Steaua Roşie, februarie 1968 (Anul 19, nr. 26-50)
1968-02-01 / nr. 26
Comitetului regionale partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Joi, 1 februarie 1968 4 pagini, 23 bani Anul XX, Nr. 26 (3.069) Producția globala SH/MSmAl. Cîtî locuitori are Tîrgu-Mureşul? Potrivit datelor recensământului din vara anului trecut, oraşul Tg.-Mureş (fără comunele aparţinătoare) are o populaţie de 89.848 locuitori permanenţi. Aceasta înseamnă că de la începutul anului 1956, deci în decurs de 11 ani, populaţia oraşului a crescut cu 24.400 locuitori. Din evidenţele statistice reiese şi faptul că numărul total al femeilor depăşeşte cu 1.800 pe cel al bărbaţilor. Modernizarea poştei centrale La Poşta centrală din Tîrgu- Mureş (strada Lenin) vor începe în curînd lucrări de modernizare, care potrivit prevederilor, se vor termina pînă în luna mai. In această perioadă, atribuţiile poştei centrale vor fi preluate de celelalte oficii din oraş. Lucrările se vor desfăşura în special în sala mare a poştei, urmînd ca să fie înlocuite instalaţiile care au de acum o vechime de 55 de ani. Se urmăreşte îndeosebi utilizarea mai raţională a spaţiului disponibil, respectiv ridicarea serviciilor P.T.T.R. la nivelul cerinţelor. Şantierul 507 din Tg.-Mureş are de executat în acest trimestru un volum de construcţii-montaj reprezentând 25 la sută din planul anual. Un plan mobilizator. Dar intr-adevăr constructorul şi beneficiarii îşi mobilizează forţele pe măsura sarcinilor? Sunt asigurate toate condiţiile pentru materializarea cifrelor de plan? Acestea sunt problemele la care am căutat răspuns în rîndurile constructorului şi beneficiarilor. Pregătirea producţiei în construcţii este o sarcină comună. Beneficiarul trebuie să asigure din timp documentaţia tehnică completă, finanţarea obiectivului pe baza cărora constructorul să procure materialele şi să înceapă lucrările. Se constată din păcate că această sarcină comună, dar cu delimitări precise, nu este rezolvată cu simţ de răspundere. Pentru unii beneficiari asigurarea documentaţiei este considerată o muncă în plus, plictisitoare, făcută cu chiu cu vai, de care doresc să scape indiferent cum şi apoi, zic ei, fie ce-o fi, constructorul să se descurce. Lipsa documentaţiei tehnice, asigurarea incompletă sau întîrzierile în procurarea ei — ne spune NICOLAE ELSASSER, inginerul-şef al şantierului 507 , constituie una din greutăţile mari pe care le întîmpinăm. Pentru obiectivele prevăzute a se începe în anul acesta, situaţia documentaţiei este nesatisfăcătoare. Doar pentru obiectivul C.I.L. Reghin avem documentaţia necesară. La celelalte obiective cum sunt: extinderea complexului avicol Ungheni, creşterea capacităţii la Fabrica de cărămizi Mureşeni, dezvoltarea capacităţii de uscare la secţia a II-a a Fabricii de cărămizi Mureşeni, extinderea Fabricii de geamuri Tîrnăveni, fie că lipsesc documentaţiile, fie că sunt incomplete sau lucrările nu au deschisă finanţarea. Situaţia cea mai critică se prezintă la Fabrica de geamuri Tîrnăveni, un obiectiv cu un mare volum de construcţii la care documentaţia se află in stadiul incipient, ceea ce ne împiedică să ne organizăm din timp munca. Dar iată un exemplu deosebit de actual pentru noi. Obiectivul „creşterea capacităţii la Fabrica de cărămizi Mureşeni”, cu termen de punere în funcţiune în trimestrul I 1968, este mult rămas în urmă. Abia acum se execută săpăturile şi fundaţia deşi lucrarea trebuia începută în luna octombrie 1967. De ce? Pentru că proiectul de execuţie este incomplet, amplasamentul este ocupat cu deşeuri de cărămidă, cu o linie de vagoneţi şi cu circa 20 tone de fier vechi. Iată şi răspunsurile pe care le-am primit de la responsabila cu investiţii ANA SZASZ, şi inginerul-şef al Fabricii de cărămizi, GAVRIL VESMAS. Amplasamentul a fost curăţat de moloz — ni se spune — acum cîteva zile. (?!). In problema liniei de vagoneţi care traversează amplasamentul, nici proiectantul şi nici UNCEPD DI MIC forul tutelar nu au dat o soluţie corespunzătoare care să nu prejudicieze procesul de