Steaua Roşie, decembrie 1967 (Anul 18, nr. 283-309)

1967-12-01 / nr. 283

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE numai mea colectiva asigura deplina valore a iniţiativei ei retea. Analizîndu-şi activitatea cu prilejul adunării generale de da­re de seamă şi alegeri, comuniştii din organizaţia de bază de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş s-au oprit îndeosebi asupra con­tribuţiei lor la educarea oameni­lor muncii prin prezentarea în faţa acestora a unor valoroase lucrări dramatice şi printr-o in­terpretare artistică corespunză­toare. Darea de seamă a reliefat fap­tul că organizaţia de bază a an­trenat pe fiecare membru al ei la strădania comună de a-şi pu­ne tot talentul în slujba realiză­rii unor spectacole bune care să atragă publicul spre teatru. A fost posibilă astfel realizarea în stagiunea 1966—1967 a 12 pre­miere şi a unui recital, iar de la începutul actualei stagiuni a în­că trei premiere şi a unui pro­gram muzical. Pregătirea unor lucrări dramatice valoroase cum ar fi „Răzvan şi Vidra", „Mitică Popescu", „Electra", „Puterea în­tunericului", „Petru Rareş" ş. a. a solicitat întreaga capacitate ar­­tistico-interpretativă a unor ac­tori de talent cum sunt: Kőszegi Margareta, Dinu Cezar, Mihai Gingulescu, Erdős Irma, Csorba András, Alexandru Făgărăşan, Viorel Comănici, Dukăsz Anna precum şi Toth Tamás în inter­pretarea lui Petru Rareş. In ace­laşi timp a pus la contribuţie in­geniozitatea regizorilor şi a celor însărcinaţi cu latura tehnică a spectacolelor. Comuniştii de la secretariatul literar au contri­buit, de asemenea, prin iniţiati­va lor, la îmbogăţirea repertoriu­lui cu lucrări de valoare, precum şi la o strînsă colaborare între autori şi regizori, ceea ce a spo­rit calitatea spectacolelor pre­zentate. Propriu comuniştilor nu este însă spiritul de automulţumire de pe urma succeselor repurtate, ci descoperirea tuturor rezerve­lor de îmbunătăţire a activităţii viitoare, de înlăturare a lipsuri­lor ce stînjenesc obţinerea unor realizări şi mai frumoase. Acest spirit a caracterizat atît mate­rialele prezentate în adunarea generală, cît mai ales discuţiile asupra activităţii biroului orga­nizaţiei de bază, a comuniştilor in general. n'n'( S-a subliniat, de pildă, faptul că deşi în bună parte s-a realizat un repertoriu echilibrat, cuprin- Jtod piese de prestigiu, bogate în conţinut şi variate ca gen, care au dat posibilitatea actorilor şi regizorilor să-şi dovedească po­sibilităţile interpretative şi să realizeze unele spectacole care în public au avut un deosebit succes, totuşi au fost incluse şi piese care n-au stîrnit un interes deosebit, care n-au fost în stare să atragă oamenii spre teatru. Când la aceasta s-au mai adăugat şi unele deficienţe în organizarea spectacolelor cauzate şi de lipsa unei planificări judicioase a muncii artistice, a unei insufi­ciente popularizări a spectacole­lor, unele dintre ele s-au prezen­tat în faţa unui număr mai redus de spectatori. Căror cauze se datorează a­­ceastă stare de lucruri? In primul rînd, aşa cum s-a reliefat şi în materialele prezen­tate şi de către numeroşi comu­nişti, biroul organizaţiei de bază, deşi a căutat, n-a reuşit îndea­juns să-şi exercite influenţa asu­pra conducerii artistice a teatru­lui, ocupîndu-se mai mult de probleme interne de organizaţie şi de pregătirea ideologică. Or­ganizaţia de partid nu şi-a spus cuvîntul cu destulă hotărîre cînd a fost vorba de repertoriu, de