Steaua Roşie, aprilie 1968 (Anul 19, nr. 78-102)
1968-04-02 / nr. 78
/ MARŢI, 2 APRILIE 17,30 — Pentru cei mici; 18,00 — Teletehnica pentru toţi; 18,30 — Curs de limba franceză; 19,00 — Pentru tineret; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Film serial: Thierry la Fronde; 20,26 — Din lirica românească contemporană; 20,35 — Zece minute la... Piatra Neamţ; 20,45 — Teatru: „Punctul 0” de Ives • Jamiaque; 22,45 — Telejurnalul de noapte. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE CINEMA MARŢI, 2 APRILIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Sfintul la pindă. Progresul: filmul Hocus-pocus. Steagul roşu: filmul Doctorul Aumădoare. Tineretului: filmul Post sezon. Muncitoresc: filmul Setea. Flacăra: filmul Fantoma din Morrisville. Unirea: filmul Reîntoarcerea pe pămînt. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Un nabab maghiar. Tirnava: filmul Cine călăreşte un tigru. LUDUŞ — Flacăra: filmul O zi nu tocmai norocoasă. SARMAŞ — Popular: filmul Faraonul. REGHIN — Patria: filmul Innorare trecătoare. Victoria: filmul Cei şapte samurai. SOVATA — Doina: filmul Jocuri neschimbate. Sovata: filmul Dimineața devreme. TIRNAVENI — Melodia: filmul Mi-am cumpărat un tată. Alte spectacole Ansamblul de stat de cântece şi jocuri din Tg.-Mureş prezintă în sala mare a Palatului culturii, azi, la ora 20, spectacolul coregrafic , Răsărit-a mîndrul soare“ MIERCURI, 3 APRILIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Programul 1: 5,50 — Jurnal agrar; 8,30 şi 9,05 — La microfon melodia preferată; 11,30 — Melodii din filme; 12,00 — Dansuri din operete; 12,22 — Melodii populare; 13,50 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 15,15 — Săptămîna culturii ungare; 15,45 — Muzică uşoară de Temistocle Popa; 17,15 — Antena tineretului; 18,30 — Radiosimpozion. Noua organizare administrativ-teritoriala — factor dinamizator al vieţii sociale; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoastră; 20,05 — Radiomagazin sportiv; 21,00 — Metronom ’68; 22,35 — Primăvara în muzică. Programul II: 7,45 — Varietăţi folclorice; 9,33 — Valsuri vocale şi orchestrale; 10,30 — Odă limbii române; 11,45 — Cintece şi jocuri; 13,30 — Program susţinut de orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciocîrlia“; 14,08 — Concert de prînz; 15,30 — Orizont ştiinţific; 16,20 — Lexicon folcloric muzical, litera H; 20,15 — Actualitatea muzicală; 21,05 — Teatru: „Ifigenia in Taurida“ de Euripide. TG.-MUREŞ. 5—5,30 in limba română: Corespondenţe, muzică. 5,30—6,15 în limba maghiară: Corespondenţe, muzică — Cronica industrială (I. F. Reghin). ISIS,30 în limba maghiară: Muzică uşoară — Emisiunea pentru femei. 16,15—17 în limba maghiară: Agenda actualităţii — Poşta muzicală — Literatură şi artă. De vorbă cu artistul plastic Nagy Pál. 17—18 in limba română: Agenda actualităţii — Muzică corală românească — Destine contemporane — Pagini din operete — Şantier pedagogic. Perspectivele liceelor de cultură generală. Timpul probabil. După o răcire trecătoare, vremea se va ameliora din nou; vor cădea ploi slabe trecătoare îndeosebi în cursul dupăamiezii. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 0 și plus 5 grade, iar maximele între 14—18 grade. Vînt slab pînă la potrivit din vest. wm. Prezentarea unei comedii de Vasile Alecsandri cum este feeria naţională „Sinziana şi Pepelea" comportă fără îndoială, nenumărate riscuri, izvorîte nu atît din unghiul din care sînt privite comediile clasicului nostru, cit mai ales datorită unei greşite concepţii, conform căreia acest gen ar fi mai puţin reprezentativ faţă de dramele sale istorice. Intr-adevăr, excluzînd comediile din ciclul Chiriţei, impuse îndeosebi