Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)

1967-10-01 / nr. 231

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Pianistul ! Ritmul actual al recoltărilor Samuel iţi pregătirii terenului frînează Aiurai­an la! . „ __ Tg Mureş I desfăşurarea insamintarilor (Urmare din pag. 1) I revenim cu critica pentru a lua Enescu" s-a încheiat în urmă cu * TMăsuri concrete în vederea urgen­­o săptămînă, însă ecourile sale 8 ta­ni lucranl01 şi recuperăm rii­­m­ s-au stins. Remarcabilul eve- § m*nei“or tumă? nim­ent muzical din Capitală se « Una din principalele cauze care continuă în multe oraşe din ţară, I a­ dus şi duce la încetinirea ritmu­­ri de tinerii muzicieni care au B lui de pregătire a terenului (în a­­primit consacrarea internaţiona- ■ fară de randamentul scăzut de îa apar în faţa publicului. Cre- B utilizare a maşinilor şi tractoare­­dem că nu greşim cînd spunem lor), este modul necorespunzător - consacrare internaţională, de- I în care se desfăşoarâ recoltările oarece mulţi dintre laureaţii ce- 8 . „ lor trei ediţii anterioare sînt aş­­a ?1 el|'3erar­ea suprafeţelor ce ar­­tăzi artişti unanim recunoscuţi. |­mează a fi însămînţate cu grîu. Pianistul Li Min Cean, violoniştii ■ In multe unităţi se manifestă Ien- Ştefan Ruha, Nina Beilina, ori cîntăreţii Dan Iordăchescu, La­­dislau Konya, Marina Krilovici sînt doar citeva dintre personali­tăţile care şi-au cîştigat o bună reputaţie internaţională şi a că­ror definitivă consacrare a con­stituit-o cîştigarea laurilor con­­ui maestru al muzicii româneşti, a condiţiilor naturale din acest an George Enescu. ■ şi a hibrizilor timpurii folosiţi. In recentul concert al filarmo- 8 ştiuneţii s-au copt aproape peste nlcii mureşene am avut deosebi- | boabele avind un procent la satisfacţie să-l ascultăm pe a ■„ unul dintre laureaţii concursului I nic de unu­ditate. De aceea se de pian din acest an, Samuel­­ impune trecerea cu toate forţele Smbatovici Alumian (clasat pe H la recoltatul acestei culturi şi mai primul joc, alături de pianistul­­ ales de pe suprafeţele unde urmea­­român Radu Lupu). * _ . . . ... „ . ,. « za griul. Aceasta cu atit mai mult Alumian face parte din acea H .................... categorie de pianişti care „spun­­ ca d­t in aceasta săptămînă cop­­totul“ cu multă modestie. Gestu- o­perativele agricole au recoltat rile şi mişcările sale sunt atit de­­ mai puţin de 2.000 ha cu porumb. I I dinţa de a amina recoltarea po­rumbului. Această practică greşită este izvorâtă dintr-o tradiţie care nu mai este actuală. Deşi cunosc acest lucru, unii specialişti conti­nuă să mai aplece urechea la a­­cursului ce poartă numele mare- - ceastă idee dăunătoare. Datorită Deag şi altele n-au recoltat încă nici un ştiulete de porumb. Recoltarea sfeclei de zahăr şi a cartofilor s-a efectuat, la nive­lul C.A.P., în proporţie de 31,8 şi respectiv 33 la sută. Recoltarea cartofilor va trebui urgentată în special in raioanele Gheorghieni, Odorhei, Topliţa şi Ciuc, unde realizările sunt cuprinse numai în­tre 8,7 şi 31 la sută, iar a sfeclei de zahăr în C.A.P. din raionul Tg.