Steaua Roşie, februarie 1968 (Anul 19, nr. 26-50)
1968-02-01 / nr. 26
PAGINA *2 SI BAUA ROȘIE Doi maeştri ai penelului: SAVA HENJA Şi ŞTEFAN LUCHIAN Prima zi a lui februarie din acest an ne oferă prilejul de a medita asupra a două figuri însemnate din istoria artelor noastre plastice, doi pictori pe care ii asociem insă nu în primul rind ■ pentru că amindoi s-au născut la aceeaşi dată — la 1 februarie — sau pentru că se leagă de creaţie, prin succesiune unul de celălalt, ci pentru că ni unesc nişte idealuri artistice şi sociale comune, o trăsătură fundamentală de caracter comună — tenacitatea, şi, trist, un destin asemănător. Aceşti pictori sunt SAVA HENŢIA şi ŞTEFAN LUCHIAN. La această dată se împlinesc 120 şi respectiv 100 de ani de cînd aceşti maeştrii ai penelului au văzut lumina zilei, pentru a se stinge, după o activitate rodnică, luminată de o mistuitoare pasiune pentru frumos, cel dinţii in 1904, în faţa şevaletului, într-un atac de cord, după ce cu mulţi ani înainte îşi pierduse auzul, iar cel de-al doilea în 1916, supravieţuind, am putea spune, din 1901, într-o luptă acerbă cu ruina fizică şi materială. Biografiile lor nu cuprind elemente senzaţionale; ele sunt mai degrabă sume de momente care prin dramatismul lor au reuşit să potenţeze pînă la durere nişte sensibilităţi ce vor izbucni apoi în fermecătoare sinteze coloristice şi de arhitectură a formelor. Primul —un ardelean în căutare de condiţii favorabile dezvoltării talentului său, după studii de pictură în ţară şi străinătate, stabilit la Bucureşti, face pictură intre orele de caligrafie şi desen pe care le preda la diferite şcoli publice şi pensioane particulare. Pictorul şi-a sfirşit zilele înainte de a-şi fi putut organiza vreo expoziţie personală, infirm, intr-o atmosferă tristă de privaţiuni materiale, fără o apreciere şi preţuire care să-i fi dat măcar certitudinea că arta sa va deveni, in viitor, un bun al maselor largi. întreaga operă a lui Henţia este o dovadă a interesului pe care îl manifesta pentru om şi realităţile sociale din timpul vieţii sale. Portretele din tinereţe ale părinţilor, portretele de familie, printre care un loc de seamă il ocupă cel care o înfăţişează pe soţia sa, Irma Tanko, împreuna cu una dintre fiice, Anisia, şi cu Alexandru, fiul pictorului, lucrare mult apreciată de către cei care au văzut-o, numeroasele portrete de copii sau de cerşetori, prin puterea lor generalizatoare dovedesc o mare putere de sinteză. In 1877 pictorul, surd aproape complet, însoţeşte armatele romăno-ruse in Războiul pentru independenţă. Din această perioadă datează multe scene de campanie printre care TABARA BIVUAC, ÎNTÎLNIREA. Sava Henţia a avut şi alte nenorocuri: corespondenţa şi alte documente legate de viaţa sa, precum şi multe dintre lucrări s-au distrus sau au dispărut în timpul celor două războaie mondiale şi cercetătorii de azi ai operei lui întimpină destule greutăţi in opera de punere in valoare a creaţiei unui artist care a slujit cu credinţă şi pricepere arta românească şi a curăţat cărările pe care aveau să umble nu peste mult, pictori care au avut norocul unei alte împliniri. Al doilea pictor dintre cei amintiţi, ŞTEFAN LUCHIAN, pare a fi fost, cel puţin la începutul activităţii sale, mult mai apreciat decit Sava Henţia. Arta lui Luchian izvorăşte din cunoaşterea principalelor tendinţe ale picturii europene din acele timpuri. De pe această platformă, sprijinit şi de experienţa lui Grigorescu a cărui influenţă se resimte de altfel în creaţia sa de început, prin atacarea unor motive comune (care cu boi, ciobani, chipuri de tinere ţărănoi), Luchian îşi propune chiar să lupte împotriva formelor academice. Prezenţa sa în expoziţii este multiplă şi continuă, ca de altfel şi prezenţa în cadrul vieţii artistice contemporane în general. Atelierul său era frecventat de artişti şi