spectatorului de azi de naţionalul ieşean prin inegalabila creaţie a lui Miluţă Gheorghiu, dramele sale istorice — „Despot Vodă“, „Fîntîna Blanduziei“ — au avut o soartă mult mai fericită, bucurîndu-se de atenţia unor colective dramatice de prestigiu. Cu atât mai meritorie pare încercarea colectivului secţiei române a Teatrului de stat din Tg.Mureş, care, ignorînd o atare concepţie, s-a apropiat cu destulă înţelegere de text eludînd cu pricepere modalităţile rutiniere mai uzate ale feeriei. Varietatea de probleme pe care le implică aducerea în teatru a universului poetic de basm, realizarea satirei în spirit contemporan, au fost rezolvate în mare măsură, prin versiunea modernă a lui Alecu Popovici. Renunţând la unele episoade şi replici mai lungi, la scenele suprafeerice şi pur ilustrative menite cîndva doar să aducă în scenă farmecul unui decor colorat, spectacolul primeşte densitate şi ritm, devine mai antrenant, iar personajele mai vii, mai apropiate de noi. Prologul, prin care facem cunoştinţă cu personajele feeriei precum şi cu alţi eroi ai pieselor lui Alecsandri, dintre care recunoaştem pe Barbu Lăutaru, Matei Millo, Coana Chiriţa, Kera Nastasia şi alţii, are menirea să ne introducă, pe cît posibil, prin atmosfera de bilet pe care o evocă, în lumea aparent fantastică a feeriei. Dar dincolo de toate şi de orice, răzbat gândurile şi simţămintele lui Alecsandri, umorul sănătos şi verva isatirică, izvorîte din însăşi înţelepciunea personajelor sale. „Sînziana şi Pepelea“ oferă spectatorului contemporan, pe lîngă valoarea sa de document istoric, datorită nenumăratelor aluzii la stările sociale existente, nebănuite valențe artistice, o varietate policromă de forme de teatru : operetă modernă, teatru burlesc, farsă populară, comedie satirică, toate înmănunchiate fericit într-o reprezentaţie unică. Cunoscând ca nimeni altul, la vremea sa, şi dînd o înaltă apreciere folclorului, Vasile Alecsandri ne-a oferit o creaţie, dacă nu unică în teatrul românesc, în orice caz întîia de felul acesta, deschizătoare de drum pentru altele asemănătoare. Tratarea cu un remarcabil spirit creator a unor episoade din poveştile noastre populare, cu o ingeniozitate şi fantezie neobişnuită, în spiritul în care o făcuse cu puţini ani mai înainte în cîteva splendide legende a dus la realizarea unei opere de o netăgăduită măiestrie, cu un înalt conţinut de idei. De fapt, folosirea şi prelucrarea folclorului n-a fost în cazul de faţă un scop în sine, ci, alimentat de fantezia populară, Alecsandri a dat mai degrabă curs, prin intermediul personajelor din lumea basmelor, acelui îndemn adresat scriitorilor de „Dacia literară“ cu 40 de ani in urmă, de ase inspira din realitatea vieţii. Pentru că mai înainte de elementele decorative, de cadru şi atmosferă se reţin, fără întreaga adîncime ce ar fi putut-o avea, usturătoarea satiră la adresa vieţii politice a miniştrilor şi dinastiei Hohenzollern, nemulţumirea maselor populare, care a alimentat nenumărate scrieri ale lui Alecsandri, precum şi elogierea biruitoarelor forţe morale ce nu rezidă decît în popor. Politica în ţara lui Papură-împărat e împărţită în trei categorii de „tarafuri“ printre care se numără taraful naţional-liberal, taraful liberal-naţional-moderat. CRONICA DRAMATICĂ taraful moderat-naţional-liberal, taraful aristocrat, burtocrat, puntocrat şi portocrat. Deviza lor politică este una şi aceeaşi pentru toţi : „Scoală-te de la locul tău, să mă pun eu“. Dar prin ce este modern spectacolul realizat de actorii secţiei române a Teatrului de stat tîrgumureşean, ce elemente noi sunt aduse pe scenă faţă de textul lui Vasile Alecsandri ? Este meritul regizorului Eugen Mercus şi al