Steaua Roşie, martie 1968 (Anul 19, nr. 51-77)

1968-03-01 / nr. 51

a­­ GTNA 2 STRAI JA ROSTE Fragmente de ficat adult în afara organismului embrionar CLUJ. — Cunoscutul cercetător clujean, prof. dr. docent Victor Preda, • • membru corespondent al­­ Academiei, a reușit să cultive fragmente de ficat adult în afara organismului embrionar. Păstrînd timp de 6 zile, în mediu Wolff- Haffen, astfel de fragmente, el a constatat că ficatul adult îşi poate păstra integritatea structurală chiar şi în situaţia artificială a desprinderii din legăturile sale naturale. Omul de ştiinţă român, împreună cu colaboratorii săi, a trecut apoi la cultura de fragmen­te de ficat recoltate de la anima­le, cărora li s-a amputat mai întîi 60 la sută din ficat. Se știe­ că în organismul operat are loc o rege­nerare completă a ficatului, în cursul căreia se petrec anumite procese biochimice și morfologice. Cultivarea unui fragment de ficat în regenerare a arătat că procesul regenerativ se desfăşoară, în con­diţii de cultură, la fel ca şi în or­ganul viu, trecînd prin aceleaşi faze. Descoperirea are o excepţio­nală importanţă ştiinţifică şi practică, deoarece cultura ficatu­lui regenerativ permite studierea procesului de regenerare hepati­că în afara organismului, precum şi urmărirea îndeaproape a acţiu­nii specifice a unor substanţe me­dicamentoase asupra regenerării. (Agerpres) C­I­N­E­M­A VINERI, 1 MARTIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Capcana. Progresul: filmul Ser­vus, Vera! Steagul roşu: filmul Operaţiunea Crossbow. Tineretu­lui: filmul Pe cer trece carul ma­re. Muncitoresc: filmul Barbă roşie. Flacăra: filmul îndrăgosti­ţii din Marona. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Salvele Aurorei. LUDUS — Flacăra: filmul Cine a vrut s-o ucidă pe Jessie? RE­GHIN — Patria: filmul Pasărea Phoenix. Victoria: filmul O zi nu tocmai norocoasă. TÎRNA­­VENI — Melodia: filmul Re­compensa. Melodii populare; 13.30 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 14.35 — Cîntece de dragoste de Temistocle Popa şi Mişu Iancu; 15,30 — Emisiune muzicală de la Moscova; 16,30 — Roza vuituri­lor; 17,15 — Atenţiune, părinţi! 18,30 — Ştiinţă, tehnică, fante­zie; 19,00 — Radiogazeta de sea­ră; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,05 — Radio­­magazin sportiv; 20,45 — Roman­ţe; 21,00 şi 22,35 — Muzică de dans. Programul II: 7,45 — Melodii populare; 8,00 — Cîntece vesele; 8,35 — Dragă mi-e Oltenia — muzică populară; 10,50 — Solişti şi orchestre de muzică popu­lară; 13,00 — Muzică uşoară de Vasile Veselovici şi Nora De­­metriad; 13,30 — Ştiinţa în sluj­ba păcii; 13,40 — Piese alese din fonoteca noastră de folclor; 15,30 — Solişti de muzică uşoa­ră; 18,00 — Olimpiada melodii­lor; 20,00 — Concertul orches­trei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu"; 22,30 — Album folcloric. TG.-MUREŞ. 5,00—5,30 în lim­ba română: Ştiri — Cîntă Irina Loghin, Petre Săbădeanu, Maria Butaciu şi Alexandru Grozuţă — Satul contemporan: Petelea. 5,30—6,15 în limba maghiară: Ştiri — Muzică — Satul contem­poran: Pănet. 13,00—13,30 în lim­ba maghiară: Pe meleaguri­le patriei socialiste: Piatra Neamţ — Muzică populară. 