Steaua Roşie, octombrie 1967 (Anul 18, nr. 231-256)

1967-10-01 / nr. 231

Invidiindu-ne pentru frumoasa construcţie a Circului de stat din Bucureşti, artiştii cehoslovaci au şi ei cu ce să se mîndrească. La 14 km distanţă de Praga, în loca­litatea Horny Pocernyze, se află cea mai modernă bază de hiber­nare a circurilor din Europa. In această „staţiune“ sezonieră, con­struită în 1960, prevăzută cu hale încălzite, bazine cu apă caldă şi alte amenajamente, hibernează cele 5 circuri de stat şi două va­­rieteuri din R. S. Cehoslovacă: elefanţi, lei, tigri, leoparzi, puma, urşi etc. Una din aceste unităţi, Circul Naţional Cehoslovac „Praga“, a „a­­costat“ zilele acestea la Tg.-Mu­reş, cu care prilej, i-am adresat directorului circului, Eduard Stejskal, următoarea întrebare : înainte de Tg.-Mureş, pe unde aţi mai fost ? — După ce am străbătut ţări şi mări, printre „haltele“ noastre inscriindu-se din anul 1959 încoa­ce Japonia, India, Birmania, U.R.S.S., R.S.F. Iugoslavia, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi Bulga­ria, iată-ne din nou în România, atît de îndrăgită de noi. Suntem­ de fapt, a doua oară în această ţară şi apreciem în mod deosebit faptul că românii sunt amatori a­­tit de pasionaţi de circ, incit şi în lunile etn.i In alte ţări publicul se răreşte considerabil, ne onoraţi cu prezenţa dv. masivă la spec­tacolele noastre, drept pentru care ne-am angajat să revenim şi la anul. ★ Iată-ne acum faţă-n faţă cu maestrul Ferdinand Berousek, u­nul din cei mai celebri dresori de urşi din lume, rival al celebrului Filatov din U.R.S.S. — Ce vîrstă aveţi ? — 55 de ani. — De cit timp vă ocupaţi cu dresura ? — De 22 de ani mă îndeletni­cesc cu dresura. M-am ocupat cu tot felul de animale : cai, lei, că­mile, puma, zebre şi cite şi mai cite... — Şi cum aţi ajuns la urşi ? — Din mai multe motive. In primul rîn­d, deoarece am avut destui urși tineri în virstă pină la 8—9 ani, cu care am conside­rat că se poate lucra. In al doilea rind, am căutat să demonstrez că cu urși se pot face adevărate minuni; urșii sint ani­male inteligente, apte să apară în posturi deosebit de „umane“. In timp ce cu unele fiare, de e­­xemplu, cu lei, se pot executa doar unele numere stereotipe ca: piramide, salturi etc., cu urşi poţi c­arena.♦♦ şi circului • „HIBERNAREA — PE LOC DE CINSTE IN CEHOSLOVA­CIA © URŞII SÎNT FIARELE CELE MAI „UMANE“ © TRA­DIŢIILE CIRCULUI „KLUDSKY“ să realizezi programe din cele mai variate: ciclism, motociclism, meciuri de box, cum s-a putut re­marca şi în spectacolele noastre din Tg.-Mureş, şi cite altele nu se mai pot înfăptui?! Apoi, ştiind cit de mult iubesc copiii urşii, care în sfera lor de preocupări o­­cupă un loc important fie ca ju­cării, fie ca eroi ai atîtor povestiri, credem că le producem şi lor o mare satisfacţie prin numerele noastre de dresură. Deci e şi o problemă de psihologie, de mani­festare a dragostei faţă de tînăra generaţie. Ceea ce însă nu se prea ştie, pregătirea unor aseme­nea numere necesită un volum extraordinar de mare de muncă. De pildă, numerele pe care le-aţi văzut în seara aceasta, au fost pregătite timp de 4 ani, făcîndu­­se repetiţii în fiecare zi... Şi da­că ne gindim la faptul că în fie­care lună trebuie să aducem ino­vaţii în repertoriu ... ? ! — Meseria dv., nu e, desigur, cruţată de riscuri ? ! — Desigur că nu. Să vă dau un singur exemplu. Cind avea 13 ani, fetiţa mea Karel, moştenin­­du-şi „îndrăzneala“ de