Steaua Roşie, martie 1968 (Anul 19, nr. 51-77)
1968-03-01 / nr. 51
a GTNA 2 STRAI JA ROSTE Fragmente de ficat adult în afara organismului embrionar CLUJ. — Cunoscutul cercetător clujean, prof. dr. docent Victor Preda, • • membru corespondent al Academiei, a reușit să cultive fragmente de ficat adult în afara organismului embrionar. Păstrînd timp de 6 zile, în mediu Wolff- Haffen, astfel de fragmente, el a constatat că ficatul adult îşi poate păstra integritatea structurală chiar şi în situaţia artificială a desprinderii din legăturile sale naturale. Omul de ştiinţă român, împreună cu colaboratorii săi, a trecut apoi la cultura de fragmente de ficat recoltate de la animale, cărora li s-a amputat mai întîi 60 la sută din ficat. Se știe că în organismul operat are loc o regenerare completă a ficatului, în cursul căreia se petrec anumite procese biochimice și morfologice. Cultivarea unui fragment de ficat în regenerare a arătat că procesul regenerativ se desfăşoară, în condiţii de cultură, la fel ca şi în organul viu, trecînd prin aceleaşi faze. Descoperirea are o excepţională importanţă ştiinţifică şi practică, deoarece cultura ficatului regenerativ permite studierea procesului de regenerare hepatică în afara organismului, precum şi urmărirea îndeaproape a acţiunii specifice a unor substanţe medicamentoase asupra regenerării. (Agerpres) CINEMA VINERI, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Capcana. Progresul: filmul Servus, Vera! Steagul roşu: filmul Operaţiunea Crossbow. Tineretului: filmul Pe cer trece carul mare. Muncitoresc: filmul Barbă roşie. Flacăra: filmul îndrăgostiţii din Marona. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Salvele Aurorei. LUDUS — Flacăra: filmul Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie? REGHIN — Patria: filmul Pasărea Phoenix. Victoria: filmul O zi nu tocmai norocoasă. TÎRNAVENI — Melodia: filmul Recompensa. Melodii populare; 13.30 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 14.35 — Cîntece de dragoste de Temistocle Popa şi Mişu Iancu; 15,30 — Emisiune muzicală de la Moscova; 16,30 — Roza vuiturilor; 17,15 — Atenţiune, părinţi! 18,30 — Ştiinţă, tehnică, fantezie; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,05 — Radiomagazin sportiv; 20,45 — Romanţe; 21,00 şi 22,35 — Muzică de dans. Programul II: 7,45 — Melodii populare; 8,00 — Cîntece vesele; 8,35 — Dragă mi-e Oltenia — muzică populară; 10,50 — Solişti şi orchestre de muzică populară; 13,00 — Muzică uşoară de Vasile Veselovici şi Nora Demetriad; 13,30 — Ştiinţa în slujba păcii; 13,40 — Piese alese din fonoteca noastră de folclor; 15,30 — Solişti de muzică uşoară; 18,00 — Olimpiada melodiilor; 20,00 — Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu"; 22,30 — Album folcloric. TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în limba română: Ştiri — Cîntă Irina Loghin, Petre Săbădeanu, Maria Butaciu şi Alexandru Grozuţă — Satul contemporan: Petelea. 5,30—6,15 în limba maghiară: Ştiri — Muzică — Satul contemporan: Pănet. 13,00—13,30 în limba maghiară: Pe meleagurile patriei socialiste: Piatra Neamţ — Muzică populară. 16,15—17,00 în limba maghiară: Ştiri — De toate pentru toţi — Muzică. 17,00—18,00 în limba română: Agenda actualităţii — Poşta muzicală — Magazin radio. TAT TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, piesa „Iubirile lui Platonov" de A. P. Cehov. Universitatea populară La Casa de cultură a sindicatelor (biblioteca), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Capodopere ale muzicii universale“, va fi ţinută expunerea „J. S. Bach. „Ofranda muzicii". TELEVIZIUNE VINERI, 1 MARTIE 17,30 — Curs de limba rusă; 18,00 — Sporturi de iarnă practicate pe Valea Prahovei; 18,30 — Pentru cei mici; 19,00 — Pentru tineretul școlar; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Muzeele lumii: Ermitaj; 20,30 — Ecran literar; 21,00 — Reflector; 21,15 — Film artistic: „îndrăgostiţii de pe pachebotul „France"; 