16,15—17,00 în limba maghia­ră: Ştiri — De toate pentru toţi — Muzică. 17,00—18,00 în limba română: Agenda actualită­ţii — Poşta muzicală — Magazin radio. TAT TEATRU Teatrul de stat din Tg.-Mureş, secţia maghiară, prezintă azi, la ora 20, piesa „Iubirile lui Pla­tonov" de A. P. Cehov. Universitatea populară La Casa de cultură a sindica­telor (biblioteca), azi, la ora 18, în cadrul cursului „Capodopere ale muzicii universale“, va fi ţi­nută expunerea „J. S. Bach. „O­­franda muzicii". TELEVIZIUNE VINERI, 1 MARTIE 17,30 — Curs de limba rusă; 18,00 — Sporturi de iarnă prac­ticate pe Valea Prahovei; 18,30 — Pentru cei mici; 19,00 — Pen­tru tineretul școlar; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Muzeele lumii: Ermitaj; 20,30 — Ecran literar; 21,00 — Reflector; 21,15 — Film artistic: „îndrăgos­tiţii de pe pachebotul „France"; 22,45 — Campionatul mondial de patinaj artistic. Proba de figuri libere — bărbaţi; 24,00 — Tele­jurnalul de noapte. RADI­O SÎMBATA, 2 MARTIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Pro­gramul I: 5,50 — Jurnal agrar; 8,30 şi 9,05 — La microfon melo­dia preferată; 9,30 — Unda vese­lă; 12,00 — Folclor orăşenesc; 12,22 — Muzică uşoară; 12,55 _ Complexul industrial faianţă sticla Sighişoara ANUNŢA CA VA AVEA LOC UN CONCURS la data de 30 aprilie 1968, la sediul întreprinderii, pentru ocuparea unui post de MAISTRU la atelierul mecanic — producţie. Condiţiile ce se cer concurenţilor şi actele ce trebuie de­puse sunt prevăzute în regulament. al municipiului Tg.­aduce la cunoştinţă că din cauza reparaţiilor de străzi, CIRCULAŢIA CU AUTOVEHICULE VA FI REGLEMENTA­TA DUPĂ CUM URMEAZA: — de la centru spre gara mare : prin strada Gh. Doja, Rodnei şi Griviţa Roşie. — dinspre gara mare : prin Griviţa Roşie şi pînă la Piaţa Eroilor Sovietici. Pe acest traseu numai autobuzele nr. 1 se opresc între strada Rodnei şi podul de pe pîrîul Poklos, restul autobuzelor care circulă pe acest traseu se opresc staţiile obişnuite, — autobuzele nr. 4 şi 13 care circulă pînă la fabrica de zahăr, din cauza remedierii străzii Băneasa, provizoriu circula pînă în strada Băneasa colț cu Nicolae Bălcescu, și 2 iar iu vor Wii­ ­­am ummaummuumam A vorbi despre Asachi în­seamnă a vorbi despre o epo­că, şi nu despre o epocă oare­care ci despre o epocă de efer­vescenţă politică, socială şi culturală din istoria Moldovei cu care acest om s-a identifi­cat total. Este o epocă de mari iniţiative care voiau să strige Europei, în gura mare, că „nasc şi la Moldova oameni“. Şi în fruntea multora dintre ele se găsea acelaşi om: Asa­chi. A desfăşurat o activitate extrem de bogată, în domenii foarte diferite. In unele a pus piatra de temelie, în altele a fost un truditor în cele dintîi rînduri. Este cel mai mare copil din familia lui Lazăr Asachievici, acel patriot, orator şi prote­guitor al artelor, de numele căruia se leagă tentativa adu­cerii lui I. Budai-Deleanu de la Lemberg, să „paradoseas­­că" la seminarul întemeiat de înţeleptul mitropolit Veniamin Costachi la Socola. După stu­dii filozofice şi inginereşti la Lemberg (1796—1804), conti­nuate cu astronomia la Viena şi arheologia în Italia (unde va urca singur pînă lingă cra­terul Vezuviului culegînd a­­plauzele, cu „vivat