Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)
1967-10-01 / nr. 231
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Pianistul ! Ritmul actual al recoltărilor Samuel iţi pregătirii terenului frînează Aiuraian la! . „ __ Tg Mureş I desfăşurarea insamintarilor (Urmare din pag. 1) I revenim cu critica pentru a lua Enescu" s-a încheiat în urmă cu * TMăsuri concrete în vederea urgeno săptămînă, însă ecourile sale 8 tani lucranl01 şi recuperăm riim s-au stins. Remarcabilul eve- § m*nei“or tumă? niment muzical din Capitală se « Una din principalele cauze care continuă în multe oraşe din ţară, I a dus şi duce la încetinirea ritmuri de tinerii muzicieni care au B lui de pregătire a terenului (în aprimit consacrarea internaţiona- ■ fară de randamentul scăzut de îa apar în faţa publicului. Cre- B utilizare a maşinilor şi tractoaredem că nu greşim cînd spunem lor), este modul necorespunzător - consacrare internaţională, de- I în care se desfăşoarâ recoltările oarece mulţi dintre laureaţii ce- 8 . „ lor trei ediţii anterioare sînt aşa ?1 el|'3erarea suprafeţelor ce artăzi artişti unanim recunoscuţi. |mează a fi însămînţate cu grîu. Pianistul Li Min Cean, violoniştii ■ In multe unităţi se manifestă Ien- Ştefan Ruha, Nina Beilina, ori cîntăreţii Dan Iordăchescu, Ladislau Konya, Marina Krilovici sînt doar citeva dintre personalităţile care şi-au cîştigat o bună reputaţie internaţională şi a căror definitivă consacrare a constituit-o cîştigarea laurilor conui maestru al muzicii româneşti, a condiţiilor naturale din acest an George Enescu. ■ şi a hibrizilor timpurii folosiţi. In recentul concert al filarmo- 8 ştiuneţii s-au copt aproape peste nlcii mureşene am avut deosebi- | boabele avind un procent la satisfacţie să-l ascultăm pe a ■„ unul dintre laureaţii concursului I nic de unuditate. De aceea se de pian din acest an, Samuel impune trecerea cu toate forţele Smbatovici Alumian (clasat pe H la recoltatul acestei culturi şi mai primul joc, alături de pianistul ales de pe suprafeţele unde urmearomân Radu Lupu). * _ . . . ... „ . ,. « za griul. Aceasta cu atit mai mult Alumian face parte din acea H .................... categorie de pianişti care „spun ca dt in aceasta săptămînă coptotul“ cu multă modestie. Gestu- operativele agricole au recoltat rile şi mişcările sale sunt atit de mai puţin de 2.000 ha cu porumb. I I dinţa de a amina recoltarea porumbului. Această practică greşită este izvorâtă dintr-o tradiţie care nu mai este actuală. Deşi cunosc acest lucru, unii specialişti continuă să mai aplece urechea la acursului ce poartă numele mare- - ceastă idee dăunătoare. Datorită Deag şi altele n-au recoltat încă nici un ştiulete de porumb. Recoltarea sfeclei de zahăr şi a cartofilor s-a efectuat, la nivelul C.A.P., în proporţie de 31,8 şi respectiv 33 la sută. Recoltarea cartofilor va trebui urgentată în special in raioanele Gheorghieni, Odorhei, Topliţa şi Ciuc, unde realizările sunt cuprinse numai între 8,7 şi 31 la sută, iar a sfeclei de zahăr în C.A.P. din raionul Tg.-Mureş unde din 3.898 ha s-au recoltat numai 888 ha. Important este ca o dată cu recoltarea să se elibereze şi terenul, dîndu-se cîmp liber tractoarelor. In multe unităţi din raioanele Tîrnăveni, Tg.