Steaua Roşie, aprilie 1968 (Anul 19, nr. 78-102)

1968-04-02 / nr. 78

/ MARŢI, 2 APRILIE 17,30 — Pentru cei mici; 18,00 — Teletehnica pentru toţi; 18,30 — Curs de limba franceză; 19,00 — Pentru tineret; 19,30 — Tele­jurnalul de seară; 20,00 — Film serial: Thierry la Fronde; 20,26 — Din lirica românească contempo­rană; 20,35 — Zece minute la... Piatra Neamţ; 20,45 — Teatru: „Punctul 0” de Ives • Jamiaque; 22,45 — Telejurnalul de noapte. PAGINA 2 STEAUA ROȘIE CI­NEM­A MARŢI, 2 APRILIE TG.-MUREŞ — Arta: filmul Sf­intul la pindă. Progresul: fil­mul Hocus-pocus. Steagul roşu: filmul Doctorul Aumădoare. Tine­retului: filmul Post sezon. Mun­citoresc: filmul Setea. Flacăra: fil­mul Fantoma din Morrisville. U­­nirea: filmul Reîntoarcerea pe pă­­mînt. SIGHIŞOARA — Lumina: filmul Un nabab maghiar. Tirna­­va: filmul Cine călăreşte un ti­gru. LUDUŞ — Flacăra: filmul O zi nu tocmai norocoasă. SARMAŞ — Popular: filmul Faraonul. RE­GHIN — Patria: filmul Innorare trecătoare. Victoria: filmul Cei şapte samurai. SOVATA — Doi­na: filmul Jocuri neschimbate. Sovata: filmul Dimineața devre­me. TIRNAVENI — Melodia: fil­mul Mi-am cumpărat un tată. Alte spectacole Ansamblul de stat de cântece şi jocuri din Tg.-Mureş prezintă în sala mare a Palatului culturii, azi, la ora 20, spectacolul coregrafic , Răsărit-a mîndrul soare“ MIERCURI, 3 APRILIE BUCUREŞTI (Spicuiri) Progra­mul 1: 5,50 — Jurnal agrar; 8,30 şi 9,05 — La microfon melodia preferată; 11,30 — Melodii din fil­me; 12,00 — Dansuri din operete; 12,22 — Melodii populare; 13,50 — Solişti şi orchestre de muzică uşoară; 15,15 — Săptămîna cul­turii ungare; 15,45 — Muzică u­­şoară de Temistocle Popa; 17,15 — Antena tineretului; 18,30 — Radiosimpozion. Noua organizare administrativ-teritoriala — factor dinamizator al vieţii sociale; 19,00 — Radiogazeta de seară; 19,30 — O melodie pe adresa dumneavoas­tră; 20,05 — Radiomagazin spor­tiv; 21,00 — Metronom ’68; 22,35 — Primăvara în muzică. Programul II: 7,45 — Varietăţi folclorice; 9,33 — Valsuri vocale şi orchestrale; 10,30 — Odă limbii române; 11,45 — Cintece şi jo­curi; 13,30 — Program susţinut de orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciocîrlia“; 14,08 — Concert de prînz; 15,30 — Ori­zont ştiinţific; 16,20 — Lexicon folcloric muzical, litera H; 20,15 — Actualitatea muzicală; 21,05 — Teatru: „Ifigenia in Taurida“ de Euripide. TG.-MUREŞ. 5—5,30 in limba română: Corespondenţe, muzică. 5,30—6,15 în limba maghiară: Co­respondenţe, muzică — Cronica industrială (I. F. Reghin). IS­IS,30 în limba maghiară: Muzică uşoară — Emisiunea pentru fe­mei. 16,15—17 în limba maghia­ră: Agenda actualităţii — Poşta muzicală — Literatură şi artă. De vorbă cu artistul plastic Nagy Pál. 17—18 in limba română: A­­genda actualităţii — Muzică co­rală românească — Destine con­temporane — Pagini din operete — Şantier pedagogic. Perspective­le liceelor de cultură generală. Timpul probabil. După o răcire trecătoare, vremea se va ameliora din nou; vor cădea ploi slabe tre­cătoare îndeosebi în cursul după­­amiezii. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 0 și plus 5 gra­de, iar maximele între 14—18 grade. Vînt slab pînă la potrivit din vest. wm. Prezentarea unei comedii de Va­sile Alecsandri cum este feeria naţională „Sinziana şi Pepelea"­ comportă fără îndoială, nenumă­rate riscuri, izvorîte nu atît din unghiul din care sînt privite co­mediile clasicului nostru, cit mai ales datorită unei greşite concep­ţii, conform căreia acest gen ar fi mai puţin reprezentativ faţă de dramele sale istorice. Intr-a­devăr, excluzînd comediile din ciclul Chiriţei, impuse îndeosebi spectatorului de azi de naţiona­lul ieşean prin inegalabila crea­ţie a lui Miluţă Gheorghiu, dra­mele sale istorice — „Despot Vo­dă“, „Fîntîna Blanduziei“ — au avut o soartă mult mai fericită, bucurîndu-se de atenţia unor co­lective dramatice de prestigiu. Cu atât mai meritorie pare în­cercarea colectivului secţiei ro­mâne a Teatrului de stat din Tg.