Steaua Roşie, decembrie 1967 (Anul 18, nr. 283-309)
1967-12-01 / nr. 283
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE numai mea colectiva asigura deplina valore a iniţiativei ei retea. Analizîndu-şi activitatea cu prilejul adunării generale de dare de seamă şi alegeri, comuniştii din organizaţia de bază de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş s-au oprit îndeosebi asupra contribuţiei lor la educarea oamenilor muncii prin prezentarea în faţa acestora a unor valoroase lucrări dramatice şi printr-o interpretare artistică corespunzătoare. Darea de seamă a reliefat faptul că organizaţia de bază a antrenat pe fiecare membru al ei la strădania comună de a-şi pune tot talentul în slujba realizării unor spectacole bune care să atragă publicul spre teatru. A fost posibilă astfel realizarea în stagiunea 1966—1967 a 12 premiere şi a unui recital, iar de la începutul actualei stagiuni a încă trei premiere şi a unui program muzical. Pregătirea unor lucrări dramatice valoroase cum ar fi „Răzvan şi Vidra", „Mitică Popescu", „Electra", „Puterea întunericului", „Petru Rareş" ş. a. a solicitat întreaga capacitate artistico-interpretativă a unor actori de talent cum sunt: Kőszegi Margareta, Dinu Cezar, Mihai Gingulescu, Erdős Irma, Csorba András, Alexandru Făgărăşan, Viorel Comănici, Dukăsz Anna precum şi Toth Tamás în interpretarea lui Petru Rareş. In acelaşi timp a pus la contribuţie ingeniozitatea regizorilor şi a celor însărcinaţi cu latura tehnică a spectacolelor. Comuniştii de la secretariatul literar au contribuit, de asemenea, prin iniţiativa lor, la îmbogăţirea repertoriului cu lucrări de valoare, precum şi la o strînsă colaborare între autori şi regizori, ceea ce a sporit calitatea spectacolelor prezentate. Propriu comuniştilor nu este însă spiritul de automulţumire de pe urma succeselor repurtate, ci descoperirea tuturor rezervelor de îmbunătăţire a activităţii viitoare, de înlăturare a lipsurilor ce stînjenesc obţinerea unor realizări şi mai frumoase. Acest spirit a caracterizat atît materialele prezentate în adunarea generală, cît mai ales discuţiile asupra activităţii biroului organizaţiei de bază, a comuniştilor in general. n'n'( S-a subliniat, de pildă, faptul că deşi în bună parte s-a realizat un repertoriu echilibrat, cuprin- Jtod piese de prestigiu, bogate în conţinut şi variate ca gen, care au dat posibilitatea actorilor şi regizorilor să-şi dovedească posibilităţile interpretative şi să realizeze unele spectacole care în public au avut un deosebit succes, totuşi au fost incluse şi piese care n-au stîrnit un interes deosebit, care n-au fost în stare să atragă oamenii spre teatru. Când la aceasta s-au mai adăugat şi unele deficienţe în organizarea spectacolelor cauzate şi de lipsa unei planificări judicioase a muncii artistice, a unei insuficiente popularizări a spectacolelor, unele dintre ele s-au prezentat în faţa unui număr mai redus de spectatori. Căror cauze se datorează această stare de lucruri? In primul rînd, aşa cum s-a reliefat şi în materialele prezentate şi de către numeroşi comunişti, biroul organizaţiei de bază, deşi a căutat, n-a reuşit îndeajuns să-şi exercite influenţa asupra conducerii artistice a teatrului, ocupîndu-se mai mult de probleme interne de organizaţie şi de pregătirea ideologică. Organizaţia de partid nu şi-a spus cuvîntul cu destulă hotărîre cînd a fost vorba de repertoriu, de