literaţi, personalitatea sa artistică remarcată de toţi cronicarii. Cu alte cuvinte Luchian începea să se impună contemporanilor ca promotor al unor idei înnoitoare şi al unei picturi noi, ca un creator de şcoală. S-ar putea spune, poate, că tocmai ceea ce ar fi trebuit să-i aducă glorie — faptul că era, la ora aceea, unul dintre puţinii pictori români care au ştiut să se emancipeze de modă şi de prejudecăţi — să-l fi lipsit de o apreciere pozitivă consecventă care să-i egaleze meritele. Dar nici nu trebuie să ne mire faptul că printre ,,specialişti“ erau destul de mulţi cei care nu-l aplaudau, de vreme ce cam toate părerile autorizate i-au caracterizat opera drept, o creaţie pătrunsă de spirit de revoltă, de independenţă. O spune de altfel el însuşi: „Nu m-am împăcat niciodată cu şcoala. Aşa am fost eu, un răzvrătit. Am învăţat mai mult de la Grigorescu şi prin muzeele şi expoziţiile din străinătate“. Acest spirit îl anima şi în acţiunile sale publice şi îl va duce, în 1896, la organizarea Expoziţiei artiştilor independenţi. Nu peste mult avea să înceapă drama pictorului Luchian, la numai 33 de ani, în plin avînt creator. Boala avea să-i macine trupul încet, pînă i-l va răpune. Nu însă şi sufletul. Cu rare excepţii, în special autoportretele, creaţia lui rămîne şi de aici înainte un imn închinat frumuseţii vieţii, speranţei în mai bine, omeniei, în tot ce are mai înalt acest cuvînt. Peisajele, pictate uneori cu eforturi supraomeneşti de a-şi birui boala, naturile sale moarte, sunt adevărate explozii de lumină şi bucurie. Lucrări ca După muncă spre casă. La împărţitul porumbului, Dijma în Moldova sînt strigăte de protest împotriva umilirii omului, împotriva stării de cruntă mizerie în care se aflau ţăranii în preajma răscoalei din 1907. Dar ele constituie, în acelaşi timp, un avertisment, o ameninţare. Iar cînd, în căsuţa sa sărăcăcioasă din Filantropia, îi parvine vestea sîngeroasei reprimări a răscoalei, Luchian pictează tablouri ca Durerea, înfăţişînd imaginea unei mame care îşi plînge copilul muribund, pînză înlăturată de la expoziţia organizată la Ateneu, 1907, sau Sfîrşit 1907, scene ale reprimării văzute sintetic, tragedia unor convoaie de ţărani hăituiţi pe cîmpia pustie, sub un cer tematec. Ochii neobişnuit de mari şi de expresivi ai pictorului continuă să ne privească nu numai din autoportretul intitulat Un zugrav, ci ■şi din petalele, gingaşele petale, ale trandafirului alb, din nuanţa dramatic albăstruie a mănunchiului de albăstrele sau din roşul stins şi catifelat al anemonelor. ION I. MILEŞAN Este sau nu este dispensar? Cu aproape trei ani în urmă, I.R.U.M., „Republica", Ilefor şi S.M.T. din Reghin au renovat o clădire veche în scopul organizării unui dispensar, care să deservească colectivele de salariaţi ale celor patru unităţi. Acest lucru l-au făcut în urma unei înţelegeri cu secţia sănătate a Sfatului popular regional, care s-a angajat că va asigura dispensarul cu cadre medico-sanitare. Clădirea, aşadar, a fost pusă la punct cum se cuvine. Secţia sănătate a înzestrat-o cu aparatură pentru stomatologie, cu un aparat Roentgen etc. Şi, bineînţeles, a repartizat în noul dispensar un medic şi cadre cu pregătire medie. Cu alte cuvinte, la început, totul a fost bine. Salariaţii din cele patru unităţi amintite s-au obişnuit cu dispensarul lor. Cînd aveau nevoie de consultaţii, tratamente etc. totul se desfăşura în mod operativ, fără ca salariaţii să piardă ore şi zile aşteptînd la alte unităţi sanitare din oraş. Dar, vorba ceea, începutul a fost bun, însă pe urmă... Pe ulcmă, la cîteva luni de la inaugurarea dispensarului (a fost festivă), a plecat medicul. A mai rămas doar un cadru cu pregătire medie. Aparatura stomatologică, radiologică etc. n-a fost folosită aproape deloc. Stă şi acum „învelită" într-o perdea de praf. Dispensarul este inactiv, fără