Steaua Roşie, decembrie 1967 (Anul 18, nr. 283-309)

1967-12-01 / nr. 283

Documentele Plenarei CC. al P.C.R. în dezbatere Normarea tehnică - îfl pas cu cerinţele progresului In cadrul complexului de măsuri prevăzute în proiec­tul de Directive aprobat de Plenara Comitetului Cen­tral al P.C.R. din 5—6 oc­tombrie a. c. cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, o importanţă deosebită se acordă siste­mului de cointeresare ma­terială, factor hotărîtor în asigurarea progresului şi dezvoltării multilaterale a întregii economii, în ridica­rea nivelului de trai al oa­menilor muncii. Plecînd de la constatarea că actualul sistem de sala­rizare acţionează cu precă­dere în direcţia îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor can­titative şi nu contribuie în măsura corespunzătoare la stimularea realizării unor indicatori principali, care determină îmbunătăţirea calitativă a activităţii eco­nomice, recenta hotărîre a C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor, stabileşte măsuri care să asigure o retri­buire mai justă în funcţie de rezultatele efective obţi­nute în activitatea depusă de fiecare salariat. Principalul neajuns al sistemului actual de sala­rizare constă în aceea că o parte însemnată din cîşti­­gul salariaţilor se realizea­ză­­pe calea adausurilor va­riabile, îndeosebi prin de­păşirea normelor de mun­că. Aceasta a dus la slăbi­rea interesului pentru ridi­carea continuă a calificării muncitorilor ce lucrează în acord deoarece depăşirea normelor le dă adeseori po­sibilitatea să realizeze cîş­tiguri mai mari decât prin promovarea într-o catego­rie superioară de salariza­re. De asemenea, muncitorii care lucrează în regie nu sunt stimulaţi în suficientă măsură în realizarea obli­gaţiilor ce le revin la locul de muncă, primind de re­gulă salariul tarifar întreg. Cuprinderea în salariul mediu a unei părţi varia­bile din cîştigul salariaţilor (15—25 la sută) face ca în­că de la început, la realiza­rea de sută la sută a planu­lui de producţie, să cores­pundă — prin plan — o depăşire a normelor de producţie în aceeaşi pro­porţie. In aceste condiţii, între­prinderile folosesc diverse forme prin care să asigure salariul mediu planificat, în unele cazuri ,chiar necore­lat cu creşterea productivi­tăţii muncii. Aceasta face ca normele de muncă să nu mai fie echilibrate între di­ferite întreprinderi şi chiar în cadrul acestora pe secţii, ateliere, meserii şi operaţii, înregistrîndu-se variaţii mari în realizarea lor. Aşa de pildă, din analiza modului de îndeplinire a normelor de muncă pe tri­mestrul III a. c. la între­prinderile industriale din regiune, rezultă că 9,3 la sută din muncitori nu şi-au îndeplinit normele, în timp ce 45 la sută le-au îndepli­nit între 100 şi 120 la sută, 36,9 la sută între 120—150 la sută şi 8,8 la sută au ob­ţinut depăşiri de peste 150 la sută. Această realizare diferen­ţiată, scoate în evidenţă cu prisosinţă faptul că norme­le de muncă nu sunt echili­brate între ele, că acestea în multe cazuri nu au mo­tivarea tehnică necesară. Din totalul muncitorilor din industria regiunii sala­rizaţi în acord, circa 13 la sută lucrează pe bază de norme statistico-experi­­mentale, care fiind mai pu­ţin fundamentate tehnic, permit îndeplinirea şi depă­şirea lor cu uşurinţă. Analizele efectuate în în­treprinderi, au scos în evi­denţă că majoritatea mun­citorilor care obţin depă­şiri mari de norme, lucrea­ză pe baza unor asemenea norme experimentale. La Iprofil 23 August de pildă, circa 64 la sută din munci­torii care au îndeplinit pes­te 150 la sută, normele de muncă sunt din această ca­tegorie, la Metalotehnica circa 80 la sută, la Electro- Mureș sută la sută etc. De asemenea, la majori­tatea întreprinderilor, deşi se practică norme cu moti­vare tehnică, totuşi o bună parte din acestea sunt nor­me locale, care nu întot­deauna au la bază procese tehnologice şi de muncă te­meinic fundamentate. Astfel de norme locale sau experimentale cuprind încă deficienţele de ordin tehnic şi organizatoric e­­xistente în producţie, pre­cum