Steaua Roşie, martie 1968 (Anul 19, nr. 51-77)

1968-03-01 / nr. 51

„BALCOANE" (Fotó: I. MARX) F.R.H■î Turneul final al Gupsî la Tirgu-Mureş In zilele de 1, 2 şi 3 martie a. c. în sala I.M.F. din Tg.-Mureş va avea loc turneul final al Cupei F.R.H., la care vor lua parte echi­pele feminine Universitatea Bucureşti, Rulmentul Braşov, Tex­tila Buhuşi şi Liceul nr. 4 Timişoara. Programul turneului final este următorul : vineri şi sîmbătă după-amiază de la ora 18 şi duminică dimineaţa de la ora 10, zil­nic cite două meciuri. 1 martie a. c. de la ora 18 : Rulmentul Braşov—Textila Bu­huşi; de la ora 19 : Universitatea Bucureşti—Liceul nr. 4 Timi­şoara. 2 martie a. c. de la ora 18 : Universitatea—Textila; de la ora 19 : Rulmentul—Liceul nr. 4 Timișoara. 3 martie a. c. de la ora 10 : Textila—Liceul nr. 4 Timișoara; de la ora 11 : Universitatea—Rulmentul. l Temperatura carbidului Stroia. Acestea sunt durerile de naştere ale carbidului. Cobor împreună cu dispecerul Coman pe o altă scară metali­că, lungă de ciţiva metri. De pe platforma lată şi solidă din ca­pătul de jos al scării, un băr­bat robust, cu ochelari de pro­tecţie, îmbrăcat in haine de cu­loarea cimentului umezit, ne fa­ce semn să ne oprim. Urmează o scurgere — îmi spune Emil Coman. Stăm aici, că-i pericu­los. Pamfilie Rimniţă, omul ca­re ne făcuse semn, cu colegii lui din echipă — Simion Şuteu, Ilar­ie Popa şi Vasile Zugrav­u — deodată, îşi­ înfig răngile în gu­ra cuptorului. O lavă incandes­centă, uşor fluidă, se scurge pe un canal în vagoneţii de pe li­nia decauvill, in formă de cerc, de sub platforma de oţel. La fiecare împunsătură de rangă, din gura cuptorului, valuri de se întei ţişnesc spre cei patru oa­meni. Prin mişcările lor iuţi­, dintr-un loc in altul, reuşesc cum nu se poate mai bine sa se lupte cîteva momente cu ridica­ta temperatură a carbidului şi cu puzderia de scîntei. S-a mai „născut” o şarjă de carbid. Macaragiul Ioan Albu îşi pune podul rulant in mişcare, transportînd carbidul in hala de răcire. Şarjele se succed una du­pă alta. In timp de 6 ore, noap­tea, aproape 20 de oameni, care lucrează la cea mai modernă in­stalaţie din combinat — cupto­rul IV — au produs circa 60 de tone de carbid. Alte cantităţi s-au produs la celelalte trei cuptoare. Fiecare formaţie de lucru şi-a depăşit norma de pro­ducţie, adăugind alte tone de carbid la cele aproximativ 400, date peste plan in anul curent. In zori de zi, panglicile d° as­falt ce şerpuiesc printre fabri­cile combinatului au fost inun­date de sute de muncitori, de oamenii care au preluat ,din mers, instalaţiile, continuind munca la aceeaşi temperatură ,şi cu aceeaşi vigoare bărbătească. Entuziasmul, voinţa de a pro­duce azi mai mult şi mai bine decit ieri, mîine mai mult şi mai bine, decit azi, sînt caracte­ristici permanente a­le chimişti­­lor din Tirnăveni. Ei au învă­ţat şi ştiu să stăpînească per­fect universul reacțiilor chimi­ce. CINE VA REZOLVA PROBLEMELE LOCALE DE MUNCĂ ŞI OCROTIRI SOCIALE? Recent a fost constituită la Tg.-Mureş Direcţia pentru pro­bleme de muncă şi ocrotiri so­ciale, ca unitate care îndepli­neşte funcţia de organ executiv al Ministerului Muncii, la nivel judeţean. Pentru a cunoaşte a­­mănunte despre noua instituţie, l-am rugat pe tovarăşul ing. ALEXANDRU LAZAR, directo­rul acesteia, să ne răspundă la cîteva întrebări: — Pentru început v-am ruga să ne spuneţi din ce instituţii s-a constituit noua direcţie? — Direcţia pentru problemele de muncă şi ocrotiri sociale a luat fiinţă prin gruparea şi pre­luarea atribuţiilor mai multor organe care au funcţionat la ni­vel de regiune, raioane