Steaua Roşie, martie 1968 (Anul 19, nr. 51-77)
1968-03-01 / nr. 51
„BALCOANE" (Fotó: I. MARX) F.R.H■î Turneul final al Gupsî la Tirgu-Mureş In zilele de 1, 2 şi 3 martie a. c. în sala I.M.F. din Tg.-Mureş va avea loc turneul final al Cupei F.R.H., la care vor lua parte echipele feminine Universitatea Bucureşti, Rulmentul Braşov, Textila Buhuşi şi Liceul nr. 4 Timişoara. Programul turneului final este următorul : vineri şi sîmbătă după-amiază de la ora 18 şi duminică dimineaţa de la ora 10, zilnic cite două meciuri. 1 martie a. c. de la ora 18 : Rulmentul Braşov—Textila Buhuşi; de la ora 19 : Universitatea Bucureşti—Liceul nr. 4 Timişoara. 2 martie a. c. de la ora 18 : Universitatea—Textila; de la ora 19 : Rulmentul—Liceul nr. 4 Timișoara. 3 martie a. c. de la ora 10 : Textila—Liceul nr. 4 Timișoara; de la ora 11 : Universitatea—Rulmentul. l Temperatura carbidului Stroia. Acestea sunt durerile de naştere ale carbidului. Cobor împreună cu dispecerul Coman pe o altă scară metalică, lungă de ciţiva metri. De pe platforma lată şi solidă din capătul de jos al scării, un bărbat robust, cu ochelari de protecţie, îmbrăcat in haine de culoarea cimentului umezit, ne face semn să ne oprim. Urmează o scurgere — îmi spune Emil Coman. Stăm aici, că-i periculos. Pamfilie Rimniţă, omul care ne făcuse semn, cu colegii lui din echipă — Simion Şuteu, Ilarie Popa şi Vasile Zugravu — deodată, îşi înfig răngile în gura cuptorului. O lavă incandescentă, uşor fluidă, se scurge pe un canal în vagoneţii de pe linia decauvill, in formă de cerc, de sub platforma de oţel. La fiecare împunsătură de rangă, din gura cuptorului, valuri de se întei ţişnesc spre cei patru oameni. Prin mişcările lor iuţi, dintr-un loc in altul, reuşesc cum nu se poate mai bine sa se lupte cîteva momente cu ridicata temperatură a carbidului şi cu puzderia de scîntei. S-a mai „născut” o şarjă de carbid. Macaragiul Ioan Albu îşi pune podul rulant in mişcare, transportînd carbidul in hala de răcire. Şarjele se succed una după alta. In timp de 6 ore, noaptea, aproape 20 de oameni, care lucrează la cea mai modernă instalaţie din combinat — cuptorul IV — au produs circa 60 de tone de carbid. Alte cantităţi s-au produs la celelalte trei cuptoare. Fiecare formaţie de lucru şi-a depăşit norma de producţie, adăugind alte tone de carbid la cele aproximativ 400, date peste plan in anul curent. In zori de zi, panglicile d° asfalt ce şerpuiesc printre fabricile combinatului au fost inundate de sute de muncitori, de oamenii care au preluat ,din mers, instalaţiile, continuind munca la aceeaşi temperatură ,şi cu aceeaşi vigoare bărbătească. Entuziasmul, voinţa de a produce azi mai mult şi mai bine decit ieri, mîine mai mult şi mai bine, decit azi, sînt caracteristici permanente ale chimiştilor din Tirnăveni. Ei au învăţat şi ştiu să stăpînească perfect universul reacțiilor chimice. CINE VA REZOLVA PROBLEMELE LOCALE DE MUNCĂ ŞI OCROTIRI SOCIALE? Recent a fost constituită la Tg.-Mureş Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, ca unitate care îndeplineşte funcţia de organ executiv al Ministerului Muncii, la nivel judeţean. Pentru a cunoaşte amănunte despre noua instituţie, l-am rugat pe tovarăşul ing. ALEXANDRU LAZAR, directorul acesteia, să ne răspundă la cîteva întrebări: — Pentru început v-am ruga să ne spuneţi din ce instituţii s-a constituit noua direcţie? — Direcţia pentru problemele de muncă şi ocrotiri sociale a luat fiinţă prin gruparea şi preluarea atribuţiilor mai multor organe care au funcţionat la nivel de