Steaua Roşie, decembrie 1967 (Anul 18, nr. 283-309)
1967-12-01 / nr. 283
Documentele Plenarei CC. al P.C.R. în dezbatere Normarea tehnică - îfl pas cu cerinţele progresului In cadrul complexului de măsuri prevăzute în proiectul de Directive aprobat de Plenara Comitetului Central al P.C.R. din 5—6 octombrie a. c. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, o importanţă deosebită se acordă sistemului de cointeresare materială, factor hotărîtor în asigurarea progresului şi dezvoltării multilaterale a întregii economii, în ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Plecînd de la constatarea că actualul sistem de salarizare acţionează cu precădere în direcţia îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor cantitative şi nu contribuie în măsura corespunzătoare la stimularea realizării unor indicatori principali, care determină îmbunătăţirea calitativă a activităţii economice, recenta hotărîre a C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor, stabileşte măsuri care să asigure o retribuire mai justă în funcţie de rezultatele efective obţinute în activitatea depusă de fiecare salariat. Principalul neajuns al sistemului actual de salarizare constă în aceea că o parte însemnată din cîştigul salariaţilor se realizeazăpe calea adausurilor variabile, îndeosebi prin depăşirea normelor de muncă. Aceasta a dus la slăbirea interesului pentru ridicarea continuă a calificării muncitorilor ce lucrează în acord deoarece depăşirea normelor le dă adeseori posibilitatea să realizeze cîştiguri mai mari decât prin promovarea într-o categorie superioară de salarizare. De asemenea, muncitorii care lucrează în regie nu sunt stimulaţi în suficientă măsură în realizarea obligaţiilor ce le revin la locul de muncă, primind de regulă salariul tarifar întreg. Cuprinderea în salariul mediu a unei părţi variabile din cîştigul salariaţilor (15—25 la sută) face ca încă de la început, la realizarea de sută la sută a planului de producţie, să corespundă — prin plan — o depăşire a normelor de producţie în aceeaşi proporţie. In aceste condiţii, întreprinderile folosesc diverse forme prin care să asigure salariul mediu planificat, în unele cazuri ,chiar necorelat cu creşterea productivităţii muncii. Aceasta face ca normele de muncă să nu mai fie echilibrate între diferite întreprinderi şi chiar în cadrul acestora pe secţii, ateliere, meserii şi operaţii, înregistrîndu-se variaţii mari în realizarea lor. Aşa de pildă, din analiza modului de îndeplinire a normelor de muncă pe trimestrul III a. c. la întreprinderile industriale din regiune, rezultă că 9,3 la sută din muncitori nu şi-au îndeplinit normele, în timp ce 45 la sută le-au îndeplinit între 100 şi 120 la sută, 36,9 la sută între 120—150 la sută şi 8,8 la sută au obţinut depăşiri de peste 150 la sută. Această realizare diferenţiată, scoate în evidenţă cu prisosinţă faptul că normele de muncă nu sunt echilibrate între ele, că acestea în multe cazuri nu au motivarea tehnică necesară. Din totalul muncitorilor din industria regiunii salarizaţi în acord, circa 13 la sută lucrează pe bază de norme statistico-experimentale, care fiind mai puţin fundamentate tehnic, permit îndeplinirea şi depăşirea lor cu uşurinţă. Analizele efectuate în întreprinderi, au scos în evidenţă că majoritatea muncitorilor care obţin depăşiri mari de norme, lucrează pe baza unor asemenea norme experimentale. La Iprofil 23 August de pildă, circa 64 la sută din muncitorii care au îndeplinit peste 150 la sută, normele de muncă sunt din această categorie, la Metalotehnica circa 80 la sută, la Electro- Mureș sută la sută etc. De asemenea, la majoritatea întreprinderilor, deşi se practică norme cu motivare tehnică, totuşi o bună parte din acestea sunt norme locale, care nu întotdeauna au la bază procese tehnologice şi de muncă temeinic fundamentate. Astfel de norme locale sau experimentale cuprind încă deficienţele de ordin tehnic şi organizatoric existente în