­­Mureş, care, ignorînd o atare concepţie, s-a apropiat cu destulă înţelegere de text eludînd cu pricepere modalităţile rutiniere mai uzate ale feeriei. Varietatea de probleme pe care le implică a­­ducerea în teatru a universului poetic de basm, realizarea sati­rei în spirit contemporan, au fost rezolvate în mare măsură, prin versiunea modernă a lui Alecu Popovici. Renunţând la unele e­­pisoade şi replici mai lungi, la scenele suprafeerice şi pur ilus­trative menite cîndva doar să aducă în scenă farmecul unui decor colorat, spectacolul primeş­te densitate şi ritm, devine mai antrenant, iar personajele mai vii, mai apropiate de noi. Prolo­gul, prin care facem cunoştinţă cu personajele feeriei precum şi cu alţi eroi ai pieselor lui Alec­sandri, dintre care recunoaştem pe Barbu Lăutaru, Matei Millo, Coana Chiriţa, Kera Nastasia şi alţii, are menirea să ne introdu­că, pe cît posibil, prin atmosfera de bilet pe care o evocă, în lu­mea aparent fantastică a feeriei. Dar dincolo de toate şi de orice, răzbat gândurile şi simţămintele lui Alecsandri, umorul sănătos şi verva isatirică, izvorîte din însăşi înţelepciunea personajelor sale. „Sînziana şi Pepelea“ oferă spectatorului contemporan, pe lîngă valoarea sa de document istoric, datorită nenumăratelor aluzii la stările sociale existente, nebănuite valențe artistice, o va­rietate policromă de forme de teatru : operetă modernă, teatru burlesc, farsă populară, comedie satirică, toate înmănunchiate fe­ricit într-o reprezentaţie unică. Cunoscând ca nimeni altul, la vremea sa, şi dînd o înaltă apre­ciere folclorului, Vasile Alecsan­dri ne-a oferit o creaţie, dacă nu unică în teatrul românesc, în ori­­ce caz întîia de felul acesta, des­chizătoare de drum pentru altele asemănătoare. Tratarea cu un re­marcabil spirit creator a unor e­­pisoade din poveştile noastre populare, cu o ingeniozitate şi fantezie neobişnuită, în spiritul în care o făcuse cu puţini ani mai înainte în cîteva splendide legende a dus la realizarea unei opere de o netăgăduită măiestrie, cu un înalt conţinut de idei. De fapt, folosirea şi prelucrarea fol­clorului n-a fost în cazul de faţă un scop în sine, ci, alimentat de fantezia populară, Alecsandri a dat mai degrabă curs, prin inter­mediul personajelor din lumea basmelor, acelui îndemn adresat scriitorilor de „Dacia literară“ cu 40 de ani in urmă, de a­­se inspira din realitatea vieţii. Pen­tru că mai înainte de elementele decorative, de cadru şi atmosfe­ră se reţin, fără întreaga adînci­­me ce ar fi putut-o avea, ustu­­rătoarea satiră la adresa vieţii politice a miniştrilor şi dinastiei Hohenzollern, nemulţumirea ma­selor populare, care a alimentat nenumărate scrieri ale lui Alec­sandri, precum şi elogierea biru­itoarelor forţe morale ce nu re­zidă decît în popor. Politica în ţara lui Papură-îm­­părat e împărţită în trei catego­rii de „tarafuri“ printre care se numără taraful naţional-liberal, taraful liberal-naţional-moderat. CRONICA DRAMATICĂ taraful moderat-naţional-liberal, taraful aristocrat, burtocrat, puntocrat şi portocrat. Deviza lor politică este una şi aceeaşi pentru toţi : „Scoală-te de la lo­cul tău, să mă pun eu“. Dar prin ce este modern spec­tacolul realizat de actorii secţiei române a Teatrului de stat tîrgu­­mureşean, ce elemente noi sunt aduse pe scenă faţă de textul lui Vasile Alecsandri ? Este meritul regizorului Eugen Mercus şi al întregului colectiv de actori de a fi ştiut să se ferească de şablo­­nism, de a intui