eficienţa scontată. Ce fac salariaţii celor patru întreprinderi cînd au nevoie de consultaţii, tratamente etc.? Se adresează felcerului de la dispensar, care, uneori, prin „intervenţii" telefonice îi trimite la o policlinică. Acolo, pe motivul că nu au „trimitere scrisă", sînt „rugaţi" să mai aştepte, să vină mîine sau, ca lucrurile să decurgă în mod „legal", uneori li se propune să se adreseze mai întîi circumscripţiei sanitare de care aparţin. Adică s-o ia de la capăt, că altfel, chiar dacă au nevoie de certificat medical, nu-l primesc de la policlinica cutare sau cutare, pe motivul că n-au trimitere, nu aparţin de ele. Datorită deficienţelor amintite oamenii lipsesc din producţie, pierzîndu-şi timpul, umblînd de la o unitate sanitară la alta. La sfîrşitul lunilor apar cu absenţe nemotivate. Lipsa lor de la locurile de producţie se resimte. Salariaţii celor patru întreprinderi, pentru a fi scutiţi de drumuri inutile, de pierdere de timp, solicită următorul lucru: dacă dispensarul lor nu poate fi asigurat cu cadre medico-sanitare, care să-i deservească operativ şi la timp, atunci forurile competente (secţia sănătate a Sfatului popular regional, în primul rînd) să găsească modalitatea pentru a li se asigura asistenţa medicală la alte unităţi sanitare din oraşul Reghin. Acest lucru e absolut necesar. C. CROITORU CINEMA JOI, 1 FEBRUARIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Un nabab maghiar. Progresul: filmul Jocuri neschimbate. Steagul roşu: filmul Loana. Tineretului: filmul Meandre. Muncitoresc: filmul Viaţă la castel. Flacăra: filmul Leac contra dragostei. Gheorghieni — Mioriţa: filmul Faraonul. Luduş — Flacăra: filmul Recompensa. Miercurea Ciuc — Harghita: filmul O fată fericită. Odorhei — Muncitoresc: filmul Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie? Reghin — Patria: filmul Sfidarea. Victoria: filmul Şapte băieţi şi o ştrengăriţă. Tîrnăveni — Melodia: filmul Surcouf, tigrul celor şapte mări. Toplița Muncitoresc, filmul Singur pe lume. TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, piesa „Iubirile lui Platonov" de A. P. Cehov. Universitatea populară La clubul Întreprinderii cinematografice regionale (str. Sfatului nr. 1), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Magazin enciclopedic“, va fi ţintită expunerea intitulată „Divina comedia". Conferenţiar: Oláh Tibor, critic literar, televiziunie JOI, 1 FEBRUARIE 17,30 — Curs de limba germană; 18,00 — Emisiune economică; 18,30 — Studioul pionierilor; 19,00 — Emisiune de limbă română; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Film serial: „Ivanhoe"; 20,26 — Reportaj ’68: Prometei contemporani; 20,50 — Teleglob: India; Mogadiscio; 21,15 — „Rita", operă comică într-un act (transmisiune de la Sofia); 22,00 — De la Giotto la Brâncuşi; 22,20 — Romanţe; 22,45 — Telejurnalul de noapte. R A O I O VINERI, 2 FEBRUARIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,50 — Jurnal agrar; 8,30 şi 9,05 — La microfon melodia preferată; 12,00 — Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru" a Filarmonicii de stat „George Enescu"; 12,20 _ Muzică uşoară; 12,55 — Melodii populare; 13,30 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 16,45 — Muzică populară; 18,05 Cronica economică; 18,30 _ Jurnal agrar; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,05 — Radiomagazin sportiv; 20,30 — Concurs distractiv; 21,00 — Meridiane, melodii; 22,35 — Muzică de dans. Programul II: 7,45 — Cîntece de viaţă nouă şi jocuri; 8,35 — „Trandafir de la Moldova", melodii populare; 10,30 — Teatru: „Maşina infernală" de Jean Cocteau; 13,00 — Muzică din filme; 14,00 — Concert de prînz; 15,00 — Selecţiuni din operete româneşti; 16,00 şi 18,00 — Melodii populare; 20,00 — Seară de operă: „Cei patru bădărani" de Wolf Ferrari. TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română. De pe cuprinsul regiunii — Muzică uşoară românească — Radioreportajul: Cadenţe, ritmuri, împliniri. 