Steaua Roşie, februarie 1968 (Anul 19, nr. 26-50)

1968-02-01 / nr. 26

Comitetului regionale partid Mureș-Autonomă Maghiară și al Sfatului popular regional Joi, 1 februarie 1968 4 pagini, 23 bani Anul XX, Nr. 26 (3.069) Producția globala S­H/MSmAl. Cîtî locuitori are Tîrgu-Mureşul? Potrivit datelor recensământu­lui din vara anului trecut, oraşul Tg.-Mureş (fără comunele apar­ţinătoare) are o populaţie de 89.848 locuitori permanenţi. A­­ceasta înseamnă că de la înce­putul anului 1956, deci în decurs de 11 ani, populaţia oraşului a crescut cu 24.400 locuitori. Din evidenţele statistice reiese şi faptul că numărul total al fe­meilor depăşeşte cu 1.800 pe cel al bărbaţilor. Modernizarea poştei centrale La Poşta centrală din Tîrgu- Mureş (strada Lenin) vor în­cepe în curînd lucrări de mo­dernizare, care potrivit prevede­rilor, se vor termina pînă în luna mai. In această perioadă­, atri­buţiile poştei centrale vor fi preluate de celelalte oficii din oraş. Lucrările se vor desfăşura în special în sala mare a poştei, ur­­mînd ca să fie înlocuite instala­ţiile care au de acum o vechime de 55 de ani. Se urmăreşte îndeosebi utiliza­rea mai raţională a spaţiului dis­ponibil, respectiv ridicarea ser­viciilor P.T.T.R. la nivelul cerin­ţelor. Şantierul 507 din Tg.-Mureş are de executat în acest trimestru un volum de construcţii-montaj re­prezentând 25 la sută din planul anual. Un plan mobilizator. Dar intr-adevăr constructorul şi be­neficiarii îşi mobilizează forţele pe măsura sarcinilor? Sunt asigu­rate toate condiţiile pentru mate­­rializarea cifrelor de plan? Aces­tea sunt problemele la care am căutat răspuns în rîndurile con­structorului şi beneficiarilor. Pregătirea producţiei în con­strucţii este o sarcină comună. Beneficiarul trebuie să asigure din timp documentaţia tehnică completă, finanţarea obiectivului pe baza cărora constructorul să procure materialele şi să încea­pă lucrările. Se constată din pă­­cate că această sarcină comună, dar cu delimitări precise, nu este rezolvată cu simţ de răspundere. Pentru unii beneficiari asigura­rea documentaţiei este considera­tă o muncă în plus, plictisitoare, făcută cu chiu cu vai, de care do­resc să scape indiferent cum şi apoi, zic ei, fie ce-o fi, construc­torul să se descurce. Lipsa documentaţiei tehnice, a­­sigurarea incompletă sau întîr­­zierile în procurarea ei — ne spu­ne NICOLAE ELSASSER, ingine­­rul-şef al şantierului 507 , con­stituie una din greutăţile mari pe care le întîmpinăm. Pentru o­­biectivele prevăzute a se începe în anul acesta, situaţia documenta­ţiei este nesatisfăcătoare. Doar pentru obiectivul C.I.L. Reghin avem documentaţia necesară. La celelalte obiective cum sunt: ex­tinderea complexului avicol Un­­gheni, creşterea capacităţii la Fa­brica de cărămizi Mureşeni, dez­­voltarea capacităţii de uscare la secţia a II-a a Fabricii de cără­mizi Mureşeni, extinderea Fabricii de geamuri Tîrnăveni, fie că lip­sesc documentaţiile, fie că sunt in­complete sau lucrările nu au des­chisă finanţarea. Situaţia cea mai critică se prezintă la Fabrica de geamuri Tîrnăveni, un obiectiv cu un mare volum de construcţii la care documentaţia se află in stadiul incipient, ceea ce ne îm­piedică să ne organizăm din timp munca. Dar iată un exemplu deo­sebit de actual pentru noi. Obiec­tivul „creşterea capacităţii la Fa­brica de cărămizi Mureşeni”, cu termen de punere în funcţiune în trimestrul I 1968, este mult rămas în urmă. Abia acum se execută săpăturile şi fundaţia deşi lucra­rea trebuia începută în luna oc­tombrie 1967. De ce? Pentru că proiectul de execuţie este incom­plet, amplasamentul este ocupat cu deşeuri de cărămidă, cu o li­nie de vagoneţi şi cu circa 20 tone de fier vechi. Iată şi răspunsurile pe care le-am primit de la responsabila cu investiţii ANA SZASZ, şi in­­ginerul-şef al Fabricii de cără­mizi, GAVRIL VESMAS. Ampla­samentul a fost curăţat de moloz — ni se spune — acum cîteva zi­le. (?!). In problema liniei de va­goneţi care traversează ampla­samentul, nici proiectantul şi nici U­N­CEPD DI MIC forul tutelar nu au dat o soluţie corespunzătoare care să nu preju­dicieze procesul de producţie. Pro­blema fierului vechi a fost sem­nalată de nenumărate ori între­prinderii pentru colectarea meta­lelor din Tîrgu-Mureş, care moti­vând că şi-a îndeplinit planul pe anul trecut, nu l-a ridicat. Referitor la obiectivul „extin­derea Fabricii de geamuri