activitatea regizorală ori de dis- Adunări de dări de seamă şi alegeri diplina muncii, considerînd ast­fel de probleme ca făcînd parte fie din sfera de creaţie, fie sim­ple probleme administrative. Or, organizaţia de partid trebuie să fie frămîntată de activitatea in­stituţiei, sub toate laturile ei, să cunoască toate preocupările oa­menilor. Ţinîndu-se însă deopar­te de unele probleme importante s-a ajuns la un moment dat la o legătură insuficientă între biroul organizaţiei de bază şi di­recţiune. Aceasta a făcut ca mul­te propuneri valoroase venite în organizaţia de partid să nu-şi gă­sească ecou la conducerea artis­tică. „In urmă cu cîteva luni , arăta Zeno Fodor, am prezentat în faţa organizaţiei de bază nu­meroase propuneri privind îm­bogăţirea repertoriului teatrului cu piese valoroase şi, în acelaşi timp, cu succes în public. Ară­tam, de asemenea, că experimen­tele sunt necesare în activitatea unui teatru, dar ele nu-şi ating scopul dacă sunt experimente în sine, dacă spectacolele respective se joacă în faţa unor săli goale. Dar propunerile mele nu au fost luate întotdeauna în seamă". Deşi în planurile de măsuri a­­doptate de organizaţia de partid se prevăzuse ca în urma fiecărei premiere să aibă loc scurte şe­dinţe de producţie în care să se dezbată probleme ale muncii de creaţie la spectacolul respectiv, rezultatele şi greutăţile ivite în realizarea acestuia, astfel de şe­dinţe nu au avut loc. Neţinîndu-se seama de necesi­tatea muncii colective s-a ajuns nu numai la un repertoriu insu­ficient de judicios întocmit, mai ales la secţia română, dar şi la nefolosirea unor forţe artistice pe de o parte sau la munca în asalt, la extenuarea oamenilor pe de alta. In ambele cazuri aceasta a contribuit la insuficienta pre­gătire a unor spectacole. Secretariatul literar al teatrului, în loc să fi fost folosit ca un a­­devărat for artistic, un laborator al creaţiei literare artistice, s-a ocupat de probleme străine atri­buţiilor sale, organizaţia de par­tid neinsistînd suficient pentru influenţarea conducerii în vede­rea mai bunei utilizări a oameni­lor şi netrăgînd la răspundere nici pe comuniştii din secretaria­tul literar asupra felului cum îşi îndeplinesc sarcinile profesiona­le. De altfel nici comuniştii de aici n-au insistat îndeajuns pen­tru îndeplinirea propunerilor lor. Cu mult simţ de răspundere şi într-un mod critic, realist, comu­niştii au ridicat probleme de o deosebită importanţă pentru ac­tivitatea viitoare a teatrului. Pro­punerile multora dintre ei (Kő­szegi Margareta, Bokor Andor, Anghel Constantin, Erdős Irma, Dinu Cezar etc.) s-au referit la mai buna organizare a activităţii teatrale şi înlăturarea, pe aceas­tă cale, a muncii în asalt, a sla­bei pregătiri a unor premiere, a nefolosirii sau suprasolicitării u­­nor oameni. E necesar ca biroul organizaţiei de bază, să ia ase­menea măsuri care să ajute con­ducerea în stabilirea pentru vii­toarea stagiune a unui repertoriu de înaltă exigenţă, la organiza­rea muncii artistice în ansamblul ei. Biroul organizaţiei de partid, toţi comuniştii vor trebui să mi­liteze pentru instaurarea unui climat de muncă colectivă. Fie­care om din teatru, avînd o vi­ziune proprie asupra unor lu­cruri, îşi poate aduce contribu­ţia la îmbunătăţirea muncii. Tre­buie numai ca pe viitor să se ţi­nă seama în mai mare măsură de propunerile membrilor aces­tui harnic colectiv. E necesar ca organizaţia de partid