şi oraşe. Printre acestea, fosta Direcţie regională pentru recrutarea şi repartizarea forţelor de muncă, Inspectoratul regional de stat pentru protecţia muncii, oficiile de prevederi sociale din cadrul administraţiei de stat locală, sec­ţiile şi consiliul de expertiză şi recuperare a capacităţii de mun­că. Totodată, s-au preluat de la Consiliul regional al U.G.S.R. problemele de asigurări sociale. — Ce sarcini revin direcţiei? — Aş putea spune că foarte multe. Ele vizează rezolvarea unor probleme sociale care inte­resează o mare parte a popu­laţiei din judeţ: stabilirea şi plata pensiilor; recrutarea şi re­partizarea forţelor de muncă; exercitarea controlului şi a în­drumării în domeniul protecţiei muncii; problemele asigurării sociale; îndrumarea activităţii de asistenţă socială; îndrumarea şi controlul în ce priveşte ra­porturile de muncă, expertize şi recuperarea capacităţii de muncă. — Direcţia are şi organe ope­rative subordonate? — La nivelul judeţului şi al municipiului Tîrgu-Mureş acti­vitatea operativă va fi desfăşu­rată de aparatul judeţean, iar la nivelul municipiului Sighişoara de un oficiu orăşenesc, care va rezolva problemele curente de pensii şi repartizarea forţelor de muncă. Pentru a desfăşura o activita­te calitativ superioară şi a re­zolva operativ problemele care intră în sfera de activitate a direcţiei, s-a întocmit un plan de măsuri. Ca sarcini actuale ne-am propus: organizarea acti­vităţilor pe structura adminis­trativă a judeţului, instruirea şi pregătirea personalului în cu­prinderea şi rezolvarea imediată a sarcinilor care le revin. Astfel s-a trecut la soluţionarea dosa­relor de pensionare înaintate pînă la această dată, la recruta­rea şi repartizarea forţei de muncă, la întărirea controlului privind asigurarea condiţiilor optime de muncă şi de viaţă, în special în sectoarele cu acti­vitate de sezon­­ forestier, de construcţii şi agricultură. De asemenea s-a trecut la urmări­rea execuţiei bugetului de asigu­rări sociale şi în mod deosebit la verificarea cum se respectă legalitatea in raporturile de muncă. Pentru îndeplinirea a­­cestor sarcini urgente căutăm să colaborăm cît mai mult cu organele sindicale, U.T.C., ale procuraturii, justiţiei şi ale să­nătăţii. — In încheiere, v-am ruga să faceţi cunoscută cititorilor noş­tri adresa direcţiei. Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale şi-a stabilit sediul, ce-i drept provi­zoriu, în strada Ştefan cel Mare nr. 35. Interviu consemnat de V. MEGHEŞ PRODUSE DE ARTIZANAT Gama produselor de artiza­nat realizate de cooperatorii de la „Arta mobila“ din Tîrgu-Mu­reş s-a lărgit în acest an. Au intrat în fabricaţia de serie une­le sortimente noi ca: servicii de scris pentru birouri, tăvi sculp­tate (format peşte), lădiţe lu­crate în intarzie, diferite jucării pentru copii, printre care se numără popicele fixe cu 2 pie­se, xilofon, autoturism minus­cul și altele. De remarcat că, o mare parte din produsele de artizanat realizate la „Arta mo­bila" sunt destinate exportului. URMĂRI DIN PAG. 1 I Condiţii favorabile La Complexul de faianţă şi sticlă, de exemplu, pentru acest an au fost alocate fonduri în sumă de 36 milioane lei, fiind în curs dezvol­tarea capacităţii de producţie, cu termen de dare în folosinţă în tri­mestrul IV. Lucrările sunt avansa­te. La Tîrnava-confecţii, de ase­menea, se execută lucrări pentru lărgirea capacităţii de producţie, cu termen de predare 1 aprilie. Un volum de investiţii însumînd 40 milioane lei s-a alocat şi pen­tru Tîrnava B. La întreprinderea 7 Noiembrie se lărgeşte capacita­tea de producţie cu 6 milioane