moldova­­nul", ale celor rămaşi jos), Asachi se va întoarce în 1812 la Iaşi, unde va începe minu­nata luptă pentru propăşirea culturală a ţării sale. Prima victorie: anaforaua lui Scarlat Calimachi din 15 noiembrie 1813 prin care se înfiinţează o clasă de inginerie civilă şi hotărnicie, în limba română, pe lîngă Şcoala grecească zisă „domnească“, unde Asachi va preda matematicile, aplicaţii practice de geodezie şi arhi­tectură iar, la nevoie, va ela­bora şi manuale. In 1820 este însărcinat cu reorganizarea Seminarului de la Socola. Pentru această Asa­chi face o călătorie la Bra­şov, Blaj şi Cluj, de unde va aduce patru prestigioşi profe­sori ardeleni în inima Moldo­vei. Este preocupat în mod dez­interesat de progresul şcolii moldoveneşti. Găsind în Gali­­ţia un document prin care V. Lupu dădea şcolii de la Trei Ierarhi trei moşii ce se aflau acum în mîna unor călugări greci, Asachi poartă un fai­mos proces, pe cheltuială pro­prie, pentru a le trece în po­sesia Epitropiei Şcoalelor. Şi reuşeşte. Este preocupat apoi de rea­lizarea întocmai a prevederi­lor Regulamentului Organic privind înfiinţarea unei acade­mii la Iaşi şi a unei şcoli de fete. Academia mihăileană va fi deschisă în iunie 1834, iar şcoala de fete în septembrie 1834. Erau două victorii de prestigiu ale lui Asachi. In plus, se va interesa de baza materială a şcolilor, de situaţia profesorilor, de programele şcolare, de manuale şi material didactic etc. Un alt aspect al activităţii culturale a lui Asachi a fost teatrul. Lui i se datoreşte pri­ma reprezentaţie teatrală în limba română la noi. E vorba de pastorala „Miru­l şi Chloe" prelucrată de Asachi după Gessner şi Florian şi prezenta­tă la 27 decembrie 1816, dată care constituie fila de început a istoriei teatrului românesc cult, împreună cu V. Alecsandri şi Şt. Catargiu, Asachi va pune temelia şcolii filo-dramatice, unde va fi şi profesor la clasa de declamaţie. Va scrie piese de inspiraţie istorică, va loca­liza, va traduce din lucrările dramatice ale lui Kotzebue, Bellini, Donizzetti („Elixirul lui Amor"). Ca dramaturg nu a rămas cam nimic în urma lui deoarece i-a lipsit talentul dramatic. Meritul său mare e acela de a fi fost un organiza­tor de teatru românesc, un iubitor sincer al Thaliei în­­făţişîndu-se astăzi ca primul om de teatru în cultura noastră. Meritele lui Asachi în do­meniul presei româneşti sînt tot atît de mari. La 1 iunie 1829 el scoate „Albina româ­nească“, prima „trăsură de unire“ în limba română în­tre Moldova şi restul ome­nirii. Era un organ de înre­gistrare a faptelor de cultu­ră din străinătate dar şi un ferment de dezvoltare cultu­rală. Literatura ocupă un loc redus la început, ca mai tîr­­ziu locul ei să fie onorat. Afară de cîteva traduceri din La Fontaine şi cîteva versuri de Iancu Văcărescu şi Asa­chi, în prima perioadă (1829—1837), nu mai găsim ceva demn de consemnat. De aceea Asachi se hotărăște să scoată un supliment literar oficial cu caracter mai per­manent. E vorba de „ALĂU­TA ROMANEASCA" unde gă­sim lucrări originale de Ne­gruzzi, Aristia, Hrisoverghi, Asachi precum şi traduceri din franceză şi germană. La reapariţia ALBINEI, în 1839, pana lui Negruzzi, Asachi, Săulescu, Alecsandri, Russo, Donici