de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş să dovedească mai multă preocupare faţă de rezol­varea tuturor problemelor majo­re ale instituţiei, să nu se limi­teze doar la analiza unor aspec­te ale vieţii interne de organiza­ţie sau ale educării oamenilor. Biroul organizaţiei de bază va trebui să-şi afirme punctul de vedere în faţa conducerii, fără ca aceasta să ducă la diminuarea răspunderii conducerii artistice. Totodată, e necesară din par­tea biroului nou ales mai multă exigenţă în traducerea în viaţă a hotărârilor şi măsurilor stabilite, precum şi o mai mare recepti­vitate la propunerile comunişti­lor care şi-au exprimat unanima hotărîre de a-şi pune în viitor tot talentul şi măiestria interpre­tativă în slujba realizării unor spectacole de calitate, pentru a putea contribui din plin la edu­carea oamenilor muncii, la satis­facerea năzuinţelor lor spre fru­mos. LIVIU SEBESTYÉN secretar al comitetului orășenesc de partid M. FIUMON ... 49 SE RETRAGE 49 este numărul de inventar al unui autobuz al întreprin­derii comunale din Tg.-Mureş. Suntem­ informaţi că este un autobuz de rezervă care cir­culă într-o zi pe linia 4, în alta pe linia 6 sau 7 etc. „Re­gulat însă — ne sesizează un grup de cetăţeni — acest auto­buz circulă pe strada Alba Iu­­lia. Uneori înainte de amiază, alteori după-amiază. Cînd se „retrage" şoferul Mircea Blaj acasă pentru a se odihni sau pentru a-şi lua familia la... plimbare". Aşa că, în timp ce autobuzul staţionează, de multe ori cite 2—3 ore, în strada Alba Iulia, călătorii aş­teaptă în staţii, înţelegem ca omul să stea lingă familie şi­ ­ să şi-o plimbe. Dar nu în tim­pul programului şi nu cu autobuzul şi benzina statului. Ce părere aveţi? IULIUS GÎSCANUL încă nu-i cu gîsca-n barbă. Are doar 45 de ani şi se nu­meşte Iulius Sabău, domiciliat în Sîngeorgiu de Mureş. In noaptea de 17 octombrie a acostat pe stradă o femeie. Pe Magdalena Siklodi. A mai păcătuit şi înainte. Desigur, pentru fiecare „păcat" şi-a primit pedeapsa. Şi, deşi spu­ne că suferă de... orbul găini­lor, obişnuieşte să umble noaptea. L-am văzut şi în noaptea de 28/29 noiembrie. Era condus de doi lucrători de miliţie. L-au prins din nou acostînd. De data aceasta nu femei, ci o gîscă şi o găină. „Vulpoiul" a căzut în cursă. Urmează a i se scurta ghea­rele. SOCOTEALA DE ACASĂ... Cite socoteli nu-şi face o­­mul! Astfel de socoteli a fă­cut de multe ori şi László Moldovan din Crăciuneşti, ra­ionul Tg.-Mureş. Cînd pleca la tîrg. El a fost la multe tîr­­guri. Nu i-a scăpat unul, nici din regiunea Cluj şi nici din regiunea Hunedoara. Să nu credeţi că cutreiera tîrgurile pentru a scoate panglică pe nas. Mergea la tîrguri pentru a cumpăra viţei. Şi cît mai ieftin, ca apoi să-i vîndă scump. Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte tot­deauna cu cea din tîrg. Des­coperit, a trebuit să dea so­coteală. Şi, desigur, şi-a pri­mit ... aldămaşul. Rubrică realizată de P. POPŞOR C­INEMA TEATRU VINERI, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Profesorul distrat. Progresul: filmul Pasărea Phoenix. Steagul roşu: filmul Marele restaurant. Tineretului: filmul Recompensa. Muncitoresc: filmul Femeile. Flacăra: filmul Teama. Gheor­­ghieni — Mioriţa: filmul Viaţa la castel. Ludus — Flacăra: filmele Dr. Pretorius şi Două lozuri. Miercurea Ciuc — Harghita: fil­mul Pescarul din Louisiana. O­­dorhei — Muncitoresc: filmul Singur pe lume. Reghin — Pa­tria: filmele Teama şi Valurile Dunării. Victoria: filmul Timidul. Tîrnăveni — Melodia: filmele Ni­meni nu voia să moară şi Dár­dac. Topliţa — Muncitoresc: fil­mul Acei oameni minunaţi în ma­şinile lor zburătoare. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă în pre­mieră azi, la ora 20, piesa „Lovi­tura“ de Sergiu Fărcăşan. Universitatea populară_______ In sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Istoria culturii şi a civilizaţiei româ­neşti“, va fi ţinută expunerea „Cadrul istorico-geografic al dez­voltării poporului român“. Confe­renţiar: dr. Alexandru Savu, conf. univ. (Cluj). ★ In sala bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Capodo­pere ale muzicii universale“, va avea loc un concert de madrigale. TELEVIZIUNE VINERI, 1 DECEMBRIE 18.00 — Emisiune turistică; 18.30 — Pentru copii; 19.00 — Antologie școlară: Camil Petrescu; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 — Studioul muzical: Valsul (II); 20,40 — Tainele profesiunilor- 2000 — Reflector; 21,15 — Film artistic: Scott în Antarctica; 23,05 — Telejurnalul de noapte: R A O IO ~ * SIMBATA, 2 DECEMBRIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Progra­­gramul 1: 5,50 — Jurnal agrar; 6,00—8,25 — Muzică şi actualităţi; 8,30 şi 9,03 — La microfon melo­dia preferată; 9,30 — Unda veselă; 12,55 — Melodii populare; 13,30 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 16,30 — Roza vînturilor; 17,10 — Atenţiune, părinţi ! 18,30 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoas­tră; 20,03 — Radio-magazin spor­tiv; 20,15 — Muzică uşoară de Sile Dinicu; 21,00 — Muzică de dans; 22,15 — Romanţe. Programul II: 8,00 şi 8,35 — Muzică uşoară; 10,30 — Muzică din operete; 10,45 — Cîntece şi jocuri; 13,00 — Melodii de Ştefan Kardoş şi Gabriela Omescu; 13,30 — Ştiinţa în slujba păcii; 15,30 — Muzică uşoară; 17,25 — Din­zaurul nostru folcloric; 18,00 — Solişti şi orchestre de muzică u­­şoară; 20,00 —­ Concertul orches­trei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu"; 22,30 — Album folcloric. ★ TG.-MUREȘ. 5—5,30 in limba româna: De pe cuprinsul regiunii — Muzică populară — Documen­tele Plenarei C.C. al P.C.R. în dezbatere (masă rotundă la I.A.S. Reghin). 5,30—6,15 în limba ma­ghiară: De pe cuprinsul regiunii — Muzică — Em­isiune pentru crescătorii de animale- La fermele zootehnice din C.A.P. Voivodeni, în pragul iernii. 13—13.30 în lim­ba maghiară: Sumarul presei lo­­cale — Cîntece şi jocuri populare — Pe meleagurile patriei socialis­te: Ştefăneşti. 16.15—17 în limba maghiară: S —• — De toate pen­tru toţi — Muzică. 17—18 în lim­ba română: Agenda actualității — Muzică — Magazin radio. Învățămîntul agrozootehnic (Urmare din pag. 1) rezultatele din anul trecut cînd frecvenţa in mul­te părţi a fost slabă, cînd a fost nevoie de asaltul de la sfîrşit de an pentru predarea lecţiilor pla­nificate, cînd, în sfîrşit, s-a manifestat mult for­malism în această activitate. Dacă aşa stau lucru­rile, nu înţelegem de ce pentru a cunoaşte o anu­mită realitate, consiliul agricol se mulţumeşte să aştepte doar informările telefonice? Cu acest stil de muncă, consiliul agricol ra­ional şi uniunea cooperatistă nu va cunoaşte la timp — sau niciodată — unde există deficienţe, nu va putea îndrepta lucrurile. La Găneşti de pil­dă, ni se reclamă lipsa broşurilor pentru cercuri­le de aprofundare, deşi comenzile au fost depuse! La cooperativa agricolă din Idrifaia deschiderea s-a făcut pe cercuri, dar deşi de atunci a trecut destul timp, predarea