din Tîr­năveni” iată ce declară directorul ALEXANDRU KOVACS: — Vo­lumul de investiţii pentru acest obiectiv se apreciază la circa 100 milioane lei. Dar stadiul de în­tocmire a documentaţiei este la început. De fapt, problema nu e rezolvată, încă, nici în principiu. La forul nostru tutelar (Direcţia lucrărilor capitale), se pune pro­blema dacă lucrarea se va execu­ta la noi sau în altă parte. Desi­gur, că aşa stînd lucrurile încă nu se pune problema documenta­ţiei. Am meditat asupra acestei si­tuaţii. Constructorul — şantierul 507, fabrica de cărămizi, fabrica de geamuri au acelaşi for tutelor — Ministerul Industriei Construc­ţiilor. Şi tocmai aici, e situaţia cea mai critică. La Fabrica de că­rămizi Mureşeni, disputele şi di­vergenţele continue între construc­tor şi beneficiar devorează o pe­rioadă de timp în care s-ar mai putea construi un obiectiv. Pentru „extinderea Fabricii de geamuri din Tîrnăveni”, au primit sarcini de plan atît constructorul cit şi beneficiarul de către acelaşi for tutelar. Dar forul tutelar comun nu creează condiţii ca aceste sarcini să fie îndeplinite la timp. Consi­derăm că forul tutelar trebuie să (Continuare in pag. a 3-a) IOAN CISMAȘ Proletari din toate ţările, nun­ti-vă! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia Partidului Comunist din Izrael, formată din tovarăşii Samuil Mi­­kunis, secretar general al P.C.R., şi Moshe Sneh, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.C.R. In cursul şederii în ţara noas­tră, delegaţia P.C. din Izrael a a­­vut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. A participat tova­răşul Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul întâlnirilor părţile s-au informat reciproc asupra activită­ţii celor două partide şi au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţio­nale actuale şi mişcării comuniste şi muncitoreşti. Ele au relevat ne­cesitatea de a se depune eforturi susţinute pentru întărirea unităţii partidelor comuniste şi muncito­reşti, a tuturor forţelor antiimpe­­rialiste în lupta pentru pace, in­dependenţă naţională, democraţie şi socialism. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, tovărăşească ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a oferit, miercuri seara, o masă în cinstea oaspeţilor. Piese pentru autoturismele româneşti R 8 major ORADEA.­­ La întreprin­derea de echipament metalic pentru binale din Oradea, se fac intense pregătiri în vede­rea asimilării unora dintre piesele necesare autoturisme­lor româneşti. Potrivit planu­lui de cooperare, care va sta la baza producţiei de automo­bile R 8 major, întreprinderea orădeană va fabrica 16 piese, intre care filtrul de aer, para­­solarul, capacul ornament de la roată, rezervorul lichidului de frină, dispozitivul de spă­lat parbrizul. Paralel cu ela­borarea documentaţiei şi cu celelalte lucrări premergătoa­re procesului de fabricaţie, constructorii Înalţă noua sec­ţie a întreprinderii în al cărei profil producţia pieselor pen­tru autoturisme va deţine o pondere importantă. (Agerpres) Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 31 ianuarie 1968, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliu­lui de Stat. Au luat parte tovarăşii Emil Bodnaraş, Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Constantin Daicovi­­ciu, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simio­­nescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat şi adop­tat m­ai multe proiecte de decre­te interesînd diferite domenii ale activităţii de stat. Printre aces­tea figurează decretul privind organizarea Consiliului Econo­mic, potrivit hotărîrii Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967; decretul pentru modificarea u­­nor articole din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asi­gurări sociale de stat şi pensia suplimentară; decretul pentru completarea articolului 19 al De­cretului nr. 76 1953 cu privire la economia vânatului şi pescuitu­lui, precum şi decretul prin care s-au abrogat, cu data de 1 ianua­rie 1968, unele dispoziţii referi­toare la sistemul de colectare la carne, producătorii fiind scutiţi, pe aceeaşi dată, de obligaţiile restante rezultate din aplicarea dispoziţiilor abrogate. De asemenea, Consiliul de Stat a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează acti­vitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extra-atmos­­feric, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti, semnat