întregului colectiv de actori de a fi ştiut să se ferească de şablonism, de a intui şi reliefa mai pregnant acele elemente ale spectacolului mai accesibile, mai apropiate de noi. Căci Alecsandri, care a alimentat prin varietatea tematică şi tipologică, o întreagă literatură, e la fel de modern, la fel de actual ca pe vremea în care a trăit şi şi-a scris opera. Credem că nu exagerăm cu nimic, dacă la o mai atentă examinare a textului, vom găsi suficiente motive ale aşa-zisului „teatru al absurdului", dacă unele personaje ale lui Alecsandri amintesc, prin felul de a vorbi, de unii eroi ai lui Caragiale sau chiar ai lui Eugen Ionescu, Sânziana, de pildă, are un limbaj de femeie emancipată („Astăzi sîntem libere şi independente“) ca Zița : „Sunt liberă... de nimeni nu mai depand“, iar Lăcustă, care cade în genunchi înaintea Sînzianei, declamă : „Frunză verde de mohor/ Mor de dor... zău... de dor mor,/ mor... mor... mor...”, amintindune ceva din ilogismul şi opacitatea gîndirii unor personaje ionesciene. Meritul principal al regiei credem că e preocuparea nu pentru urmărirea afabulaţiei, ci pentru conturarea cît mai precisă a personajelor, cu trăsăturile caracteristice fiecăruia. Pepelea, în interpretarea lui Viorel Comănici, ne apare aşa cum îl cunoaştem din basmele noastre, ca un erou îndrăzneţ şi isteţ, care ştie să se descurce în împrejurările cele mai neobişnuite pentru a o salva pe Sînziana şi a-i obţine mina. Modul foarte clar şi precis nuanţat cu care actorul îşi străbate etapele rolului, fără deformări şi echivoc, e cu atît mai lăudabil cu cît în comparaţie cu celelalte personaje, umorul cu care e investit nu e de natură caricaturală, ci izvorăşte din înţelepciunea sa, din modul cum poveste raporturile cu ceilalţi eroi. Ileana Dunăreanu, la prima ei apariţie de mai mare întindere, s-a achitat în mod onorabil de partitura unui rol care îi cerea pe lîngă farmec, o anumită doză de sagacitate, virulenţă. Vasile Constantinescu, în rolul lui Papură-împărat, ne-a amintit încă o dată de bogatele resurse pe care le posedă pentru comedie, iar Victor Ştrengaru, în rolul lui Matei Millo din prolog, apoi în acela al lui Pîrlea-Vodă, ■ne-a întărit convingerea că e un actor talentat, care ştie să-şi construiască personajul cu migală şi convingere, aducând în fiecare din cele două roluri o notă de personalitate. Ar fi imposibil să ne dăm părerea despre jocul fiecărui actor, datorită numărului mare (aproape 60) dar credem că fiecare şi-a adus contribuţia în mod egal, indiferent de întinderea rolului, la realizarea spectacolului. .„Sînziana şi Pepelea" e de fapt un spectacol colectiv, care nu încearcă să impună anumite individualităţi şi al cărui succes depinde de modul cum regizorul ştiesă folosească acest imens colectiv, să găsească fiecăruia rolul cel mai potrivit şi să-l încarce cu sensuri şi individualităţi proprii. In bună parte, Eugen Mercus a trecut cu bine peste această dificilă sarcină, cu toate că unele episoade au fost mai puţin închegate, mai puţin lucrate ieşind la iveală mici carenţe, care însă la o mai atentă examinare pot fi înlăturate. Destul de nemotivată şi lipsită de sens a fost apariţia Chiriţei şi a conului Bîrzoi, a căror prezenţă nu este cu nimic justificată şi care sînt expediaţi prea facil, prin dezertarea din bilet cu ajutorul unui balon, pentru a apare apoi la sfîrşitul spectacolului. La fel de nemotivată ni se pare distribuirea lui Vasile Vasiliu In rolul Zmeului, actor de altfel foarte înzestrat, care e prea mult înclinat spre farsă. Această alunecare spre farsă, grotesc, îi pîndeşte şi pe Vasile Constantinescu sau pe Dinu Cezar. Un cuvânt de laudă se cuvine decorurilor aparţinând lui Vladimir Popov, precum şi costumelor executate de Rodica Prato, care au contribuit în mare măsură prin varietate şi culoare, la realizarea unui spectacol de înaltă ţinută artistică. ION CIURDARU STR. CĂPRIOAREI Nr. 2, angajează imediat — TÎMPLARI CALIFICAŢI — MUNCITORI NECALIFICAŢI Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal întreprinderii, telefon 41-85. al Printre unităţile comerciale modernizate se găseşte şi magazinul „Adam” din centrul oraşului Tg.