activitatea regizorală ori de dis- Adunări de dări de seamă şi alegeri diplina muncii, considerînd astfel de probleme ca făcînd parte fie din sfera de creaţie, fie simple probleme administrative. Or, organizaţia de partid trebuie să fie frămîntată de activitatea instituţiei, sub toate laturile ei, să cunoască toate preocupările oamenilor. Ţinîndu-se însă deoparte de unele probleme importante s-a ajuns la un moment dat la o legătură insuficientă între biroul organizaţiei de bază şi direcţiune. Aceasta a făcut ca multe propuneri valoroase venite în organizaţia de partid să nu-şi găsească ecou la conducerea artistică. „In urmă cu cîteva luni , arăta Zeno Fodor, am prezentat în faţa organizaţiei de bază numeroase propuneri privind îmbogăţirea repertoriului teatrului cu piese valoroase şi, în acelaşi timp, cu succes în public. Arătam, de asemenea, că experimentele sunt necesare în activitatea unui teatru, dar ele nu-şi ating scopul dacă sunt experimente în sine, dacă spectacolele respective se joacă în faţa unor săli goale. Dar propunerile mele nu au fost luate întotdeauna în seamă". Deşi în planurile de măsuri adoptate de organizaţia de partid se prevăzuse ca în urma fiecărei premiere să aibă loc scurte şedinţe de producţie în care să se dezbată probleme ale muncii de creaţie la spectacolul respectiv, rezultatele şi greutăţile ivite în realizarea acestuia, astfel de şedinţe nu au avut loc. Neţinîndu-se seama de necesitatea muncii colective s-a ajuns nu numai la un repertoriu insuficient de judicios întocmit, mai ales la secţia română, dar şi la nefolosirea unor forţe artistice pe de o parte sau la munca în asalt, la extenuarea oamenilor pe de alta. In ambele cazuri aceasta a contribuit la insuficienta pregătire a unor spectacole. Secretariatul literar al teatrului, în loc să fi fost folosit ca un adevărat for artistic, un laborator al creaţiei literare artistice, s-a ocupat de probleme străine atribuţiilor sale, organizaţia de partid neinsistînd suficient pentru influenţarea conducerii în vederea mai bunei utilizări a oamenilor şi netrăgînd la răspundere nici pe comuniştii din secretariatul literar asupra felului cum îşi îndeplinesc sarcinile profesionale. De altfel nici comuniştii de aici n-au insistat îndeajuns pentru îndeplinirea propunerilor lor. Cu mult simţ de răspundere şi într-un mod critic, realist, comuniştii au ridicat probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea viitoare a teatrului. Propunerile multora dintre ei (Kőszegi Margareta, Bokor Andor, Anghel Constantin, Erdős Irma, Dinu Cezar etc.) s-au referit la mai buna organizare a activităţii teatrale şi înlăturarea, pe această cale, a muncii în asalt, a slabei pregătiri a unor premiere, a nefolosirii sau suprasolicitării unor oameni. E necesar ca biroul organizaţiei de bază, să ia asemenea măsuri care să ajute conducerea în stabilirea pentru viitoarea stagiune a unui repertoriu de înaltă exigenţă, la organizarea muncii artistice în ansamblul ei. Biroul organizaţiei de partid, toţi comuniştii vor trebui să militeze pentru instaurarea unui climat de muncă colectivă. Fiecare om din teatru, avînd o viziune proprie asupra unor lucruri, îşi poate aduce contribuţia la îmbunătăţirea muncii. Trebuie numai ca pe viitor să se ţină seama în mai mare măsură de propunerile membrilor acestui harnic colectiv. E necesar ca organizaţia de partid de la Teatrul de stat din Tg.