului şi Oltului, evidenţiindu-se în această muncă cetăţenii Andrei Bajko, Teodor Chindea, Fodor Iosif, Andrei Ştefan şi alţii. O activitate însufleţită pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a circumscripţiei a depus şi deputatul Jakab Andrei. La propunerea cetăţenilor, el a arătat în sesiune necesitatea amenajării drumului de acces spre băile Jigodin şi construirea a 3 poduri din beton armat. In urma sesiunii, comitetul executiv a repartizat materialele necesare (ciment, nisip, pietriş, material lemnos), iar lucrările necalificate au fost executate de cetăţenii din circumscripţie, prin muncă patriotică. Drumul de acces ce duce din şoseaua naţională Miercurea Ciuc — Braşov, pînă la băile Jigodin a fost dat în folosinţă în termenul stabilit. Au fost date în folosinţă şi cele 3 poduri construite din beton armat. Cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 22, unde este deputată Mohr Margareta, au participat activ la diversele acţiuni care au avut ca scop buna gospodărire a blocurilor şi a străzilor unde locuiesc. In faţa blocurilor de pe strada Lenin, de exemplu, au fost amenajate ronduri de flori care sunt întreţinute curat. Gospodari sîrguîncioşi s-au dovedit şi deputaţii Benedek Gabriela, Nagy Ludovic, Kedves Alexandru. In circumscripţiile lor s-au executat o serie de lucrări edilitar gospodăreşti. Desigur, pe linia înfrumuseţării şi bunei gospodăriri a oraşului mai sînt multe de făcut. Sînt încă străzi cum ar fi Petőfi Sándor, Gării, Băilor şi altele unde se mai găsesc multe gropi şi cînd plouă apa murdară este împroşcată de autovehicule, ajungînd pe hainele pietonilor şi pe pereţii caselor. S. POPA „POARTA SECUIASCA" (Fotó: I. MARX) II De ce întîrzie materializarea pe ogoare a sarcinilor înscrise în grafice şi planuri ? (Urmare din pag. 1) Ştefan Molnar, a lăsat lucrul în C.A.P. şi s-a dus să transporte stat defecte nu mai puţin de 57 rumeguş la diferiţi cetăţeni prin detractoare, iar în 8 septembrie comună, în loc să fi mers la dis- 52 de tractoare. In această zi la cuit, unde a fost trimis. Acest lu C.A.P. Cozma lucrau numai 9 cru s-a făcut cu aprobarea şefiitractoare din 16, la Crăieşti doar lui de brigadă Grigore Pintea. Nu 6 din 13, iar la Breaza 17 din 21, sunt puţine cazurile, cînd tracto- Cu un asemenea „sprijin“, nueriştii de aici nu respectă ordinele de mirare dacă aceste unităţi fă de lucru care li se înmînează. Ce min în urma prevederilor din are de spus la toate acestea tograficele şi planurile ce şi le-au varăşul ing. Eugen Ujfalusi, difăcut. Pe alocuri mai sînt apoi şi rectorul S.M.T. din Reghin? Aşunele acte de indisciplină dinteptăm de la dînsul, nu respinpartea tractoriştilor. La C.A.P. gerea criticii, aşa cum obişnuieşte Gorneşti, de pildă, în ziua de 8 de fiecare dată cînd semnalăm aseptembrie, din 9 tractoare erau numite lipsuri, ci măsuri care să în brazdă doar 5, iar tractoristul limiteze defecţiunile mecanice la maşini şi tractoare, să pună capăt actelor de indisciplină din brigăzi etc. Avem certitudinea că deficienţele ce mai persistă în unele unităţi vor fi grabnic înlăturate şi insămînţările vor fi făcute la timp şi bine. Convingerea ne este întărită de baza tehnică-materială de care dispune raionul, de hărnicia şi priceperea organizatorică a cadrelor tehnice şi de conducere din unităţi, de la U.R.C.A.P. şi consiliul agricol, de pasiunea cu care muncesc pentru înfăptuirea sarcinilor. Fosta piaţă de vite din oraşul Tîrnăveni ocupa o suprafaţă de circa 9 hectare. Cu aproape trei ani în urmă, piaţa a fost mutată în vederea construirii, pe terenul rămas liber, a unui complex sportiv. Au trecut mulţi ani. Lucrările pentru complexul sportiv n-au început şi nici nu se prevăd a se începe anul acesta. Pregătiri pentru anul viitor nu se fac. Buruienile au crescut atît de mari înct din ele nu se vede un om