şi pierderile de timp ale muncitorilor sau stag­nările în producţie ale uti­lajelor. La elaborarea acestor norme se folosesc norma­tive de muncă învechite care nu mai corespund ni­velului tehnic şi organiza­toric al întreprinderilor. La o serie de lucrări, condiţii­le de muncă se modifică pe parcurs, prin introducerea unor utilaje noi sau tehno­logii perfecţionate, fără ca normele de muncă să se re­vizuiască concomitent. Din această cauză, ase­menea norme se depăşesc cu uşurinţă în proporţii în­semnate, muncitorii respec­tivi obţin cîştiguri mari, de cele mai multe ori în mod nejustificat, întrucît aces­tea nu reflectă o corelaţie justă între aportul direct al muncitorilor şi înzestrarea tehnică a întreprinderilor. Iată cîteva aspecte legate de sistemul actual necores­punzător de aşezare a nor­melor de producţie şi care justifică pe deplin măsuri­le luate. Creşterea salariului tari­far de încadrare va avea consecinţe pozitive asupra stabilirii unui raport mai echitabil între realizarea cîştigului total şi gradul de realizare a normelor de producţie. Stabilirea normelor tre­buie să fie în perfectă con­cordanţă cu actualele ce­rinţe ale progresului tehni­­co-ştiinţific, cu importanţa lucrărilor care se execută, cu gradul de calificare al muncitorilor şi spiritul de iniţiativă al acestora. V. LANŢOŞ adjunct al şefului secţiei economice a Comitetului regional de partid Măsuri de stimulare a construcţiei , locuinţe proprietate personală In cadrul amplului pro­gram de ridicare sistemati­că a nivelului de trai al populaţiei, stabilit de Con­gresul al IX-lea al partidu­lui nostru, Plenara Comi­tetului Central al Partidu­lui Comunist Român din 5—6 octombrie 1967, sub­liniază importanţa ce se a­­cordă îmbunătăţirii conti­nue a condiţiilor de locuit. In baza unei ample ana­lize făcută de partidul nos­tru, s-a constatat că în timp ce economiile băneşti ale populaţiei depuse la C.E.C. cresc considerabil, an de an, volumul con­strucţiilor din fondurile proprii a scăzut. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Co­munist Român şi a Consi­liului de Miniştri din anul 1966 privind sprijinirea de către stat a cetăţenilor de la oraşe în construirea de locuinţe proprietate perso­nală, prin acordarea de credite pe termen lung, a­­tribuirea de terenuri în fo­losinţă veşnică şi alte avan­taje, a fost primită cu viu interes de oamenii muncii. Ea deschide calea orientă­rii unei părţi din economii­le băneşti ale populaţiei de­puse la C.E.C. spre con­struirea de locuinţe pro­prietate personală. Urmare acestui fapt, pînă la 30 sep­tembrie a. c. Casa de Eco­nomii şi Consemnaţiuni a confirmat existenţa depu­nerilor pentru constituirea de avansuri legale la peste 28.500 cereri pentru con­struirea de locuinţe pro­prietate personală a căror valoare confirmată este de aproape 785 milioane lei. Pînă la aceeaşi dată, din a­­ceastă sumă s-au virat la Banca de investiţii 339 mi­lioane lei pentru constitui­rea a peste 11.000 avansuri. In regiunea noastră, pînă la 15 noiembrie a. c., case­le raionale de economii au confirmat aproape 1.000 de avansuri legale, în valoare de peste 22.800 mii lei, din care pînă la aceeaşi dată s-au virat la Banca de in­vestiţii peste 8.800 mii lei, pentru constituirea a peste 400 avansuri. Pentru a veni în întîmpi­­narea cetăţenilor care do­resc să-şi orienteze o parte din economiile lor băneşti pentru construirea de lo­cuinţe proprietate persona­lă, Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus, începînd din anul trecut, un nou instrument de eco­nomisire — libretul de e­­conomii pentru construirea de locuinţe — care acordă depunătorilor diferite a­­vantaje. Astfel, pentru su­mele economisite pe acest libret se acordă cîştiguri în bani prin trageri la sorţi trimestriale. Titularii libre­telor care doresc să-şi con­struiască locuinţă proprie­­tate personală cu sprijinul statului, se bucură de prio­ritate la încheierea contrac­telor cu Oficiul pentru con­struirea de locuinţe pro­prietate personală, indife­rent de mărimea avansuri­lor şi de vechimea