-Mureş să dovedească mai multă preocupare faţă de rezolvarea tuturor problemelor majore ale instituţiei, să nu se limiteze doar la analiza unor aspecte ale vieţii interne de organizaţie sau ale educării oamenilor. Biroul organizaţiei de bază va trebui să-şi afirme punctul de vedere în faţa conducerii, fără ca aceasta să ducă la diminuarea răspunderii conducerii artistice. Totodată, e necesară din partea biroului nou ales mai multă exigenţă în traducerea în viaţă a hotărârilor şi măsurilor stabilite, precum şi o mai mare receptivitate la propunerile comuniştilor care şi-au exprimat unanima hotărîre de a-şi pune în viitor tot talentul şi măiestria interpretativă în slujba realizării unor spectacole de calitate, pentru a putea contribui din plin la educarea oamenilor muncii, la satisfacerea năzuinţelor lor spre frumos. LIVIU SEBESTYÉN secretar al comitetului orășenesc de partid M. FIUMON ... 49 SE RETRAGE 49 este numărul de inventar al unui autobuz al întreprinderii comunale din Tg.-Mureş. Suntem informaţi că este un autobuz de rezervă care circulă într-o zi pe linia 4, în alta pe linia 6 sau 7 etc. „Regulat însă — ne sesizează un grup de cetăţeni — acest autobuz circulă pe strada Alba Iulia. Uneori înainte de amiază, alteori după-amiază. Cînd se „retrage" şoferul Mircea Blaj acasă pentru a se odihni sau pentru a-şi lua familia la... plimbare". Aşa că, în timp ce autobuzul staţionează, de multe ori cite 2—3 ore, în strada Alba Iulia, călătorii aşteaptă în staţii, înţelegem ca omul să stea lingă familie şi să şi-o plimbe. Dar nu în timpul programului şi nu cu autobuzul şi benzina statului. Ce părere aveţi? IULIUS GÎSCANUL încă nu-i cu gîsca-n barbă. Are doar 45 de ani şi se numeşte Iulius Sabău, domiciliat în Sîngeorgiu de Mureş. In noaptea de 17 octombrie a acostat pe stradă o femeie. Pe Magdalena Siklodi. A mai păcătuit şi înainte. Desigur, pentru fiecare „păcat" şi-a primit pedeapsa. Şi, deşi spune că suferă de... orbul găinilor, obişnuieşte să umble noaptea. L-am văzut şi în noaptea de 28/29 noiembrie. Era condus de doi lucrători de miliţie. L-au prins din nou acostînd. De data aceasta nu femei, ci o gîscă şi o găină. „Vulpoiul" a căzut în cursă. Urmează a i se scurta ghearele. SOCOTEALA DE ACASĂ... Cite socoteli nu-şi face omul! Astfel de socoteli a făcut de multe ori şi László Moldovan din Crăciuneşti, raionul Tg.-Mureş. Cînd pleca la tîrg. El a fost la multe tîrguri. Nu i-a scăpat unul, nici din regiunea Cluj şi nici din regiunea Hunedoara. Să nu credeţi că cutreiera tîrgurile pentru a scoate panglică pe nas. Mergea la tîrguri pentru a cumpăra viţei. Şi cît mai ieftin, ca apoi să-i vîndă scump. Numai că socoteala de acasă nu se potriveşte totdeauna cu cea din tîrg. Descoperit, a trebuit să dea socoteală. Şi, desigur, şi-a primit ... aldămaşul. Rubrică realizată de P. POPŞOR CINEMA TEATRU VINERI, 1 DECEMBRIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Profesorul distrat. Progresul: filmul Pasărea Phoenix. Steagul roşu: filmul Marele restaurant. Tineretului: filmul Recompensa. Muncitoresc: filmul Femeile. Flacăra: filmul Teama. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Viaţa la castel. Ludus — Flacăra: filmele Dr. Pretorius şi Două lozuri. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul Pescarul din Louisiana. Odorhei — Muncitoresc: filmul Singur pe lume. Reghin — Patria: filmele Teama şi Valurile Dunării. Victoria: filmul Timidul. Tîrnăveni — Melodia: filmele Nimeni nu voia să moară şi Dárdac. Topliţa — Muncitoresc: filmul Acei oameni minunaţi în maşinile lor zburătoare. Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia română, prezintă în premieră azi, la ora 20, piesa „Lovitura“ de Sergiu Fărcăşan. Universitatea populară_______ In sala de conferinţe din Piaţa Trandafirilor nr. 26, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Istoria culturii şi a civilizaţiei româneşti“, va fi ţinută expunerea „Cadrul istorico-geografic al dezvoltării poporului român“. Conferenţiar: dr. Alexandru Savu, conf. univ. (Cluj). ★ In sala bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul cursului „Capodopere ale muzicii universale“, va avea loc un concert de madrigale. TELEVIZIUNE VINERI, 1 DECEMBRIE 18.00 — Emisiune turistică; 18.30 — Pentru copii; 19.00 — Antologie școlară: Camil Petrescu; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 — Studioul muzical: Valsul (II); 20,40 — Tainele profesiunilor- 2000 — Reflector; 21,15 — Film artistic: Scott în Antarctica; 23,05 — Telejurnalul de noapte: R A O IO ~ * SIMBATA, 2 DECEMBRIE BUCUREȘTI (Spicuiri) Progragramul 1: 5,50 — Jurnal agrar; 6,00—8,25 — Muzică şi actualităţi; 8,30 şi 9,03 — La microfon melodia preferată; 9,30 — Unda veselă; 12,55 — Melodii populare; 13,30 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 16,30 — Roza vînturilor; 17,10 — Atenţiune, părinţi ! 18,30 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,03 — Radio-magazin sportiv; 20,15 — Muzică uşoară de Sile Dinicu; 21,00 — Muzică de dans; 22,15 — Romanţe. Programul II: 8,00 şi 8,35 — Muzică uşoară; 10,30 — Muzică din operete; 10,45 — Cîntece şi jocuri; 13,00 — Melodii de Ştefan Kardoş şi Gabriela Omescu; 13,30 — Ştiinţa în slujba păcii; 15,30 — Muzică uşoară; 17,25 — Dinzaurul nostru folcloric; 18,00 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 20,00 — Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu"; 22,30 — Album folcloric. ★ TG.-MUREȘ. 5—5,30 in limba româna: De pe cuprinsul regiunii — Muzică populară — Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. în dezbatere (masă rotundă la I.A.S. Reghin). 5,30—6,15 în limba maghiară: De pe cuprinsul regiunii — Muzică — Emisiune pentru crescătorii de animale- La fermele zootehnice din C.A.P. Voivodeni, în pragul iernii. 13—13.30 în limba maghiară: Sumarul presei locale — Cîntece şi jocuri populare — Pe meleagurile patriei socialiste: Ştefăneşti. 16.15—17 în limba maghiară: S —• — De toate pentru toţi — Muzică. 17—18 în limba română: Agenda actualității — Muzică — Magazin radio. Învățămîntul agrozootehnic (Urmare din pag. 1) rezultatele din anul trecut cînd frecvenţa in multe părţi a fost slabă, cînd a fost nevoie de asaltul de la sfîrşit de an pentru predarea lecţiilor planificate, cînd, în sfîrşit, s-a manifestat mult formalism în această activitate. Dacă aşa stau lucrurile, nu înţelegem de ce pentru a cunoaşte o anumită realitate, consiliul agricol se mulţumeşte să aştepte doar informările telefonice? Cu acest stil de muncă, consiliul agricol raional şi uniunea cooperatistă nu va cunoaşte la timp — sau niciodată — unde există deficienţe, nu va putea îndrepta lucrurile. La Găneşti de pildă, ni se reclamă lipsa broşurilor pentru cercurile de aprofundare, deşi comenzile au fost depuse! La cooperativa agricolă din Idrifaia deschiderea