-Mureş unde din 3.898 ha s-au recoltat numai 888 ha. Important este ca o dată cu re­coltarea să se elibereze şi tere­nul, dîndu-se cîmp liber tractoa­relor. In multe unităţi din raioa­nele Tîrnăveni, Tg.-Mureş, Luduş şi altele, deşi recolta s-a ridicat, suprafeţele continuă să fie pline cu frunze, colete de sfeclă şi gră­mezi de tulei. In eliberarea rapi­dă a terenului de produsele se­cundare bine procedează o serie de C.A.P. printre care cea din Valea Largă care aplicînd reco­mandările Uniunii Naţionale a C.A.P. atribuie membrilor coope­ratori o cotă parte din aceste produse. Pentru buna desfăşurare a în­­sămînţărilor în perioada care ur­mează se impune deci grăbirea recoltărilor, a eliberării şi pregă­tirii în cele mai bune condiţii a patului germinativ. Intîrziind cu recoltările şi cu eliberarea tere­nului se pot aduce mari pagube unităţilor agricole, atît prin de­precierea producţiei cît şi prin depăşirea epocii optime de se­mănat. Cel de-al IV-lea Festival şi concurs internaţional „George concise şi departe de orice reto­rism, incit ai impresia că nu face altceva decit atinge clapele, care apoi eliberează muzica ce s-ar afla încătuşată în pian. Te. Cele mai mici suprafeţe au fost recoltate în raioanele Odorhei (152 ha) şi Reghin (201 ha). Faţă de posibilităţi s-a recoltat puţin niea sa a depăşit toate treptele­­ ş. în raioanele Tîrnăveni şi Luduş virtuozităţii şi apare în acea ra- ■ (8_9 la sut din faţă). O­rmată, dar limpede, simplitate, fi ^ '­­ proprie doar celor mai mari ar­­ii sene­le C.A.P. din aceste raioane tişti. In concertul nr. 1 în re­gi- , printre care Bogata, Grindeni, nor op. 15 de Brahms, Alumian redescoperă şi transmite ascul­tătorului patosul romantic pro­priu lucrării, cu toată gama sa de stări şi sentimente. Dirijorul Remus Georgescu a prezentat simfonia a Vl-a de Ceaikovski şi poemul simfonic „Preludiile“ de Liszt, lucrări binecunoscute şi apreciate de public. De fapt, concertul a con- 8 stituit o ultimă „probă" înaintea­­ deschiderii noii stagiuni, cea ■ de-a XX-a. Progresele reale fă­ g­­ute de orchestră pentru perfec- * ţionare şi omogenizare, pentru­­ lărgirea necontenită a reperto- I riului — care cuprinde azi mul- [| te dintre capodoperele muzicii uni­versale, lucrări moderne şi ro­mâneşti, se cer continuate. BUJOR DANŞOREANU B Noutăţi din învăţămîntul economic superior Creşterea numărului de stu­denţi în învăţămîntul economic superior a impus îmbunătăţirea structurii organizatorice şi conţi­nutului acestuia, în conformitate cu noile planuri şi programe de studii. Astfel, Academia de studii economice din Bucureşti va cu­prinde Facultatea de economia producţiei — cu secţiile de econo­mia producţiei şi economia agri­culturii —, Facultatea de calcul economic şi cibernetică economi­că — cu secţiile de statistică, me­canizare şi automatizare a calcu­lului economic şi cibernetică eco­nomică —, Facultatea de comerţ — cu secţiile de economia