-Mureş, Luduş şi altele, deşi recolta s-a ridicat, suprafeţele continuă să fie pline cu frunze, colete de sfeclă şi grămezi de tulei. In eliberarea rapidă a terenului de produsele secundare bine procedează o serie de C.A.P. printre care cea din Valea Largă care aplicînd recomandările Uniunii Naţionale a C.A.P. atribuie membrilor cooperatori o cotă parte din aceste produse. Pentru buna desfăşurare a însămînţărilor în perioada care urmează se impune deci grăbirea recoltărilor, a eliberării şi pregătirii în cele mai bune condiţii a patului germinativ. Intîrziind cu recoltările şi cu eliberarea terenului se pot aduce mari pagube unităţilor agricole, atît prin deprecierea producţiei cît şi prin depăşirea epocii optime de semănat. Cel de-al IV-lea Festival şi concurs internaţional „George concise şi departe de orice retorism, incit ai impresia că nu face altceva decit atinge clapele, care apoi eliberează muzica ce s-ar afla încătuşată în pian. Te. Cele mai mici suprafeţe au fost recoltate în raioanele Odorhei (152 ha) şi Reghin (201 ha). Faţă de posibilităţi s-a recoltat puţin niea sa a depăşit toate treptele ş. în raioanele Tîrnăveni şi Luduş virtuozităţii şi apare în acea ra- ■ (8_9 la sut din faţă). Ormată, dar limpede, simplitate, fi ^ ' proprie doar celor mai mari arii senele C.A.P. din aceste raioane tişti. In concertul nr. 1 în regi- , printre care Bogata, Grindeni, nor op. 15 de Brahms, Alumian redescoperă şi transmite ascultătorului patosul romantic propriu lucrării, cu toată gama sa de stări şi sentimente. Dirijorul Remus Georgescu a prezentat simfonia a Vl-a de Ceaikovski şi poemul simfonic „Preludiile“ de Liszt, lucrări binecunoscute şi apreciate de public. De fapt, concertul a con- 8 stituit o ultimă „probă" înaintea deschiderii noii stagiuni, cea ■ de-a XX-a. Progresele reale fă gute de orchestră pentru perfec- * ţionare şi omogenizare, pentru lărgirea necontenită a reperto- I riului — care cuprinde azi mul- [| te dintre capodoperele muzicii universale, lucrări moderne şi româneşti, se cer continuate. BUJOR DANŞOREANU B Noutăţi din învăţămîntul economic superior Creşterea numărului de studenţi în învăţămîntul economic superior a impus îmbunătăţirea structurii organizatorice şi conţinutului acestuia, în conformitate cu noile planuri şi programe de studii. Astfel, Academia de studii economice din Bucureşti va cuprinde Facultatea de economia producţiei — cu secţiile de economia producţiei şi economia agriculturii —, Facultatea de calcul economic şi cibernetică economică — cu secţiile de statistică, mecanizare şi automatizare a calculului economic şi cibernetică economică —, Facultatea de comerţ — cu secţiile de economia comerţului interior, economia comerţului exterior şi merceologie —, facultăţile de finanţe, contabilitate şi de economie generală. De asemenea, facultăţile de studii economice din cadrul universităţilor din Cluj şi Iaşi vor avea secţii de economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, de economia agriculturii, de finanţe şi de contabilitate. Totodată, Facultatea de studii economice a Universităţii din Craiova va dispune de secţii de economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, de economia agriculturii şi de contabilitate, iar cea din Timişoara de secţii de economia industriei, construcţiilor şi transporturilor şi de contabilitate. Durata studiilor la cursurile de zi este de 4 ani pentru secţiile economia industriei, construcţiilor şi transporturilor, economia agriculturii, contabilitate, finanţe, economia comerţului interior, economia comerţului exterior, merceologie şi de economia generală — de 4 ani şi jumătate — pentru secţia de statistică — şi de 5 ani pentru secţiile de mecanizare şi automatizarea calculului economic și de cibernetică economică. De ce la I.F. şi I.I.R. „Partizanul“ Gheorghieni principiul înaltei productivităţi este ignorat ? (Urmare