s-a făcut pe cercuri, dar deşi de atunci a trecut destul timp, predarea lecţiilor nu a început. Dacă la deschidere ar fi fost prezent cineva de la raion, lucrurile poate s-ar fi schimbat. In plus, ar fi observat că aici nu a fost creat nici un cerc de anul I, deşi în special în legumicultura unde ţăranii cooperatori nu au fost şcolarizaţi, s-ar fi putut organiza. In cooperativa agricolă din Coroisînmărtin, nimeni nu manifestă nici cel mai mic interes pentru buna desfăşurare a învăţămîntului agrozootehnic. întrebat cum se desfăşoară instruirea profesională a ţăranilor cooperatori, tovarăşul preşedinte Teofil Bruzlea ne-a răspuns cu seninătate: — Nu ştiu. Fără îndoială că şi lectorii sînt vinovaţi şi în special inginerul loan Velţan şi dr. Viorel Belei. Dar, nici conducătorii de unităţi nu pot rămîne indiferenţi. Dimpotrivă, ei trebuie să fie în primul rînd interesaţi ca ridicarea nivelului profesional al membrilor cooperatori să se facă în mod eficient. Cercurile de elevi (Urmare din pag. 1) Ea ne-a determinat ca între problemele centrale ale activităţii cercului de limbă şi literatură română de care răspund — ne spune prof. Emil Pop — să fie aceea a trezirii dragostei pentru preţuirea folclorului, iniţierea pentru culegerea acestuia spre folosirea lui în prelucrări sau chiar pregătirea pentru culegeri. — Pentru instruirea şi formarea unei temeinice culturi generale viitorilor învăţători şi educatoare — ne spune prof. emerit Gheorghe Oros — pe lingă cercurile de literatură, de matematică, de limbi străine, în şcoala noastră îşi desfăşoară activitatea şi un cerc de educaţie estetică. La acest cerc se va organiza orchestra instrumentală a şcolii unde elevii îşi vor însuşi în primul rînd un repertoriu de bază necesar învăţătorilor şi educatoarelor. In şcoala noastră se studiază şi vioara. — In ce măsură în cercurile de elevi se pregăteşte şi stimulează înclinarea lor spre cercetarea ştiinţifică? — In liceul nostru — ne spune prof. Elisabeta Szekeres — cercurile de elevi îşi aduc o contribuţie deosebit de preţioasă şi la pregătirea celor mai buni elevi pentru olimpiade. In acest sens la noi se poate vorbi chiar despre o tradiţie. Nu s-a ajuns încă la prezentarea unor referate cu o deosebită ţinută ştiinţifică, dar se acordă atenţie iniţierii elevilor în cercetarea ştiinţifică întrucît majoritatea celor foarte buni la ştiinţele exacte sunt abonaţi la revistele de specialitate pe care le consultă şi din care rezolvă problemele publicate. S-ar ajunge la o ţinută ştiinţifică remarcabilă dacă timp de patru ani, cît durează activitatea cercurilor de elevi în ciclul mediu, acestea ar fi conduse de aceiaşi profesori urmărindu-se o anumită problematică. — Ce elevi participă la cercurile pe obiecte? Care sînt principiile de selecţionare? Părerea unanimă a fost că selecţionarea elevilor se face respectîndu-se pe de o parte înclinaţiile şi preferinţele acestora, iar pe de altă parte indicaţiile profesorilor stabilite pe baza notaţiilor psiho-pedagogice pe care fiecare profesor diriginte şi le întocmeşte asupra elevilor. S-a respectat în general principiul ca fiecare elev să participe la un singur cerc. Acest lucru determină angajarea lui deplină şi asigură aprofundarea temeinică a specialităţii respective. — Pentru stimularea spiritului de iniţiativă, a fanteziei, a gîndirii creatoare a elevilor consider că rolul conducător al profesorului să nu