la mine, s-a aventurat printre urşi. Ea a fost „scalpată“, în sensul propriu al cuvintului. Ulterior a fost­ ne­cesar să fie supusă la 4 operaţii plastice. Acum a împlinit 19 ani, şi în prezent se îndeletniceşte cu acrobaţia, aflindu-se la Arhan­­ghelsk (U.R.S.S.). ★ Am mai stat de vorbă cu acro­batul Mrazek, tot un „fiu al cir­cului“, născut în 1929, care din fragedă copilărie a făcut cunoş­tinţă cu această lume feerică, pe arena redutabilului circ cehoslo­vac Kludsky, înfiinţat încă în 1870, care în copilărie, ne-a pro­vocat şi nouă atîtea emoţii de ne­uitat. Dialogul cu artiştii circului, impresiile culese la spectacol, precum şi amintirile despre tra­diţia circului cehoslovac, ne fac să apreciem din toată inima pa­siunea şi măiestria mesagerilor acestei şcoli a curajului, îndemî­­nării, talentului şi artei. ŞTEFAN IZSÁK Aspect din spectacolul dat de Circul din Praga : — Jonglerie pe cal (Roberto). — Micul elefant (prezentat ’ de Milos Zacha). N-are decit 6 ani. Are, in schimb, 1.300 kg. — REBUS ----------------------­ „Spuneţi-te altfel...“ ORIZONTAL : 1. Pe umeri pletele-i curg rîu.­­ — Arhivar, încadrat anual, pentru a face ordine * în actele oficiale ţinute între... două coperte. 2.­­ Tandreţe, exprimată intr-un anumit fel de a um­bla. 3. Exprimă bucurii şi tristeţi... — Lucru fă- s­cut de mină. 4. Pronume care mi-aparţine. — Nu­­ se dă bătut cu una cu două. 5. Galben ca turta de ceară. — Urzeală în adevăratul sens al cuvintului. ’ 6. Arbore de luncă, bun de... agăţat. — Strada I mică. — Nu mă plîng. 7. Face curte ! — Măsură­­ pentru a bea cu măsura. — Ofiţer turc (ed.). 8.­­ Sport indigen definit prin a bate mingea. — Sgî- I rie brinză (fig.). 9. Popular... erou american, ca- i re traduce în vorbe, pe neaşteptate, unele taine I ascunse. — Mame (arh.). — Cal de bătaie rebusist­­ (pl). 10. Elevi fruntaşi Ia învăţătură. — Lîngă opust! ! 11. Iţi dau pe faţă caracterul. VERTICAL : 1. Fire a maturităţii necoapte. 2.­­ Te copleşesc in toamna vieţii. 3. Dobrogea ! — Ai apare pe nepusă masă. — înalt (poet.) — 4. Sare!!­­ — Cuvint care te obligă să mai spui ceva. — Dată . pe faţă (mold.). 5. Dă cu bota-n baltă (pop.). — I U.T.A. odinioară. 6. Prefix pentru o pretinsă uni- | versalitate. — Un fel de vin ce sfirîie-n pahar. 7.­­ Specie. — împarte viaţa pe pămînt! 8. Topeşte | minereul şi căleşte fierul. — Unit. 9. Ars (fig). — ' Bună la somn. 10. Bate la ochi (fig.). 11. Tras la | poartă. — Suporterii lui A.S.A. Tg.-Mureş după­­ meciul cu Farul şi Jiul... (ce spun fotbaliştii de _ la A.S.A., căci suporterii se întreabă : „pînă cind?“). Cuvinte rare : IME, ARA, AVA. Ing. C. STOENESCU | L • 2 3 A 5 6 -1 M­ 3 IO r i 2 3 # 4 • 1 5 m 6 # ffe ? 0 0 w 1 It g| l|I Secvenţe din istoria Teatrului­­ românesc pe scenele transilvănene Anul revoluţionar 1841 Revoluţia de la 1848 pune pu­ternic în evidenţă faptul că miş­carea teatrală românească şi cea maghiară au obiective identice — că intelectualitatea româno-ma­­ghiară legată de idealurile revo­luţionare sprijină prin toate ac­ţiunile politice posibile difuzarea ideilor democratice. Al. Gavra, unul din reprezentanţii proemi­nenţi ai culturii româneşti transil­vănene participă, în strînsă cola­borare cu reprezentanţii intelec­tualităţii democratice maghiare, la evenimentele revoluţiei. Gavra, ca profesor arădan este inclus în aşa-zisa „listă a deputaţilor din toate naţionalităţile conlocuitoare aleşi în consiliul