din pag. 1) zile de lucru, în care maşini, utilaje şi forţă de muncă sunt împiedicate să producă valori materiale. La secţia metalurgie, cea mai mare parte a produselor se realizează manual. Mobilierul din metal şi lemn se confecţionează aici din „pilă“, cu un consum de timp foarte ridicat. Nu putem spune că întreprinderea nu a depus „eforturi“ pentru remedierea acestei situaţii. Soluţia a găsit-o uşor. Un număr mare de muncitori au fost trimişi în concediu legal. Numai la secţia tîmplărie, in luna august s-au înregistrat 832 om-zi de concediu. Totuşi, ne gîndim, ce măsuri va lua întreprinderea după terminarea concediilor. Această situaţie anormală produce pierderi însemnate economiei naţionale, din cauza lipsei de gospodărire în întreprinderi. Din analiza efectuată la aceste întreprinderi rezultă încălcarea corelaţiei obiective între creşterea productivităţii muncii şi a salariului mediu. Ambele întreprinderi au obţinut o productivitate scăzută, cu un consum ridicat de forţă de muncă. La această situaţie concură şi lipsurile în planificarea acestor indicatori. Numărul mediu scriptic este repartizat aritmetic pe luni, fără să aibă la bază întotdeauna necesarul real al consumului de muncă, conform sarcinii de producţie, în condiţiile înzestrării tehnice existente. Este o situație inadmisibilă, in cadrul unei întreprinderi moderne. valahil de la 1 octombrie 1967 la 25 mai 1969 MERSUL TRENURILOR SPRE BUCUREȘTI Pers. 4026 Pers. 4028 Pers. 4020 Pers. 4022 Cursă 4306 Pers. 4024 Pers. 4012A Pers. 4012* Pers.S.-. Pers. 4030 4014 Pers. 4032 Pers. Acc. 4034 416/406 Pers. 4016 Pers. 4036 Pers. 4018 Pers. 4006 Războieni 0,42 3,57— — — — 6,46 8,18 11,42— 16,07 18,50— — 22,20 CV -4 4 ! Luduș 1,11 4,29— — 6,08— 7,27 8,53 12,16— 16,41 19,22— — 22,51&CL o 1 LMI Sos. 2,14 5,32— 7,15— 8,40 9,58 13,30— 17,55 20,21— — 24,001 c .pa CțJ +* si Prec.— — 2,45 4,43 — ■ 7,30 8,50 10,06— 14,22— — 20,36 22,20— 'SQ .2 3 ra 3 CQ CQ5 Reghin — — • 3,31 5,27— 8,26 9,40 10,56— 15,14— — 21,08 23,09 Sos.— — 4,00 5,59— 9,02 10,13 11,29— 15,50— — 21,40 23,41— — 6,45 Plec.— — — — — — 10,21 11,36 15,57— — 21,52 23,48— 13,42 6,55 j Toplița— — — — — — 11,36 12,50— 17,24— — 23,06 0,59— 15,03 8,23 Gheorghieni— — — — — — 12,42 13,54— 18,27— — 0,00 1,57— — 9,26 Sos.— — — — — — — 15,02— 19,38— — 1,02 3,08— — 10,34 Ciceu Prec.— — — — — — — 15,07— 19,45— — 1,07 3,12— — 10,39 M.Ciuc— — — — — — — 15,15— 19,53— — 1,16 3,20— — 10,55 Sos.— — — — — — — 17,53— 22,16 — ■— 3,24 6,08— — 13,14 Prec.— — — 3,39— — — 13,23 București— — — 6,38— —■— 17,28 DE LA BUCUREȘTI ■ Pers. 4027 Pers. 4013 Pers. 4021 Pers 4023 Pers. 4029 Pers. 4015 Pers 4019 Pers. 4017 Pers. 4031 Pers. 4033 Pers. 4011 Acc. 405 Pers. 4005 București— — — — — — — — — 19,59 3,28 Sos.— — — — — — — — — — — 23,05 8,02 Brașov Proc.— 21,19— — — 3,55— — — — 16,25 23,18 8,14 M.Ciuc— 0,18— — — 6,38— — — — 19,25 1,23 10,53 Sos.— 0,27— — — 6,49— — — — 19,34 1,35 11,04 Prec.— 0,37— — — 6,56— — — — 19,41 1,42 11,11 Gheorghieni— 1,59— — — 8,14— — — — 21,02 2,55 12,26 Toplița— 2,46— — — 9,07— — — — 21,49 3,33 13,12~ Deda —Sos.— 3,51— — — 10,09— — — — 22,57 4,24 14,16 Prec.— 4,02 4,50 7,00— 10,21 14,38 17,19— — 23,04 Reghin *— 4,32 5,30 7,30— 10,57 15,22 17,49— — 23,39 Tg.-Mureș — Sos.