călare. De pe acest teren s-ar fi putut obţine însemnate cantităţi de cereale sau de zarzavaturi (terenul se află pe malul Tîrnavei Mici şi s-ar fi putut iriga), dar nimeni nu ia nici o măsură. Pentru curăţirea buruienilor de pe acest teren, muncitorii de la Combinatul chimic au prestat un număr însemnat de ore de muncă patriotică. Dacă nici de data aceasta nu se vor lua măsurile corespunzătoare, anul viitor vom merge din nou la muncă patriotică dar nu la lucrările de construcţie ale noului complex sportiv, nici la strânsul roşiilor, ci la tăiat buruieni din nou. A. GANEA Tîrnăveni MOTE 9 hectare de buruieni ' STEAUA ROȘIE PAGINA 3 ----------------------------------------------------------------------------------------------------- a Răspunde aprovizionarea tehnico- materială exigenţelor producţiei ? ! (Urmare din pag. 1) aţi urmărit fiecare comandă. De ce nu a sosit la timp cantitatea cerută? — Baza de aprovizionare Oradea nu ne-a onorat comanda. Cu toate că noi am trimis repartiţia în ziua de 12 iunie a. c., iar baza ne-a fixat ca termen 10 august 1967, el nu a fost respectat. Nici pînă în ziua de 29 august nu a sosit sîrma. Am trimis mai multe telegrame la Oradea, dar în zadar. De altfel, aprovizionarea s-ar îmbunătăţi dacă sîrma am primi-o de la Cîmpia Turzii în loc de Galaţi, Bucureşti şi Oradea. — Ce aţi întreprins pentru scurtarea perioadei dintre aprovizionare şi producţie şi pentru preîntimpinarea formării stocurilor supranormative? — Serviciul aprovizionare a căutat permanent să asigure necesarul fabricii la timp, fără a merge pe varianta stocării unor materii şi materiale de prisos. In acelaşi timp am insistat asupra gospodăririi raţionale a materiilor prime de care dispuneam într-o perioadă. In acest fel am preîntîmpinat formarea stocurilor supranormative. Acum există supranormative doar la coloranţii pentru sticlă şi la carton ondulat. Dar aceasta este pentru moment. — Este cunoscut că la baza perfecţionării activităţii de aprovizionare stă sistemul informaţional economic. Ce soluţii aţi adoptat în vederea îmbunătăţirii evidenţei şi urmăririi contractelor? — Şi în cadrul fabricii noastre se desfăşoară acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii care vizează în mare măsură sistemul de informare de la aprovizionare. In această direcţie menţionez că s-a renunţat la o parte din imprimate care ne îngreunau activitatea. S-a trecut la o evidenţă raţională concentrată care priveşte defalcarea şi urmărirea contractelor pe furnizori, pe perioade şi pe cantităţi. Graficul de ansamblu pe care l-am preconizat ne dă o vedere generală în orice moment asupra intrărilor şi stocurilor, în concordanţă cu necesarul. Avem certitudinea că prin măsurile aplicate, personalul serviciului aprovizionare va fi capabil să ţină o evidenţă de calitate asupra tuturor cantităţilor de materiale, și să poată informa conducerea fabricii în orice moment de mișcările ce se produc. II Rotativa s-a drumuri au (Urmare din pag. 1) tă, abia la ora 9 ridicîndu-şi ziarele pentru vînzare. Şi, fiecare vînzător de stradă, după ce îşi ridică ziarele se fixează într-un loc de unde nu se mai mişcă. Or, însăşi denumirea de vînzător de stradă cere ca aceştia să circule pe străzi, prin locurile aglomerate, la autogară, la gară, la terenurile de sport, în localuri etc. De ce nu se procedează în acest fel? Continuind raidul nostru ne-am oprit în cartierul 7 Noiembrie. Intrăm la tutungeria din cadrul complexului comercial. Aflăm de la tovarăşul Petru Pop, gestionarul unităţii, că aici se vînd zilnic cite 40 de exemplare din Scînteia, Steaua roşie şi Vörös Zászló, precum şi un mare număr de alte publicaţii. — Din primăvară nu am dat nimic retur — ne spune gestionarul. Lucrînd aici de 3 ani şi jumătate, cunosc bine preferinţele oamenilor şi comand atîta cît trebuie. Aici, pe strada 