22,45 — Campionatul mondial de patinaj artistic. Proba de figuri libere — bărbaţi; 24,00 — Telejurnalul de noapte. RADIO SÎMBATA, 2 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul I: 5,50 — Jurnal agrar; 8,30 şi 9,05 — La microfon melodia preferată; 9,30 — Unda veselă; 12,00 — Folclor orăşenesc; 12,22 — Muzică uşoară; 12,55 _ Complexul industrial faianţă sticla Sighişoara ANUNŢA CA VA AVEA LOC UN CONCURS la data de 30 aprilie 1968, la sediul întreprinderii, pentru ocuparea unui post de MAISTRU la atelierul mecanic — producţie. Condiţiile ce se cer concurenţilor şi actele ce trebuie depuse sunt prevăzute în regulament. al municipiului Tg.aduce la cunoştinţă că din cauza reparaţiilor de străzi, CIRCULAŢIA CU AUTOVEHICULE VA FI REGLEMENTATA DUPĂ CUM URMEAZA: — de la centru spre gara mare : prin strada Gh. Doja, Rodnei şi Griviţa Roşie. — dinspre gara mare : prin Griviţa Roşie şi pînă la Piaţa Eroilor Sovietici. Pe acest traseu numai autobuzele nr. 1 se opresc între strada Rodnei şi podul de pe pîrîul Poklos, restul autobuzelor care circulă pe acest traseu se opresc staţiile obişnuite, — autobuzele nr. 4 şi 13 care circulă pînă la fabrica de zahăr, din cauza remedierii străzii Băneasa, provizoriu circula pînă în strada Băneasa colț cu Nicolae Bălcescu, și 2 iar iu vor Wii am ummaummuumam A vorbi despre Asachi înseamnă a vorbi despre o epocă, şi nu despre o epocă oarecare ci despre o epocă de efervescenţă politică, socială şi culturală din istoria Moldovei cu care acest om s-a identificat total. Este o epocă de mari iniţiative care voiau să strige Europei, în gura mare, că „nasc şi la Moldova oameni“. Şi în fruntea multora dintre ele se găsea acelaşi om: Asachi. A desfăşurat o activitate extrem de bogată, în domenii foarte diferite. In unele a pus piatra de temelie, în altele a fost un truditor în cele dintîi rînduri. Este cel mai mare copil din familia lui Lazăr Asachievici, acel patriot, orator şi proteguitor al artelor, de numele căruia se leagă tentativa aducerii lui I. Budai-Deleanu de la Lemberg, să „paradosească" la seminarul întemeiat de înţeleptul mitropolit Veniamin Costachi la Socola. După studii filozofice şi inginereşti la Lemberg (1796—1804), continuate cu astronomia la Viena şi arheologia în Italia (unde va urca singur pînă lingă craterul Vezuviului culegînd aplauzele, cu „vivat moldovanul", ale celor rămaşi jos), Asachi se va întoarce în 1812 la Iaşi, unde va începe minunata luptă pentru propăşirea culturală a ţării sale. Prima victorie: anaforaua lui Scarlat Calimachi din 15 noiembrie 1813 prin care se înfiinţează o clasă de inginerie civilă şi hotărnicie, în limba română, pe lîngă Şcoala grecească zisă „domnească“, unde Asachi va preda matematicile, aplicaţii practice de geodezie şi arhitectură iar, la nevoie, va elabora şi manuale. In 1820 este însărcinat cu reorganizarea Seminarului de la Socola. Pentru această Asachi face o călătorie la Braşov, Blaj şi Cluj, de unde va aduce patru prestigioşi profesori ardeleni în inima Moldovei. Este preocupat în mod dezinteresat de progresul şcolii moldoveneşti. Găsind în Galiţia un document prin care V. Lupu dădea şcolii de la Trei Ierarhi trei moşii ce se aflau acum în mîna unor călugări greci, Asachi poartă un faimos proces, pe cheltuială proprie, pentru a le trece în posesia Epitropiei Şcoalelor. Şi reuşeşte. Este preocupat apoi de realizarea întocmai a prevederilor Regulamentului Organic privind înfiinţarea unei academii la Iaşi şi a unei şcoli de fete. Academia mihăileană va fi deschisă în iunie 1834, iar şcoala de fete în septembrie 1834. Erau două victorii de prestigiu ale lui Asachi. In plus, se va interesa de baza materială a şcolilor, de situaţia profesorilor, de programele şcolare, de manuale şi material didactic etc. Un alt aspect al activităţii culturale a lui Asachi a fost teatrul. Lui i se datoreşte prima reprezentaţie teatrală în limba română la noi. E vorba de pastorala „Mirul şi