producţie, precum şi pierderile de timp ale muncitorilor sau stagnările în producţie ale utilajelor. La elaborarea acestor norme se folosesc normative de muncă învechite care nu mai corespund nivelului tehnic şi organizatoric al întreprinderilor. La o serie de lucrări, condiţiile de muncă se modifică pe parcurs, prin introducerea unor utilaje noi sau tehnologii perfecţionate, fără ca normele de muncă să se revizuiască concomitent. Din această cauză, asemenea norme se depăşesc cu uşurinţă în proporţii însemnate, muncitorii respectivi obţin cîştiguri mari, de cele mai multe ori în mod nejustificat, întrucît acestea nu reflectă o corelaţie justă între aportul direct al muncitorilor şi înzestrarea tehnică a întreprinderilor. Iată cîteva aspecte legate de sistemul actual necorespunzător de aşezare a normelor de producţie şi care justifică pe deplin măsurile luate. Creşterea salariului tarifar de încadrare va avea consecinţe pozitive asupra stabilirii unui raport mai echitabil între realizarea cîştigului total şi gradul de realizare a normelor de producţie. Stabilirea normelor trebuie să fie în perfectă concordanţă cu actualele cerinţe ale progresului tehnico-ştiinţific, cu importanţa lucrărilor care se execută, cu gradul de calificare al muncitorilor şi spiritul de iniţiativă al acestora. V. LANŢOŞ adjunct al şefului secţiei economice a Comitetului regional de partid Măsuri de stimulare a construcţiei , locuinţe proprietate personală In cadrul amplului program de ridicare sistematică a nivelului de trai al populaţiei, stabilit de Congresul al IX-lea al partidului nostru, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 5—6 octombrie 1967, subliniază importanţa ce se acordă îmbunătăţirii continue a condiţiilor de locuit. In baza unei ample analize făcută de partidul nostru, s-a constatat că în timp ce economiile băneşti ale populaţiei depuse la C.E.C. cresc considerabil, an de an, volumul construcţiilor din fondurile proprii a scăzut. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri din anul 1966 privind sprijinirea de către stat a cetăţenilor de la oraşe în construirea de locuinţe proprietate personală, prin acordarea de credite pe termen lung, atribuirea de terenuri în folosinţă veşnică şi alte avantaje, a fost primită cu viu interes de oamenii muncii. Ea deschide calea orientării unei părţi din economiile băneşti ale populaţiei depuse la C.E.C. spre construirea de locuinţe proprietate personală. Urmare acestui fapt, pînă la 30 septembrie a. c. Casa de Economii şi Consemnaţiuni a confirmat existenţa depunerilor pentru constituirea de avansuri legale la peste 28.500 cereri pentru construirea de locuinţe proprietate personală a căror valoare confirmată este de aproape 785 milioane lei. Pînă la aceeaşi dată, din această sumă s-au virat la Banca de investiţii 339 milioane lei pentru constituirea a peste 11.000 avansuri. In regiunea noastră, pînă la 15 noiembrie a. c., casele raionale de economii au confirmat aproape 1.000 de avansuri legale, în valoare de peste 22.800 mii lei, din care pînă la aceeaşi dată s-au virat la Banca de investiţii peste 8.800 mii lei, pentru constituirea a peste 400 avansuri. Pentru a veni în întîmpinarea cetăţenilor care doresc să-şi orienteze o parte din economiile lor băneşti pentru construirea de locuinţe proprietate personală, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus, începînd din anul trecut, un nou instrument de economisire — libretul de economii pentru construirea de locuinţe — care acordă depunătorilor diferite avantaje. Astfel, pentru sumele economisite pe acest libret se acordă cîştiguri în bani prin trageri la sorţi trimestriale. Titularii libretelor care doresc să-şi construiască locuinţă proprietate personală cu sprijinul statului, se bucură de prioritate la încheierea contractelor cu Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală, indiferent de mărimea avansurilor şi de vechimea sumelor economisite la C.E.C., dacă