7 Noiembrie funcţionează şi un chioşc pentru difuzarea presei. La ora 8,30 l-am găsit închis, deşi conform programului trebuia să fie deschis la ora 8. In sfîrşit, deschide la 8,45. — Vă rugăm un ziar de azi. — Nu am primit încă ziarele — se scuză Piroska Makkai, gestionara chioșcului. — De ce? __ ! ? ... ... ..... Răspunsul l-am primit la poștă, la serviciul de difuzare a presei. El sună astfel: „La chioșcul din str. 7 Noiembrie nu sînt ziare, deoarece tovarășa Makkai nu este aproape niciodată acolo cînd pleacă prima cursă. Astfel, ea primeşte ziarele numai cu cursa a doua‘‘. Adică la prînz. Prima cursă aprovizionează chioşcurile şi tutungeriile cu presa locală, iar cursa a doua, cu presa centrală. Deosebit de solicitate sunt duminică dimineaţa ziarele şi în cartierul Mihai Viteazul. Am vizitat și tutungeria situată în complexul comercial de aici. Nu de alta, dar cu o săptămînă în urmă, mai precis la 3 septembrie, la ora 11 încă nu erau sosite ziarele locale. — Acum au sosit la opt și jumătate — ne spun lucrătorii de aici. Dar am primit din nou cu lipsuri. Contemporanul, de pildă, deşi în avizul de expediere figurează 8 exemplare, lipseşte. In una din zile ne-au lipsit 80 de exemplare, 40 Steaua roşie şi 40 Vörös Zászló. Oamenii au aşteptat ziarele dar nu i-am putut servi. Ne facem de ruşine în faţa lor. In apropierea tutungeriei există şi un chioşc de difuzare a presei. O perioadă a fost închis. In ziua de 9 septembrie a fost redeschis. Comanda făcută de Ioan Benkő pentru ziua de 9 septembrie este mică. S-au comandat doar 10 exemplare Scînteia, 2 Scînteia tineretului, 2 România Liberă şi cite 30 din Előre, Steaua roşie şi Vörös Zászló. — Ce aveţi azi? — Nimic. Nu am primit ziarele. Era ora 9,45 şi chioşcul nu primise încă ziarele. Şi în alte locuri unde se vînd ziarele am fost informaţi că duminica în special ziarele se primesc cu întîrziere. Uneori după ora 11. Cînd se mai pot vinde acestea avînd.Jn. .veders.Că multe tutungerii au duminica program numai pînă la ora 13? ★ Cu prilejul raidului nostru am constatat că în ultimul timp difuzarea presei, în oraşul Tg.Mureş, mai precis vînzarea cu bucata s-a îmbunătăţit. Totuşi mai există încă unele neajunsuri care fac ca numărul ziarelor puse la dispoziţia cititorilor pe această cale să fie deosebit de mic. Pentru îmbunătăţirea situaţiei în această direcţie propunem: 1. Orarul de funcţionare al chioşcurilor şi tutungeriilor să fie în aşa fel stabilit încît cetăţenii să poată cumpăra ziare în primele ore ale dimineţii, la autogara D.R.T.A., de pildă, înainte de ora 6. 2. Distribuirea ziarelor la chioşcuri şi tutungerii să se facă rapid şi operativ, la ora deschiderii fiecare unitate să fie în posesia ziarelor. 3. Să nu se permită vânzătorilor de stradă să stea în locuri fixe, ci să circule prin oraş, în locurile mai frecventate, în gări şi autogară, la ştranduri, în localuri etc. oprit pornit ! Pe ce ziarele ? Etichete in vitrin (Urmare din pag. 1) Cit priveşte estetica, etichetele, in general, corespund. Dar numai „in general“, pentru că sunt şi cazuri „particulare“. De pildă, etichetele din vitrina magazinului ,,Gospodina“ poartă pe ele puternice amprente ale preparatelor pe care le anunţă. Şi acum, după citirea şi citarea atîtor etichete, ne permitem să etichetăm şi noi situaţia in domeniul publicităţii comerciale din vitrinele unor magazine din Tg.-Mureş, de altfel semnalată încă de cîteva ori in coloanele ziarului nostru. E o situaţie nepermisă. Publicul, al cărui bun simţ e lezat de stîlciturile limbii de felul celor arătate se întreabă, pe bună dreptate, cînd i se va pune capăt? Chid vor lua, în sfîrşit, organele de răspundere din comerţ măsuri eficace pentru a asigura publicităţii (ne referim nu numai la etichete ci şi la alte înştiinţări din vitrine, la reclamă), un sens clar, un limbaj curat?