producţie. Problema fierului vechi a fost semnalată de nenumărate ori întreprinderii pentru colectarea metalelor din Tîrgu-Mureş, care motivând că şi-a îndeplinit planul pe anul trecut, nu l-a ridicat. Referitor la obiectivul „extinderea Fabricii de geamuri din Tîrnăveni” iată ce declară directorul ALEXANDRU KOVACS: — Volumul de investiţii pentru acest obiectiv se apreciază la circa 100 milioane lei. Dar stadiul de întocmire a documentaţiei este la început. De fapt, problema nu e rezolvată, încă, nici în principiu. La forul nostru tutelar (Direcţia lucrărilor capitale), se pune problema dacă lucrarea se va executa la noi sau în altă parte. Desigur, că aşa stînd lucrurile încă nu se pune problema documentaţiei. Am meditat asupra acestei situaţii. Constructorul — şantierul 507, fabrica de cărămizi, fabrica de geamuri au acelaşi for tutelor — Ministerul Industriei Construcţiilor. Şi tocmai aici, e situaţia cea mai critică. La Fabrica de cărămizi Mureşeni, disputele şi divergenţele continue între constructor şi beneficiar devorează o perioadă de timp în care s-ar mai putea construi un obiectiv. Pentru „extinderea Fabricii de geamuri din Tîrnăveni”, au primit sarcini de plan atît constructorul cit şi beneficiarul de către acelaşi for tutelar. Dar forul tutelar comun nu creează condiţii ca aceste sarcini să fie îndeplinite la timp. Considerăm că forul tutelar trebuie să (Continuare in pag. a 3-a) IOAN CISMAȘ Proletari din toate ţările, nunti-vă! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarăşii Samuil Mikunis, secretar general al P.C.R., şi Moshe Sneh, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R. In cursul şederii în ţara noastră, delegaţia P.C. din Izrael a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întâlnirilor părţile s-au informat reciproc asupra activităţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Ele au relevat necesitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste în lupta pentru pace, independenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Piese pentru autoturismele româneşti R 8 major ORADEA. La întreprinderea de echipament metalic pentru binale din Oradea, se fac intense pregătiri în vederea asimilării unora dintre piesele necesare autoturismelor româneşti. Potrivit planului de cooperare, care va sta la baza producţiei de automobile R 8 major, întreprinderea orădeană va fabrica 16 piese, intre care filtrul de aer, parasolarul, capacul ornament de la roată, rezervorul lichidului de frină, dispozitivul de spălat parbrizul. Paralel cu elaborarea documentaţiei şi cu celelalte lucrări premergătoare procesului de fabricaţie, constructorii Înalţă noua secţie a întreprinderii în al cărei profil producţia pieselor pentru autoturisme va deţine o pondere importantă. (Agerpres) Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicoviciu, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi adoptat mai multe proiecte de decrete interesînd diferite domenii ale activităţii de stat. Printre acestea figurează decretul privind organizarea Consiliului Economic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967; decretul pentru modificarea unor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară; decretul pentru completarea articolului 19 al Decretului nr. 76 1953 cu privire la economia vânatului şi pescuitului, precum şi decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianuarie 1968, unele dispoziţii referitoare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile restante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extra-atmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ianuarie 1967 şi a adoptat decretul privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la importul temporar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la ■*& iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucrările curente. Lacul de acumulare de la Bicaz — furnizor de peşte BACAU. — Anul acesta unităţile de alimentaţie publică şi centrele turistice din Valea Bistriţei vor fi aprovizionate cu peşte provenit