Chloe" prelucrată de Asachi după Gessner şi Florian şi prezentată la 27 decembrie 1816, dată care constituie fila de început a istoriei teatrului românesc cult, împreună cu V. Alecsandri şi Şt. Catargiu, Asachi va pune temelia şcolii filo-dramatice, unde va fi şi profesor la clasa de declamaţie. Va scrie piese de inspiraţie istorică, va localiza, va traduce din lucrările dramatice ale lui Kotzebue, Bellini, Donizzetti („Elixirul lui Amor"). Ca dramaturg nu a rămas cam nimic în urma lui deoarece i-a lipsit talentul dramatic. Meritul său mare e acela de a fi fost un organizator de teatru românesc, un iubitor sincer al Thaliei înfăţişîndu-se astăzi ca primul om de teatru în cultura noastră. Meritele lui Asachi în domeniul presei româneşti sînt tot atît de mari. La 1 iunie 1829 el scoate „Albina românească“, prima „trăsură de unire“ în limba română între Moldova şi restul omenirii. Era un organ de înregistrare a faptelor de cultură din străinătate dar şi un ferment de dezvoltare culturală. Literatura ocupă un loc redus la început, ca mai tîrziu locul ei să fie onorat. Afară de cîteva traduceri din La Fontaine şi cîteva versuri de Iancu Văcărescu şi Asachi, în prima perioadă (1829—1837), nu mai găsim ceva demn de consemnat. De aceea Asachi se hotărăște să scoată un supliment literar oficial cu caracter mai permanent. E vorba de „ALĂUTA ROMANEASCA" unde găsim lucrări originale de Negruzzi, Aristia, Hrisoverghi, Asachi precum şi traduceri din franceză şi germană. La reapariţia ALBINEI, în 1839, pana lui Negruzzi, Asachi, Săulescu, Alecsandri, Russo, Donici se întîlnește cu aceea a lui Bălcescu, Heliade, Alexandrescu, ceea ce înseamnă că Milcovul devenea din ce în ce mai îngust între moldoveni și munteni. Asachi mai scoate o serie întreagă de reviste: Gazeta de Moldova (1849—1858), Patria, Foaia sătească, Spicuitorul moldo-român, Icoana lumii ş. a., cu preocupări eterogene care vor contribui la crearea şi dezvoltarea unui climat favorabil marilor iniţiative culturale şi politice din Moldova timpului Asachi a fost şi un delicat poet. Chiar dacă versurile lui ne apar astăzi cam „cioturoase" şi nu reţin atenţia decit din interes documentar, trebuie să ştim că, într-o epocă de început a poeziei noastre, el va contribui mult la mlădierea slovei româneşti. De asemenea, va veni cu o sensibilitate nouă, împrumutată parţial din lirica marelui poet italian Francesco Petrarca. Păstrînd proporţiile, Bianca Milessi, inspiratoarea lui Asachi, nu e altceva decît o Laura cîntată pe malurile Bahluiului. Nici în proză nu a ajuns la realizări mari. Nuvele ca: „Dragoş", „Svidrighele", „Valea Albă", „Elena Moldovei" ş. a. sînt numai intenţii nobile de a transfigura artistic fapte din glorioasa istorie a Moldovei. Meritul său aici este acela de a fi fost punte de trecere de la istorie la artă, artă realizată în chip monumental de C. Negruzzi. Asachi rămîne însă marele animator al întregii atmosfere culturale din Moldova vremii sale, căci, într-adevăr n-a fost activitate culturală în Moldova, în perioada 1813— 1850, perioadă de profundă renaştere spirituală, la care să nu fi fost prezent Asachi şi unde să nu-şi fi adus preţioasa-i contribuţie. El rămîne omul care, printre cei dintîi, a purtat stindardul luptei pentru o cultură naţională în Moldova şi primele victorii pe acest front s-au cîştigat datorită aportului său. Cuvine-se clară, ca la cei 180 de ani de la naşterea sa, să ne plecăm fruntea întru memoria celui care , cum spunea Kogălniceanu — „pentru cultura Moldovei, a făcut mai mult decît toți moldovenii împreună“. SERAFIM DUICU asistent universitar a a neamț PETRU POP din comuna Sărmaş. Potrivit art. 5 din Legea nr. 25 din 27 decembrie 19667, sancţiunile cu amendă aplicate pentru contravenţiile săvîrşite pînă la data adoptării prezentei legi, în măsura în care n-au fost executate, nu se mai execută. Ca atare, după data de 27 decembrie 1967, ceea ce vi s-a reţinut din salariu în contul amenzii