şi reliefa mai pregnant acele elemente ale spec­tacolului mai accesibile, mai a­­propiate de noi. Căci Alecsandri, care a alimentat prin varietatea tematică şi tipologică, o întreagă literatură, e la fel de modern, la fel de actual ca pe vremea în ca­re a trăit şi şi-a scris opera. Cre­dem că nu exagerăm cu nimic, dacă la o mai atentă examinare a textului, vom găsi suficiente motive ale aşa-zisului „teatru al absurdului", dacă unele persona­je ale lui Alecsandri amintesc, prin felul de a vorbi, de unii eroi ai lui Caragiale sau chiar ai lui Eugen Ionescu, Sânziana, de pil­dă, are un limbaj de femeie e­­mancipată („Astăzi sîntem libere şi independente“) ca Zița : „Sunt liberă... de nimeni nu mai de­­pand“, iar Lăcustă, care cade în genunchi înaintea Sînzianei, de­clamă : „Frunză verde de mohor/ Mor de dor... zău... de dor mor,/ mor... mor... mor...”, amintindu­­ne ceva din ilogismul şi opacita­tea gîndirii unor personaje iones­­ciene. Meritul principal al regiei cre­dem că e preocuparea nu pentru urmărirea afabulaţiei, ci pentru conturarea cît mai precisă a per­sonajelor, cu trăsăturile caracte­ristice fiecăruia. Pepelea, în in­terpretarea lui Viorel Comănici, ne apare aşa cum îl cunoaştem din basmele noastre, ca un erou îndrăzneţ şi isteţ, care ştie să se descurce în împrejurările cele mai neobişnuite pentru a o sal­va pe Sînziana şi a-i obţine mi­na. Modul foarte clar şi precis nuanţat cu care actorul îşi stră­bate etapele rolului, fără defor­mări şi echivoc, e cu atît mai lăudabil cu cît în comparaţie cu celelalte personaje, umorul cu care e investit nu e de natură caricaturală, ci izvorăşte din în­ţelepciunea sa, din modul cum poveste raporturile cu ceilalţi e­­roi. Ileana Dunăreanu, la prima ei apariţie de mai mare întinde­re, s-a achitat în mod onorabil de partitura unui rol care îi ce­rea pe lîngă farmec, o anumită doză de sagacitate, virulenţă. Vasile Constantinescu, în rolul lui Papură-împărat, ne-a amin­tit încă o dată de bogatele resurse pe care le posedă pentru come­die, iar Victor Ştrengaru, în ro­lul lui Matei Millo din prolog, a­­poi în acela al lui Pîrlea-Vodă, ■ne-a întărit convingerea că e un actor talentat, care ştie să-şi construiască personajul cu mi­gală şi convingere, aducând în fie­care din cele două roluri o notă de personalitate. Ar fi imposibil să ne dăm părerea despre jocul fie­cărui actor, datorită numărului mare (aproape 60) dar credem că fiecare şi-a adus contribuţia în mod egal, indiferent de întinde­rea rolului, la realizarea specta­colului. .„Sînziana şi Pepelea" e de fapt un spectacol colectiv, ca­re nu încearcă să impună anu­mite individualităţi şi al cărui succes depinde de modul cum regizorul ştie­­să folosească acest imens colectiv, să găsească fie­căruia rolul cel mai potrivit şi să-l încarce cu sensuri şi indivi­dualităţi proprii. In bună parte, Eugen Mercus a trecut cu bine peste această dificilă sarcină, cu toate că unele episoade au fost mai puţin închegate, mai puţin lucrate ieşind la iveală mici ca­renţe, care însă la o mai atentă examinare pot fi înlăturate. Destul de nemotivată şi lipsită de sens a fost apariţia Chiriţei şi a conului Bîrzoi, a căror pre­zenţă nu este cu nimic justificată şi care sînt expediaţi prea facil, prin dezertarea din bilet cu a­­jutorul unui balon, pentru a a­­pare apoi la sfîrşitul spectacolu­lui. La fel de nemotivată ni se pare distribuirea lui Vasile Va­­siliu In rolul Zmeului, actor de altfel foarte înzestrat, care e prea mult înclinat spre farsă. A­­ceastă alunecare spre farsă, gro­tesc, îi pîndeşte şi pe Vasile Constantinescu sau pe Dinu Ce­zar. Un cuvânt de laudă se cuvine decorurilor aparţinând lui Vla­dimir Popov, precum şi costu­melor executate de Rodica Pra­to,­ care au contribuit în mare măsură prin varietate şi cu­loare, la realizarea unui specta­col de înaltă ţinută artistică. ION CIURDARU STR. CĂPRIOAREI Nr. 2, angajează imediat — TÎMPLARI CALIFICAŢI — MUNCITORI NECALIFICAŢI Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul personal întreprinderii, telefon 41-85. al Printre unităţile comerciale modernizate se găseşte şi magazinul „Adam” din centrul oraşu­lui Tg.