5,30— 6,15 în limba maghiară: De pe cuprinsul regiunii — Muzică de promenadă — Din activitatea cercetătorilor ştiinţifici din regiune. 13,00—13,30 în limba maghiară: Sumarul presei locale — Melodiile ecranului — Semafor. 16,15—17,00 în limba maghiară: Ştiri — Poşta muzicală — Cronica industrială: Dezbaterea cifrelor de pian la Minele Bălan. 17,00—18,00 în limba română: Agenda actualităţii — Cîntă corul Radioteleviziunii — Emisiunea pentru tineret — Muzică. il Conferinţe In sala de conferinţe de la etajul II a Casei de cultură a sindicatelor, azi, la ora 18, în cadrul ciclului,„Profiluri celebre", va fi ţinută expunerea „Florile în opera pictorului Ştefan Luchian". Cărţi noi La Librăria „Universală" din Tîrgu-Mureş au sosit noi cărţi apărute în Editura didactică şi pedagogică printre care: Medicina internă de academician A. Moga şi I. Bruckner; Psihologia copilului de Ursula Şchiopu, Radiologia medicală, vol. I şi II de prof. dr. Gh. Schmitzer; Chimia metodelor, vol. I de Raluca Ripan și Ion Ceteanu. A . Maestrul Internaţional Bela Soos, în vizită la redacţie Cunoştinţă mai veche, cel mai bun şahist tîrgumureşean, component al echipei naţionale şi olimpice, maestrul internaţional Bela Soos ne-a făcut în aceste zile o vizită la redacţie. Plin de spirit şi viaţă, renumitul şahist ne împărtăşeşte cu mare bucurie impresii de la ultimul concurs internaţional de la Moscova. — Vă ştiam în Iugoslavia. Cum aţi ajuns şi la Moscova? — Turneul internaţional de la Moscova îl consider cel mai valoros din cariera mea şahistă. Locul I—IV obţinut la acest concurs este, totodată, unul dintre cele mai bune rezultate obţinute vreodată de un şahist român. — Care a fost componenţa participanţilor? — In lumea şahistă se cunoaşte marea şcoală a şahului sovietic. La orice concurs pe glob unde participau 6—7 şahişti sovietici, este aproape imposibil să te poţi apropia de şefia clasamentului. Concursul internaţional de la Moscova a reunit, pe lingă doi mari maeştri sovietici: Simaghin şi Azaiţev, şi 7 maeştri internaţionali. Au mai participat şahişti de renume din Iugoslavia, Ungaria, Polonia şi Franţa. Succesul de la Moscova, pot spune, are la origine şi mult... hazard. Fiind obosit după concursul din Iugoslavia, la Moscova fiind foarte frig, am stat tot timpul cuminte în hotel şi m-am pregătit cu asiduitate pentru fiecare partidă. Adăugind ambiţia şi dorinţa de afirmare a şcolii româneşti de şah, aveţi explicaţia locului pe care l-am ocupat. — Ce preocupări aveţi? — Turneul internaţional din martie de la Bucureşti mă obligă la o prezenţă activă. Este avanpremiera Olimpiadei din septembrie de la Lugano — Elveţia. Doresc nespus de mult să fiu selecţionat. ATANASIE POPA Vinătoare de tigri Comentînd într-o revistă o partidă a sa mai veche cu Ólafsson, marele maestru Bronstein se îndepărtează la un moment dat de la analiza propriu zisă pentru a discuta problema mereu actuală a combinaţiilor cu sacrificii şi a recomanda o metodă infailibilă pentru a stabili cînd şi cum trebuie efectuate astfel de combinaţii. Sistemul lui Bronstein este inspirat de o PROBLEMA ALB: Rh3, Tg4, Ne5, Cd8, g2 (5 piese); NEGRU: Rh5, Del, Tel, Cf5, g6 şi h7 (6 piese). Albul mută şi dă mat în 3 mutări, povestire africană despre vînătoarea de tigri... „De curînd am citit o povestire a unui vînător african, scrie Bronstein, în care printre alte întîmplări interesante se descrie o metodă de vînare a tigrilor care mi-a plăcut în mod deosebit. Este foarte simplu — expli-' că şeful de trib. Iei o suliţă, te ghemuieşti şi aştepţi. Cînd tigrul sare trebuie să-i înfigi vârful de fier al suliţei drept în inimă. După aceasta trebuie să răsuceşti de două ori suliţa în dreapta şi în stingă şi tigrul e gata. Asta-i tot. Foarte simplu! Răsuceşti