ajungă pînă la tutelarea activităţii cercului — ne spune prof. eserii Gheorghe Oros. La noi în şcoală, temele sunt afişate din timp împreună cu bibliografia şi am dat indicaţii profesorilor conducători de cercuri să stimuleze discuţiile vii, schimburile de opinii, confruntările de cunoştinţe. Este incontestabil faptul că baza materială stimulează în chip hotărîtor desfăşurarea unei temeinice activităţi în cercurile de elevi. — Liceul „Al. Papiu Ilarian“ dispune de o bună bază materială dar, dacă se poate spune, clasică, în cazul laboratoarelor — ne spune prof. Elisabeta Szekeres. In pas cu folosirea celor mai moderne metode de predare în învăţămîntul de toate gradele şi cu atît mai mult a utilizării în activitatea cercurilor de elevi a unor aparate moderne, cred că secţia de învăţămînt a Sfatului popular regional ar putea sprijini mai mult acţiunea de înzestrare a laboratoarelor din şcoli. ★ Premianţii olimpiadelor naţionale şi internaţionale din şcolile oraşului, studenţii eminenţi din institutele de învăţământ superior , foşti elevi ai şcolilor din oraş, sunt foşti membri ai cercurilor pe obiecte, în care alături de temeinica pregătire din clasă şi-au întregit setea de cunoaştere, au început să pătrundă tainele ştiinţei. Să pornim ca profesori de la a-i învăţa pe elevii noştri să-şi întocmească o fişă bibliografică, un conspect, un rezumat, o fişă de cercetare. Să stimulăm iniţiativa elevilor, să ne organizăm astfel munca incit să statornicim continuitate în conducerea cercurilor. Tematicile cercurilor dovedesc o bună orientare dar se cere ca nivelul oarecum şcolăresc al referatelor să fie depăşit. Poate că nu e deloc prea mult spus că activitatea în cercurile de elevi ar trebui să fie, A.B.C.-ul cercetării ştiinţifice. miNu despre . . 5 minute e vorba! Tg.-Mureş. Piaţa Trandafirilor. Trotuare înţesate. Grăbită, lumea trece pragurile magazinelor, căci vitrinele proaspăt gătite pentru „Luna cadourilor“ sunt îmbietoare. Şi-apoi, mai e nevoie să o spunem? Iarna şi-a şi făcut prezenţa. Un cumpărător vrea să intre la magazinul „Moda“, dar uşa e zăvorită, deşi e de abia ora 19 şi 55 de minute. Face semn responsabilului magazinului, precum că ar vrea să intre, să cumpere ceva, dar responsabilul, pe nume Huszár Ernest, îi întoarce spatele. Ciocăne în geamul ușii, încercînd să-l facă atent pe un vînzător asupra intenţiei sale, dar vînzătorul procedează precum responsabilul. Cumpărătorul „întârziat“ reuşeşte să intre totuşi în magazin cînd uşa se deschide pentru a lăsa să iasă o pereche, pe semne, dintre cei mai anevoioşi la alegerea mărfii. La salutul de „Bună seara“ i se răspunde cu un fel de „ieşiţi afară*“, în loc de „ce poftiţi*“. Apoi, „întîrziatului‘‘ cumpărător i se face dovada netemeiniciei intenţiei sale de a mai cumpăra ceva, la acea oră, din respectivul magazin, scoţîndu-şi din buzunarul de la vestă ceasul cu brăţară, responsabilul i-l vîrî intrusului sub ochi. Dar se grăbi să şi-l retragă, căci vai, nici măcar la al domniei sale nu bătuse încă ora închiderii. Ei şi — veţi spune — de ce atîta zarvă pentru faptul că a închis omul magazinul cu 5 minute mai repede decit trebuia? Desigur, 5 minute nu-s o veşnicie. Şi nu atît vina de a fi închis magazinul mai repede decit prevedea orarul vrem să o reproşăm, cît mai cu seamă atitudinea reprobabilă a celui a cărui profesie îi cere să manifeste răbdare şi solicitudine faţă de cel ce-i