din lacul de acumulare de la Bicaz, unde se va efectua pentru prima dată pescuitul industrial. In perioada 1 mai — 30 octombrie a. c. se va redeschide şi sezonul de pescuit pentru amatori. Aşadar, lacul de acumulare din Bicaz, in care s-au deversat in ultimii ani aproape 10 milioane puieţi şi icre embrionate de diferite specii, a devenit nu numai un punct de atracţie pentru turişti, ci şi o importantă bază piscicolă. Pe baza rezultatelor ce se vor obţine aici se vor stabili metodele cele mai adecvate pentru pescuitul industrial pe celelalte lacuri de acumulare din ţară. (Agerpres) Creşte numărul sortimentelor de mobilă Pentru acest an colectivul Fanul in curs se vor mări la circa bricii de mobilă „23 August” din Tg.-Mureş şi-a propus lărgirea gamei sortimentelor de mobilier. Faţă de cele 55 tipuri de mobilier executate in anul 1967, pentru apn 110 tipuri. De remarcat că numai tipurile de mobilier solicitate la export vor spori faţă de realizările anului trecut de circa două Ecoul propunerilor cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor Deplină egalitate în drepturi Propunerile Comisiei Centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor au la bază principiile adoptate de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român care, după cum se ştie, au întrunit adeziunea deplină a întregului nostru popor. Punerea de acord a organizării administrativteritoriale a ţării cu schimbările intervenite în dezvoltarea forţelor de producţie şi în repartizarea lor teritorială, cu măsurile privind perfecţionarea conducerii economiei naţionale şi a înde prof. dr. docent GHEORGHE PUSKAS, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Tîrgu-Mureş tregii activităţi sociale a devenit o necesitate, o cerinţă obiectivă a mersului nostru înainte pe calea desăvârşirii construcţiei socialismului. Vreau să subliniez in mod deosebit faptul că în organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social-politice şi geografice existente, de componenţa naţională a populaţiei, de legăturile culturale tradiţionale şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi. Sunt convins că viitoarele judeţe vor oferi un cadru adecvat pentru valorificarea la un nivel superior a întregului potenţial material şi uman de care dispune patria noastră. Propunerile referitoare la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării exprimă, în acelaşi timp, grija conducerii partidului şi statului pentru înfăptuirea consecventă a prevederilor Constituţiei cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor României socialiste, fără deosebire de naţionalitate. Dezvoltarea multilaterală economică şi socială a tuturor judeţelor, repartizarea armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării constituie baza trainică a egalităţii în drepturi a oamenilor muncii, încă în perioada actualului plan cincinal vor fi construite noi fabrici şi uzine în toate judeţele, inclusiv în cele locuite de naţionalităţi conlocuitoare. Dezvoltarea economiei naţionale, a învâţământului şi culturii oferă tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, posibilităţi tot mai largi de afirmare în orice domeniu al vieţii sociale, pentru fructificarea aptitudinilor, cunoştinţelor şi talentului lor pe tărâm economic, ştiinţific şi cultural. Aş vrea să relev faptul că in localităţile unde, alături de români, trăiesc naţionalităţi conlocuitoare, se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în Instituţii de cultură etc. Imi exprim satisfacţia că oraşul Tîrgu-Mureş se numără printre cele 31 de localităţi urbane mari care urmează să fie declarate municipii. In anii construcţiei socialiste, oraşul nostru s-a transformat intr-un important centru industrial, ştiinţific şi cultural, întrunind toate condiţiile pentru a fi declarat municipiu. In această calitate de municipiu şi de reşedinţă a viitorului judeţ Mureş, el va avea largi posibilităţi de dezvoltare şi va exercita în continuare o influenţă pozitivă asupra localităţilor din împrejurimi. In şcolile, liceele şi institutele de Invăţămînt superior din Tîrgu-Mureş învaţă mii de tineri români, maghiari şi de alte naţionalităţi, atît în limba română cit și in limba maghiară. Institutul nostru de medicină și farmacie este un exemplu .