comer­ţului interior, economia comerţu­lui exterior şi merceologie —, fa­cultăţile de finanţe, contabilitate şi de economie generală. De asemenea, facultăţile de stu­dii economice din cadrul universi­tăţilor din Cluj şi Iaşi vor avea secţii de economia industriei, con­strucţiilor şi transporturilor, de economia agriculturii, de finanţe şi de contabilitate. Totodată, Fa­cultatea de studii economice a Universităţii din Craiova va dis­pune de secţii de economia indus­triei, construcţiilor şi transportu­rilor, de economia agriculturii şi de contabilitate, iar cea din Timi­şoara de secţii de economia in­dustriei, construcţiilor şi trans­porturilor şi de contabilitate. Durata studiilor la cursurile de zi este de 4 ani­­ pentru secţiile economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, economia agri­culturii, contabilitate, finanţe, e­­conomia comerţului interior, eco­nomia comerţului exterior, mer­­ceologie şi de economia generală —­ de 4 ani şi jumătate — pen­tru secţia de statistică — şi de 5 ani pentru secţiile de mecanizare şi automatizarea calculului eco­nomic și de cibernetică economi­că. De ce la I.F. şi I.I.R. „Partizanul“ Gheorghieni principiul înaltei productivităţi este ignorat ? (Urmare din pag. 1) zile de lucru, în care maşini, utilaje şi for­ţă de muncă sunt îm­piedicate să producă valori materiale. La secţia metalurgie, cea mai mare parte a produselor se reali­zează manual. Mobi­lierul din metal şi lemn se confecţionea­ză aici din „pilă“, cu un consum de timp foarte ridicat. Nu pu­tem spune că între­prinderea nu a depus „eforturi“ pentru re­medierea acestei si­tuaţii. Soluţia a gă­sit-o uşor. Un număr mare de muncitori au fost trimişi în concediu legal. Numai la secţia tîmplărie, in luna august s-au în­registrat 832 om-zi de concediu. Totuşi, ne gîndim, ce măsuri va lua întreprinderea du­pă terminarea conce­diilor. Această situaţie anormală produce pierderi însemnate e­­conomiei naţionale, din cauza lipsei de gospodărire în între­prinderi. Din analiza efectua­tă la aceste întreprin­deri rezultă încălcarea corelaţiei obiective în­tre creşterea produc­tivităţii muncii şi a salariului mediu. Am­bele întreprinderi au obţinut o productivi­tate scăzută, cu un consum ridicat de for­ţă de muncă. La a­ceastă situaţie concu­ră şi lipsurile în pla­nificarea acestor indi­catori. Numărul me­diu scriptic este re­partizat aritmetic pe luni, fără să aibă la bază întotdeauna ne­cesarul real al consu­mului de muncă, con­form sarcinii de pro­ducţie, în condiţiile înzestrării tehnice e­­xistente. Este o situa­ție inadmisibilă, in cadrul unei întreprin­deri moderne. valahil de la 1 octombrie 1967 la 25 mai 1969 MERSUL TRENURILOR SPRE BUCUREȘTI Pers. 4026 Pers. 4028 Pers. 4020 Pers. 4022 Cursă 4306 Pers. 4024 Pers. 4012A Pers. 4012* Pers.S.-. Pers. 4030 4014 Pers. 4032 Pers. Acc. 4034 416/406 Pers. 4016 Pers. 4036 Pers. 4018 Pers. 4006 Războieni 0,42 3,57— — — — 6,46 8,18 11,42— 16,07 18,50— — 22,20 CV -4­ 4 ! Luduș 1,11 4,29— — 6,08— 7,27 8,53 12,16— 16,41 19,22— — 22,51&CL o 1­ LMI Sos. 2,14 5,32— 7,15— 8,40 9,58 13,30— 17,55 20,21— — 24,001 c­ .pa CțJ +* s­i Prec.