de cărămizi la an. Aici termenul de dare în folosinţă este 1 iulie. Lu­crările din investiţii de la între­prinderea „Nicovala” trebuie să fie­un­te în folosinţă in cursul a­­c­­ui trimestru. Pentru desfăşurarea lucrărilor din investiţii în bune condiţii şi darea la timp în folosinţă a capa­cit­iţilor de producţie planificate, nui analizăm zilnic, în fiecare di­mineaţă mersul lucrărilor. Cunos­­cînd în fiecare moment stadiul lucrărilor, avem posibilitatea să luăm măsuri operative, concrete de impulsionare acolo unde se ob­servă rămînere în urmă. — Desigur, punînd în cen­trul activităţii lor realizarea sarcinilor economice, Comitetul municipal de partid şi consiliul popular acordă atenţia cuveni­tă şi rezolvării operative a pro­blemelor sociale. — Ne preocupăm îndeaproape de asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei, de problemele gos­podăririi oraşului, de cele privind îmbunătăţirea activităţii de ocro­tire a sănătăţii, într-un cuvînt de toate problemele de care depinde îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. Am luat o serie de măsuri privind extinde­rea reţelei unităţilor de desfacere a confecţiilor, a încălţămintei şi a altor articole. Manifestăm o grijă deosebită aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe. — Care sunt sarcinile actuale ale organizaţiilor de partid din oraş ? — Organizaţiile de partid din industrie au datoria de a se preo­cupa cu competenţă, de a pune în centrul activităţii lor mobili­zarea comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii pentru realizarea sarcinilor economice. In construc­ţii, eforturile trebuie mobilizate spre folosirea raţională a utilaje­lor şi forţei de muncă pentru rea­lizarea la timp a construcţiilor planificate. In agricultură, sarcina principală în această perioadă es­te pregătirea temeinică a campa­niei agricole de primăvară. Avem create toate condiţiile pentru o activitate eficientă, rod­nică, în toate domeniile, pentru realizarea cu succes a sarcinilor izvorîte din hotărîrile Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţio­nale a partidului nostru. Pe şantierele de construcţii Desigur, că şi aceas­tă largheţe in fixa­rea termenului de dare in folosinţă constituie o cauză luna este planificat tierele nr. 1 şi nr. 2 să intre în funcţia­ din cartierul Tudor­ie, dar numai o Vladimirescu, apar­­parte din fundaţie fiind T.R.C.M. Tg­­ este executată iar Mureş. Aici activita­zidăria de la tonele tea pare diferenţiată importantă a fără­­abia a început. Iată în raport cu volu­­gănării lucrărilor, rezultatul necolabo­­mul de lucrări. La­ Şantierul nr. 2 al țării, a disputelor crările de construe­ aceluiaşi trust. Ne continue între con­­ţii de pe şantierul surprinde un ritm structor şi benefi- nr. 1 se află sub vio­, o efervescenţă clar. Se vede că pi­­cota planificată prin caracteristică activi­­nă în prezent, forul grafice. La blocurile tăţii de construcţii, tutelar comun nu a A 1 1 şi A 1 2 se Se construiesc a găsit măsurile ce le execută doar zidăria blocuri. Şeful sau­­mai eficiente pentru etajului I iar grafi­­tierului, Aurel Flo­­dinamizarea activi­ cele de execuţie in- b­an ne prezintă si­­tăţii de construcţii, dică pentru sfîrşitul luaţia la zi. Urmă­­lunii februarie, la firea operativă rea­­ambele blocuri, ter- Uzată sub o formă minarea etajului III, ingenioasă şi eflci­­fără planşeu. „Ră- entă îţi Indică sim­­mînerile în urmă — pin stadiul lucrări­­ne spune şeful şan- lor faţă de grafice, tierului, ing. IOSIF De aici concluzia că SIMON­­— se dato­ urmărirea operativă resc în primul rînd a producţiei în