regiune, raioane şi oraşe. Printre acestea, fosta Direcţie regională pentru recrutarea şi repartizarea forţelor de muncă, Inspectoratul regional de stat pentru protecţia muncii, oficiile de prevederi sociale din cadrul administraţiei de stat locală, secţiile şi consiliul de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă. Totodată, s-au preluat de la Consiliul regional al U.G.S.R. problemele de asigurări sociale. — Ce sarcini revin direcţiei? — Aş putea spune că foarte multe. Ele vizează rezolvarea unor probleme sociale care interesează o mare parte a populaţiei din judeţ: stabilirea şi plata pensiilor; recrutarea şi repartizarea forţelor de muncă; exercitarea controlului şi a îndrumării în domeniul protecţiei muncii; problemele asigurării sociale; îndrumarea activităţii de asistenţă socială; îndrumarea şi controlul în ce priveşte raporturile de muncă, expertize şi recuperarea capacităţii de muncă. — Direcţia are şi organe operative subordonate? — La nivelul judeţului şi al municipiului Tîrgu-Mureş activitatea operativă va fi desfăşurată de aparatul judeţean, iar la nivelul municipiului Sighişoara de un oficiu orăşenesc, care va rezolva problemele curente de pensii şi repartizarea forţelor de muncă. Pentru a desfăşura o activitate calitativ superioară şi a rezolva operativ problemele care intră în sfera de activitate a direcţiei, s-a întocmit un plan de măsuri. Ca sarcini actuale ne-am propus: organizarea activităţilor pe structura administrativă a judeţului, instruirea şi pregătirea personalului în cuprinderea şi rezolvarea imediată a sarcinilor care le revin. Astfel s-a trecut la soluţionarea dosarelor de pensionare înaintate pînă la această dată, la recrutarea şi repartizarea forţei de muncă, la întărirea controlului privind asigurarea condiţiilor optime de muncă şi de viaţă, în special în sectoarele cu activitate de sezon forestier, de construcţii şi agricultură. De asemenea s-a trecut la urmărirea execuţiei bugetului de asigurări sociale şi în mod deosebit la verificarea cum se respectă legalitatea in raporturile de muncă. Pentru îndeplinirea acestor sarcini urgente căutăm să colaborăm cît mai mult cu organele sindicale, U.T.C., ale procuraturii, justiţiei şi ale sănătăţii. — In încheiere, v-am ruga să faceţi cunoscută cititorilor noştri adresa direcţiei. Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale şi-a stabilit sediul, ce-i drept provizoriu, în strada Ştefan cel Mare nr. 35. Interviu consemnat de V. MEGHEŞ PRODUSE DE ARTIZANAT Gama produselor de artizanat realizate de cooperatorii de la „Arta mobila“ din Tîrgu-Mureş s-a lărgit în acest an. Au intrat în fabricaţia de serie unele sortimente noi ca: servicii de scris pentru birouri, tăvi sculptate (format peşte), lădiţe lucrate în intarzie, diferite jucării pentru copii, printre care se numără popicele fixe cu 2 piese, xilofon, autoturism minuscul și altele. De remarcat că, o mare parte din produsele de artizanat realizate la „Arta mobila" sunt destinate exportului. URMĂRI DIN PAG. 1 I Condiţii favorabile La Complexul de faianţă şi sticlă, de exemplu, pentru acest an au fost alocate fonduri în sumă de 36 milioane lei, fiind în curs dezvoltarea capacităţii de producţie, cu termen de dare în folosinţă în trimestrul IV. Lucrările sunt avansate. La Tîrnava-confecţii, de asemenea, se execută lucrări pentru lărgirea capacităţii de producţie, cu termen de predare 1 aprilie. Un volum de investiţii însumînd 40 milioane lei s-a alocat şi pentru Tîrnava B. La întreprinderea 7 Noiembrie se lărgeşte capacitatea