sumelor economisite la C.E.C., dacă folosesc în întregime su­mele cîştigate pentru con­stituirea avansurilor. Recenta plenară a Comi­tetului Central, analizînd situaţia actuală a fondului de locuinţe din mediul ur­ban, a stabilit că „îmbună­tăţirea continuă a condiţii­lor de locuit ale populaţiei, va constitui şi în viitor una din preocupările de seamă ale partidului şi statului nostru, aceasta fiind o la­tură importantă a politicii de ridicare sistematică a nivelului de trai al oameni­lor muncii". Din aceste considerente s-a stabilit un ansamblu de măsuri pentru dezvoltarea în continuare a fondului locativ şi ridicarea gradului de confort. Numai în actualul cincinal sunt prevăzute pentru construc­ţia de locuinţe fonduri de aproape 18 miliarde lei. De asemenea, se vor stabili măsuri care să acorde dreptul întreprinderilor e­­conomice de stat, unităţilor cooperatiste şi organizaţii­lor obşteşti pentru a putea construi din fondurile pro­prii, locuinţe pe care să le închirieze salariaţilor sau membrilor lor. In cadrul măsurilor pre­văzute de partid, un loc important îl ocupă adopta­rea unor noi măsuri de sti­mulare şi extindere a construcţiei de locuin­ţe proprietate persona­lă cu sprijinul statului, îndeosebi prin calcularea de credite pe termen lung, atribuirea de terenuri pen­tru construcţii, scutirea de impozite pe clădiri pe o perioadă pînă la 10 ani, a­­sigurarea de materiale de construcţii şi altele. De a­­semenea se prevede redu­cerea cotei­ de avans de la 30—40 la sută la 20—30 la sută, iar durata maximă de rambursare a creditelor a fost mărită de la 15 la 25 de ani. Măsurile preconizate asi­gură populaţiei posibilita­tea cumpărării pe credite pe termen lung, a clădiri­lor cu un număr redus de apartamente, precum şi a apartamentelor din blocu­rile în care există locuinţe proprietate personală, care vor fi vîndute de stat. Se prevede îmbunătăţirea or­ganizării construcţiei de locuinţe, a modului de în­treţinere şi administrare a fondului locativ, a regimu­lui de folosire a spaţiului locativ. Casa de economii şi Con­semnaţiuni a Republicii So­cialiste România se preocu­pă în continuare de îmbu­nătăţirea sistemului de or­ganizare şi reducere a tim­pului de deservire pentru toţi depunătorii săi, îmbu­nătăţirea sistemului de cîştiguri la libretele pen­tru construirea de lo­cuinţe, pentru a spori continuu cointeresarea ce­tăţenilor în orientarea eco­nomiilor băneşti proprii în vederea folosirii lor pentru construi­r­­ii de locuinţe proprietate personală. In prezent se studiază posibi­lităţile utilizării unor noi forme de economisire care să atragă şi populaţia de la sate spre folosirea eco­nomiilor băneşti în acest scop. Referitor la acest as­pect sugerez ideea ca o da­tă cu aplicarea măsurilor privind îmbunătăţirea ad­­ministrativ-teritorială să se dezvolte reţeaua de agenţii proprii C.E.C. în toate co­munele. De asemenea, pro­pun să se studieze posibi­litatea preluării de către Casa de Economii şi Con­semnaţiuni, într-o formă îmbunătăţită, a unor opera­ţiuni financiar-bancare ca: acordarea de credite pe termen scurt populaţiei, lărgirea posibilităţilor şi instrumentelor de decon­tare fără numerar prin u­­nităţile C.E.C. între depu­nători şi unităţile socialiste, pentru diferite servicii prestate, cumpărături etc. Pentru unităţile C.E.C. din mediul sătesc, propun să se studieze posibilitatea a­­tribuirii unor operaţiuni bancare de decontare şi de casierie pentru organizaţii socialiste sau obşteşti. Bună­oară, colectarea numeraru­lui din mediul sătesc prin unităţile C.E.C. ar duce la mari economii de timp şi bani, evitîndu-se astfel transporturile de numerar. Preluarea unor operaţiuni de decontare ar duce la e­­vitarea unor deplasări pen­tru fiecare unitate în par­te, de la comună în loca­lităţile în care există sedii ale diferitelor bănci. IO­AN TOGANEL directorul Direcţiei regio­nale C.E.C. Mureş- Autonomă Maghiară Cointeresarea materială puternic stimulent al capacităților creatoare Diferenţierea în întreaga operă de con­strucţie socialistă, partidul