com­­­ipsei de elemente strucţii se poate e­­prefabricate. Cei ca­­fectua pe orice san­­ie răspund de apro- tier. Iată rezultatul, nomic. Mai sunt de vizionarea şantieru- La 8 blocuri reali­­obţinut încă o serie lui din cadrul trus- zările sunt conform de avize. tului ne-au neglijat, graficului sau peste Acum o lună con- Ca rezultat am avut prevederi. La blocul ducerea fabricii ne-a şi o serie de între- B 2 există o rămî­­asigurat că la 15 re- ruperi în procesul nere în urmă destul bruarie va preda de execuţie. Apoi de mare. Aceasta — constructorului pro- drumurile impracti- ne spune şeful şan­­iectul de execuţie a cabile din cauza fierului — se dato­­obiectivului. Se ve-­dezgheţului ne în- reşte modificării so­­de că nici proiectan- greunează activita- luţiilor de construc­­tul, nici forul tute- tea. N­­ii din cauza greşe­lor nu se grăbesc. Pe lingă acestea filor din proiect. Executarea acestui aş mai adăuga o Şantierul a­dus lip­­obiectiv va duce la cauză, şi anume, ne­­să de prefabricate, obţinerea unui spor asigurarea unui front Lipsa elementelor însemnat de cără­ de lucru pe timp de de construcţii, a mizi, de care şantie- iarnă, deşi conduce- prefabricatelor sunt rele de construcţii rea trustului s-a an- reclamate de ambele au mare nevoie. Ne­gajat să dea pentru şantiere. Conduce­­întrebări, peste o iarnă o suprafaţă rea trustului va tre­­lună vom găsi acea mai mare de con- bui să ia măsuri de ea.şi situaţie? strucţii cu un­sta- mărire a capacităţii Problema docu- diu avansat de exe­ de producţie pentru mentaţiei tehnice nu cuţie. Am sesizat un acest material şi să este rezolvată unci aspect pe care l-am asigure şantierelor la obiectivul „extin- discutat cu ingine- cantitatea necesară, derea Fabricii de rul Iosif Simon. A- Am prezentat pe geamuri­­ din Tîrnă­ ceste blocuri au fost scurt situaţia de pe veni" — ne spune atacate în luna au- şantiere. Volumul ing. Eugen Ballo, gust a anului trecut, de lucrări de ton- Aceasta ne împiedic termenul de dare în strucţii executate pe că să organizăm din folosinţă este a doua primele două luni timp aprovizionarea jumătate a lunii ale anului sunt sub şantierului şi ataca- septembrie. Aceasta posibilităţi. Rămîne­rea lucrărilor, al că­ înseamnă aproxima- astfel ca în luna lor volum de con­­tiv o durată de exe­­strucţii-montaj se cutie de 12 luni. Ju­­ridică la 11 milioane rata normată de e­în condiţii corespunzătoare es­te de aproximativ 6 lei în acest an. Con-­­ ducerea Fabricii de geamuri din Tirnă­veni va­­trebui să depună eforturi mai mari pentru asigu­rarea în bune condi­ţii a documentaţiei tehnice. Ne aflăm pe şan­martie să se dea marea bătălie pen­tru recuperarea ră­mânerilor în urmă şi realizarea integra­lă a planului tri­mestrului î. Pentru luni. Consider că aceasta, deficienţei­ este o anomalie pe care îngreunează rnt care conducerea unul în construcţii vor trebui înlăturate trustului va trebui în tim­pul cel mai s-o înlăture la timp­ scurt. Documentaţia teh­nică la obiectivul „dezvoltarea capaci­tăţii de uscare la secţia a II-a a Fa­bricii de cărămizi Mureşeni — ne spu­ne directorul fabri­cii de cărămizi, ing. KÜRTI OSCAR — se află în faza de studiu tehnico-eco- ! Unităţi pentruu pres­tări şie servicii Comuna Lunca Bradului este una dintre localităţile judeţului nostru, cu o populaţie nume­roasă. Numai la cele două sec­toare cu profil forestier — ex­ploatare şi industrializare — lucrează sute de muncitori. In ultimii ani, la dispoziţia populaţiei au fost puse un ma­gazin modern cu mai multe ra­ioane de deservire, o brutărie etc. In curînd, cooperativa de consum din