(Continuare In pag. a 3-a) In aceste zile, biblioteca din Singeorgiu de Pădure cunoaşte o mare afluenţă de cititori — tineri virstnici — care solicită cărţi beletristice, social-politice sau agrozootehnice. şi Luna V# 20 @ © caria a sate Lunia, februarie a intrat in viaţa satelor ca o sărbătoare cultutrală cu profunde semnificaţi, ce cîştigă tot mai mult adeziunea ţăranilor cooperatijri: sărbătoarea cărţii. După ce freamătul muncii intense a timpului s-a stins şi roadele pămintului au fost strinse în hambare, a venit vremea ca şi roadele cugetului să fie puse la indemîna satului, ca aceşti mesageri ai spiritului şi sufletului omenesc — cărţile — să pătrundă in universul preocupărilor tuturor celor din mediul sătesc. Ca şi in anii trecuţi, Luna cărţii la sate, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi de către Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum, va fi marcată de numeroase manifestări culturale, menite să asigure popularizarea şi răspîndirea cărţii la sate, să atragă un număr tot mai mare de cititori în bibliotecile comunale şi săteşti, să întărească legăturile dintre cititori, scriitori, redactori, critici literari. Aceste manifestări, străbătute, în esenţa lor, de principiile unei concepţii superioare asupra prezenţei satului în ansamblul vieţii noastre naţionale, reflectă încă o dată politica Partidului Comunist Român de ridicare continuă a nivelului spiritual al populaţiei ţării. Dar alături de mijloacele şi metodele devenite tradiţionale, care şi-au dovedit eficienţa şi viabilitatea in fiecare an, cei care sunt chemaţi să-şi aducă aportul la răspîndirea cărţii vor trebui să utilizeze noi forme pentru a dinamiza pătrunderea cărţii in lumea satelor, pentru a face ca tot mai mulţi oameni ai muncii să se încălzească la flacăra nestinsă a slovelor tipărite. De o caldă primire se vor bucura concursurile şi serile literare ce se vor organiza în toate satele şi comunele, care vor aduce in dezbatere teme dintre cele mai semnificative ale literaturii noastre ca: „Viaţa satului contemporan oglindită in literatură“, „Frumuseţile patriei oglindite în operele scriitorilor noştri“, „Pagini din viaţa tineretului nostru“, sau lecturile literare pe teme tot atît de majore. In această perioadă, bibliotecile şi librăriile vor trebui să pună la indemîna cititorilor întreaga literatură necesară desfăşurării acestor manifestări, să colaboreze activ cu toate celelalte instituţii cultural-educative — şcoală, cămin cultural — ca această frumoasă şi tradiţională sărbătoare să se bucure de o profundă rezonanţă în inima fiecărui ţăran cooperator. Nu trebuie uitat că în satele noastre, ca şi la oraşe, trăieşte un tineret sănătos, puternic care simte o nevoie organică de lectură, şi pentru care cartea este, de cele mai multe ori, prietenul cel mai sincer şi devotat. De aceea trebuie să se ţină, intr-o foarte mare măsură, seama de el, să-i fie puse la îndemină cărţi pe măsura viselor şi aspiraţiilor sale, să-i fie cultivată cu toată atenţia dragostea pentru lectură, pentru frumos. In fruntea tuturor acestor acţiuni, vor trebui să se situeze, ca întotdeauna, intelectualii — aceşti neobosiţi purtători ai făcliei ştiinţei şi culturii in lumea satelor — să fie prezenţi mereu în mijlocul ţărănimii, să colaboreze cu bibliotecile, căminele culturale pentru organizarea unor consfătuiri pe teme agricole, medicale, politice. Manifestările prilejuite de Luna cărţii la sate constituie încă o mărturie a dragostei poporului nostru pentru cultură, pentru tot ceea ce a dat mai bun omenirea din punct de vedere spiritual şi fac parte integrantă din însăşi natura şi idealurile societăţii noastre socialiste, unde cultura a devenit un bun al celor ce muncesc şi unde ideile nobile ale umanismului socialist îşi găsesc terenul fertil al materializării lor. l