nostru acordă o deosebită importanţă aplicării con­secvente şi cit mai depline a principiului socialist al repartiţiei, ceea ce implică perfecţionarea continuă a sistemului de cointeresare materială. Tocmai de aceea, în ansamtblul măsurilor sta­bilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967, se acordă o deosebită însemnătate îmbunătăţirii sistemului de salarizare, ca un element fundamental pentru întărirea cointeresă­rii materiale a celor ce muncesc în rezultatele acti­vităţii lor. Este deosebit de semnifi­cativ că, prin creşterea an de an a salariului mediu prevăzută în planul de stat, împreună cu majorarea ge­nerală a salariilor stabilită de plenară, se va asigura sporirea salariului mediu de la 1.115 lei în anul 1965 la peste 1.400 lei în 1970, adi­că cu circa 26 la sută. Oa­menii muncii din uzina noastră văd în prevederile acestei Hotăriri o nouă şi grăitoare confirmare a sub­ordonării tuturor acţiunilor ţelului fundamental al ridi­cării sistematice a bunăstă­rii poporului. Experienţa mă face să consider binevenite măsuri­le ce vor fi întreprinse în scopul creşterii ponderii salariului tarifar de înca­drare in salariul total al muncitorilor, diferenţierea progresivă a categoriilor tarifare şi, în cadrul aces­tora, între salariile tarifare pe trepte. Actualul sistem de sala­rizare produce şi la noi o serie de anomalii care nu au darul să cointereseze muncitorii în rezultatele cantitative şi calitative ale muncii lor. Astfel, ştiind că vor primi premii şi alte sporuri care le majorează salariul tarifar, unii lucră­tori de la sectoarele pro­ductive din uzină nu caută să-şi îmbunătăţească nive­lul de pregătire, întrucît sa­lariul corespunzător catego­riei superioare îl obţin şi a­­şa. Diferenţa dintre cele două categorii de salarizare fiind de circa 130 lei, la o de­păşire a normelor de 20 la sută la munca în acord, realizează o majorare de peste 200 lei la salariul de bază sau chiar şi mai mult. Sau de pildă, un turnător de fontă încadrat în catego­ria a IV-a de salarizare în acord, cu o depăşire de cir­ca 30 la sută, obţine un cîştig mediu lunar de 1.153 lei. Adică tot atît cit pri­meşte un turnător din ca­tegoria a VlI-a care lucrea­ză în regie, cu deosebirea că piesele turnate de pri­mul nu sînt întotdeauna de calitate corespunzătoare, deoarece el luptă pentru cantitate şi mai puţin pen­tru calitate, neavînd nici pregătirea profesională co­­respunzătoare. Noua hotărîre prevede clar: numai munca cu re­zultate superioare, atît can­titative cit şi calitative, ba­zată pe o bună pregătire profesională va fi recom­pensată­­ corespunzător. Deci, fiecare muncitor proaspăt promovat­­intr-o meserie şi categorie de sa­larizare, va trebui să-şi ri­dice necontenit cunoştinţe­le profesionale pentru a ţi­ne pasul cu progresul teh­nic. Ca atare, corelarea mai bună a salariilor tarifare pe categorie, cu diferenţierea progresivă între categoriile de calificare, sunt măsuri care vor duce la o puterni­că stimulare a tuturor mun­citorilor pentru ridicarea pregătirii lor profesionale. Sunt convins că măsurile elaborate de plenară au o mare importanţă prin apli­carea consecventă a princi­piului cointeresării mate­riale, îmbinînd retribuirea salariaţilor după cantitatea şi calitatea bunurilor pro­duse, cu răspunderea mate­rială pentru neîndeplinirea sarcinilor de plan, pentru daunele aduse în avutul ob­ştesc. Nu mai puţin importante sunt reglementările care se aduc sistemului de salari­zare a personalului tehnico­­administrativ­. Din expe­rienţa uzinei am ajuns la concluzia că, sistemul ac­tual de salarizare prezintă o serie de lacune care nu permit îmbinarea armo­nioasă a cointeresării indi­viduale a inginerilor sau tehnicienilor cu responsa­bilitatea lor, cu interesele uzinei. Din această cauză am ajuns la situaţii parado­xale. In timp ce o parte din inginerii cu pregătire supe­rioară lucrau la unele sec­toare de dispecerat cu res­ponsabilitate minimă, unii tehnicieni şi cadre cu o pre­gătire medie ocupau posturi de coordonare, organizarea producţiei şi a muncii