-Mureş. Aprovizionat cu un bogat sortiment de articole de galanterie, ţesături, lenjerie etc. pentru bărbaţi, magazinul cunoaşte o mare afluenţă de cumpărători. 390SALAPIA“ utilajelor (Urmare din pag. I a schimbului. Am vizitat secţiile întreprinderii în timpul schimbului , împreună cu ing. şef Mircea Codreanu. Cîteva maşini nu funcţionează, deşi muncitori există, pentru că permanent are loc un dute-vino al muncitorilor pînă la magazia de scule sau, în căutarea maistrului. Fiecare muncitor este obligat să facă aceste drumuri, lipsindu-i astfel, continuitatea în producţie. Zilnic, producţia cîtorva muncitori şi utilaje este devorată de defecţiunile în organizarea muncii, a locului de muncă. Cauza ? Lipseşte deservirea optimă a locului de muncă cu scule, piese brute, documentaţia necesară executării pieselor, intr-un cuvînt lipsa de programare operativă şi ştiinţifică a producţiei. Dacă repartizarea comenzilor şi a seriilor mici de piese s-ar face pe loturi optime, stabilite dinainte prin alegerea utilajelor şi lucrătorilor de calificare corespunzătoare, s-ar putea elimina dispersarea diferitelor piese pe maşini şi lucrători; ar reduce sistematic timpul de pregătire şi plimbările nejustificate; ar mări gradul de ocupare al lucrătorilor şi a maşinilor. Pentru aceasta trebuie întărit mult rolul maistrului. El trebuie să se transforme dintr-un simplu supraveghetor în principalul coordonator şi organizator al producţiei în secţii şi la locul de muncă. întreprinderea va trebui să analizeze toate posibilităţile de folosire a întregii capacităţi. Prin măsurile de organizare a producţiei şi a muncii la un nivel superior se pot găsi soluţiile cele mai eficiente de valorificare a capacităţii întreprinderii. Satul şi cerinţele lui actuale (Urmare din pag. 1) 5.000 mp, reprezentînd o creştere de 8,1 la sută. Preconizăm ca anul acesta să citim folosinţă circa 25 de unităŢÎ * .oV prlAhT’ care rr magazinele mixte cu bufet din Solovăstru, Bezid, Bereni Tirimia, magazinele universale cu etaj din Rîciu şi Band, magazinele universale cu bufet din Luduş, Miheş, precum şi amenajarea , modernizarea a circa 45 de unităţi existente, printre care şi în unele localităţi din fostul raion Sighişoara : Nadeş, Pipea, Daneş, Saschiz şi altele. De asemenea, vom dota cu mobilier nou circa 28 unităţi în valoare de 900.000 Iei cum ar fi băcănia şi magazinul metalochimic din Iernut, magazinul de confecţii din Sărmaş, magazinul metalochimic din Găneşti, bufetul şi cofetăria din Sînpaul, librăriile din Gurghiu şi Ibăneşti, cofetăria din Voivodeni şi altele. Vom înfiinţa anul acesta circa 100 de unităţi noi prestatoare de servicii, printre care brutării la Rîciu, Sînpaul, Bugaciu, Eremitul şi alte secţii la Abuş, Apold, Albeişti, Mădăraş, Berghia, Band, Lunca Bradului, Glăjărie etc. Printre măsurile menite să asigure o mai bună deservire a consumatorilor, îmbunătăţirea gospodăririi, sporirea eficienţei economice a unităţilor şi creşterea spiritului de iniţiativă a lucrătorilor, un loc important îl ocupă introducerea formei de administrare prin mandatari a unor unităţi. Pînă în prezent au fost date în administrarea mandatarilor 26 de unităţi de alimentaţie publică, în special bufete şi bodegi, dintre