de producţie cu 6 milioane de cărămizi la an. Aici termenul de dare în folosinţă este 1 iulie. Lucrările din investiţii de la întreprinderea „Nicovala” trebuie să fieunte în folosinţă in cursul acui trimestru. Pentru desfăşurarea lucrărilor din investiţii în bune condiţii şi darea la timp în folosinţă a capacitiţilor de producţie planificate, nui analizăm zilnic, în fiecare dimineaţă mersul lucrărilor. Cunoscînd în fiecare moment stadiul lucrărilor, avem posibilitatea să luăm măsuri operative, concrete de impulsionare acolo unde se observă rămînere în urmă. — Desigur, punînd în centrul activităţii lor realizarea sarcinilor economice, Comitetul municipal de partid şi consiliul popular acordă atenţia cuvenită şi rezolvării operative a problemelor sociale. — Ne preocupăm îndeaproape de asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei, de problemele gospodăririi oraşului, de cele privind îmbunătăţirea activităţii de ocrotire a sănătăţii, într-un cuvînt de toate problemele de care depinde îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor muncii. Am luat o serie de măsuri privind extinderea reţelei unităţilor de desfacere a confecţiilor, a încălţămintei şi a altor articole. Manifestăm o grijă deosebită aprovizionării populaţiei cu legume şi fructe. — Care sunt sarcinile actuale ale organizaţiilor de partid din oraş ? — Organizaţiile de partid din industrie au datoria de a se preocupa cu competenţă, de a pune în centrul activităţii lor mobilizarea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii pentru realizarea sarcinilor economice. In construcţii, eforturile trebuie mobilizate spre folosirea raţională a utilajelor şi forţei de muncă pentru realizarea la timp a construcţiilor planificate. In agricultură, sarcina principală în această perioadă este pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară. Avem create toate condiţiile pentru o activitate eficientă, rodnică, în toate domeniile, pentru realizarea cu succes a sarcinilor izvorîte din hotărîrile Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului nostru. Pe şantierele de construcţii Desigur, că şi această largheţe in fixarea termenului de dare in folosinţă constituie o cauză luna este planificat tierele nr. 1 şi nr. 2 să intre în funcţia din cartierul Tudorie, dar numai o Vladimirescu, aparparte din fundaţie fiind T.R.C.M. Tg este executată iar Mureş. Aici activitazidăria de la tonele tea pare diferenţiată importantă a fărăabia a început. Iată în raport cu volugănării lucrărilor, rezultatul necolabomul de lucrări. La Şantierul nr. 2 al țării, a disputelor crările de construe aceluiaşi trust. Ne continue între conţii de pe şantierul surprinde un ritm structor şi benefi- nr. 1 se află sub vio, o efervescenţă clar. Se vede că picota planificată prin caracteristică activină în prezent, forul grafice. La blocurile tăţii de construcţii, tutelar comun nu a A 1 1 şi A 1 2 se Se construiesc a găsit măsurile ce le execută doar zidăria blocuri. Şeful saumai eficiente pentru etajului I iar grafitierului, Aurel Flodinamizarea activi cele de execuţie in- ban ne prezintă sităţii de construcţii, dică pentru sfîrşitul luaţia la zi. Urmălunii februarie, la firea operativă reaambele blocuri, ter- Uzată sub o formă minarea etajului III, ingenioasă şi eflcifără planşeu. „Ră- entă îţi Indică simmînerile în urmă — pin stadiul lucrărine spune şeful şan- lor faţă de grafice, tierului, ing. IOSIF De aici concluzia că SIMON— se dato urmărirea operativă resc în primul rînd a producţiei în comipsei de