folosesc în întregime sumele cîştigate pentru constituirea avansurilor. Recenta plenară a Comitetului Central, analizînd situaţia actuală a fondului de locuinţe din mediul urban, a stabilit că „îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de locuit ale populaţiei, va constitui şi în viitor una din preocupările de seamă ale partidului şi statului nostru, aceasta fiind o latură importantă a politicii de ridicare sistematică a nivelului de trai al oamenilor muncii". Din aceste considerente s-a stabilit un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea în continuare a fondului locativ şi ridicarea gradului de confort. Numai în actualul cincinal sunt prevăzute pentru construcţia de locuinţe fonduri de aproape 18 miliarde lei. De asemenea, se vor stabili măsuri care să acorde dreptul întreprinderilor economice de stat, unităţilor cooperatiste şi organizaţiilor obşteşti pentru a putea construi din fondurile proprii, locuinţe pe care să le închirieze salariaţilor sau membrilor lor. In cadrul măsurilor prevăzute de partid, un loc important îl ocupă adoptarea unor noi măsuri de stimulare şi extindere a construcţiei de locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, îndeosebi prin calcularea de credite pe termen lung, atribuirea de terenuri pentru construcţii, scutirea de impozite pe clădiri pe o perioadă pînă la 10 ani, asigurarea de materiale de construcţii şi altele. De asemenea se prevede reducerea cotei de avans de la 30—40 la sută la 20—30 la sută, iar durata maximă de rambursare a creditelor a fost mărită de la 15 la 25 de ani. Măsurile preconizate asigură populaţiei posibilitatea cumpărării pe credite pe termen lung, a clădirilor cu un număr redus de apartamente, precum şi a apartamentelor din blocurile în care există locuinţe proprietate personală, care vor fi vîndute de stat. Se prevede îmbunătăţirea organizării construcţiei de locuinţe, a modului de întreţinere şi administrare a fondului locativ, a regimului de folosire a spaţiului locativ. Casa de economii şi Consemnaţiuni a Republicii Socialiste România se preocupă în continuare de îmbunătăţirea sistemului de organizare şi reducere a timpului de deservire pentru toţi depunătorii săi, îmbunătăţirea sistemului de cîştiguri la libretele pentru construirea de locuinţe, pentru a spori continuu cointeresarea cetăţenilor în orientarea economiilor băneşti proprii în vederea folosirii lor pentru construirii de locuinţe proprietate personală. In prezent se studiază posibilităţile utilizării unor noi forme de economisire care să atragă şi populaţia de la sate spre folosirea economiilor băneşti în acest scop. Referitor la acest aspect sugerez ideea ca o dată cu aplicarea măsurilor privind îmbunătăţirea administrativ-teritorială să se dezvolte reţeaua de agenţii proprii C.E.C. în toate comunele. De asemenea, propun să se studieze posibilitatea preluării de către Casa de Economii şi Consemnaţiuni, într-o formă îmbunătăţită, a unor operaţiuni financiar-bancare ca: acordarea de credite pe termen scurt populaţiei, lărgirea posibilităţilor şi instrumentelor de decontare fără numerar prin unităţile C.E.C. între depunători şi unităţile socialiste, pentru diferite servicii prestate, cumpărături etc. Pentru unităţile C.E.C. din mediul sătesc, propun să se studieze posibilitatea atribuirii unor operaţiuni bancare de decontare şi de casierie pentru organizaţii socialiste sau obşteşti. Bunăoară, colectarea numerarului din mediul sătesc prin unităţile C.E.C. ar duce la mari economii de timp şi bani, evitîndu-se astfel transporturile de numerar. Preluarea unor operaţiuni de decontare ar duce la evitarea unor deplasări pentru fiecare unitate în parte, de la comună în localităţile în care există sedii ale diferitelor bănci. IOAN TOGANEL directorul Direcţiei regionale C.E.C. Mureş- Autonomă Maghiară Cointeresarea materială puternic stimulent al capacităților creatoare Diferenţierea în întreaga operă de construcţie socialistă, partidul