orăşenesc revo­luţionar din'­­1848“. Atît în preajma cit şi în toiul revoluţiei din 1848, Aradul cu­noaşte o bogată activitate cultu­­ral-teatrală. Aceasta se referă atît la spectacolele teatrale româneşti, cit şi la cele de limbă maghiară şi germană. Ecourile revoluţiei se fac sim­ţite şi în teatrul din Arad. Suflul înnoitor bate în toate spectaco­lele, indiferent de limba în care sunt date. Teatrul din Arad este prima instituţie culturală trasil­­văneană care salută cu entuziasm izbucnirea revoluţiei la Viena, Budapesta şi Bratislava. In seara zilei de 17 martie 1848 trupa lui Goes interpretează „Don Cezar de Bazan“. In vreme ce se desfăşura spectacolul, vestea izbucnirii re­voluţiei pătrunde în sală. După aprecierile presei locale, toţi spec­tatorii au fost cuprinşi de un entuziasm debordant. Aradul se înscrie deci în peisa­jul teatrului transilvănean drept centrul în care colaborarea din­tre români şi maghiari se face simţită din plin. In timpul revo­luţiei, subprimarul oraşului, ro­mânul Dimitrie Haica devine pro­motorul ideilor proclamate pe Cîmpia Libertăţii şi propagă ideea respingerii oricărui compromis în detrimentul aspiraţiilor democrat­­revoluţionare. Aceste idei susţinu­te în „Gazeta Transilvaniei“ şi în „Foaie pentru minte, inimi şi li­teratură“, sunt apeluri judicioase adresate elevilor de diferite na­ţionalităţi pentru înlăturarea ne­înţelegerilor — „toţi elevii să ţi­nă cu progresul“. La 10 iunie 1848 în „Aradi Hir­dető“, directorii teatrului , din Arad, Havi Mihály şi Goes Eide lansează un concurs cu premii pentru stimularea dramaturgiei originale. „Subsemnaţii, directorii teatrului din Arad, oferă 12 pre­mii în aur pentru o dramă în le­gătură cu istoria Aradului, de asemenea alte 12 premii în aur pentru o lucrare evocatoare a obiceiurilor populare, rămînînd la latitudinea scriitorilor să între­buinţeze şi elementele popoarelor conlocuitoare“. Ca urmare a con­cursului, au fost create cîteva în­cercări, printre care şi unele cu subiect din viaţa poporului ro­mân. Aceste manifestări teatrale ro­mâneşti din Transilvania se inte­grează organic teatrului românesc din Principate. Şi la Iaşi şi la Bu­cureşti, în toiul revoluţiei de la 1848 au existat spectacole publi­ce cu tematică democrat-revolu­­ţionară, care au entuziasmat ma­sele potenţîndu-le spiritul revo­luţionar. Momentul teatral transilvănean din 1848 este folosit de către con­ducătorii spirituali ai naţiunii în scopul răspîndirii ideilor democra­tice, în scopul apropierii naţiona­lităţilor, in scopul întreţinerii sen­timentelor patriotice naţionale în condiţiile specifice ale ocupaţiei habsburgice. TEREZA PERIS lector la Institutul de teatru din Tg.-Mureş CULCUŞ PE APA Numeroşi medici se stră­duiesc să creeze pentru bolna­vii cu arsuri sau răni grave paturi speciale, cit mai como­de. Totuşi, chiar şi cele mai ingenioase dispozitive provoa­că bolnavilor chinuri, de care i-ar putea salva numai perna cu aer. Recent, doi medici sovietici au hotărît să încerce o idee propusă în secolul al XIX-lea, şi anume un aşternut din foi de cauciuc întinse peste nişte tuburi pline cu apă. Culcuşul construit de ei reprezintă o saltea din latex microporos cu nişte adîncituri umplute cu săculeţe din masă plastică pli­ne cu apă. Noua saltea s-a dovedit foarte eficace, asigu­­rînd o repartizare omogenă a greutății pacientului pe supra­fața pe care se odihnește. Armura Un nou vaccin In R.F. a Germaniei s-a