la 27 ia­nuarie 1967 şi a adoptat decre­tul privind aderarea Republicii Socialiste România la Conven­ţia vamală relativă la importul tem­porar de material profesional, încheiată la Bruxelles, la ■*& iunie 1961. Consiliul a rezolvat apoi lucră­rile curente. Lacul de acumulare de la Bicaz — furnizor de peşte BACAU. — Anul acesta unităţi­le de alimentaţie publică şi centre­le turistice din Valea Bistriţei vor fi aprovizionate cu peşte provenit din lacul de acumulare de la Bi­caz, unde se va efectua pentru pri­ma dată pescuitul industrial. In perioada 1 mai — 30 octombrie a. c. se va redeschide şi sezonul de pescuit pentru amatori. Aşadar, lacul de acumulare din Bicaz, in care s-au deversat in ultimii ani aproape 10 milioane puieţi şi icre embrionate de diferite specii, a devenit nu numai un punct de a­­tracţie pentru turişti, ci şi o im­portantă bază piscicolă. Pe baza rezultatelor ce se vor obţine aici se vor stabili metodele cele mai adecvate pentru pescuitul indus­trial pe celelalte lacuri de acumu­lare din ţară. (Agerpres) Creşte numărul sortimentelor de mobilă Pentru acest an colectivul Fa­­nul in curs se vor mări la circa bricii de mobilă „23 August” din Tg.-Mureş şi-a propus lărgirea gamei sortimentelor de mobilier. Faţă de cele 55 tipuri de mobilier executate in anul 1967, pentru a­pn 110 tipuri. De remarcat că numai tipurile de mobilier solicitate la export vor spori faţă de realiză­rile anului trecut de circa două Ecoul propunerilor cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor Deplină egalitate în drepturi Propunerile Comisiei Centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi munici­piilor au la bază principiile a­­doptate de Conferinţa Naţională a Part­idului­­ Comunist Român care, după cum se ştie, au întru­nit adeziunea deplină a întregu­lui nostru popor. Punerea de a­­cord a organizării administrativ­­teritoriale a ţării cu schimbări­le intervenite în dezvoltarea for­ţelor de producţie şi în reparti­zarea lor teritorială, cu măsurile privind perfecţionarea conduce­rii economiei naţionale şi a în­de prof. dr. docent GHEORGHE PUSKAS, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Tîrgu-Mureş tregii activităţi sociale a devenit o necesitate, o cerinţă obiectivă a mersului nostru înainte pe ca­lea desăvârşirii construcţiei so­cialismului. Vreau să subliniez in mod deosebit faptul că în orga­nizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile e­­conomice, social-politice şi geo­grafice existente, de componenţa naţională a populaţiei, de legă­turile culturale tradiţionale şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi. Sunt convins că viitoarele judeţe vor oferi un cadru adecvat pentru valorificarea la un nivel supe­rior a întregului potenţial mate­rial şi uman de care dispune pa­tria noastră. Propunerile referitoare la îm­bunătăţirea organizării adminis­­trativ-teritoriale a ţării exprimă, în acelaşi timp, grija conducerii partidului şi statului pentru în­făptuirea consecventă a prevede­rilor Constituţiei cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetăţenilor României so­cialiste, fără deosebire de naţio­nalitate. Dezvoltarea multilatera­lă economică şi socială a tuturor judeţelor, repartizarea armoni­oasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării constituie baza trainică a egalităţii în drep­turi a oamenilor muncii, încă în perioada actualului plan cincinal vor fi construite noi fabrici şi uzine în toate judeţele, inclusiv în cele locuite de naţionali­tăţi conlocuitoare. Dezvoltarea economiei naţionale, a învâţă­­mântului şi culturii oferă tuturor cetăţenilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, posibilităţi tot mai largi de afirmare în orice domeniu al vieţii sociale, pen­tru fructificarea aptitudinilor, cunoştinţelor şi talentului lor pe tărâm economic, ştiinţific şi cul­tural. Aş vrea să relev faptul că in localităţile unde, alături de români, trăiesc naţionalităţi con­locuitoare, se va asigura folosi­rea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în Instituţii de cultură etc. Imi exprim satisfacţia că ora­şul Tîrgu-Mureş se numără prin­tre cele 31 de localităţi urbane mari care urmează să fie decla­rate municipii. In anii construc­ţiei socialiste, oraşul nostru s-a transformat intr-un important centru industrial, ştiinţific şi cultural, întrunind toate condi­ţiile pentru a fi declarat muni­cipiu. In această calitate de mu­nicipiu şi de reşedinţă a viitoru­lui judeţ Mureş, el va avea largi posibilităţi de dezvoltare şi va exercita în continuare o influ­enţă pozitivă asupra localităţilor din împrejurimi. In şcolile, liceele şi institutele de Invăţămînt superior din Tîr­gu-Mureş învaţă mii de tineri români, maghiari şi de alte na­ţionalităţi, atît în limba română cit și in limba maghiară. Insti­tutul nostru de medicină și far­macie este un exemplu .