nostru acordă o deosebită importanţă aplicării consecvente şi cit mai depline a principiului socialist al repartiţiei, ceea ce implică perfecţionarea continuă a sistemului de cointeresare materială. Tocmai de aceea, în ansamtblul măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967, se acordă o deosebită însemnătate îmbunătăţirii sistemului de salarizare, ca un element fundamental pentru întărirea cointeresării materiale a celor ce muncesc în rezultatele activităţii lor. Este deosebit de semnificativ că, prin creşterea an de an a salariului mediu prevăzută în planul de stat, împreună cu majorarea generală a salariilor stabilită de plenară, se va asigura sporirea salariului mediu de la 1.115 lei în anul 1965 la peste 1.400 lei în 1970, adică cu circa 26 la sută. Oamenii muncii din uzina noastră văd în prevederile acestei Hotăriri o nouă şi grăitoare confirmare a subordonării tuturor acţiunilor ţelului fundamental al ridicării sistematice a bunăstării poporului. Experienţa mă face să consider binevenite măsurile ce vor fi întreprinse în scopul creşterii ponderii salariului tarifar de încadrare in salariul total al muncitorilor, diferenţierea progresivă a categoriilor tarifare şi, în cadrul acestora, între salariile tarifare pe trepte. Actualul sistem de salarizare produce şi la noi o serie de anomalii care nu au darul să cointereseze muncitorii în rezultatele cantitative şi calitative ale muncii lor. Astfel, ştiind că vor primi premii şi alte sporuri care le majorează salariul tarifar, unii lucrători de la sectoarele productive din uzină nu caută să-şi îmbunătăţească nivelul de pregătire, întrucît salariul corespunzător categoriei superioare îl obţin şi aşa. Diferenţa dintre cele două categorii de salarizare fiind de circa 130 lei, la o depăşire a normelor de 20 la sută la munca în acord, realizează o majorare de peste 200 lei la salariul de bază sau chiar şi mai mult. Sau de pildă, un turnător de fontă încadrat în categoria a IV-a de salarizare în acord, cu o depăşire de circa 30 la sută, obţine un cîştig mediu lunar de 1.153 lei. Adică tot atît cit primeşte un turnător din categoria a VlI-a care lucrează în regie, cu deosebirea că piesele turnate de primul nu sînt întotdeauna de calitate corespunzătoare, deoarece el luptă pentru cantitate şi mai puţin pentru calitate, neavînd nici pregătirea profesională corespunzătoare. Noua hotărîre prevede clar: numai munca cu rezultate superioare, atît cantitative cit şi calitative, bazată pe o bună pregătire profesională va fi recompensată corespunzător. Deci, fiecare muncitor proaspăt promovatintr-o meserie şi categorie de salarizare, va trebui să-şi ridice necontenit cunoştinţele profesionale pentru a ţine pasul cu progresul tehnic. Ca atare, corelarea mai bună a salariilor tarifare pe categorie, cu diferenţierea progresivă între categoriile de calificare, sunt măsuri care vor duce la o puternică stimulare a tuturor muncitorilor pentru ridicarea pregătirii lor profesionale. Sunt convins că măsurile elaborate de plenară au o mare importanţă prin aplicarea consecventă a principiului cointeresării materiale, îmbinînd retribuirea salariaţilor după cantitatea şi calitatea bunurilor produse, cu răspunderea materială pentru neîndeplinirea sarcinilor de plan, pentru daunele aduse în avutul obştesc. Nu mai puţin importante sunt reglementările care se aduc sistemului de salarizare a personalului tehnicoadministrativ. Din experienţa uzinei am ajuns la concluzia că, sistemul actual de salarizare prezintă o serie de lacune care nu permit îmbinarea armonioasă a cointeresării individuale a inginerilor sau tehnicienilor cu responsabilitatea lor, cu interesele uzinei. Din această cauză am ajuns la situaţii paradoxale. In timp ce o parte din inginerii cu pregătire superioară lucrau la unele sectoare de dispecerat cu responsabilitate minimă, unii tehnicieni şi cadre cu o pregătire medie ocupau posturi de coordonare, organizarea producţiei şi a