-Mureş. Aprovizionat cu un bogat sortiment de articole de galanterie, ţesături, lenjerie etc. pentru bărbaţi, magazinul cunoaşte o mare afluenţă de cumpărători. 390SALAPIA“ utilajelor (Urmare din pag. I a schimbului. Am vizitat secţiile întreprinderii în timpul schimbului , împreună cu ing. şef Mircea Codreanu. Cîteva maşini nu funcţionează, deşi muncitori există, pen­tru că permanent are loc un dute-vino al muncitorilor pînă la magazia de scule sau, în căutarea maistru­lui. Fiecare muncitor este obligat să facă aceste drumuri, lip­­sindu-i astfel, conti­nuitatea în producţie. Zilnic, producţia cî­­torva muncitori şi u­­tilaje este devorată de defecţiunile în orga­nizarea muncii, a lo­cului de muncă. Cau­za ? Lipseşte deservi­rea optimă a locului de muncă cu scule, piese brute, documen­taţia necesară execu­tării pieselor, intr-un cuvînt lipsa de pro­gramare operativă şi ştiinţifică a produc­ţiei. Dacă repartizarea comenzilor şi a serii­lor mici de piese s-ar face pe loturi optime, stabilite dinainte prin alegerea utilajelor şi lucrătorilor de califi­care corespunzătoare, s-ar putea elimina dispersarea diferite­lor piese pe maşini şi lucrători; ar reduce sistematic timpul de pregătire şi plimbări­le nejustificate; ar mări gradul de ocu­pare al lucrătorilor şi a maşinilor. Pentru aceasta trebuie întă­rit mult rolul maistru­lui. El trebuie să se transforme dintr-un simplu supraveghetor în principalul coordo­nator şi organizator al producţiei în secţii şi la locul de muncă. întreprinderea va trebui să analizeze toate posibilităţile de folosire a întregii ca­pacităţi. Prin măsuri­le de organizare a producţiei şi a mun­cii la un nivel supe­rior se pot găsi solu­ţiile cele mai eficien­te de valorificare a capacităţii întreprin­derii. Satul şi cerinţele lui actuale (Urmare din pag. 1) 5.000 m­p, reprezentînd o creş­tere de 8,1 la sută. Preconizăm ca anul acesta să citim folosinţă circa 25 de uni­­tăŢÎ * .oV prlAhT­’ care rr magazinele mixte cu bufet din Solovăstru, Bezid, Bereni Tirimia, magazi­nele universale cu etaj din Rîciu şi Band, magazinele universale cu bufet din Luduş, Miheş, pre­cum şi amenajarea , moderni­zarea a circa 45 de unităţi exis­tente, printre care şi în unele lo­calităţi din fostul raion Sighi­şoara : Nadeş, Pipea, Daneş, Saschiz şi altele. De asemenea, vom dota cu mo­bilier nou circa 28 unităţi în va­loare de 900.000 Iei cum ar fi băcănia şi magazinul metalochi­­mic din Iernut, magazinul de confecţii din Sărmaş, magazinul metalochimic din Găneşti, bufe­tul şi cofetăria din Sînpaul, li­brăriile din Gurghiu şi Ibăneşti, cofetăria din Voivodeni şi altele. Vom înfiinţa anul acesta circa 100 de unităţi noi prestatoare de servicii, printre care brutării la Rîciu, Sînpaul, Bugaciu, Eremitul şi alte secţii la Abuş, Apold, Al­­beişti, Mă­dăraş, Berghia,­ Band, Lunca Bradului, Glăjărie etc. Printre măsurile menite să asi­gure o mai bună deservire a con­sumatorilor, îmbunătăţirea gospo­dăririi, sporirea eficienţei econo­mice a unităţilor şi creşterea spi­ritului de iniţiativă a lucrătorilor, un loc important îl ocupă introdu­cerea formei de administrare prin mandatari a unor unităţi. Pînă în prezent au fost date în adminis­trarea mandatarilor 26 de unităţi de alimentaţie publică, în special bufete şi bodegi, dintre