lecţiilor nu a început. Dacă la deschidere ar fi fost prezent cineva de la raion, lucrurile poate s-ar fi schim­bat. In plus, ar fi ob­servat că aici nu a fost creat nici un cerc de anul I, deşi în special în legumicultura unde ţăranii cooperatori nu au fost şcolarizaţi, s-ar fi putut organiza. In cooperativa agricolă din Coroisînmărtin, nimeni nu manifestă nici cel mai mic interes pentru buna desfăşurare a învăţămîntului agro­zootehnic. întrebat cum se desfăşoară instruirea profesională a ţăranilor cooperatori, tovarăşul preşedinte Teofil Bruzlea ne-a răspuns cu seni­nătate: — Nu ştiu. Fără îndoială că şi lectorii sînt vinovaţi şi în special inginerul loan Velţan şi dr. Viorel Belei. Dar, nici conducătorii de unităţi nu pot rămîne indiferenţi. Dimpotrivă, ei trebuie să fie în pri­mul rînd interesaţi ca ridicarea nivelului profe­sional al membrilor cooperatori să se facă în mod eficient. Cercurile de elevi (Urmare din pag. 1) Ea ne-a determinat ca între problemele centrale ale activi­tăţii cercului de limbă şi litera­tură română de care răspund — ne spune prof. Emil Pop — să fie aceea a trezirii dragos­tei pentru preţuirea folclorului, iniţierea pentru culegerea a­­cestuia spre folosirea lui în prelucrări sau chiar pregăti­rea pentru culegeri. — Pentru instruirea şi for­marea unei temeinice culturi generale viitorilor învăţători şi educatoare — ne spune prof. emerit Gheorghe Oros — pe lingă cercurile de literatură, de matematică, de limbi străine, în şcoala noastră îşi desfăşoară activitatea şi un cerc de edu­caţie estetică. La acest cerc se va organiza orchestra instru­mentală a şcolii unde elevii îşi vor însuşi în primul rînd un repertoriu de bază necesar în­văţătorilor şi educatoarelor. In şcoala noastră se studiază şi vioara. — In ce măsură în cercurile de elevi se pregăteşte şi sti­mulează înclinarea lor spre cercetarea ştiinţifică? — In liceul nostru — ne spu­ne prof. Elisabeta Szekeres — cercurile de elevi îşi aduc o contribuţie deosebit de preţioa­să şi la pregătirea celor mai buni elevi pentru olimpiade. In acest sens la noi se poate vorbi chiar despre o tradiţie. Nu s-a ajuns încă la prezentarea u­­nor referate cu o deosebită ţi­nută ştiinţifică, dar se acordă atenţie iniţierii elevilor în cer­cetarea ştiinţifică întrucît ma­joritatea celor foarte buni la ştiinţele exacte sunt abonaţi la revistele de specialitate pe care le consultă şi din care rezolvă problemele publicate. S-ar a­­junge la o ţinută ştiinţifică re­marcabilă dacă timp de patru ani, cît durează activitatea cercurilor de elevi în ciclul mediu, acestea ar fi conduse de aceiaşi profesori urmărin­­du-se o anumită problematică. — Ce elevi participă la cercu­rile pe obiecte? Care sînt prin­cipiile de selecţionare? Părerea unanimă a fost că selecţionarea elevilor se fa­ce respectîndu-se pe de o par­te înclinaţiile şi preferinţele a­­cestora, iar pe de altă parte in­dicaţiile profesorilor stabilite pe baza notaţiilor psiho-pedago­­gice pe care fiecare profesor diriginte şi le întocmeşte asu­pra elevilor. S-a respectat în general principiul ca fiecare e­­lev să participe la un singur cerc. Acest lucru determină angajarea lui deplină şi asigu­ră aprofundarea temeinică a specialităţii respective. — Pentru stimularea spiritu­lui de iniţiativă, a fanteziei, a gîndirii creatoare a elevilor consider că rolul conducător al profesorului să nu ajungă pînă la tutelarea activităţii cercului — ne spune prof. eserii