etc. Această anomalie a fost studiată şi analizată îndea­proape în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii. Mă­surile aplicate s-au concre­tizat în sporuri de produc­ţie, reducerea numărului şi redistribuirea personalului tehnico-administrativ, îm­bunătăţirea sistemului in­formaţional etc. Este sem­nificativ faptul precizat în hotărîre că, promovarea in funcţii superioare trebuie să se facă în condiţii de studii şi stagiu corespunză­toare. Aceasta va duce la eliminarea, în mare măsu­ră, a incompetenței, a lipsei de răspundere pe de o par­te, iar pe de altă parte va crea posibilitatea valorifi­cării cit mai depline a ca­pacităţii şi experienţei ca­drelor noastre în baza unui sistem remuneratoriu adec­vat. Am convingerea că prin asigurarea unei juste core­lări între realizările obţinu­te şi retribuţie, prin apre­cierea diferenţiată a mun­cii complexe, calificate fa­ţă de munca simplă, necali­ficată, prin întărirea răs­punderii materiale a munci­torilor, inginerilor şi tehni­cienilor, vom pune mai bi­ne în valoare potenţialul tehnic şi uman ale uzinei noastre. ing. FRANCISC DEMETER directorul Uzinei de fier Vlăriţa progresivă a categoriilor tarifare Caracterul stimulator al noului sistem de salarizare Unul din principiile de bază ale perfecţionării con­ducerii şi planificării eco­nomiei , subliniat de re­centele documente ale Ple­narei C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie a. c., îl constitu­ie şi principiul cointeresării materiale a tuturor lucră­torilor din sfera producţiei. Reprezentînd unitatea indi­solubilă între cantitatea şi calitatea muncii prestate şi recompensa materială a lu­crătorilor, acest principiu asigură îmbinarea armo­nioasă a intereselor gene­rale ale societăţii cu intere­sele individuale ale lucrăto­rilor. Ca o reflectare a siste­mului de cointeresare ma­terială, în ultimii 10 ani producţia industrială în ţa­ra noastră a crescut de 2,98 ori, productivitatea muncii de 1,98 ori, salariul mediu al salariaţilor din industrie de 1,71 ori. Referindu-ne la si­tuaţia din raionul Tîrnă­veni, în anul 1966 produc­ţia globală a crescut faţă de anul 1960 cu 103 la sută, productivitatea muncii cu 65 la sută iar salariul me­diu cu 32 la sută. Aceeaşi dinamică rapidă o întîlnim dacă ne referim şi la rezul­tatele muncii, şi la venituri­le realizate de membrii cooperativelor agricole de producţie. Astfel, în ultimii 5 ani ca rezultat al creşterii producţiei şi productivită­ţii muncii, valoarea fondu­lui de bază şi a averii ob­şteşti în C.A.P. a crescut de 2,9 ori iar veniturile reali­zate de cooperatori în bani şi produse de 2,1 ori. De a­­semenea mai trebuie ară­­tat, în acest context, că faţă de 67.801 lei repartizaţi în anul 1961 drept retribuţie suplimentară bănească, în anul 1966 s-a acordat 2.151.807 lei. Revenind la industrie şi mai exact la Combinatul chimic din Tîrnăveni, cu­prins în eşantionul de 71 de unităţi din industrie ca­re experimentează o serie de măsuri menite să ducă la creşterea cointeresării materiale şi a eficienţei ac­tivităţii economice, în pe­rioada 1 iulie — 31 decem­brie 1967, pe lingă sistemul premiat în vigoare se aplică şi premierea excepţională a personalului tehnico-admi­nistrativ de 1 la sută. Tot­odată s-a introdus premie­rea excepţională a munci­torilor şi personalului teh­nico-administrativ pentru reducerea peste plan a cheltuielilor maxime la 1.000 lei producţie marfă vîndută şi încasată. Numai în trimestrul III a. c. din această sumă s-a constituit un fond de premiere de peste 2,1 milioane lei. In lumina noilor indica­ţii trebuie avut în vedere ca întregul sistem de mă­suri ce asigură cointeresa­rea materială să aibă un caracter mai intens stimu­lator în direcţia îmbunătă­ţirii calitative a activităţii economice. In acest con­text principiile puse la ba­za îmbunătăţirii sistemului de salarizare vor trebui să ducă la asigurarea unei strînse dependenţe între realizările obţinute în mun­că şi venituri, menţinerea principiului remunerării di­ferenţiate a muncii comple- e­xe, calificate