muncii etc. Această anomalie a fost studiată şi analizată îndeaproape în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Măsurile aplicate s-au concretizat în sporuri de producţie, reducerea numărului şi redistribuirea personalului tehnico-administrativ, îmbunătăţirea sistemului informaţional etc. Este semnificativ faptul precizat în hotărîre că, promovarea in funcţii superioare trebuie să se facă în condiţii de studii şi stagiu corespunzătoare. Aceasta va duce la eliminarea, în mare măsură, a incompetenței, a lipsei de răspundere pe de o parte, iar pe de altă parte va crea posibilitatea valorificării cit mai depline a capacităţii şi experienţei cadrelor noastre în baza unui sistem remuneratoriu adecvat. Am convingerea că prin asigurarea unei juste corelări între realizările obţinute şi retribuţie, prin aprecierea diferenţiată a muncii complexe, calificate faţă de munca simplă, necalificată, prin întărirea răspunderii materiale a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, vom pune mai bine în valoare potenţialul tehnic şi uman ale uzinei noastre. ing. FRANCISC DEMETER directorul Uzinei de fier Vlăriţa progresivă a categoriilor tarifare Caracterul stimulator al noului sistem de salarizare Unul din principiile de bază ale perfecţionării conducerii şi planificării economiei , subliniat de recentele documente ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a. c., îl constituie şi principiul cointeresării materiale a tuturor lucrătorilor din sfera producţiei. Reprezentînd unitatea indisolubilă între cantitatea şi calitatea muncii prestate şi recompensa materială a lucrătorilor, acest principiu asigură îmbinarea armonioasă a intereselor generale ale societăţii cu interesele individuale ale lucrătorilor. Ca o reflectare a sistemului de cointeresare materială, în ultimii 10 ani producţia industrială în ţara noastră a crescut de 2,98 ori, productivitatea muncii de 1,98 ori, salariul mediu al salariaţilor din industrie de 1,71 ori. Referindu-ne la situaţia din raionul Tîrnăveni, în anul 1966 producţia globală a crescut faţă de anul 1960 cu 103 la sută, productivitatea muncii cu 65 la sută iar salariul mediu cu 32 la sută. Aceeaşi dinamică rapidă o întîlnim dacă ne referim şi la rezultatele muncii, şi la veniturile realizate de membrii cooperativelor agricole de producţie. Astfel, în ultimii 5 ani ca rezultat al creşterii producţiei şi productivităţii muncii, valoarea fondului de bază şi a averii obşteşti în C.A.P. a crescut de 2,9 ori iar veniturile realizate de cooperatori în bani şi produse de 2,1 ori. De asemenea mai trebuie arătat, în acest context, că faţă de 67.801 lei repartizaţi în anul 1961 drept retribuţie suplimentară bănească, în anul 1966 s-a acordat 2.151.807 lei. Revenind la industrie şi mai exact la Combinatul chimic din Tîrnăveni, cuprins în eşantionul de 71 de unităţi din industrie care experimentează o serie de măsuri menite să ducă la creşterea cointeresării materiale şi a eficienţei activităţii economice, în perioada 1 iulie — 31 decembrie 1967, pe lingă sistemul premiat în vigoare se aplică şi premierea excepţională a personalului tehnico-administrativ de 1 la sută. Totodată s-a introdus premierea excepţională a muncitorilor şi personalului tehnico-administrativ pentru reducerea peste plan a cheltuielilor maxime la 1.000 lei producţie marfă vîndută şi încasată. Numai în trimestrul III a. c. din această sumă s-a constituit un fond de premiere de peste 2,1 milioane lei. In lumina noilor indicaţii trebuie avut în vedere ca întregul sistem de măsuri ce asigură cointeresarea materială să aibă un caracter mai intens stimulator în direcţia îmbunătăţirii calitative a activităţii economice. In acest context principiile puse la baza îmbunătăţirii sistemului de salarizare vor trebui să ducă la asigurarea unei strînse dependenţe între realizările obţinute în muncă şi venituri, menţinerea principiului remunerării diferenţiate a muncii comple- exe, calificate faţă