elemente strucţii se poate eprefabricate. Cei cafectua pe orice sanie răspund de apro- tier. Iată rezultatul, nomic. Mai sunt de vizionarea şantieru- La 8 blocuri realiobţinut încă o serie lui din cadrul trus- zările sunt conform de avize. tului ne-au neglijat, graficului sau peste Acum o lună con- Ca rezultat am avut prevederi. La blocul ducerea fabricii ne-a şi o serie de între- B 2 există o rămîasigurat că la 15 re- ruperi în procesul nere în urmă destul bruarie va preda de execuţie. Apoi de mare. Aceasta — constructorului pro- drumurile impracti- ne spune şeful şaniectul de execuţie a cabile din cauza fierului — se datoobiectivului. Se ve-dezgheţului ne în- reşte modificării sode că nici proiectan- greunează activita- luţiilor de constructul, nici forul tute- tea. Nii din cauza greşelor nu se grăbesc. Pe lingă acestea filor din proiect. Executarea acestui aş mai adăuga o Şantierul adus lipobiectiv va duce la cauză, şi anume, nesă de prefabricate, obţinerea unui spor asigurarea unui front Lipsa elementelor însemnat de cără de lucru pe timp de de construcţii, a mizi, de care şantie- iarnă, deşi conduce- prefabricatelor sunt rele de construcţii rea trustului s-a an- reclamate de ambele au mare nevoie. Negajat să dea pentru şantiere. Conduceîntrebări, peste o iarnă o suprafaţă rea trustului va trelună vom găsi acea mai mare de con- bui să ia măsuri de ea.şi situaţie? strucţii cu unsta- mărire a capacităţii Problema docu- diu avansat de exe de producţie pentru mentaţiei tehnice nu cuţie. Am sesizat un acest material şi să este rezolvată unci aspect pe care l-am asigure şantierelor la obiectivul „extin- discutat cu ingine- cantitatea necesară, derea Fabricii de rul Iosif Simon. A- Am prezentat pe geamuri din Tîrnă ceste blocuri au fost scurt situaţia de pe veni" — ne spune atacate în luna au- şantiere. Volumul ing. Eugen Ballo, gust a anului trecut, de lucrări de ton- Aceasta ne împiedic termenul de dare în strucţii executate pe că să organizăm din folosinţă este a doua primele două luni timp aprovizionarea jumătate a lunii ale anului sunt sub şantierului şi ataca- septembrie. Aceasta posibilităţi. Rămînerea lucrărilor, al că înseamnă aproxima- astfel ca în luna lor volum de contiv o durată de exestrucţii-montaj se cutie de 12 luni. Juridică la 11 milioane rata normată de eîn condiţii corespunzătoare este de aproximativ 6 lei în acest an. Con- ducerea Fabricii de geamuri din Tirnăveni vatrebui să depună eforturi mai mari pentru asigurarea în bune condiţii a documentaţiei tehnice. Ne aflăm pe şanmartie să se dea marea bătălie pentru recuperarea rămânerilor în urmă şi realizarea integrală a planului trimestrului î. Pentru luni. Consider că aceasta, deficienţei este o anomalie pe care îngreunează rnt care conducerea unul în construcţii vor trebui înlăturate trustului va trebui în timpul cel mai s-o înlăture la timp scurt. Documentaţia tehnică la obiectivul „dezvoltarea capacităţii de uscare la secţia a II-a a Fabricii de cărămizi Mureşeni — ne spune directorul fabricii de cărămizi, ing. KÜRTI OSCAR — se află în faza de studiu tehnico-eco- ! Unităţi pentruu prestări şie servicii Comuna Lunca Bradului este una dintre localităţile judeţului nostru, cu o populaţie numeroasă. Numai la cele două sectoare cu profil forestier — exploatare şi industrializare — lucrează sute de muncitori. In ultimii ani, la dispoziţia populaţiei au fost puse un magazin modern cu mai multe raioane de deservire, o brutărie etc. In curînd, cooperativa de consum din localitate va deschide încă două