­(Continuare In pag. a 3-a) In aceste zile, biblioteca din Singeorgiu de Pădure cunoaşte o mare afluenţă de cititori — tineri virstnici — care solicită cărţi beletristice, social-politice sau agrozootehnice. şi L­una V# 20 @ © caria a sate Lunia, februarie a intrat in viaţa satelor ca o sărbătoare cultutrală cu profunde semnifi­caţi, ce cîştigă tot mai mult adeziunea ţăranilor coopera­­tijri: sărbătoarea cărţii. După ce freamătul muncii intense a timpului s-a stins şi roadele pămintului au fost strinse în hambare, a venit vremea ca şi roadele cugetului să fie puse la indemîna satului, ca aceşti mesageri ai spiritului şi sufle­tului omenesc — cărţile — să pătrundă in universul preocu­părilor tuturor celor din me­diul sătesc. Ca şi in anii trecuţi, Luna cărţii la sate, organizată de Comitetul de Stat pentru Cul­tură şi Artă şi de către Uniu­nea Centrală a Cooperativelor de Consum, va fi marcată de numeroase manifestări cultu­rale, menite să asigure popu­larizarea şi răspîndirea cărţii la sate, să atragă un număr tot mai mare de cititori în bi­bliotecile comunale şi săteşti, să întărească legăturile dintre cititori, scriitori, redactori, cri­tici literari. Aceste manifes­tări, străbătute, în esenţa lor, de principiile unei concepţii su­perioare asupra prezenţei sa­tului în ansamblul vieţii noas­tre naţionale, reflectă încă o dată politica Partidului Co­munist Român de ridicare con­tinuă a nivelului spiritual al populaţiei ţării. Dar alături de mijloacele şi metodele devenite tradiţionale, care şi-au dovedit eficienţa şi viabilitatea in fie­care an, cei care sunt chemaţi să-şi aducă aportul la răspîndi­rea cărţii vor trebui să utilize­ze noi forme pentru a dinami­za pătrunderea cărţii in­ lumea satelor, pentru a face ca tot mai mulţi oameni ai muncii să se încălzească la flacăra ne­stinsă a slovelor tipărite. De o caldă primire se vor bucura concursurile şi serile literare ce se vor organiza în toate sa­tele şi comunele, care vor aduce in dezbatere teme dintre cele mai semnificative ale lite­raturii noastre ca: „Viaţa sa­tului contemporan oglindită in literatură“, „Frumuseţile pa­triei oglindite în operele scrii­torilor noştri“, „Pagini din via­ţa tineretului nostru“, sau lec­turile literare pe teme tot atît de majore. In această perioadă, bibliote­cile şi librăriile vor trebui să pună la indemîna cititorilor întreaga literatură necesară desfăşurării acestor manifes­tări, să colaboreze activ cu toate celelalte instituţii cultu­ral-educative — şcoală, cămin cultural — ca această frumoa­să şi tradiţională sărbătoare să se bucure de o profundă rezo­nanţă în inima fiecărui ţăran cooperator. Nu trebuie uitat că în satele noastre, ca şi la oraşe, trăieşte un tineret sănătos, pu­ternic care simte o nevoie or­ganică de lectură, şi pentru ca­re cartea este, de cele mai multe ori, prietenul cel mai sincer şi devotat. De aceea trebuie să se ţină, intr-o foar­te mare măsură, seama de el, să-i fie puse la îndemină cărţi pe măsura viselor şi aspira­ţiilor sale, să-i fie cultivată cu toată atenţia dragostea pentru lectură, pentru frumos. In fruntea tuturor acestor acţiuni, vor trebui să se situeze, ca în­totdeauna, intelectualii — a­­ceşti neobosiţi purtători ai făcliei ştiinţei şi culturii in lu­mea satelor — să fie prezenţi mereu în mijlocul ţărănimii, să colaboreze cu bibliotecile, că­minele culturale pentru orga­nizarea unor consfătuiri pe te­me agricole, medicale, politice. Manifestările prilejuite de Lu­na cărţii la sate constituie încă o mărturie a dragostei poporu­lui nostru pentru cultură, pen­tru tot ceea ce a dat mai bun omenirea din punct de vedere spiritual şi fac parte integrantă din însăşi natura şi idealurile societăţii noastre socialiste, un­de cultura a devenit un bun al celor ce muncesc şi unde ideile nobile ale umanismului socialist îşi găsesc terenul fer­til al materializării lor. l

Next