pus la punct un nou vaccin — quintovirulent — capabil să prevină poliomielita, difteria, tetanosul, rujeola şi tusea con­vulsivă. El poate fi adminis­trat atît persoanelor mature, cit şi nou-născuţilor, de trei ori la un interval de patru sau şase săptămîni. STEAUA ROȘIE PAGINA 3 INTERIOR DIN COMUNA RUŞII-MUNŢI. (Fotó: I. MARX) DEFICIENŢE EDILITARE Edilii oraşului Tirgu-Mureş aveau de furcă cu presa şi cu un secol în urmă. In numărul său din 20 iulie 1867, săptămînalul lo­cal atrăgea atenţia cetăţenilor oraşului ca ... Nu cumva să se încumete să calce pe podul de sub moara din parcul „Elba“ (azi parcul de lingă stadion) întrucît pămîntul de umplutură de la capetele podului se surpă cu uşurinţă. Nu ştim ce ecou a produs această notă, dar azi problema e rezolvată cu certitudine,... deoarece nu mai există nici moara amintită, nici podul respectiv. Dacă ar mai exista ... cine ştie ? CEL MAI BUN LEAC ÎMPOTRIVA HOLEREI Dintr-o ştire publicată la 16 octombrie 1866 aflăm „cel mai bun leac împotriva holerei“ : — Beţi, după masa de prinz, sau cea de seară, apă minerală de Borsec, în amestec cu vinuri alese din anul 1862. Acest „trata­ment" vă va feri cu siguranţă de holeră. ... De ! Bacchus avea prieteni pe la noi şi acum 101 de ani. ... VASE „RAPIDE“ ÎN 1858 Revista „Caiete tîrgumureşene“, editată de filozoful materia­list Mentovich Ferenc, avea şi o rubrică informativă, cu caracter mai mult economic. Următorul pasaj a apărut în anul 1858, în caietul cu nrt 4 : Vapoarele cu aburi ale societăţii ,^t­unareaHTrcîrculă ’pinaTre Galaţi. De aici, pină la Stambul circulă vasele societăţii „Lloyd“. Cele 20 de mile dintre Galaţi şi mare, vasele rapide le străbat în 8 ore. De la gurile Dunării pină la Stambul. ruaisunt .85 de mile, din care 45 de mile pină la Varna sunt parcurse în 15 ore, iar cele 40 de mile între Varna şi Stambul, în 17 ore. Măi, ce mai viteză ! S-A ZIS CU POMANA După îndelungate aşteptări, în noiembrie 1871, calea ferată a ajuns şi la Tîrgu-Mureş. Cu acest prilej, la gara oraşului a avut loc o festivitate, însoţită şi de o călătorie cu trenul, ceea ce constituia încă pe atunci un eveniment senzaţional. Ziarul local remarcă însă cu ironie : Cei care, obişnuiţi cu pomana au sperat că vor călători gra­tuit cu trenul, de data aceasta au fost nevoiţi să rămînă acasă. (23 noiembrie 1871). ... De unde deducem, că tagma pomanagiilor are un trecut destul de îndepărtat. OFICIUL POŞTAL IN FOCUL CRITICII Din acelaşi număr de ziar aflăm că ... cu toate că zilnic so­sesc la Tîrgu-Mureş două trenuri, oficiul poştal eliberează cores­pondenţa şi presa o singură dată pe zi, la ora 10. După amiază, n-ai ce căuta la poştă ! Şi iată şi concluzia ziarului : Acum avem cale ferată şi totuşi ne-am îndepărtat cu o zi de lumea largă, cu care ne-a legat pină acum acea roabă primitivă (referire la poştalion — N.R.). Reiese deci, că şi deficienţele în difuzarea presei şi corespon­denţei au „tradiţii“. „SPIRIT“ TIRGUMUREŞEAN In 1913, proiectările de filme erau la ordinea zilei şi la Tîr­gu-Mureş. In legătură cu difuzarea fluturaşelor despre filmul „Quo Vadis“, în numărul din 21 septembrie 1913 un ziar local a reprodus următorul dialog : Cetăţeanca I : — Ce mama dracului o fi şi acest „Quo Va­dis“ ? Cetăţeanca II : — Cum de nu ştii matale ? E o doctorie îm­potriva holerei ! ... Căci se găseau şi pe atunci femei „spirituale“. S. IANCU UN AHGA3AT AlO-Hl filantrop WA­NTRINOR OLIMPIC1

Next