faţă de mini-­­ ca simplă, necalificată, di­ferenţieri de sal­arii chiar şi în cadrul aceleiaşi categorii tarifare care să reflecte calitatea lucrărilor efec­tuate şi să răsplătească ini­ţiativa şi operativitatea în muncă, contribuţia perso­nală adusă la creşterea efi­cienţei întregii activităţi e­­conomice a unităţii. Măsurile privitoare la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi la majora­rea salariilor corespunză­tor posibilităţilor şi cerin­ţelor etapei actuale de dez­voltare a economiei socia­liste de creştere continuă a nivelului de trai al oame­nilor muncii, determină ri­dicarea pe o treaptă supe­rioară a cointeresării mate­riale a tuturor salariaţilor în rezolvarea sarcinilor ce le revin, în creşterea rapi­dă şi sistematică a produc­tivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătă­ţirea calităţii produselor, în sporirea eficienţei în toa­te domeniile­­de activitate. Prin activitatea lor siste­matică, organele şi organi­zaţiile de partid desfăşoară o intensă muncă politico­­educativă de mobilizare şi îndrumare a capacităţii creatoare a celor ce mun­cesc în slujba întăririi po­tenţialului economic şi al înfloririi multilaterale a pa­triei noastre socialiste. NICOLAE ŞERBAN secretar al Comitetului raional P.C.R. Tîrnăveni îmbinarea cointeresării materiale şi a răspunderii personale Din documentele Plena­rei am remarcat, printre altele, importanţa ce o are întărirea răspunderii perso­nale faţă de îndeplinirea sarcinilor de producţie. Co­muniştii din secţia noastră consideră că este normal şi just ca între cointeresarea materială a salariaţilor şi răspunderea materială să existe un echilibru per­fect. A fost şi este anacro­nică situaţia în care se ur­măreşte numai realizarea unor cîştiguri cit mai mari, în dauna unei calităţi su­perioare a produselor. Pînă în prezent, una din laturile acestei relaţii — răspunde­rea materială — n-a stat în atenţia noastră şi a condu­cerii secţiei. Au fost cazuri datorită neglijenţei , super­ficialităţii şi spiritului de răspundere scăzut al unor salariaţi, cînd cantităţi im­portante de placare au fost rebutate sau degradate, de­­preciindu-se calitativ. Pier­derile cauzate nu au fost recuperate de la adevăraţii vinovaţi, ci in mod arbitrar de la întregul colectiv. Alte­ori, invocîndu-se diferite defecţiuni ale instalaţiilor, s-a imputat numai mano­pera, costul materialelor fiind trecut în cheltuieli de producţie. In urma dezbaterii docu­mentelor, s-au propus mă­suri tehnico-organizatorice şi politico-educative care să ducă la întărirea răs­punderii personale, înce­pînd cu şeful de secţie şi pînă la ultimul lucrător. Astfel, în prezent fiecare foaie de placaj purtînd în­semnul celor care au pro­dus-o, poate fi identificată cu uşurinţă. In vederea în­tăririi simţului de răspun­dere ne-am propus ca în învăţămîntul de partid şi în adunările generale să dez­batem în mod critic aspec­tele concrete privind lipsa de răspundere personală. Ne-am convins din pro­prie experienţă că numai măsurile administrative nu dau rezultatele dorite dacă ele nu sunt împletite cu o susţinută activitate de edu­care comunistă a tuturor salariaţilor. In acest sens, ne-am propus să prezen­tăm conferinţe, să organi­zăm simpozioane legate de ridicarea conştiinţei socia­liste, de întărirea discipli­nei tehnologice şi a mun­cii, precum şi de întărirea răspunderii personale. Documentele Plenarei C.C. al P.C.R. pun în faţa or­ganizaţiei noastre de partid sarcini deosebit de impor­tante. Studiindu-le, apro­­fundîndu-le ne-am dat sea­ma că nouă, comuniştilor, nu trebuie să ne scape nici un aspect din activitatea complexa a secţiei in care­ muncim. De aceea, ne vom atu­dia­ cu toată atenţia de îmbu­nătăţirea metodelor de a­­provizionare a locurilor de muncă cu materii şi mate­riale, de funcţionarea co­respunzătoare a transpor­tului intern, scutind pe vii­tor lucrătorii de a pierde timp preţios cu transpor­tul diferitelor materiale pe distanţe mari. MIRON URZICA secretarul organizaţiei de partid a secţiei placaj A., C.I.L. Gălăuţaş

Next