trece pragul magazinului. In cazul relatat, urmînd pilda responsabilului, toţi vânzătorii * din magazin s-au năpustit asupra bietului cumpărător, ocărîndu-1 pentru „îndrăzneala*“ sa. Să fie aceasta o interpretare „sui generis‘‘ a normelor de conduită impuse lucrătorilor de după tejghea? Sau dovada excesului de zel pentru atragerea clientelei la magazinul pe care îl conduce? Cine ştie? Poate ştiu tovarăşii din conducerea organizaţiei comerciale locale, şi aflăm şi noi care le este părerea. O. H. RECLAMAŢII , întors din concediul de odihnă m-am prezentat la casieria întreprinderii, să ridic salariul pe luna septembrie. Am rămas stupefiat cînd în locul sumei de 103 lei am găsit un plic o chitanţă. Sfatul popular comunal Cheţani m-a amendat. Pentru ce, nu ştiu. Suma a fost reţinută. Pentru a primi lămuriri m-am deplasat la sfatul popular Cheţani. Tovarăşii de aici m-au invitat să revin la o altă dată, apoi m-au înfăţişat la cîteva persoane pe care nu le cunosc şi atît. Realitatea este că nu am săvîrşit nici o abatere pentru a fi amendat şi bineînţeles nu există vreun act care să dovedească contrariul. Pînă la urmă s-a constatat că SESIZĂRI nu am nici o vină. Ce folos dacă suma reţinută nu am primit-o înapoi. Preşedintele sfatului popular comunal Cheţani mi-a spus că după părerea sa nu prea am şanse să primesc banii înapoi. Oare aşa să fie? ŞTEFAN BARTHA Hădăreni, raionul Luduş @ Au trecut 45 de zile de cînd m-am abonat la ziarul „Steaua roşie", dar ziarul nu l-am primit încă. Cine se face vinovat de aceasta? Factorul poştal sau tovarăşii de la agenţia P.T.T.R. din Aţîntiş care după părerea mea nu au o evidenţă clară a abonaţilor? GLIGOR BOLOGA Aţîntiş, raionul Luduşa Reclamaţia tovarăşului Gligor Bologa a fost cercetată de Oficiul raional P.T.T.R. Luduş care a constatat justeţea celor sesizate. Vinovat se face agentul Eugen Marian de la agenţia Aţîntiş, care a servit abonamentul unui alt cetăţean. Pentru acest fapt tovarăşului E. Marian i s-a imputat contravaloarea abonamentului și a fost sancționat cu „mustrare“. TOPITORIA DE IN din Joseni ANGAJEAZĂ PRIN CONCURS: MAISTRU topitor pentru topitoria aerobă, în prevăzute de H.C.M. nr. 1061/1959, condiţiile Concursul se va ţine la sediul întreprinderii. Informaţii suplimentare la direcţiunea întreprinderii. PRIMEŞTE COMENZI PE ANUL STR. BOLYAI NR. 36 URMĂTOARELE PRODUSE: Din mase plastice: Din sticlă: Din textile: covoare din plastovin şi vinilin, tuburi şi fire p.v.c. de diferite dimensiuni, piese injectate din p.v.c., polistiren şi polietilenă, bandă pentru protecţia izolaţiilor de bitum „Dialin“ pentru izolarea conductelor. — scrumiere ornamentate, butelii pentru apă gazoasă, diferite tipuri de oglinzi, zi bere pentru mobilier, firme din sticlă şi reclame din sticlă. — sfoară din vâscoză. Din material combinat cu lemn şi P.V.C.: — cuiere tip pom îmbrăcat cu P.V.C., scaune, tapiţate, cărucioare pentru transporturi interioare, • scaune tip „Victoria“, mese pătrate şi triunghiulare. Din lemn: — mobilier pentru unităţi de desfacere comerciale, mese tehnice dentare, dulapuri de laborator. Produse alimentare: — biscuiţi populari vrac şi strambalaţi şi biscuiţi spriţaţi, răcoritor expres (sub formă de praf şi pacheţele), întreprinderea trimite celor interesaţi un catalog minimal de produse. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul întreprinderii din Tîrgu-Mureş. — Telefon 3077.