care 10 în localităţi unde nu am avut unităţi de profil, ca bodega din Băiţa, cofetăriile din Corunca, Cristeşti, Sîncrai, Glodeni, Ernei, bodegile din Păcureni, din Tăureni şi altele. Ţinînd cont de rezultatele obţinute pînă în prezent, precum şi de faptul că unităţile administrate prin mandat pot fi înfiinţate şi in locuinţe particulare, deci şi în satele unde pînă în prezent nu avem unităţi, se preconizează ca numărul unităţilor noi, administrate prin mandatari să crească pînă la sfîrşitul anului cu circa 40. De asemenea, se studiază posibilitatea extinderii acestei forme de administrare şi în unităţi cu alte profile, îndeosebi alimentare şi înrudite cu sectorul alimentar, lucru ce pînă în prezent nu s-a putut realiza în principal din cauza lipsei acute a spaţiilor comerciale. Pentru asigurarea unor condiţii din ce în ce mai bune pentru desfăşurarea comerţului, ne străduim ca în perspectivă să asigurăm în fiecare localitate din cadrul judeţului nostru, chiar şi în localităţile mai mici, o reţea comercială proprie, să dezvoltăm reţeaua de prestări de servicii astfel ca să existe în fiecare localitate secţii cu profile clasice: croitorii, cizmării şi frizerii. întreprinderea de electricitate MUREŞ Aduce la cunoştinţa ELECTRICIENILOR NEAUTORIZAŢI că: EXAMENUL PENTRU AUTORIZARE se va ţine in ziua de 25. 04. 1968 la sediul întreprinderii, in oraşul Tg.-Mureş, str Elba nr. 3 DIRECŢIUNEA: s la VALORIFICAŢI STICLELE DE BERE indigene ŞI BORCANELE prin unităţile I.R.VA, şi ALIMENTARA din oraşul dv. Plata se face imediat, iar la unităţile Alimentara şi la schimb sau contra marfă. Preţurile sunt afişate în unităţi. Sticlele trebuie să fie curate fără etichete. Stass, neciobite şi nemirositoare. Prin valorificarea acestor ambalaje veniţi in sprijinul economiei naţionale şi al dv AZI de viziune: Teatrul de papu din Tg.-Mureş Telespectatorii vor avea azilejul să vizioneze un spectacol în scenă ,Pe colectivul Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mur La ora 17,30, la rubrica „Bu nul cu păpuşi” va avea loc zentarea reuşitei piese a lui lentin Silvestru: „Pagini din toba rîsului”. A apărut nr. 3 al revistei „COLOCVII despre ŞCOALĂ, FAMILIE ŞI SOCIETATE“ Revista cuprinde, printre altele, următoarele materiale : Dezbaterea publică a „Studiului privind dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală“ ; Educaţia fizică şi sportul în anii de şcoală — Anchetă; 8 Martie — Omagiu; Luchian; Răspunderea generaţiilor actuale pentru viitorul patriei ; A reuşi în viaţă; Prietenia dintre tată şi fiu; Pregătirea fetelor pentru viaţa de familie; Se duce bucuros copilul dumneavoastră la şcoală ? ; Un spaţiu educaţional cu bogate resurse ; Copilul, o problemă pentru părinți. Confesiunile adolescenților. Asigurarea condiţiilor pent de servirea superioară a populat rurale, aşa cum prevăd documetele de partid — cere din part lucrătorilor din comerţul copratist o preocupare atentă faţă , această problemă, studierea pmanentă a cerinţelor mereu oricînde ale populaţiei, luarea ui astfel de măsuri care să deterne ridicarea nivelului deservirii sate.f Mica publicitate Cu adâncă durere anunţăi că LUCA MARGARETA A INCETAT DIN VIAŢA la 1 II 1968. înmormântarea va avea lo în ziua de 3 aprilie 1968, or 4, d. m., în cimitirul romano catolic. ÎNDURERATA FAMILI ÎNTREPRINDEREA MINIERA HAREM MIERCURER-CiUt’* produce Si I/\/rea zac pe bană de " Comandă \ "pentru industriile de ceramică fină cauciuc, hirtie, metalurgică etc.' Dezlegarea cuvintelor încrucișate din noi de duminică, 31 martie 1968 BĂTĂTORITĂ — APOLEGETIC — TUNET _ GUMA ACIUATI -IPIAC _ L _ IADA - ETILIC _ BIRUT — TOMATA — TRADATA _ AT — AIT _ T _ LOTI — S — ESEC — LER.