— — 2,45 4,43 — ■ 7,30 8,50 10,06— 14,22— — 20,36 22,20— 'SQ .2 3 ra 3 CQ CQ5 Reghin — — • 3,31 5,27— 8,26 9,40 10,56— 15,14— — 21,08 23,09 Sos.— — 4,00 5,59— 9,02 10,13 11,29— 15,50— — 21,40 23,41— — 6,45 Plec.— — — — — — 10,21 11,36 15,57— — 21,52 23,48— 13,42 6,55 j Toplița— — — — — — 11,36 12,50— 17,24— — 23,06 0,59— 15,03 8,23­­ Gheorghieni— — — — — — 12,42 13,54— 18,27— — 0,00 1,57— — 9,26 Sos.— — — — — — — 15,02— 19,38— — 1,02 3,08— — 10,34 Ciceu Prec.— — — — — — — 15,07— 19,45— — 1,07 3,12— — 10,39 M.­Ciuc— — — — — — — 15,15— 19,53— — 1,16 3,20— — 10,55 Sos.— — — — — — — 17,53— 22,16 — ■— 3,24 6,08— — 13,14 Prec.— — — 3,39— — — 13,23 București— — — 6,38— —■— 17,28 DE LA BUCUREȘTI ■ Pers. 4027 Pers. 4013 Pers. 4021 Pers 4023 Pers. 4029 Pers. 4015 Pers 4019 Pers. 4017 Pers. 4031 Pers. 4033 Pers. 4011 Acc. 405 Pers. 4005 București— — — — — — — — — 19,59 3,28 Sos.— — — — — — — — — — — 23,05 8,02 Brașov Proc.— 21,19— — — 3,55— — — — 16,25 23,18 8,14 M.­Ciuc— 0,18— — — 6,38— — — — 19,25 1,23 10,53 Sos.— 0,27— — — 6,49— — — — 19,34 1,35 11,04 Prec.— 0,37— — — 6,56— — — — 19,41 1,42 11,11 Gheorghieni— 1,59— — — 8,14— — — — 21,02 2,55 12,26 Toplița— 2,46— — — 9,07— — — — 21,49 3,33 13,12~ Deda —Sos.— 3,51— — — 10,09— — — — 22,57 4,24 14,16 Prec.— 4,02 4,50 7,00— 10,21 14,38 17,19— — 23,04 Reghin *— 4,32 5,30 7,30— 10,57 15,22 17,49— — 23,39 Tg.-Mureș — Sos.— 5,25 6,15 8,12— 11,41 16,01 18,34— — 0,24 Plec. 3,48 5,36— — 8,22 11,51 16,15— 19,20 22,30 0,32 .1 £ .1 £ tLis Luduș 4,55 6,54— — 9,36 13,01 17,25— 20,27 23,32 1,39 3 .2 3 « « m 1 Războieni 5,22 7,24— — 10,03 13,31 17,55— 20,55 23,58 2,03 — De la Miercurea-Ciuc tj pleacă la orele 6,38; 7,21; I 10,53; 14,35; 19,25; 0,18; 1,23.­­ Sosește la Ciceu la orele 6,49; 1­7,33; 11,04; 14,47; 19,34; 0,27; g 1, 35. Pleacă de la Ciceu la­­ orele 6,58; 10,39; 15,07; 14,10; H 19,45; 1,07; 3,12. Sosește la g Miercurea-Ciuc la orele 7,07;­­ 10,48; 15,15; 14,19; 19,53; 1,26; 3,22. Pleacă de la Ghimeş la orele 5,20; 12,38; 17,31; 23,00. Soseşte la Ciceu la orele 6,50; 13,52; 19,02; 0,31. Pleacă de la Ciceu la orele 3,15; 7,40; 15,30; 20,03. Soseşte la Ghimeş la orele 4,56; 9,22; 16,47; 21,45. — Linia Luduş — Bistriţa. Pleacă de la Luduş la orele 2,21; 14,21; 17,04; 20,57. So­seşte la orele 5,48; 7,58; 19,04; 23,55. — Linia Tg.-Mureş — Praid. Pleacă de la Tg.-Mureş la orele 7,22; 14,38. Soseşte la Praid la orele 11,38; 19,24. Pleacă de la Praid la orele 0,32; 13,52. So­seşte la Tg.-Mureş la orele 5,15; 18,17. — Linia Tg.-Mureş — Band. Pleacă la orele 14,00; 16,30. Soseşte la Band la orele 15,37; 18,07. Pleacă de la Band la orele 3,57; 5,32. Soseşte la Tg.­­Mureş la orele 5,35; 7,10. — Pleacă de la Sighişoara la orele 6,05; 20,30. Soseşte la Odorhei la orele 7,40; 22,05. Pleacă de la Odorhei la orele 4,21; 16,06. Soseşte la Sighi­şoara la orele 5,45; 17,30.