contravenţionale s-a făcut cu încălcarea articolului suscitat, reţinerile fiind ilegale. ILEA ELISABETA din Luduş, strada Dealului nr. 24. Potrivit art. 1 din Decretul nr. 28/ 1960, alocaţia de stat pentru copii se acordă familiilor cu copii, dacă unul sau ambii părinţi sunt angajaţi cu contracte de muncă pe durată nedeterminată ai organizaţiilor socialiste de stat. Nu beneficiază de alocaţie de stat pentru copii angajaţii cu contracte de muncă pe durată determinată, sezonierii sau alte asemena categorii de angajaţi. Ca atare, întrucît atît soţul dv. cit şi dv. sînteţi angajaţi doar ca sezonieri, nu aveţi dreptul de a beneficia de alocaţia de stat pentru copii. CATANA MARIA, din comuna Cuci. Potrivit art. 10 lit. b, din Statutul cooperativelor agricole de producţie şi a îndrumărilor Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, femeile membre cooperatoare au dreptul la un concediu pentru naştere de 112 zile. Pentru această perioadă de timp, retribuţia se va calcula în proporţie de 50 la sută din realizările obţinute în muncă de cooperatoare în anul anterior. Ca atare, dv. beneficiind de ajutorul de naștere, urmează a-l solicita de la consiliul de conducere al C.A.P. Cud. NICOLAE STĂNESCU jurist Ghete de vară pentru turism In acest an la I.P.M. Sport Reghin vor intra în fabricaţie de serie două noi tipuri de ghete de vară pentru turişti. Intre acestea se numără ghetele ce pot fi utilizate în excursie şi ghete folosite de amatorii de alpinism. Primele au feţele din pînză impermeabilă şi talpa din cauciuc presat iar cele pentru alpinism sunt confecţionate din piele întoarsă fără căptuşeală, cu talpă din cauciuc special denumit „translucid". Cantitatea ce va fi realizată în 1968 din aceste sortimente se ridică la circa 30.000 de perechi. De remarcat că ambele produse vor avea greutatea mult redusă, variind între 500— 700 grame. Anunţurile de se primesc în administrata ziarului „STEAUA ROŞIE" TG.-MUREŞ, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 3 (fostul sediu al Sfatului popular regional), camera 26 telefon 34.96 zilnic, între orele 8,00—12,00 şi 13,00—17,00 Anunţurile din provincie se pot expedia prin poştă, costul anunţului trimiţîndu-se prin mandat poştal pe adresa de mai sus. Anunţurile se publică în maximum trei zile de la data depunerii, iar în cazuri de urgenţă, imediat. â&RM 18*1 PE PIERDERI — 1,50 Iei cuvîntul; LECŢII ŞI MEDITAŢII — 2,00 lei cuvîntul; SCHIMBURI DE LOCUINŢE — 2,50 lei cuvîntul; ÎNCHIRIERI — 2,50 lei cuvîntul; ANUNȚURI DE FAMILIE (decese, felicitări cu ocazia unor aniversări, nașteri, căsătorii) — 2,50 lei cuvîntul; VÎNZARI-CUMPARARI — 3,00 lei cuvîntul; DIVERSE — 3,00 lei cuvîntul. Prețul unui anunț se percepe pentru minimum zece cuvinte. , TIERUL TERMOCENTRALEI DEVA MINTIA angajează: pentru calificare la locul de muncă MUNCITORI, avînd vîrsta de cel puţin 18 ani, în meseriile: DULGHER, ZIDAR, BETONIST, cu predare în limbile română şi maghiară. De asemenea se angajează muncitori necalificaţi, bărbaţi. Se asigură cazare, cantină contra-cost, indemnizaţie de şantier, transportul la domiciliu la 45 zile pentru elevi şi la 30 zile pentru muncitori necalificaţi. Informaţii suplimentare: la Şantierul Termocentralei Deva-Mintia, telefon 12.20 sau 27.55, serviciul personal sau organizarea muncii și la Șantierul Termocentralei Iernut, telefon 35. ÎN FAŢA VITRINEI (Fotó: C. SZÁSZ) Un nou magazin de cadouri pentru femei O.C.L. Produse industriale a tate se pot găsi confecţii pentru deschis ieri, în Piaţa Trandafiri- femei, covoraşe, diferite tipuri lor, în fosta clădire a C.L.D.C., de poşete, tricotaje, o gamă laun nou magazin asortat cu pro- bată de produse pentru artizaduse pentru femei. In noua uninat si altele. .1 la 15 VI *} rt “ST rî î £ O « 1 DE ZIUA ^Uda.%zrMofi/d£oi k° 55. ÎNTREPRINDEREA MINIERA ora nm am m MIERGUREA-CIUC produce Silurepee pe baza de Comando pentru industrîiî&lde ceramică fino, cauciuc, hirtie, metalurgică etc.