Gheorghe Oros. La noi în şcoa­lă, temele sunt afişate din timp împreună cu bibliografia şi am dat indicaţii profesorilor con­ducători de cercuri să stimule­ze discuţiile vii, schimburile de opinii, confruntările de cu­noştinţe. Este incontestabil faptul că baza materială stimulează în chip hotărîtor desfăşurarea u­nei temeinice activităţi în cer­curile de elevi. — Liceul „Al. Papiu Ilarian“ dispune de o bună bază mate­rială dar, dacă se poate spune, clasică, în cazul laboratoarelor — ne spune prof. Elisabeta Szekeres. In pas cu folosirea celor mai moderne metode de predare în învăţămîntul de toa­te gradele şi cu atît mai mult a utilizării în activitatea cercu­rilor de elevi a unor aparate moderne, cred că secţia de în­­văţămînt a Sfatului popular re­gional ar putea sprijini mai mult acţiunea de înzestrare a laboratoarelor din şcoli. ★ Premianţii olimpiadelor na­ţionale şi internaţionale din şcolile oraşului, studenţii emi­nenţi din institutele de învă­ţământ superior , foşti elevi ai şcolilor din oraş, sunt foşti membri ai cercurilor pe obiec­te, în care alături de temeini­ca pregătire din clasă şi-au în­tregit setea de cunoaştere, au început să pătrundă tainele ştiinţei. Să pornim ca profe­sori de la a-i învăţa pe elevii noştri să-şi întocmească o fişă bibliografică, un conspect, un rezumat, o fişă de cercetare. Să stimulăm iniţiativa elevilor, să ne organizăm astfel munca incit să statornicim continuita­te în conducerea cercurilor. Te­­maticile cercurilor dovedesc o bună orientare dar se cere ca nivelul oarecum şcolăresc al re­feratelor să fie depăşit. Poate că nu e deloc prea mult spus că activitatea în cercurile de elevi ar trebui să fie, A.B.C.-ul cercetării ştiinţifice. m­iNu despre . . 5 minute e vorba! Tg.-Mureş. Piaţa Trandafirilor. Tro­tuare înţesate. Gră­bită, lumea trece pra­gurile magazinelor, căci vitrinele proas­păt gătite pentru „Luna cadourilor­“ sunt îmbietoare. Şi-a­­poi, mai e nevoie să o spunem? Iarna şi-a şi făcut prezenţa. Un cumpărător vrea să intre la ma­gazinul „Moda“, dar uşa e zăvorită, deşi e de abia ora 19 şi 55 de minute. Face semn responsabilului ma­­­­gazinului, precum că ar vrea să intre, să cumpere ceva, dar responsabilul, pe nu­me Huszár Ernest, îi întoarce spatele. Cio­­căne în geamul ușii, încercînd să-l facă a­­tent pe un vînzător asupra intenţiei sale, dar vînzătorul proce­dează precum respon­sabilul. Cumpărătorul „în­târziat“ reuşeşte să intre totuşi în maga­zin cînd uşa se des­chide pentru a lăsa să iasă o pereche, pe semne, dintre cei mai anevoioşi la alegerea mărfii. La salutul de „Bună seara“ i se răspunde cu un fel de „ieşiţi afară*“, în loc de „ce poftiţi*“. Apoi, „întîrziatu­­lui‘‘ cumpărător i se face dovada netemei­niciei intenţiei sale de a mai cumpăra ce­va, la acea oră, din respectivul magazin, scoţîndu-şi din buzu­narul de la vestă cea­sul cu brăţară, res­ponsabilul i-l vîrî in­trusului sub ochi. Dar se grăbi să şi-l retragă, căci vai, nici măcar la al domniei sale nu bătuse încă ora închiderii. Ei şi — veţi spune — de ce atîta zarvă pentru faptul că a în­chis omul magazinul cu 5 minute mai re­pede decit trebuia? Desigur, 5 minute nu-s o veşnicie. Şi nu atît vina de a fi în­chis magazinul mai repede decit preve­dea orarul vrem să o reproşăm, cît mai cu seamă atitudinea reprobabilă a celui a cărui profesie îi cere să manifeste răbdare şi solicitudine faţă de cel ce-i trece pragul magazinului. In cazul relatat, urmînd