unităţi pentru prestări de servicii: o croitorie pentru bărbaţi şi o frizerie. Aceeaşi cooperativă, amenajează într-un local din comuna Stînceni o unitate de cizmărie și una de croitorie. Bar de zi la... „înălţime“* GALAŢI. — Pe centura arhitectonică a turnului de radioreleu, ce se construieşte la Galaţi, se amenajează un original bar de zi. Situat la circa 70 de metri înălţime, el va oferi o plăcută imagine panoramică a oraşului şi a Dunării. Urcarea şi coborîrea se face cu liftul, iar încălzirea pe timp de iarnă cu o instalaţie electrică specială. Originalul bar gălăţean, al cărui interior seamănă cu bordul unei rachete, are o capacitate de 50—55 de locuri. (Agerpres) STFALA ROSIE PAGINA 3 U1 DE CONFUZIE In ziua de 13 februarie (zi cu ghinion !), Vasile Gliga, şofer la Ocolul silvic din Lunca Bradului, a condus autoturismul 1—MS—2257. La Răstoliţa, pe şosea, la kilometrul 146, tocmai in faţa casei cu nr. 79 a ajuns o căruţă trasă de doi cai. Deşi şofer cu experienţă, Vasile Gliga a confundat căruţa cu .. . tramvaiul. Spunem acestlucru deoarece, conform regulamentului, numai tramvaiele se depăşesc pe partea dreaptă. Incercind să depăşească căruţa pe partea dreaptă, i-a intrat oiştea prin geam, accidentul soldindu-se cu rănirea gravă a cetăţeanului Nicolae Crăciun şi cu moartea unui cal. Astfel, deşi s-a grăbit, şoferul a rămas de căruţă. Şi vizitiul Petru Fărcaş. „DESCOPERIRE” RECENTA Organele in drept au descoperit recent un ... „profesor”. In satul Răzoare, aparţinător comunei Miheş, 11 căuta de mult fosta soţie, pe nume Marcela Gruia, muncitoare în Bucureşti. Nu pentru a-l întreba de sănătate, ci pentru a-i afla „ascunzişul”. Fugarul se numeşte Gordianus Danaricu şi se prezintă drept profesor. Predă şi lecţii de educaţie copiilor din Răzoare. Cele trei fetiţe ale lui le-a lăsat la Bucureşti, fără a contribui cu nimic la întreţinerea lor. Şi, pentru a se putea sustrage de la întreţinerea fetiţelor, a dispărut fără urmă, cuibărindu-se la Răzoare. Ce profesor ! Să i se dea o lecţie. Merită. RECLAMAGIUL Cunoaşteţi pe Octavian Silvaş din Cipău ? Ii joacă şoarecii în călciie. Cind nu-i convine ceva, pune mina pe condei şi scrie. Face reclamaţii. L-a reclamat şi pe Nicolae Turcu, conductor de bilete la C.F.R. Spune că acesta, in ziua de 17 ianuarie, călătorind cu trenul 4031 a învăţat ciţiva huligani să-l scarpine în cap. A mai scris verzi şi uscate umplind cîteva coli de hirtie. A uitat totuşi ceva. Nu a amintit de faptul că el, Octavian Silvaş, a fost găsit de conductor călătorind pe tren fără bilet. Şi, cum nu-i place să-i sufle nimeni un foc, a luat o bucată de fier şi a lovit pe conductor în cap. Şi tot el e nemulţumit. RECOMPENSA CU... CINTEC îndeplinind funcţia de merceolog la Trustul de construcţii din Tg.-Mureş, Andrei Máthé se ocupa cu procurarea de materiale. Cu bani in numerar. Cumpăra şi deconta. Cu bonuri false. Luat la bani mărunţi, merceologul a recunoscut că şi-a însuşit o parte din bani. In total, peste 1.600 lei. Ştiind că cine se atinge de bani plăteşte cu ani, el a recuperat suma. Procesul penal totuşi a fost deschis. Imediat însă, merceologul a fost recompensat. De către conducerea întreprinderii, cu un premiu de 800 lei Ca să nu simtă omul golul ce i s-a creat prin recuperarea sumei delapidate. Ce concepţie ! CU DOMICILIUL FLOTANT Se numeşte Teodor Potop, în vîrstă de 34 de ani. Este şofer, divorţat. Are şi un copil pe care-l întreţine fosta soţie, Lenuţa Ghioca domiciliată in oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pentru a nu contribui la întreţinerea copilului, el s-a făcut nevăzut. A venit la Tg.