­­ De la Praid soseşte la Tîr­năveni la orele 6,28; 14,30; 19,42; 22,28. De la Blaj la orele 10,31; 14,43; 18,56; 22,38. Pleacă de la Tîrnăveni spre Praid la orele 10,32; 15,35; 23,40. Spre Blaj la orele 5,23; 7,27; 15,30; 19,48; 23,45. — De la Cluj soseşte la Raz- I­boieni la orele 4,11; 8,04; 10,18; g NI, 19: 11,59; 16,00; 18,11; 21,13; B 0,08; 0.21. g — De la Războieni pleacă­­ spre Cluj la orele 3,24; 3,44;­­ 5,45; 6,38; 8,16; 10,23; 13,56- g 14,36; 18,20; 21,54. Dispoziţii ulterioare vor re- I­glementa, care din trenurile­­ personale 4012 și 4012/A vor circula pînă la Gheorghieni. 3­05 CQ CQ C­INEMA DUMINICĂ, 1 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Surcouf, tigrul celor şapte mări. Progresul: filmul Şeful sectorului suflete. Steagul ro­şu: filmul Femeia necunoscută. Tineretului: filmul Călăreţul deasupra oraşului. Muncito­resc: filmul Lumină după ja­luzele. Flacăra: filmul Week­end la Zuydcoote. Unirea: fil­mul Barbă roşie, seriile I—II. LUNI, 2 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Faraonul, seriile I—II. Progre­sul: filmul Căutătorii de aur din Arkansas. Steagul roşu: filmul Călătorie fantastică. Ti­neretului: filmul Sărmanii flă­căi. Muncitoresc: filmul Robii. Flacăra: filmul Povestea pros­tiei mele. Unirea: filmul Bar­bă roșie. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mu­reş, secţia română, prezintă du­minică, la ora 20, comedia ,,Mitică Popescu“ de Camil Petrescu. Luni, la ora 20, secţia ma­ghiară prezintă comedia ,,Ure­chile“ de Csávossy-Komzsik. ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă în premieră duminică, la ora 16, „Gulliver în ţara păpuşilor“. ★ CIRC Circul de stat, instalat în Piaţa Armatei, prezintă dumi­nică, la orele 16,30 şi 20, pro­gramul Circului cehoslovac din Praga. Casa de educaţie sanitară La Casa de educaţie sanitară (str. Bartók B. nr. 1), marţi, 3 octombrie, de la ora 18 la 19, vor fi prezentate, numai pen­tru adulţi, următoarele filme: „Şcoala mamei“, „Ionică se căleşte“, „Primii paşi ai lui Instituţiile de Invăţămlnt superior anunţă: Cetăţenii care doresc să în­chirieze spaţii locative pentru cazarea studenţilor sunt invi­taţi să depună ofertele lor la unul din rectoratele institute­lor de învăţămînt superior din localitate. Ionică“, „Copilul sănătos“. In­trarea liberă. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 OCTOMBRIE 9,10 — Pentru copii şi tine­retul şcolar; 10,45 — Emisiu­nea pentru sate; 12,15 — Con­cert simfonic; 15,30 — Fotbal: Steaua — Universitatea Cra­iova. Transmisie de la Stadio­nul „23 August“ şi aspecte de la întîlnirea dintre echipele Cehoslovaciei şi Spaniei. Trans­misie în direct de la Praga; 17,45 — Magazin 111; 19,10 — Reportaj TV. Stagiune conti­nuă: 125 de ani de teatru ama­tor românesc în Lugoj; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Concurs internaţional de muzică de estradă — transmi­sie de la Soci; 21,00 — Film artistic: „Frumoasa vrăjitoa­re“; 22,25 — Invitatul nostru: cântăreţul de muzică uşoară Robert Cogoi (Belgia); 22,50 — Telejurnalul de