pilda responsabilului, toţi vânzătorii * din maga­zin s-au năpustit asu­pra bietului cumpără­­tor, ocărîndu-1 pen­tru „îndrăzneala*“ sa. Să fie aceasta o in­terpretare „sui gene­­ris‘‘ a normelor de conduită impuse lu­crătorilor de după tej­ghea? Sau dovada ex­cesului de zel pentru atragerea clientelei la magazinul pe care îl conduce? Cine ştie? Poate ştiu tovarăşii din conducerea orga­nizaţiei comerciale lo­cale, şi aflăm şi noi care le este părerea. O. H. RECLAMAŢII , întors din concediul de o­­dihnă m-am prezentat la ca­sieria întreprinderii, să ridic sa­lariul pe luna septembrie. Am rămas stupefiat cînd în locul sumei de 103 lei am găsit un plic o chitanţă. Sfatul popular comunal Cheţani m-a amendat. Pentru ce, nu ştiu. Suma a fost reţinută. Pentru a primi lă­muriri m-am deplasat la sfatul popular Cheţani. Tovarăşii de aici m-au invitat să revin la o altă dată, apoi m-au înfăţişat la cîteva persoane pe care nu le cunosc şi atît. Realitatea este că nu am săvîrşit nici o aba­tere pentru a fi amendat şi bi­neînţeles nu există vreun act care să dovedească contrariul. Pînă la urmă s-a constatat că SESIZĂRI nu am nici o vină. Ce folos da­că suma reţinută nu am pri­­mit-o înapoi. Preşedintele sfa­tului popular comunal Cheţani mi-a spus că după părerea sa nu prea am şanse să primesc banii înapoi. Oare aşa să fie? ŞTEFAN BARTHA Hădăreni, raionul Luduş @ Au trecut 45 de zile de cînd m-am abonat la ziarul „Steaua roşie", dar ziarul nu l-am primit încă. Cine se face vinovat de aceasta? Factorul poştal sau tovarăşii de la agen­ţia P.T.T.R. din Aţîntiş care după părerea mea nu au o e­­videnţă clară a abonaţilor? GLIGOR BOLOGA Aţîntiş, raionul Luduş­a Reclamaţia tovarăşului Gligor Bologa a fost cercetată de Oficiul raional P.T.T.R. Lu­duş care a constatat justeţea celor sesizate. Vinovat se face agentul Eugen Marian de la a­­genţia Aţîntiş, care a servit a­­bonamentul unui alt cetăţean. Pentru acest fapt tovarăşului E. Marian i s-a imputat contra­valoarea abonamentului și a fost sancționat cu „mustrare“. TOPITORIA DE IN din Joseni ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: MAISTRU topitor pentru topitoria aerobă, în prevăzute de H.C.M. nr. 1­061/1959, condiţiile Concursul se va ţine la sediul întreprinderii. Informaţii suplimentare la direcţiunea întreprinderii. PRIMEŞTE COMENZI PE ANUL STR. BOLYAI NR. 36 URMĂTOARELE PRODUSE: Din mase plastice: Din sticlă: Din textile:­­ covoare din plastovin şi vinilin, tuburi şi fire p.v.c. de diferite dimensiuni, piese injectate din p.v.c., polistiren şi polietilenă, bandă pentru protecţia izolaţii­lor de bitum „Dialin“ pentru izolarea conductelor. — scrumiere ornamentate, bute­lii pentru apă gazoasă, diferite tipuri de oglinzi, zi bere pentru mobilier, firme din sticlă şi re­clame din sticlă. — sfoară din vâscoză. Din material combinat cu lemn şi P.V.C.: — cuiere tip pom îmbrăcat cu P.V.C., scaune, tapiţate, căru­cioare pentru transporturi inte­rioare, • scaune tip „Victoria“, mese pătrate şi triunghiulare. Din lemn: — mobilier pentru unităţi de desfacere comerciale, mese teh­nice dentare, dulapuri de labo­rator. Produse alimentare: — biscuiţi populari vrac şi str­ambalaţi şi biscuiţi spriţaţi, ră­coritor expres (sub formă de praf şi pacheţele), întreprinderea trimite celor interesaţi un catalog mini­mal de produse. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul între­prinderii din Tîrgu-Mureş. — Telefon 30­77.

Next