de mini- ca simplă, necalificată, diferenţieri de salarii chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii tarifare care să reflecte calitatea lucrărilor efectuate şi să răsplătească iniţiativa şi operativitatea în muncă, contribuţia personală adusă la creşterea eficienţei întregii activităţi economice a unităţii. Măsurile privitoare la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi la majorarea salariilor corespunzător posibilităţilor şi cerinţelor etapei actuale de dezvoltare a economiei socialiste de creştere continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, determină ridicarea pe o treaptă superioară a cointeresării materiale a tuturor salariaţilor în rezolvarea sarcinilor ce le revin, în creşterea rapidă şi sistematică a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, în sporirea eficienţei în toate domeniilede activitate. Prin activitatea lor sistematică, organele şi organizaţiile de partid desfăşoară o intensă muncă politicoeducativă de mobilizare şi îndrumare a capacităţii creatoare a celor ce muncesc în slujba întăririi potenţialului economic şi al înfloririi multilaterale a patriei noastre socialiste. NICOLAE ŞERBAN secretar al Comitetului raional P.C.R. Tîrnăveni îmbinarea cointeresării materiale şi a răspunderii personale Din documentele Plenarei am remarcat, printre altele, importanţa ce o are întărirea răspunderii personale faţă de îndeplinirea sarcinilor de producţie. Comuniştii din secţia noastră consideră că este normal şi just ca între cointeresarea materială a salariaţilor şi răspunderea materială să existe un echilibru perfect. A fost şi este anacronică situaţia în care se urmăreşte numai realizarea unor cîştiguri cit mai mari, în dauna unei calităţi superioare a produselor. Pînă în prezent, una din laturile acestei relaţii — răspunderea materială — n-a stat în atenţia noastră şi a conducerii secţiei. Au fost cazuri datorită neglijenţei , superficialităţii şi spiritului de răspundere scăzut al unor salariaţi, cînd cantităţi importante de placare au fost rebutate sau degradate, depreciindu-se calitativ. Pierderile cauzate nu au fost recuperate de la adevăraţii vinovaţi, ci in mod arbitrar de la întregul colectiv. Alteori, invocîndu-se diferite defecţiuni ale instalaţiilor, s-a imputat numai manopera, costul materialelor fiind trecut în cheltuieli de producţie. In urma dezbaterii documentelor, s-au propus măsuri tehnico-organizatorice şi politico-educative care să ducă la întărirea răspunderii personale, începînd cu şeful de secţie şi pînă la ultimul lucrător. Astfel, în prezent fiecare foaie de placaj purtînd însemnul celor care au produs-o, poate fi identificată cu uşurinţă. In vederea întăririi simţului de răspundere ne-am propus ca în învăţămîntul de partid şi în adunările generale să dezbatem în mod critic aspectele concrete privind lipsa de răspundere personală. Ne-am convins din proprie experienţă că numai măsurile administrative nu dau rezultatele dorite dacă ele nu sunt împletite cu o susţinută activitate de educare comunistă a tuturor salariaţilor. In acest sens, ne-am propus să prezentăm conferinţe, să organizăm simpozioane legate de ridicarea conştiinţei socialiste, de întărirea disciplinei tehnologice şi a muncii, precum şi de întărirea răspunderii personale. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. pun în faţa organizaţiei noastre de partid sarcini deosebit de importante. Studiindu-le, aprofundîndu-le ne-am dat seama că nouă, comuniştilor, nu trebuie să ne scape nici un aspect din activitatea complexa a secţiei in care muncim. De aceea, ne vom atudia cu toată atenţia de îmbunătăţirea metodelor de aprovizionare a locurilor de muncă cu materii şi materiale, de funcţionarea corespunzătoare a transportului intern, scutind pe viitor lucrătorii de a pierde timp preţios cu transportul diferitelor materiale pe distanţe mari. MIRON URZICA secretarul organizaţiei de partid a secţiei placaj A., C.I.L. Gălăuţaş