care 10 în localităţi unde nu am avut unităţi de profil, ca bodega din Băiţa, co­fetăriile din Corunca, Cristeşti, Sîncrai, Glodeni, Ernei, bodegile din Păcureni, din Tăureni şi altele. Ţinînd cont de rezultatele obţi­nute pînă în prezent, precum şi de faptul că unităţile administrate prin mandat pot fi înfiinţate şi in locuinţe particulare, deci şi în sa­tele unde pînă în prezent nu a­­vem unităţi, se preconizează ca numărul unităţilor noi, adminis­trate prin mandatari să crească pînă la sfîrşitul anului cu circa 40. De asemenea, se studiază po­sibilitatea extinderii acestei forme de administrare şi în unităţi cu al­te profile, îndeosebi alimentare şi înrudite cu sectorul alimentar, lu­cru ce pînă în prezent nu s-a pu­tut realiza în principal din cauza lipsei acute a spaţiilor comer­ciale. Pentru asigurarea unor condi­ţii din ce în ce mai bune pen­tru desfăşurarea comerţului, ne străduim ca în perspectivă să asi­gurăm în fiecare localitate din cadrul judeţului nostru, chiar şi în localităţile mai mici, o reţea co­mercială proprie, să dezvoltăm re­ţeaua de prestări de servicii ast­fel ca să existe în fiecare localita­te secţii cu profile clasice: croito­rii, cizmării şi frizerii. întreprinderea de electricitate MUREŞ Aduce la cunoştinţa ELECTRI­CIENILOR NEAUTORIZAŢI că: EXAMENUL PENTRU AUTORI­ZARE se va ţine in ziua de 25. 04. 1968 la sediul întreprinderii, in oraşul Tg.-Mureş, str Elba nr. 3 DIRECŢIUNEA: s la VALORIFICAŢI STICLELE DE BERE indigene ŞI BORCANELE prin unităţile I.R.VA, şi ALI­MENTARA din oraşul dv. Plata se face imediat, iar la uni­tăţile Alimentara şi la schimb sau contra marfă. Preţurile sunt afişate în unităţi. Sticlele trebuie să fie curate fără etichete. Stass, neciobite şi nemirositoare. Prin valorificarea acestor amba­laje veniţi in sprijinul economiei naţionale şi al dv AZI­ de viziune: Teatrul de papu din Tg.-Mureş Telespectatorii vor avea azi­­­lejul să vizioneze un spectacol­­ în scenă ,Pe colectivul Teatrul de stat de păpuşi din Tg.-Mur La ora 17,30, la rubrica „Bu nul cu păpuşi” va avea loc zentarea reuşitei piese a lui lentin Silvestru: „Pagini din tob­a rîsului”. A apărut nr. 3 al revistei „COLOCVII despre ŞCOALĂ, FA­MILIE ŞI SOCIETATE“ Revista cuprinde, printre altele, următoarele mate­riale : Dezbaterea publică a „Studiului privind dez­voltarea învăţămîntului de cultură generală“ ; Educa­ţia fizică şi sportul în anii de şcoală — Anchetă; 8 Martie — Omagiu; Luchian; Răspunderea generaţiilor actuale pentru viitorul pa­triei ; A reuşi în viaţă; Prietenia dintre tată şi fiu; Pregătirea fetelor pentru viaţa de familie; Se duce bucuros copilul dumnea­voastră la şcoală ? ; Un spaţiu educaţional cu bo­gate resurse ; Copilul, o problemă pentru părinți. Confesiunile adolescenților. Asigurarea condiţiilor pent de servirea superioară a populat rurale, aşa cum prevăd docume­tele de partid — cere din part lucrătorilor din comerţul cop­­ratist o preocupare atentă faţă , această problemă, studierea p­manentă a cerinţelor mereu ori­cînde ale populaţiei, luarea ui astfel de măsuri care să deter­­­ne ridicarea nivelului deservirii sate.f Mica publicitate Cu adâncă durere anunţăi că LUCA MARGARETA A IN­CETAT DIN VIAŢA la 1 II 1968. înmormântarea va avea lo în ziua de 3 aprilie 1968, or 4, d. m., în cimitirul romano catolic. ÎNDURERATA FAMILI ÎNTREPRINDEREA MINIERA HAREM MIERCURER-CiUt’* produce Si I/\/rea za­c pe bană de " Comandă \ "pentru industriile de ceramică fină cauciuc, hirtie, metalurgică etc.' Dezlegarea cuvintelor încrucișate din noi de duminică, 31 martie 1968 BĂTĂTORITĂ — APOLEGETIC — TUNET _ GUMA A­CIUATI -­IP­­­IAC _ L _ IADA - ETILIC _ BIR­­­UT — TOMATA — TRADATA _ AT — AIT _ T _ LOTI — S — ESEC — LER.

Next