-Mureş. Pînă în prezent soţia nu i-a dat de urmă, pentru a obţine suma de bani cuvenită din iulie 1967 şi pînă in prezent. Nu de alta, dar Teodor Potop îşi schimbă locul de muncă şi domiciliul foarte operativ. In ultima vreme a locuit pe strada Gheorghe Doja nr. 36, apoi pe strada Lavandei nr. 6, de aici s-a mutat pe strada Secuilor Martiri, bloc 11. Şi cine ştie unde o mai fi in prezent. Dar pînă la urmă i se vor înţărca cărările, de-i va merge vestea ca la popă tuns. Rubrică realizată de P. POPȘOR cm Trebuie să vă mărturisesc că sunt bun amic cu Sfîntul Ilie. Nu ştiu ce m-o fi atras spre el. Poate rezonanţa vocalică a numelui său, poate vreo tradiţie de rubedenie (pe naşul meu îl cheamă tot Ilie iar fiului şi urmaşului meu i-am dăruit acelaşi nume). Cred insă că simpatia mea pentru stăpinul fulgerelor şi scinteielor ce despică văzduhul se datoreşte admiraţiei faţă de nemărginita-i putere. Deşi prieteni, de prin toamnă nu mi-a dat nici un semn de viaţă. Şi tocmai aseară, cind mă aşteptam mai puţin, îl zăresc trecind fulgerător pe sirmele de curent electric prin tabloul de siguranţe şi oprindu-se cu un scurt pocnet în becurile candelabrului din tavan. Camera mi-a căzut în întuneric, televizorul şi-a închis intr-un patrat imaginea iar vocea crainicului de la radio a rămas suspendată undeva prin neant. Nevastă-mea, care cosea ceva la maşină, in camera alăturată, intră dihnind: — Iar ai umblat la siguranță?! Ți-am spus că asta e treaba întreprinderii de electricitate! — Ba nu, e și treaba mea, răspunse o voce din tavan. îmi pare cunoscută vocea. — Doar nu-i fi tu, Sfinte Ilie?! — Ba, tocmai eu ... — Da ce-ţi veni să te joci cu lumina?! — Nu mă joc ... — Atunci? — Vreau să te pedepsesc! — Pe mine?! doar iţi sint prieten. — Nu-mi mai eşti.. . — De ce? — Vino şi vezi! Mă ia cu el. Călare pe un nor înaripat, srănărind scântei şi zguduind văzduhul, ajungem pină la Ibăneşti. Ne oprim deasupra secţiei de croitorie a cooperativei de consum din localitate. Paraşutăm fără ajutorul vreunui O.Z.N. Vrem să intrăm, dar e întuneric beznă. Ilie scapără un fulger şi ne strecurăm înăuntru. înşiruite, maşinile de cusut stau într-o adîncă nemişcare. Doar una mai nouă şi mai curajoasă rupe tăcerea: — Of, mi-au amorţit oasele. Speram că o să mai ajung zilele cind mă voi putea invirti cu ajutorul curentului electric, introdus în clădire cu multe luni în urmă. Dar zilele trec ... şi contorul... — Ce-i cu contorul? • — Mai întrebi?! interveni Ilie. Nu-i... — L-au adus anul trecut dar nu funcţiona. L-au dus la verificare, apoi iar l-au adus şi iar l-au dus ... Acum nu mai ştim pe unde se află ... — Şi din cauza unui contor?!... — ... se pierd mii şi zeci de mii de lei, interveni din nou Ilie, care — deşi nu urmase nici un curs de economie politică — avea totuşi noţiuni despre productivitatea muncii. Mai adaugă lipsa mijloacelor de transportare a produselor spre locurile de desfacere, şi o să-ţi dai seama de beneficiile pe care le-ar putea cîştiga cooperativa, şi nu le ciştigă ... Drept să vă spun, Ilie ăsta m-a dat gata cu raţionamentele sale. — Şi ce vină am eu în toate astea? — De ce nu slobozi tunetele şi fulgerele criticii asupra celor ce se ocupă cu instalarea curentului şi contoarelor şi a celor care ar trebui să asigure transportul produselor? Or, aştepţi să vin eu cu tunetele şi fulgerele mele?! M. FILIMON Sfîntul Ilie și ...un contor 14 FINTÎNA .„MIORIŢA". MONUMENT ARHITECTONIC AL CAPITALEI (Foto: V. MOLDOVAN)