localitate va des­chide încă două unităţi pentru prestări de servicii: o croitorie pentru bărbaţi şi o frizerie. Aceeaşi cooperativă, amenajea­ză într-un local din comuna Stînceni o unitate de cizmărie și una de croitorie. Bar de zi la... „înălţime“* GALAŢI. — Pe centura arhi­tectonică a turnului de radio­­releu, ce se construieşte la Ga­laţi, se amenajează un original bar de zi. Situat la circa 70 de metri înălţime, el va oferi o plă­cută imagine panoramică a ora­şului şi a Dunării. Urcarea şi co­­borîrea se face cu liftul, iar în­călzirea pe timp de iarnă cu o instalaţie electrică specială. Originalul bar gălăţean, al că­rui interior seamănă cu bordul unei rachete, are o capacitate de 50—55 de locuri. (Agerpres) STFALA ROSIE PAGINA 3 U1 D­E CONFUZIE In ziua de 13 februarie (zi cu ghinion !), Vasile Gliga, şofer la Ocolul silvic din Lunca Bradului, a condus autoturismul 1—MS—2257. La Răstoliţa, pe şosea, la kilometrul 146, tocmai in faţa casei cu nr. 79 a­ ajuns o căruţă trasă de doi cai. Deşi şo­fer cu experienţă, Vasile Gliga a confundat căruţa cu .. . tram­vaiul. Spunem acest­­lucru deoarece, conform regulamentului, nu­mai tramvaiele se depăşesc pe partea dreaptă. Incercind să depă­şească căruţa pe partea dreaptă, i-a intrat oiştea prin geam, acci­­dentul soldindu-se cu rănirea gravă a cetăţeanului Nicolae Cră­ciun şi cu moartea unui cal. Astfel, deşi s-a grăbit, şoferul a ră­mas de căruţă. Şi vizitiul Petru Fărcaş. „DESCOPERIRE” RECENTA Organele in drept au descoperit recent un ... „profesor”. In satul Răzoare, aparţinător comunei Miheş, 11 căuta de mult fosta soţie, pe nume Marcela Gruia, muncitoare în Bucureşti. Nu pen­tru a-l întreba de sănătate, ci pentru a-i afla „ascunzişul”. Fuga­rul se numeşte Gordianus Danaricu şi se prezintă drept profesor. Predă şi lecţii de educaţie copiilor din Răzoare. Cele trei fetiţe ale lui le-a lăsat la Bucureşti, fără a contribui cu nimic la între­ţinerea lor. Şi, pentru a se putea sustrage de la întreţinerea feti­ţelor, a dispărut fără urmă, cuibărindu-se la Răzoare. Ce profe­sor ! Să i se dea o lecţie. Merită. RECLAMAGIUL Cunoaşteţi pe Octavian Silvaş din Cipău ? Ii joacă şoarecii în călciie. Cind nu-i convine ceva, pune mina pe condei şi scrie. Fa­ce reclamaţii. L-a reclamat şi pe Nicolae Turcu, conductor de bi­lete la C.F.R. Spune că acesta, in ziua de 17 ianuarie, călătorind cu trenul 4031 a învăţat ciţiva huligani să-l scarpine în cap. A mai scris verzi şi uscate umplind cîteva coli de hirtie. A uitat totuşi ceva. Nu a amintit de faptul că el, Octavian Silvaş, a fost găsit de conductor călătorind pe tren fără bilet. Şi, cum nu-i place să-i sufle nimeni un foc, a luat o bucată de fier şi a lovit pe conductor în cap. Şi tot el e nemulţumit. RECOMPENSA CU... CINTEC îndeplinind funcţia de merceolog la Trustul de construcţii din Tg.-Mureş, Andrei Mát­hé se ocupa cu procurarea de mate­riale. Cu bani in numerar. Cumpăra şi deconta. Cu bonuri false. Luat la bani mărunţi, merceologul a recunoscut că şi-a însuşit o parte din bani. In total, peste 1.600 lei. Ştiind că cine se atinge de bani plăteşte cu ani, el a recuperat suma. Procesul penal to­tuşi a fost deschis. Imediat însă, merceologul a fost recompensat. De către conducerea întreprinderii, cu un premiu de 800 lei Ca să nu simtă omul golul ce i s-a creat prin recuperarea sumei delapidate. Ce concepţie ! CU DOMICILIUL FLOTANT Se numeşte Teodor Potop, în vîrstă de 34 de ani. Este şofer, divorţat. Are şi un copil pe care-l întreţine fosta soţie, Lenuţa Ghioca domiciliată in oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pentru a nu contribui la întreţinerea copilului, el s-a făcut nevăzut. A ve­nit la Tg.