— 5,25 6,15 8,12— 11,41 16,01 18,34— — 0,24 Plec. 3,48 5,36— — 8,22 11,51 16,15— 19,20 22,30 0,32 .1 £ .1 £ tLis Luduș 4,55 6,54— — 9,36 13,01 17,25— 20,27 23,32 1,39 3 .2 3 « « m 1 Războieni 5,22 7,24— — 10,03 13,31 17,55— 20,55 23,58 2,03 — De la Miercurea-Ciuc tj pleacă la orele 6,38; 7,21; I 10,53; 14,35; 19,25; 0,18; 1,23. Sosește la Ciceu la orele 6,49; 17,33; 11,04; 14,47; 19,34; 0,27; g 1, 35. Pleacă de la Ciceu la orele 6,58; 10,39; 15,07; 14,10; H 19,45; 1,07; 3,12. Sosește la g Miercurea-Ciuc la orele 7,07; 10,48; 15,15; 14,19; 19,53; 1,26; 3,22. Pleacă de la Ghimeş la orele 5,20; 12,38; 17,31; 23,00. Soseşte la Ciceu la orele 6,50; 13,52; 19,02; 0,31. Pleacă de la Ciceu la orele 3,15; 7,40; 15,30; 20,03. Soseşte la Ghimeş la orele 4,56; 9,22; 16,47; 21,45. — Linia Luduş — Bistriţa. Pleacă de la Luduş la orele 2,21; 14,21; 17,04; 20,57. Soseşte la orele 5,48; 7,58; 19,04; 23,55. — Linia Tg.-Mureş — Praid. Pleacă de la Tg.-Mureş la orele 7,22; 14,38. Soseşte la Praid la orele 11,38; 19,24. Pleacă de la Praid la orele 0,32; 13,52. Soseşte la Tg.-Mureş la orele 5,15; 18,17. — Linia Tg.-Mureş — Band. Pleacă la orele 14,00; 16,30. Soseşte la Band la orele 15,37; 18,07. Pleacă de la Band la orele 3,57; 5,32. Soseşte la Tg.Mureş la orele 5,35; 7,10. — Pleacă de la Sighişoara la orele 6,05; 20,30. Soseşte la Odorhei la orele 7,40; 22,05. Pleacă de la Odorhei la orele 4,21; 16,06. Soseşte la Sighişoara la orele 5,45; 17,30. De la Praid soseşte la Tîrnăveni la orele 6,28; 14,30; 19,42; 22,28. De la Blaj la orele 10,31; 14,43; 18,56; 22,38. Pleacă de la Tîrnăveni spre Praid la orele 10,32; 15,35; 23,40. Spre Blaj la orele 5,23; 7,27; 15,30; 19,48; 23,45. — De la Cluj soseşte la Raz- Iboieni la orele 4,11; 8,04; 10,18; g NI, 19: 11,59; 16,00; 18,11; 21,13; B 0,08; 0.21. g — De la Războieni pleacă spre Cluj la orele 3,24; 3,44; 5,45; 6,38; 8,16; 10,23; 13,56- g 14,36; 18,20; 21,54. Dispoziţii ulterioare vor re- Iglementa, care din trenurile personale 4012 și 4012/A vor circula pînă la Gheorghieni. 305 CQ CQ CINEMA DUMINICĂ, 1 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Surcouf, tigrul celor şapte mări. Progresul: filmul Şeful sectorului suflete. Steagul roşu: filmul Femeia necunoscută. Tineretului: filmul Călăreţul deasupra oraşului. Muncitoresc: filmul Lumină după jaluzele. Flacăra: filmul Weekend la Zuydcoote. Unirea: filmul Barbă roşie, seriile I—II. LUNI, 2 OCTOMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Faraonul, seriile I—II. Progresul: filmul Căutătorii de aur din Arkansas. Steagul roşu: filmul Călătorie fantastică. Tineretului: filmul Sărmanii flăcăi. Muncitoresc: filmul Robii. Flacăra: filmul Povestea prostiei mele. Unirea: filmul Barbă roșie. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă duminică, la ora 20, comedia ,,Mitică Popescu“ de Camil Petrescu. Luni, la ora 20, secţia maghiară prezintă comedia ,,Urechile“ de Csávossy-Komzsik. ★ Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă în premieră duminică, la ora 16, „Gulliver în ţara păpuşilor“. ★ CIRC Circul de stat, instalat în Piaţa Armatei, prezintă duminică, la orele 16,30 şi 20, programul Circului cehoslovac din Praga. Casa de educaţie sanitară La Casa de educaţie sanitară (str. Bartók B. nr. 1), marţi, 3 octombrie, de la ora 18 la 19, vor fi prezentate, numai pentru adulţi, următoarele filme: „Şcoala mamei“, „Ionică se căleşte“, „Primii paşi ai lui Instituţiile de Invăţămlnt superior anunţă: Cetăţenii care doresc să închirieze spaţii locative pentru cazarea studenţilor sunt invitaţi să depună ofertele lor la unul din rectoratele institutelor de învăţămînt superior din localitate. Ionică“, „Copilul sănătos“. Intrarea liberă. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 OCTOMBRIE 9,10 — Pentru copii şi tineretul şcolar; 10,45 — Emisiunea pentru sate; 12,15 — Concert simfonic; 15,30 — Fotbal: Steaua — Universitatea Craiova. Transmisie de la Stadionul „23 August“ şi aspecte de la întîlnirea dintre echipele Cehoslovaciei şi Spaniei. Transmisie în direct de la Praga; 17,45 — Magazin 111; 19,10 — Reportaj TV. Stagiune continuă: 125 de ani de teatru amator românesc în Lugoj; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Concurs internaţional de muzică de estradă — transmisie de la Soci; 21,00 — Film artistic: „Frumoasa vrăjitoare“; 22,25 — Invitatul nostru: cântăreţul de muzică uşoară Robert Cogoi (Belgia); 22,50 — Telejurnalul de noapte; 23,00 — Telesport. R AD 8 6 LUNI, 2 OCTOMBRIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,35 — Actualitatea agrară; 8,25 şi 9,03 — La microfon, melodia preferată; 10,00 — Refrene fără vîrstă; 10,30 — Muzică populară; 11,18 — Muzică uşoară; 12,30 — Vechi melodii populare; 13,30 — Melodia populară şi interpretul preferat; 14,00 — Concert de estradă; 15,20 — Cînwmuaiul nostru; 17,10 - Antena^J preţului; 18,05 _ Orizont ştiinţific; 19,30 — Sport; 20,00 __ Radiogazeta de seară; 20,20 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 21,25 şi 22,15 — zică uşoară. Programul II: 8,35 — Solişti de muzică populară; 9,15 __ Muzică din operete; 10,45 — Cîntăreţi ai plaiurilor noastre- 13,00 — Album folcloric; 13 30 — De toate pentru toţi; 15 15 — Pe aripile melodiilor; 1740 — Călătorie muzicală; 18,00 — Din creaţia compozitorilor Nora Demetriad şi Aurel Giroveanu; 18,30 — Cîntece , jocuri; 18,33 — Personaje din opere româneşti: Lăpuşneanu din opera „Alexandru Lăpuşneanu“ de Alexandru Zirra- 21,05 — Metronom ‘67. ★ TG.-MUREŞ. 5,00-5,30 în limba română: Drumeţind prin regiune — Dumitra Eremia: Suită ardelenească — Din programul săptămînii — Muzică. 5,30—6,15 în limba maghiară. Pe meleagurile patriei socialiste: Moment autumnal bucureştean — Muzică uşoară — Din programul săptămînii — Muzică. 13,00— 13,30 în limba maghiară: Ghid cultural — Filmele săptămînii — Muzică uşoară. 16,15—17,00 în limba maghiară: Din săptămînă-n săptămînă — Cîntece şi ceardaşuri — Sport. 17,00—18,00 in limba română: Jurnal de luni — Selecţiuni din opereta „Moscova şi Cernomuşki“ de Şostacovici — Sport — Jocuri populare. 7 octombrie 1967 I L O T O I mean mmm CU O NOUA FORMULA TEHNICA ATRIBUIE ÎN NUMĂR NELIMITAT ^ Autoturisme @ Premii în valoare de 75.000 de lei, cu autoturisme la alegere. Se extrag 85 de numere! întreprinderea minieră Moldova Nouă cu sediul în oraşul Moldova Nouă raionul Moldova Nouă, regiunea Banat ANGAJEAZĂ: muncitori mineri şi necalificaţi pentru mină Se asigură salarizarea la reţeaua maximă, la care se adaugă şi spor. Cazarea se asigură în dormitoarele întreprinderii, iar masa contra cost la cantină. Sunt create posibilităţi de calificare prin cursurile şi şcolile ce funcţionează în cadrul întreprinderii. Pentru copiii angajaţilor există şcoli de toate gradele în localitate. Primirea se face prin delegat în gara Orşova. Informaţii suplimentare se dau zilnic, între orele 7— 15,30 la serviciul personal al întreprinderii, telefon 45. Întreprinderea regională de electricitate„Mureş“ aduce la cunoştinţa electricienilor neautorizaţi că EXAMENUL PT. AUTORIZARE va avea loc în ziua de 28 noiembrie 1967, la sediul întreprinderii din oraşul Tg.-Mureş, str. Elba nr. 3. DIRECŢIUNEA Conducerea cooperativei de producte METALUL per din Tg.-M Mureş aduce la cunoştinţa publicului că începînd cu data de 1 octombrie 1967 execută reparaţii de aparate radio, LA DOMICILIU ensaass. Cei interesaţi se vor putea adresa secţiei din str. Lenin nr. 2, telefon: 51-50.