se întîlnește cu aceea a lui Bălcescu, Heliade, Ale­­xandrescu, ceea ce înseamnă că Milcovul devenea din ce în ce mai îngust între moldo­veni și munteni. Asachi mai scoate o serie întreagă de reviste: Gazeta de Moldova (1849—1858), Patria, Foaia sătească, Spi­­cuitorul moldo-român, Icoa­na lumii ş. a., cu preocupări eterogene care vor contribui la crearea şi dezvoltarea unui climat favorabil marilor ini­ţiative culturale şi politice din Moldova timpului Asachi a fos­t şi un delicat poet. Chiar dacă versurile lui ne apar astăzi cam „ciotu­­roase" şi nu reţin atenţia de­cit din interes documentar, trebuie să ştim că, într-o e­­pocă de început a poeziei noastre, el va contribui mult la mlădierea slovei româneşti. De asemenea, va veni cu o sensibilitate nouă, împrumu­tată parţial din lirica mare­lui poet italian Francesco Petrarca. Păstrînd proporţii­le, Bianca Milessi, inspiratoa­rea lui Asachi, nu e altceva decît o Laura cîntată pe ma­lurile Bahluiului. Nici în proză nu a ajuns la realizări mari. Nuvele ca: „Dragoş", „Svidrighele", „Va­lea Albă", „Elena Moldovei" ş. a. sînt numai intenţii nobi­le de a transfigura artistic fapte din glorioasa istorie a Moldovei. Meritul său aici este acela de a fi fost punte de trecere de la istorie la ar­tă, artă realizată în chip mo­numental de C. Negruzzi. Asachi rămîne însă marele animator al întregii atmosfe­re culturale din Moldova vre­mii sale, căci, într-adevăr n-a fost activitate culturală în Moldova, în perioada 1813— 1850, perioadă de profundă renaştere spirituală, la care să nu fi fost prezent Asachi şi unde să nu-şi fi adus pre­­ţioasa-i contribuţie. El rămî­ne omul care, printre cei din­tîi, a purtat stindardul luptei pentru o cultură naţională în Moldova şi primele victorii pe acest front s-au cîştigat datorită aportului său. Cuvi­­ne-se clară, ca la cei 180 de ani de la naşterea sa, să ne plecăm fruntea întru memo­ria celui care , cum spunea Kogălniceanu — „pentru cul­tura Moldovei, a făcut mai mult decît toți moldovenii împreună“. SERAFIM DUICU asistent universitar a a neamț PETRU POP din comuna Sărmaş. Potrivit art. 5 din Le­gea nr. 25 din 27 decembrie 19667, sancţiunile cu amendă a­­plicate pentru contravenţiile săvîrşite pînă la data adoptă­rii prezentei legi, în măsura în care n-au fost executate, nu se mai execută. Ca atare, du­pă data de 27 decembrie 1967, ceea ce vi s-a reţinut d­in sa­lariu în contul amenzii con­travenţionale s-a făcut cu în­călcarea articolului suscitat, reţinerile fiind ilegale. ILEA ELISABETA din Lu­duş, strada Dealului nr. 24. Potrivit art. 1 din Decretul nr. 28/ 1960, alocaţia de stat pen­tru copii se acordă familiilor cu copii, dacă unul sau ambii părinţi sunt angajaţi cu contracte de muncă pe dura­tă nedeterminată ai organiza­ţiilor socialiste de stat. Nu beneficiază de alocaţie de stat pentru copii angajaţii cu contracte de muncă pe du­rată determinată, sezonierii sau alte asemena categorii de angajaţi. Ca atare, întrucît atît soţul dv. cit şi dv. sînteţi an­gajaţi doar ca sezonieri, nu aveţi dreptul de a beneficia de alocaţia de stat pentru copii. CATANA MARIA, din co­muna Cuci. Potrivit art. 10 lit. b, din Statutul cooperativelor