de două ori, dar nu trebuie să uiţi să te ghemuieşti în momentul cînd tigrul sare...". „Trebuie să acţionaţi după reţeta vînătorului african — continuă Bronstein. Mai întîi te ghemuieşti şi aştepţi pînă cînd atenţia adversarului slăbeşte. După aceea îl ataci cu îndrăzneală şi nu oriunde, ci neapărat în acel punct al poziţiei care poate fi considerat „inima fortificaţiilor de apărare". Dacă ai ochit bine, atunci nimic nu-l poate salva pe regele adversarului, nici chiar acceptarea sacrificiilor. Puteţi sacrifica cu îndrăzneală, adversarul tot n-o să ia nimic...". După cum vedeţi, metoda e foarte simplă... IZSÁK IOSIF SlSyBBXBSEC I@TI1SIMLY In ziua de 30 ianuarie 1968, la vîrsta de 76 de ani, a încetat din viaţă tovarăşul Tóth Gergely, vechi militant al mişcării muncitoreşti din oraşul Tg.-Mureş, membru al Partidului Comunist Român din anul 1921. In anii ilegalităţii a participat la acţiunile organizate de partid, îndeplinindu-şi întotdeauna cu cinste sarcinile ce i-au fost încredinţate. După eliberarea ţării, pînă în ultimele zile ale vieţii sale, s-a încadrat activ în lupta pentru făurirea societăţii noi, socialiste. UN GRUP DE TOVARĂŞI înhumarea va avea loc în ziua de 1 februarie, la ora 16, în cimi- tirul reformat din Tg.-Mureș. VREMEA Timpul probabil pentru următoarele două zile: Vremea se menţine umedă şi relativ călduroasă, cu cerul schimbător, mai mult noros; izolat vor cădea precipitaţii slabe mai ales sub formă de ninsoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi minus 8 grade, iar maximele între minus 2 și plus 5 grade. Vînt slab din sud-vest. Dimineața ceață locală. Pronoexpres La tragerea PRONOEXPRES din seara zilei de 31 ianuarie a.c. au fost extrase numerele: Extragerea I: 40, 46, 24, 18, 29, 47 Rezervă: 23, 44 Fond de premii: 498.339 lei. Extragerea a II-a: 1, 40, 20, 5, 12, 39 Rezervă: 49, 8 Fond de premii: 362.255 lei. întreprinderea 10 INSTALAŢII-MONTAJE Braşov, Şantierul 1015 Mediaş a strigarează, imediat, pentru şantierele din Tg.-Mureş, Tîrnăveni, Odorhei MUNCITORI CALIFICAŢI, CATEGORIA DE SALARIZARE IV—VII, ÎN MESERIILE: — INSTALATORI SANITARIŞTI — INSTALATORI ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ — TINICHIGII VENTILAŢIE — ELECTRICIENI INSTALAŢII Se asigură: — cazare gratuită; — masa la cantină, contra cost; _ pentru şefii de echipă cazare gratuită împreună cu familia. Doritorii se pot adresa zilnic între orele 7—15 la sediul şantierului din: Mediaş — strada Gheţii nr. 5, telefon 666 Tg.-Mureș , strada Budiului nr. 70, telefon 51-88, în incinta întreprinderii „Metalotehnica". Uzinele Etier VlăSiila Nouă STR. UZINEI NR. 79, TELEFON 4 OFERĂ SPRE VÎNZARE, FARA REPARTIŢIE acid percloricum pur PENTRU ANALIZE ŞI DIFERITE PLĂCUŢE VIDEA. Informaţii suplimentare se pot obţine la adresa de mai sus. CARTEA nfatl* C'OffitO’IAsf C&i- fWÖ-í- •f VIZITAŢI LIBRĂRIILE ŞI RAIOANELE CU CĂRŢI ALE MAGAZINELOR COOPERATIVELOR DE CONSUM DIN SATELE NOASTRE UNDE GĂSIŢI CARTEA PREFERATA ÎN LUNA CĂRŢII LA SATE (1—29 februarie 1968) miepil MO str. Războieni nr. 1, raionul Aiud, regiunea Cluj, telefon nr. 108-109, face cunoscut următoarele: Incepînd de la 1 ianuarie 1968 a intrat în vigoare noul STAS privind tipurile de silicat de sodiu — soluție, care are următoarele caracteristici: — Tip S.A. (fost tipul B, în vechiul STAS) cu densitatea de 1,67—1,71 și modulul 1,8—2,2. — Tip S.B. (fost tipul C. în vechiul STAS) cu densitatea de 1,50—1,56 și modulul 2,3—2,5. — Tip S.C. (fost tipul B. în vechiul STAS) cu densitatea 1,47—1,50 și mediul 2,6—2,8. — Tip S.D. (fost tipul C. în vechiul STAS) cu densitatea 1,39—1,43 şi modulul 2,9—3,2. — Tip S.E. (fost tipul A. în vechiul STAS) cu densitatea 1,36—1,38 şi modulul 3,1—3,5. Rugăm beneficiarii ca la încheierea contractelor să ţină seama de noile denumiri ale produsului, în conformitate cu noul STAS.