noapte; 23,00 — Telesport. R A­D 8 6 LUNI, 2 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,35 — Actualitatea agrară; 8,25 şi 9,03 — La mi­crofon, melodia preferată; 10,00 — Refrene fără vîrstă; 10,30 — Muzică populară; 11,18 — Muzică uşoară; 12,30 — Vechi melodii populare; 13,30 — Melodia populară şi inter­pretul preferat; 14,00 — Con­cert de estradă; 15,20 — Cîn­wmuai­ul nostru; 17,10 - Antena^J p­reţului; 18,05 _ Orizont ştiin­ţific; 19,30 — Sport; 20,00 __ Radiogazeta de seară; 20,20 — O melodie pe adresa dumnea­voastră; 21,25 şi 22,15 — zică uşoară. Programul II: 8,35 — Solişti de muzică populară; 9,15 __ Muzică din operete; 10,45 — Cîntăreţi ai plaiurilor noastre- 13,00 — Album folcloric; 13 30 — De toate pentru toţi; 15­ 15 — Pe aripile melodiilor; 1740 — Călătorie muzicală; 18,00 — Din creaţia compozitorilor Nora Demetriad şi Aurel Giro­­veanu; 18,30 — Cîntece , jo­curi; 18,33 — Personaje din opere româneşti: Lăpuşneanu din opera „Alexandru Lăpuş­neanu“ de Alexandru Zirra- 21,05 — Metronom ‘67. ★ TG.-MUREŞ. 5,00-5,30 în limba română: Drumeţind prin regiune — Dumitra Eremia: Suită ardelenească — Din pro­gramul săptămînii — Muzică. 5,30—6,15 în limba maghiară. Pe meleagurile patriei socia­liste: Moment autumnal bu­­cureştean — Muzică uşoa­ră — Din programul săp­tămînii — Muzică. 13,00— 13,30 în limba maghia­ră: Ghid cultural — Filmele săptămînii — Muzică uşoară. 16,15—17,00 în limba maghia­ră: Din săptămînă-n săptămînă — Cîntece şi ceardaşuri — Sport. 17,00—18,00 in limba română: Jurnal de luni — Se­­lecţiuni din opereta „Moscova şi Cernomuşki“ de Şostacovici — Sport — Jocuri populare. 7 octombrie 1967 I L O T O I mean mmm CU O NOUA FORMULA TEHNICA ATRIBUIE ÎN NUMĂR NELIMITAT ^ Autoturisme @ Premii în valoare de 75.000 de lei, cu autoturisme la alegere. Se extrag 85 de numere! întreprinderea minieră Moldova Nouă cu sediul în oraşul Moldova Nouă raionul Moldova Nouă, regiunea Banat ANGAJEAZĂ: muncitori mineri şi necalificaţi pentru mină Se asigură salarizarea la reţeaua maximă, la care se adaugă şi spor. Cazarea se asigură în dormitoarele întreprinderii, iar masa contra cost la cantină. Sunt create posibilităţi de calificare prin cursurile şi şcolile ce funcţionează în cadrul întreprinderii. Pentru copiii angajaţilor există şcoli de toate gradele în localitate. Primirea se face prin delegat în gara Orşova. Informaţii suplimentare se dau zilnic, între orele 7— 15,30 la serviciul personal al întreprinderii, telefon 45. Întreprinderea regională de electricitate„Mureş­“ aduce la cunoştinţa electricienilor neautorizaţi că EXAMENUL PT. AUTORIZARE va avea loc în ziua de 28 noiembrie 1967, la sediul întreprinderii din oraşul Tg.-Mureş, str. Elba nr. 3. DIRECŢIUNEA Conducerea cooperativei de producte METALUL p­er din Tg.-M Mureş aduce la cunoştinţa publicului că începînd cu data de 1 octombrie 1967 execută reparaţii de aparate radio, LA DOMICILIU ensaass. Cei interesaţi se vor putea adre­sa secţiei din str. Lenin nr. 2, telefon: 51-50.

Next