agricole de producţie şi a în­drumărilor Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, femeile membre cooperatoare au dreptul la un concediu pentru naştere de 112 zile. Pentru această pe­rioadă de timp, retribuţia se va calcula în proporţie de 50 la sută din realizările obţinute în muncă de cooperatoare în anul anterior. Ca atare, dv. beneficiind de ajutorul de naș­tere, urmează a-l solicita de la consiliul de conducere al C.A.P. Cud­. NICOLAE STĂNESCU jurist Ghete de vară pentru turism In acest an la I.P.M. Sport Re­ghin vor intra în fabricaţie de serie două noi tipuri de ghete de vară pentru turişti. Intre a­­cestea se numără ghetele ce pot fi utilizate în excursie şi ghete folosite de amatorii de alpinism. Primele au feţele din pînză im­permeabilă şi talpa din cauciuc presat iar cele pentru alpinism sunt confecţionate din piele în­toarsă fără căptuşeală, cu talpă din cauciuc special denumit „translucid". Cantitatea ce va fi realizată în 1968 din aceste sor­timente se ridică la circa 30.000 de perechi. De remarcat că am­bele produse vor avea greutatea mult redusă, variind între 500— 700 grame. Anunţurile de se primesc în administrata ziarului „STEAUA ROŞIE" TG.-MUREŞ, Piaţa Eroilor Sovietici nr. 3 (fostul sediu al Sfatului popular regional), camera 26 telefon 34.96 zilnic, între orele 8,00—12,00 şi 13,00—17,00 Anunţurile din provincie se pot expedia prin poştă, costul anunţului trimiţîndu-se prin mandat poştal pe adresa de mai sus. Anunţurile se publică în maximum trei zile de la data depunerii, iar în cazuri de urgenţă, imediat. â&RM 1­8*1 PE PIERDERI — 1,50 Iei cuvîntul; LECŢII ŞI MEDITAŢII — 2,00 lei cuvîntul; SCHIMBURI DE LOCUINŢE — 2,50 lei cuvîntul; ÎNCHIRIERI — 2,50 lei cuvîntul; ANUNȚURI DE FAMILIE (decese, felicitări cu ocazia unor aniversări, nașteri, căsătorii) — 2,50 lei cuvîntul; VÎNZARI-CUMPA­­RARI — 3,00 lei cuvîntul; DIVERSE — 3,00 lei cuvîntul. Prețul unui anunț se percepe pentru minimum zece cu­vinte. , TIERUL TERMOCENTRALEI DEVA­ MINTIA angajează: pentru calificare la locul de muncă MUNCITORI, avînd vîrsta de cel puţin 18 ani, în meseriile: DULGHER, ZIDAR, BETONIST, cu predare în limbile română şi maghiară. De asemenea se angajează muncitori necalificaţi, băr­baţi. Se asigură cazare, cantină contra-cost, indemnizaţie de şantier, transportul la domiciliu la 45 zile pentru elevi şi la 30 zile pentru muncitori necalificaţi. Informaţii suplimentare: la Şantierul Termocentralei Deva-Mintia, telefon 12.20 sau 27.55, serviciul personal sau organizarea muncii și la Șantierul Termocentralei Iernut, telefon 35. ÎN FAŢA VITRINEI (Fotó: C. SZÁSZ) Un nou magazin de cad­ouri pentru femei O.C.L. Produse industriale a tate se pot găsi confecţii pentru deschis ieri, în Piaţa Trandafiri- femei, covoraşe, diferite tipuri lor, în fosta clădire a C.L.D.C., de poşete, tricotaje, o gamă la­un nou magazin asortat cu pro- b­ată de produse pentru artiza­­duse pentru femei. In noua uni­­nat si altele. .1 l­a 15 VI *} rt “ST rî î £ O « 1 DE ZIUA ^Uda.%zrMofi/d£oi k° 55. ÎNTREPRINDEREA MINIERA ora nm am m MIERGUREA-CIUC produce Si­l­urepee pe baza de Comando pentru industrîiî&lde ceramică fino, cauciuc, hirtie, metalurgică etc.

Next