-Mureş. Pînă în prezent soţia nu i-a dat de urmă, pen­tru a obţine su­ma de bani cuvenită din iulie 1967 şi pînă in pre­zent. Nu de alta, dar Teodor Potop îşi schimbă locul de muncă şi domiciliul foarte operativ. In ultima vreme a locuit pe strada Gheorghe Doja nr. 36, apoi pe strada Lavandei nr. 6, de aici s-a mutat pe strada Secuilor Martiri, bloc 11. Şi cine ştie unde o mai fi in prezent. Dar pînă la urmă i se vor înţărca cărările, de-i va merge vestea ca la popă tuns. Rubrică realizată de P. POPȘOR cm Trebuie să vă mărturisesc că sunt bun amic cu Sfîntul Ilie. Nu ştiu ce m-o fi atras spre el. Poate rezonanţa vocalică a nu­melui său, poate vreo tradiţie de rubedenie (pe naşul meu îl cheamă tot Ilie iar fiului şi ur­maşului meu i-am dăruit ace­laşi nume). Cred insă că simpa­tia mea pentru stăpinul fulge­relor şi scinteielor ce despică văzduhul se datoreşte admiraţiei faţă de nemărginita-i putere. Deşi prieteni, de prin toamnă nu mi-a dat nici un semn de viaţă. Şi tocmai aseară, cind mă aşteptam mai puţin, îl zăresc trecind fulgerător pe sirmele de curent electric prin tabloul de siguranţe şi oprindu-se cu un scurt pocnet în becurile cande­­labrului din tavan. Camera mi-a căzut în întuneric, televizorul şi-a închis intr-un patrat ima­ginea iar vocea crainicului de la radio a rămas suspendată un­deva prin neant. Nevastă-mea, care cosea ceva la maşină, in ca­mera alăturată, intră dihnind: — Iar ai umblat la siguran­ță?! Ți-am spus că asta e treaba întreprinderii de electricitate! — Ba nu, e și treaba mea, răspunse o voce din tavan. îmi pare cunoscută vocea. — Doar nu-i fi tu, Sfinte Ilie?! — Ba, tocmai eu ... — Da ce-ţi veni să te joci cu lumina?!­ — Nu mă joc ... — Atunci? — Vreau să te pedepsesc! — Pe mine?! doar iţi sint prieten. — Nu-mi mai eşti.. . — De ce? — Vino şi vezi! Mă ia cu el. Călare pe un nor înaripat, srănărind scântei şi zguduind văzduhul, ajungem pină la Ibăneşti. Ne oprim dea­supra secţiei de croitorie a coo­perativei de consum din locali­tate. Paraşutăm fără ajutorul vreunui O.Z.N. Vrem să intrăm, dar e întuneric beznă. Ilie sca­­pără un fulger şi ne strecurăm­ înăuntru. înşiruite, maşinile de cusut stau într-o adîncă nemişcare. Doar una mai nouă şi mai cu­rajoasă rupe tăcerea: — Of, mi-au amorţit oasele. Speram că o să mai ajung zi­lele cind mă voi putea invirti cu ajutorul curentului electric, introdus în clădire cu multe luni în urmă. Dar zilele trec ... şi contorul... — Ce-i cu contorul? • — Mai întrebi?! interveni Ilie. Nu-i... — L-au adus anul trecut dar nu funcţiona. L-au dus la veri­ficare, apoi iar l-au adus şi iar l-au dus ... Acum nu mai ştim pe unde se află ... — Şi din cauza unui con­tor?!... — ... se pierd mii şi zeci de mii de lei, interveni din nou Ilie, care — deşi nu urmase nici un curs de economie politică — avea totuşi noţiuni despre pro­ductivitatea muncii. Mai adaugă­ lipsa mijloacelor de transporta­re a produselor spre locurile de desfacere, şi o să-ţi dai seama de beneficiile pe care le-ar pu­tea cîştiga cooperativa, şi nu le ciştigă ... Drept să vă spun, Ilie ăsta m-a dat gata cu raţionamentele sale. — Şi ce vină am eu în toate astea? — De ce nu­­ slobozi tunetele şi fulgerele criticii asupra celor ce se ocupă cu instalarea curen­tului şi contoarelor şi a celor care ar trebui să asigure trans­portul produselor? Or, aştepţi să vin eu cu tunetele şi fulgerele mele?! M. FILIMON Sfîntul Ilie și ...un contor 14 FINTÎNA .„MIORIŢA". MONUMENT ARHITECTONIC AL C­APITALEI (Foto: V. MOLDOVAN)

Next